Sunteți pe pagina 1din 13

LISTA TEMELOR DE STUDIU LA DISCIPLINA

MANAGEMENTUL AFACERILOR

Pregatirea studentilor de la forma de invatamant FR, anul IV la disciplina
Managementul Afacerilor trebuie sa urmareasca aprofundarea urmatoarelor
teme:
TEMA 1. Definirea noiunii de management

Conceptul de management deriv din latinescul manus, reprezentnd mane-
vrarea, pilotarea. Cel ce trebuie s organizeze si s realizeze acest pilotat este
managerul, cel ce particip nemijlocit la organizarea si eIectuarea aciunii
manageriale.
n U.K. verbul 'to manage inseamna a administra, a conduce, a reusi,
cuvntul fiind derivat apoi in manager si management.
Principiile managementului stiintific au fost formulate de Frederick Taylor
la inceputul anilor 1900.:
1. s se elaboreze o variant stiiniIic de realizare a obiectivelor,
renunndu-se la modele empirice bazate pe experienta si rutina;
2. s se asigure o selecie stiiniIic a lucrrilor;
3. s se coopereze cu lucrtorii a.. lucrrile s Iie executate conIorm
principiilor stiiniIice;
4. munca si responsabilitatea s Iie rezonabil mprite ntre manageri si
lucrtori.
In aceeasi perioada Henry Fayol a Iormulat Iunciunile si principiile
conducerii organizaionale:
- planificarea,
- organizarea,
- comanda,
- coordonarea,
- controlul.
Afacerea
Termenul de aIacere are o utilizare tot mai larg n ntreaga lume. n UK,
acest termen semniIic un lucru ce trebuie Icut pentru a cstiga ,bani.
n desIsurarea unei aIaceri intr Iactorii: consumatorii, productorii,
distribuitorii.
Pentru o bun desIsurare a unei aIaceri trebuiesc parcurse etapele:
- dentiIicarea produsului sau serviciului si determinarea acelor elemente
ce l diIereniaz de celelalte produse de pe pia;
- eIectuarea unui studiu de pia;
- negocierea dintre cele dou pri contractante;
- punerea n practic a aIacerii.
Activitatea de demarare a unei aIaceri are la baz existena a trei
elemente:
- existena unei oportuniti
- ntreprinztorul sau echipa sa
- IructiIicarea oportunitii
Prin ntreprinztor se nelege persoana ce organizeaz, deine, asum riscul
unei aIaceri. Unui ntreprinztor i pot Ii atribuite 3 Iuncii majore:
- a Ii purttor de risc
- inovator
- conductor al ntreprinderii
Oportunitile pieei pot Ii exprimate sub Iorma unor tipuri de idei:
a) idei de tip A care asigur clienilor un produs care nu exist pe piaa
respectiv dar exist pe alte piee.
b) idei de tip B un produs, un nou proces tehnologic
c) idei de tip C se reIer la realizarea unei activiti economice
ntreprinztorul poate avea 4 opiuni de abordare a pieei:
1) produs serviciu nou, pia mondial. ntreprinderea se va conIrunta cu
cea mai riscant lansare de produs.
2) piaa existent, produs serviciu nou. ntreprinderea introduce un nou
produs.
3) pia mondial, produs serviciu existent. Exist o gam ntreag de
ntreprinderi ce comercializeaz produse existente, dar piaa a Iost nchis.
4) pia existent, produs existent. Exist o puternic concuren.
La nivelul ntreprinderilor mici si mijlocii Iactorii ce inIlueneaz nevoia de
previziune sunt:
1) gradul de concuren
2) experiena si educaia ntreprinztorului
3) etapele de dezvoltare n care se aIl organizaia.
Etapele functiei de previziune:
1) determinarea direciei economice a evoluiei viitoare
2) stabilirea obiectivelor organizaiei
3) prezentarea ansamblului de intenii si a cilor de urmat
4) stabilirea resurselor si a modului de utilizare

