Sunteți pe pagina 1din 9

Gandirea critica

-proiect-

Motto: Intamplarea nu ajuta decat o minte pregatita spunea Pasteur- caci o minte nepregatita nu vede mana pe care o intinde intamplarea completeaza Fleming.

Ardeleanu Irina Alexandra Baciu Liana Gaspar Ioana Sindean Victor Sebastian Stoica Simona Giorgiana

Gandirea critica
In anul 1973 Carter afirma ca gandirea critica este tipul de gandire care se structureaza pe baza unei atente evaluari a premiselor si dovezilor si care formuleaza concluzii cat mai obiective luand in considerare toti factorii pertinenti si utilizand toate procedeele logice valide. In zilele noastre, in sens mai larg, gandirea critica este definita ca fiind gandirea centrata pe testarea si evaluarea solutiilor posibile intr-o situatie, pe alegerea solutiei adecvate si respingerea argumentata a celor mai putin adecvate; un mod de functionare a mintii care presupune activism, flexibilitate si deschidere spre schimbare si inovare. Gandirea poate fi abordata din trei perspective: o perspectiva functionala care defineste gandirea ca fiind o modalitate specifica a vietii de relatie, un schimb specific intre organism si mediu care are ca rezultat cunoasterea realitatii si cresterea adaptabilitatii si care confera comportamentului uman trasatura rationalitatii; perspectiva istorica si psihogenetica conform careia gandirea inseamna interiorizarea actiunii si implica doua mecanisme: mecanismul motoriu si mecanismul semiotic; si perspectiva structuraloperatorie care afirma ca gandirea consta din structuri cognitive si operatii sau secvente de operatii ce poarta asupra acestor structuri. Prin acest proiect ne-am propus sa evidentiem utilitatea gandirii critice si a doua dintre metodele de dezvoltare a acesteia. Principalele obiective ale acestui tip de cognitie sunt invatarea gandirii independente si asumarea anumitor riscuri ; abordarea si rezolvarea problemelor intr-un mod bazat pe argumente convingatoare ,coerente din punct de vedere logic si rational, prin evaluarea punctelor de vedere si prin intelegere ; dobandirea unor deprinderi si abilitati prin care ulterior se pot realiza intelegerea si producerea unor rationamente autentice. Pentru a studia gandirea critica am ales o categorie de varsta cuprinsa intre 15-16 ani deoarece aceasta reprezinta o varsta a inceputului adolescentei, la care copiii trec in ciclul liceal, isi fac noi prieteni, au noi profesori, incearca sa se acomodeze cat mai bine; este o varsta la care incep sa-si accentueze propria personalitate, isi dezvolta si incep sa-si foloseasca din ce in ce mai bine gandirea critica. Caracteristicile acestei categorii de varsta sunt: 1.In viata fizica: datorita cresterii apar necesitati nutritive accentuate, varsta la care se finalizeaza aspectul fizic, se finalizeaza maturizarea organelor sexuale (in special la fete); psihicul se adapteaza treptat la noile puteri ale corpului fizic( disponibilitate pentru efort de mai lung durat si intensitate crescuta), aspectul exterior incepe sa fie modelat pentru a exprima personalitatea sau apartenenta la un grup. 2.Dezvoltarea intelectuala si senzorio-motorie: apar noi capacitati de rationament, gandire abstracta, tendinta de a idealiza, capacitate de concentrare crescuta, apare o saturare intelectuala datorita sistemului