TEMA 2. Politici de administrare a afacerilor.Decizia manageriala

Misiunea firmei cea prin care se deIineste raiunea de a fi a ei; este
reprezentat de valorile organizaiei, de aspiraiile ei subliniind caracteristica
prin care organizaia respectiv exceleaz Ia de restul organizatiilor.
Politica reprezint ghidul de aciune si decizie a oamenilor. Politica este o
expunere a atitudinii oIiciale a unei companii ctre toate tipurile de
compartimente.
Politici:
- politica produciei
- politica produsului,etc.
Decizia reprezinta un proces dinamic, raional de alegere a unei linii de
aciune, de posibiliti cu scopul de a ajunge la un rezultat.
Decizia managerial este cursul de aciune ales pentru realizarea unuia sau
mai multor obiective si prin a crui aplicare se inI1ueneaz activitatea si
comportamentul unei alte persoane dect decidentului (persoana care ia decizia).
Elemente implicate in procesul decizional :
a. decidentul persoana ce decide
b. formularea problemelor
c. obiectivele, scopul deciziei d. alternative de decizie
e. strile naturii n care se ia decizia
f. alternativele pentru rezolvarea problemelor.
Clasificarea deciziilor:
a. tactice sau programate
b. strategic neprogramat
c. de baz
d. de rutin
n procesul de creare si de lansare cu succes a unei noi ntreprinderi sunt
necesare cteva elemente fundamentale:
- existena ideii
- experiena ntreprinztorilor
- existena resurselor necesare dezvoltarii ideii
- existena unui mediu extern Iavorabil
Crearea unei noi aIaceri este stimulat de:
- prezena ntreprinztorilor cu experien
- Iora de munc caliIicat
- accesibilitatea la materii prime
- gradul de dezvoltare al pieei
- existena unei politici guvernamentale Iavorabile
- disponibilitile de teren
- existena unei inIrastructuri
Problemele generate de piaa unic european pot Ii sintetizate n:
- schimbarea standardelor si a legilor
- trebuie reexaminat Iiecare component a sistemului de aIaceri
- structurile organizaionale pot deveni mai scumpe si mai complicate dect
cele ale competitorilor
- distribuitorii existeni pot Ii nghiii de marii competitori
- clienii existeni si pot schimba comportamentul

TEMA 3. Previziunea yi planificarea afacerilor

1. Obiectivele planiIicrii

Progresul social se consider c poate Ii deIinit prin:
PS M x P x D x C x ali Iactori
unde: PS-program social; P-pregtire proIesional; D-dotarea material;
C-progresul stiinei;
Elementele de baz ale procesului de conducere sunt deIinite n cadrul
Iunciilor organizatiei:
- scopul organizaiei de a obine proIit
- scopul misiunii ce permite ndeplinirea scopului organizaiei
- obiectivele sunt Iinaliti pe care ntreaga aciune a organizaiei e orientat
- strategia deine obiectivele principale, adaptarea cursului de aciune
- politicile reprezint declaraiile generale sau nelegerile ce orienteaz
gndirea si aciunea n luarea deciziilor.
- procedeele reprezint genurile de aciune ce delimiteaz modalitatea
exact n care se desIsoar o activitate.
- regulile reprezint enunul ce stipuleaz o aciune speciIic si deIinit
- bugetele declaraii de rezultat exprimate n termeni Iicsi.
Etapele procesului decizional:
1.precizarea si deIinirea obiectivului
2.adunarea, reglementarea datelor
3. o analiz a inIormaiilor
4. construirea variantelor
5. adaptarea deciziei si comunicarea deciziei
6. aplicarea deciziei
7. controlul si urmrirea aplicrii deciziei
Deciziile pot Ii luate n mai multe condiii:
a. condiii de certitudine
b. condiii de risc
c. condiii de incertitudine

TEMA 4. Organizarea afacerilor

A. Organizaiile pot avea :
- o structura Iormal (oIicial)
- o structura inIormal (neoIicial, de comunitate)
Cele mai importante principii pe care trebuie sa le urmareasca o societate
sunt (principiile managementului modern):
a. principiul unitii n atingerea obiectivului
b. principiul ariei de control
c. principiul delegrii autoritilor
d. principiul unitii de comand
e. principiul responsabilitii
B.Tipuri de structuri de organizaii
a. tradiional
b. raional
c. carismatic
Avantaje sistemului birocratic de organizare sunt:
1. aplicarea imparial a regulilor
2. un sistem de proceduri bine definit
3. sistem bine definit de autoritate
4. diviziunea muncii

Dezavantaje sistemului birocratic de organizare sunt:
1. reguli arbitrare
2. conIuzii si conIlicte de munc
3. slaba adaptare la noua tehnologie
4. comunicarea slab ntre oameni
5. spaii insuIiciente necesare cresterii de personal
3.Managementul schimbrii
La baza perturbaiilor ce Iac necesare schimbrile condiionate stau 2
fenomene:
a. Ienomene reale, existente ce solicit s Iie atenuate sau eliminate
b. Ienomene subiective, uzura sau lipsa experienei n organizaie, decalaje
n departamente etc...
Restructurarea afacerii cuprinde:
a. regruparea afacerii
b. elaborarea de strategii sectoriale si teritoriale
Reaciile negative care apar la schimbarea structuri organizationale sunt:
a. teama de a pierde sau de a scdea veniturile
b. teama de a nu distruge relaiile personale create
c. necesitatea de a nva
d. teama de necunoscut

TEMA 5. Planul de afaceri (PA)

A, Obiectivele planului de afaceri
Multe organizaii mici Iormuleaz un plan de aIaceri cu o importan
deosebit atunci cnd se caut o Iinanare de la bnci.
n organizaiile mari de regul aceste planuri de aIaceri sunt Icute pentru
produse noi.
n alctuirea unui plan de aIaceri trebui luate n considerare obstacolele
ivite si Ielul n care pot Ii evitate.
Succesul unui P.A. depinde de:
Complexitate
Orizontul de planificare
Numrul de organizaii implicate
Vulnerabilitatea Ia de Iactori necontrolai
PA se reIer Iie la promovarea unei ntreprinderi noi, fie la lansarea unui
produs creat ntr-o ntreprindere existent. PA este rezultatul unei activiti utile
desIsurate de-a lungul procesului de concepere si dezvoltare a proiectelor noi.
PA reprezint un dosar n care se concentreaz studiul analitic al tuturor
aspectelor unui proiect. E1 abordeaz toate punctele de vedere n special studiul
de pia, producia si gestiunea.
PA este conceput dpdv strategic si previzibil. Orientat spre viitor el trebuie
s detaileze elementele eseniale ale unui proiect de durat. Cel mai adesea
exist 2 variante de PA:
1) PA de uz intern necesar membrilor organizaiei pentru a veriIica
obiectivele realizate cu cele propuse
2) PA de uz extern a crui prezentare este n general dirijat de preocuparea
de a convinge.
Redactarea propriu-zis a unui PA reprezint sinteza a 3 etape principale
ale unui proiect ce cuprinde:
Culegerea de inIormaii
PlaniIicarea activitii
Redactarea propriu-zis
ConIorm specialistilor exist un numr de motive pentru care
managementul strategic inclusiv intocmirea unui plan de afaceri este neglijat de
micile organizatii:
Lipsa timpului
Lipsa competentei n domeniu
Lipsa de ncredere si deschidere
Nefamiliarizarea cu managerul strategic

Schema unui PA cerut de LLOYDS BANK SMALL BUSINESS GUIDE
este:
1. Sumarul PA este menit s sublinieze n ce const atractivitatea aIacerii
2. Trecutul afacerii
3. Managementul reprezint capitolul cel mai important al aIacerii
4. Produsul
5. Marketingul
6. Detalii operaionale
7. Analiza Iinal
8. Perspectiva afacerii

TEMA 6. Propunerea de afaceri (PrA)

PrA poate lua 2 forme:
- prima Iorm descrie tipul de colaborare asteptat de un posibil partener si
Iormuleaz propuneri concrete.
- a doua Iorm reprezint PrA sub Iorma unei scrisori distincte a PA
PrA poate Iixa un cadru general sau poate Ii o descriere amnunit a
afacerii.