formal de invatamant cu urmari importante asupra moralului, adaptare rapida la noile tehnologii sau din contra lipsa de interes pentru acestea. 3.Viata afectiva: timiditate, vanitate, cochetarie, egoism/ altruism, se intampla sa nu faca distinctie intre ceea ce gandeste si ceea ce simte. 4.Viata colectiva: notiunea de echipa face loc notiunii de selectie, organizarea personalitatii, ordonarea logica a sentimentelor antreneaza prin cunoasterea si respectul de sine, cunoasterea si respectul celorlalti; relatiile intre grup si adulti sunt dificile (tensionate), nu se simte in largul sau si nu-si gaseste locul in colectiv. 5.Caracteristici predominante: perioada de transformare fizica si afectiva ce antreneaza tulburari de ordin relational, simtul ierarhiei sociale ( jocul ierarhizat si social ) Gandirea critica e o modalitate superioara de manifestare a cognitiei care sintetizeaza si integreaza aspecte si proceduri ale celorlalte moduri de gandire. Ea presupune cunoasterea si evaluarea, bazata pe argumente solide si convingatoare,a opiniilor altora si adaptarea de catre subiectul in cauza a unei pozitii proprii, avand o sustinere suficient de temeinica. Se manifesta si in varianta analizata si in cea sintetizanta de proces, ea observa atent si permanent domeniul fenomenal sau social cu care este conectata si valorifica optim multimea informatiilor de care dispune, sau pe care le primeste, pentru a extrage un maxim de noutate conceptuala, structurala, evolutiva si cauzala din evenimentul cercetat. A gandi critic inseamna a gandi pragmatic si realist, divergent si pozitiv, euristic si creator, algoritmic si eficient; a gandi critic inseamna: A detine cunostinte valoroase si utile si a avea convingeri si credinte intemeiate pe acestea Ati forma opinii independente si a accepta ca ele sa fie supuse evaluarii critice A supune propriile idei si ideile altora unui scepticism constructiv, cu scop de fundamentare A construi argumente suficiente care sa confere consistenta propriilor opinii A manifesta flexibilitate, toleranta si respect fata de ideile altora, a le accepta sau a le respinge pe baza de argumente A participa activ la elaborarea unor solutii, a colabora si coopera constructiv pentru rezolvarea oricaror probleme de viata A invata cum sa gandesti eficient, evaluand si testand mai multe solutii posibile A gasi rezolvarea problemelor in timp optim si cu eficienta scontata Critica poate sa fie distructiva, cu scop de demolare, sau constructiva, cu scop de fundamentare. Critica distructiva inseamna a fi mereu impotriva. Fara a avea intotdeauna un motiv intemeiat si rational; este o incercare de a justifica ceea ce este greu, aproape imposibl, de argumentat si acceptat de altii.Critica constructiva inseamna a sustine cu argumente convingatoare si rationale anumite opinii si a respinge pe altele . Gandirea critica are 2 dimensiuni esentiale: Dimensiunea sociala potrivit careia invatarea si munca in colaborare determina construirea si manifestarea solidaritatii umane,a comportamentului de intrajutorare, cu efecte benefice asupra reusitei in activitate cu sentimentul fiecaruia ca apartine grupului, ca lucreaza pentru cresterea prestigiului social al acestuia.Mandria de a apartine unui grup, unei comunitati genereaza individului sentimente pozitive, contribuind la trairea de catre acesta a unei stari de confort psihologic. Dimensiunea pragmatica , prin care invatarea e bazata pe dezvoltarea gandirea critica creeaza posibilitatea si oportunitatea implicarii plenare a elevilor in activitate, pornindu-se de la starnirea curiozitatii acestora si continuand cu implicarea efectiva a lor in rezolvarea unor probleme autentice, de viata.

Gandirea critica nu se dobandeste spontan , de la sine, ci se invata prin practicarea ei si prin constientizarea acestei practici. Invatarea gandirii critice se realizeaza eficient cand sunt respectate anumite conditii, dintre care esentiale sunt: Crearea unor situatii de invatare,a unor ocazii petru ca elevii sa-si exerseze procesul gandirii critice si alocarea timpului necesar pentru aceasta. Incurajarea elevilor sa gandeasca independent, sa speculeze si sa reflecteze fara nici un fel de ingradire Acceptarea diversitatii de opinii si idei Implicarea active a elevilor in realizarea invatarii, prin confruntarea de idei, prin colaborare si cooperare pentru a gasi solutii adecvate Convingerea elevilor ca nu risca sa fie ridiculizati pentru opiniile exprimate Increderea in capacitatea fiecarui elev de a gandi in mod critic Aprecierea pozitiva a gandirii critice, manifestata in orice situatie Pentru a ajunge sa gandeasca critic, elevii trebuie sa; Dobandeasca incredere in fortele proprii si sa constientizeze valoarea propriilor idei si opinii Asculte cu respect opinii diferite, si sa-si impartaseasca unii altora ideile Asculte activ ideile altora si sa fie pregatiti pentru a formula si demonta judecati

Gandirea critica presupune rationalitate si mai putin subiectivismul nefondat pe argumente pertinente. Cel ce gandeste critic , gandeste in mod eficient si creator, pragmatic si realist. Gandirea critica este un act mental continuu si dificil de aplicat, ea cere antrenament , perseverenta, experienta si talent, din partea celui care o insuseste, dezvolta si utilizeaza, dar odata preluata la nivel superior, posesorul ei este capabil sa extraga cea mai mare si mai relevanta cantitate de informatie dintr-o observatie, un experiment, un dialog, o confruntare argumentata, o situatie imprevizibila si complicata, sau o analiza de caz. Cercetari efectuate in ultimii 25 de ani arata ca pasivitatea din clasa (inteleasa ca rezultat al predarii traditionale, in care profesorul tine o prelegere, eventual face o demonstratie, iar elevii il urmaresc) nu produce invatare decat in foarte mica masura. Iata cateva rezultate ale acestor studii: Elevii sunt atenti numai 40% din timpul afectat prelegerii. (Pollio, 1984) Elevii retin 70% din continuturile prezentate in primele 10 minute si numai 20% din cele prezentate in ultimele 10 minute ale prelegerii. (McKeachie, 1986) Elevii care au urmat un curs introductiv de psihologie bazat pe prelegere au demonstrat ca stiu numai cu 8% mai mult decat elevii din clasa de control care NU au facut cursul deloc! (Rickardet al., 1988) Un studiu vizand implicatiile predarii centrate pe discursul magistral (Johnson, Johnson, Smith,1991) releva ca: atentia elevilor descreste cu fiecare minut care trece pe parcursul prelegerii; prelegerea se potriveste numai celor care invata eficient prin canal auditiv; prelegerea promoveaza invatarea de nivel inferior a informatiilor factuale; prelegerea presupune ca toti elevii au nevoie de aceleasi informatii in acelasi ritm; elevilor nu le place sa fie supusi unei prelegeri.

In speta, este insuficient pentru invatare daca, in timpul orei, elevii asculta (explicatiile profesorului) si, eventual, vad (o demonstratie facuta de profesor). Cauza acestui fenomen tine de insusi functionarea creierului. Creierul nu functioneaza ca un video sau un casetofon. Creierul nu este un simplu receptor de informatie. Creierul proceseaza informatia! Creierul functioneaza asemeni unui computer (mai bine zis, computerul a fost modelat dupa modul de functionare a creierului!): Pentru ca un computer sa inceapa sa functioneze trebuie sa apasam butonul pornire. Cand invatarea este pasiva, butonul pornire al creierului nostru nu este activat! Un computer are nevoie de un soft adecvat pentru a interpreta datele introduse. De asemenea, creierul nostru are nevoie sa lege ceea ce este predat de ceea ce deja cunoaste si de modul sau propriu de operare. Cand invatarea este pasiva, creierul nu face aceste legaturi. Un computer nu retine informatia procesata decat daca actionam butonul salvare. Creierul nostru trebuie sa testeze informatia sau sa o explice altcuiva pentru a o stoca. Cand invatarea este pasiva, creierul nu salveaza ceea ce a fost prezentat! Ce se intampla de fapt cand profesorii isi incarca elevii cu propriile lor ganduri, oricat de profunde si bine organizate ar fi acestea? Ce se intampla cand profesorul recurge prea des la explicatiile si demonstratiile de tipul hai sa-ti arat cum? Turnarea faptelor si conceptelor gata mestecate si performarea cu maiestrie a procedurilor de catre profesor interfereaza cu invatarea. Fara indoiala, prezentarea poate face o impresie imediata asupra creierului dar, in absenta unei memorii de exceptie, elevii nu pot retine prea mult pentru perioada urmatoare. Un profesor, oricat de stralucit orator ar fi , nu se poate substitui creierelor elevilor si deci nu poate face activitatea care se desfasoara individual in mintea fiecaruia. Elevii insisi trebuie sa organizeze ceea ce au auzit si au vazut intr-un tot ordonat si plin de semnificatii. Daca elevilor nu li se ofera ocazia discutiei, a investigatiei, a actiunii si, eventual, a predarii, invatarea nu are loc. Un raport relativ recent care sintetizeaza o serie de cercetari din mai multe domenii, trage urmatoarele concluzii in legatura cu modul in care se produce invatarea. Invatarea presupune intelegerea, iar aceasta inseamna mai mult decat cunoasterea faptelor. Aceasta afirmatie este evidentiata de comportamentele expertilor, indiferent de domeniul de cunoastere in care activeaza. Ei sunt experti prin aceea ca demonstreaza: o baza solida de cunostinte procedurale (adica moduri de operare cu informatiile); intelegerea faptelor, fenomenelor intr-un cadru conceptual; organizarea cunostintelor astfel incat acestea sa fi e usor accesate si aplicate. Elevii construiesc cunoasterea si intelegerea pe baza a ceea ce deja cunosc si/sau cred. Aceasta presupune ca este esentiala aflarea bagajului de reprezentari pe care elevii le poseda, caci invariabil, indiferent de natura lor, cunostintele vor influenta invatarea scolara. De multe ori, aceste elemente (de precunoastere, capatate in contexte informale) sunt idei rezonabile si adecvate in diferite situatii limitate. Dar ele pot fi si aplicate impropriu in circumstante in care nu pot functiona ca atare. Elevii formuleaza noile cunostinte prin modificarea si rafinarea conceptelor lor curente si prin adaugarea de noi concepte la ceea ce cunosc deja. De fapt, elevii sii modifica ideile cand acestea sunt nesatisfacatoare pentru explicare, descriere, operare la modul general. Daca profesorul le preda, ca atare, un adevar de nezdruncinat, mai mult ca sigur ca preconceptiile despre care am vorbit anterior nu se vor

modifica. Daca insa elevii au posibilitatea sa descopere ei insisi alternative plauzibile si evident folositoare, atunci incep sa-si rafineze achizitiile anterioare si sa adauge unele noi. Invatarea este mediata de mediul social in care elevii interactioneaza unii cu altii. Elevii beneficiaza de oportunitatile de a-si impartasi si confrunta ideile cu altii. In acest proces, ideile individuale se reconstruiesc si intelegerea se adanceste. Invatarea eficienta necesita preluarea de catre elevi a controlului asupra propriei invatari. Elevii de succes stiu cand au nevoie de informatii suplimentare si cand au inteles ceva. Ei sunt metacognitivi, adica sunt constienti si capabili de monitorizarea ideilor, gandurilor si cunostintelor lor. Transferul capacitatea de a aplica cunostinte in situatii noi este afectat de gradul in care elevii invata-pentru-intelegere (si invata-cu-intelegere!). Pentru a putea dezvolta cu adevarat eficient potentialul creativ si gandirea critica trebuie mai intai inlaturate o serie de bariere, de blocaje cum ar fi: Blocaje culturale : conformismul, neincrederea in fantezie si pretuirea exagerata a gandirii logice; Blocaje metodologice: rigiditatea tiparelor (algoritmilor) care inchisteaza gandirea, fixitate functioanala (folosirea obiectelor in scopul pentru care au fost create desiele ar putea oferi lejer si alte utilizari) si critica prematura Blocaje emotive: teama de a nu gresi, graba de a accepta prima idee, descurajarea rapida, tendinta exagerata de a-i intrece pe altii Un profesor care va reusi sa elimine din calea elevilor sai aceste blocaje, sa se deschida odata cu ei spre creativitate, iesind din tiparele invatamantului formal va avea cea mai mare satisfactie sufleteasca atunci cand peste ani isi va vedea copii mari creatori ai societatii omenesti. Formearea si dezvoltarea gandirii critice, constructive si eficiente a elevilor presupune promovarea unor noi modele/metode. Una din aceste metode este metoda Horoscopului. Aceasta metoda de stimulare a gandirii critice este utilizata, in special, in caracterizarea personajelor dintr-o povestire. La baza acestei metode sta un horoscop care cuprinde caracteristicile generale ale fiecarei zodii in parte. Activitatea este una de grup, grupurile fiind constituite de regula de cate 4 elevi. Metoda horoscopului se utilizeaza in etapa de realizarea sensului si in cea de reflectie. Ea starneste interesul elevilor, atragandu-i in activitati din care invata eficient , le largeste perspectiva si ii ajuta sa obtina cunostinte mai vaste. Faptul ca sunt nevoiti sa-si justifice alegerile facute de fiecare data indreapta elevul spre o disciplina intelectuala, exprimare clara de idei si acceptarea responsabilitatii pentru propria gandire. Regulile metodei sunt: 1. Citirea/studierea unui text,a unei povestiri care are personaje multiple; 2. Alegerea unui personaj care sa fie reprezentativ pentru textul studiat si asupra caruia se va concentra discutia ulterioara; 3. In functie de tabelul cu insusirile fiecarei zodii, fiecare grupa decide in care dintre semnele zodiacale se incadreaza personajul ales; 4. Justificarea alegerii facute prin intermediul unor sarcini: Gasirea a trei sinonime pentru fiecare descriptor al zodiei in care a fost incadrat personajul;

Identificarea, in textul studiat, a unui pasaj relevant pentru incadrarea personajului in semnul zodiacal si explicarea felului in care acesta ilustreaza descriptorul zodiei respective. 5. Acordul grupului asupra unui simbol reprezentativ pentru personaj si trasaturile sale dominante, precum si justificarea alegerii facute.

HOROSCOP
BERBEC (21.03-20.04) Trasaturi: Plin de initiativa Dinamic Hotarat Egoist Extremist Neortodox Capricios Punct forte: Idealism Punct slab: Egoism TAUR (21.04-20.05) Trasaturi: Tenace Stoic Prudent Inflexibil Conventional Incapatanat Rigid Punct forte: Hotararea Punct slab: Posesivitate GEMENI (21.05-20.06) Trasaturi: Multilateral Altruist Magnetic Perspicace Capricios Ambiguu Nelinistit Punct forte: Destept Punct slab: Imprastiat

RAC (21.06-20.07) Trasaturi: Intuitiv Analitic Sociabil Hipersensibil Ostentativ Susceptibil Metodic Punct forte: Sensibilitate Punct slab: Nesiguranta

LEU (21.07-20.08) Trasaturi: Optimist Vivace Ambidextru Arogant Opulent Ostentativ Imperios Punct forte: Magnetism Punct slab: Egoism

FECIOARA (21.08-20.09) Trasaturi: Perfectionist Obiectiv Analitic Incapatanat Precaut Indecis Modest Punct forte: Capacitatea analitica Punct slab: Hipercriticism

BALANTA (21.09-20.10) Trasaturi: Intuitiv Logic Estetic Temperat Autocompatimitor Indolent Indecis Punct forte: Diplomatie Punct slab: Autocompatimire

SCORPION (21.10-10.11) Trasaturi: Tenace Intreprinzator Pasionat Ager Arogant Senzual Nemilos Sarcastic Punct forte: Scop Punct slab: Nemilos

SAGETATOR (21.11-20.12) Trasaturi: Neinteresat Idealist Profetic Compatimitor Risipitor Incapatanat Lipsit de tact De neincredere Punct forte: Viziune Punct slab: Imprastiat

CAPRICORN (21.12- 20.01) Trasaturi: Diplomatic Pragmatic Profund Intreprinzator Avar Egoist Materialist Carierist Punct forte: Ambitie Punct slab: Rigiditate

VARSATOR (21.1-20.02) Trasaturi: Omenos Meditativ Onorabil Altruist Excentric Lipsit de simt practic De neinduplecat Punct forte: Zelos Punct slab: Fanatism

PESTI (21.02-20.03) Trasaturi: Altruist Filantropic Compatimitor Adaptabil Supersensibil Credul Risipitor Capricios Punct forte: Flexibilitate Punct slab: Autocompatimire

Grupul de interes pe care ne-am axat este alcatuit din elevi ai claselor a 9-a, asadar am considerat ca aceasta metoda poate fi aplicata la Limba si Literatura Romana, in orele de curs in care se studiaza basmul Harap-Alb(cu atat mai mult cu cat textul face parte din programa obligatorie a orelor de curs din clasa respectiva; in consecinta elevii sunt deja familiarizati cu textul ). Intrucat metoda horoscopului impune folosirea unor abilitati precum analizarea, conceptualizare, definirea, examinarea informatiei elevului ii vor fi stimulate capacitatea de a evalua informatia si cea de a-si inlantui gandurile intr-un mod disciplinat, logic. In acest mod, se vor dezvolta si capacitatea de procesare a informatiei intr-un mod cat mai corect precum si abilitatea de a identifica si respinde idei/ideologii false si de a le recunoaste pe cele valide se imbunatatesc. O alta metoda de dezvoltare a gandirii critice o reprezinta Brainstorming-ul. Brainstorming este un mod simplu si eficient de a genera idei noi. La ora actuala e cea mai raspandita metoda de stimulare a creativitatii in conditiile activitatii in grup. Sedintele de brainstorming se fundamenteaza pe doua principii: 1. Cantitatea determina calitatea. Participantii trebuie sa emita cat mai multe idei. Cu cat ne vin in minte mai multe idei, cu atat cresc sansele de a gasi idei valoroase si folositoare in solutionarea unor probleme. Unele idei ar putea parea bizare sau imposibil de realizat, dar acest fapt nu este rau. Uneori cele mai nastrusnice idei ne determina sa gandim la alte idei cu valoare deosebita. Asociatia libera, spontana de idei, cat mai multe,conduce la aparitia unor idei viabile si inedite. 2. Amanarea evaluarii/ judecarii ideilor celorlalti. Aceasta da posibilitatea fiecarui participant la sedintele de brainstorming sa emita orice idee referitoare la problema in cauza, sa se elibereze de orice fel de cenzura. Regulile brainstorming-ului ce deriva din aceste principii sunt: Stimularea unei productii cat mai mare de idei Preluare ideilor emise de altii si fructificarea lor prin ajustari successive si asociatii libere asemenea unei reactii in lant Suspendarea oricarui gen de critica Manifestarea libera a imaginatiei Brainstorming-ul se poate realiza in perechi sau in grup. Toate ideile produse se noteaza. In faza emiterii/producerii de idei trebuie incurajata participarea tuturor mebrilor grupului chiar daca uneori se desemneaza un conducator de sedinta.

Manuita cu profesionalism, flexibilitate si inspiratie brainstorming-ul e oetoda accesibila, relativ simpla si eficienta de invatare care stimuleaza creativitatea si, pe aceasta baza, dezvoltarea gandirii critice, constructive. Intrucat gandirea critica se refera la o gama larga de activitati si abilitati cum ar fi analizarea, conceptualizare, definirea, examinarea, sintetizarea punerea la indoiala a informatiei, elevul va fi capabil sa evalueze informatia si propriile ganduri intr-un mod disciplinat. Astfel, cu ajutorul metodelor exemplificate mai sus, sansele de procesare a informatiei intr-un mod cat mai corect precum si abilitatea de a identifica si respinde idei/ideologii false si de a le recunoaste pe cele valide se imbunatatesc . In concluzie, copiii obisnuiti in a gandi critic devin responsabili si autonomi, au curajul si indrasneala de a gandi atipic, de a-si asuma riscul motivarii propriei pareri, au stima de sine sunt constienti de propria valoare sunt increzatori in fortele proprii, sunt receptivi fata de nou, dornici sa invete, manifesta respect si interes pentru originalitatea argumentelor celorlalti.

Bibliografie: Carter, C. V. (1973). Dictionary of education. New York: McGraw Hill. Lipset, S. M. (Ed.). (1995). The encyclopedia of democracy. Washington DC: Congressional Quarterly. Oxford-advanced learners dictionary of current English. (1996). Oxford: Oxford University Press. Callahan, W. P. (1998). Critical thinking and decision making Dumitru, Ion Al. (2000). Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta. Timisoara: Editura de Vest. Atkinson & Hilgards Introduction to Psychology Fourteenth Edition