Condiii care trebuiesc luate n considerare vis-a-vis de contribuia
partenerului n afacere:
- condiiile n care urmeaz s se deIineasc profitul
- care e experiena partenerului de aIaceri n Iormularea unei propuneri

PrA trebuie s Iie amnunit a.. s se poat constata dac prejudiciaz
negocierile ulterioare.

TEMA 7. Management yi Marketing

1. Corelaia dintre Management si Marketing
Pentru a demara si derula o aIacere n literatura de specialitate se
recomanda o analiz amnunit a cuplului tehnologie&pia. Pentru un om de
aIaceri starea de spirit ce cuprinde si noiunea de mark. Presupune realizarea
ctorva noiuni:
- cutarea permanent a Iaptelor comerciale evitnd a se mulumi cu opinii
nejustificate.
- descoperirea celor mai eIiciente mijloace de a se diIerenia de concuren.
- elaborarea unei oIerte care s construiasc mai mult dect un simplu deviz.
- s realizeze o comunicare atent astIel nct clientul s perceap toate
avantajele.
Un om de aIaceri trebuie s acorde o importan deosebit evalurii corecte
a capacitilor Iirmelor cu care doreste s Iac aIaceri.
De aceea se poate spune c aplicarea unui marketing al aIacerii conduce la
formularea unor anumite reguli:
- a reIuza o aIacere nu e o rusine
- selectarea aIacerilor nu e diIicil atunci cnd se Iace o temeinic analiz a
reusitelor si esecurilor.
- nu e suIicient s triezi trebuie s si alegi.
- atunci cnd ai ales o aIacere simpla adaptare a unor msuri tehnice nu e
suIicient.
- marketingul aIacerilor nseamn apropierea de client.

2. Rolul si Iuncia marketingului n practica economic a aIacerilor

Lumea contemporan se conIrunt cu o serie de probleme printre care:
a. globalizarea economic care semniIic reducerea n ultimele decenii a
larjelor geograIice a diIerenelor culturale si economice odat cu apariia marilor
tehnologii
b. decalajul veniturilor pe parcursul ultimelor decenii a devenit tot mai
srac; puterea de cumprare a suIerit un declin n special n cazul Iorei de
munc mai puin caliIicate.
c. Mediul nconjurtor, obligaia Iirmelor de a-si asuma tot mai mult
rspunderea pentru urmrile propriilor aciuni asupra mediului nconjurtor
d. Probleme legate de mbtrnirea populaiei, numrul de cstorii,
modiIicri n cadrul Iamiliar.

3. Cercetarea si analiza mediului extern al Iirmei vizeaz att mediul extern
general ct si mediul extern competiional. Att studierea mediului intern si
extern se poate realiza cu ajutorul studiilor de marketing. Publicitatea e unul
dintre instrumentele importante folosite de firme pentru informarea
cumprtorului.
De aceea mpletirea publicitii, a reclamei de orice natur si sub orice
Iorm cu celelalte activiti ale Iirmei reprezint premise ale succesului n
afaceri.

TEMA 8. Analiza tranzacional. Tranzacii comunicative.

I. Analiza tranzacional
A Iost pus la punct n anii '50 In SUA, de ctre un grup de psihologi si
terapeui reunii, ca o teorie complet asupra personalitii individuale.
Demersul analizei tranzacionale const n analiza comportamentelor,
atitudinilor, reacii psihice si emoionale prin intermediul ,grilelor analitice.
Acest concept permite omului de aIaceri s desprind rapid concluzii folositoare
la alegerea comportamentului, n diIerite situaii si s analizeze rezultatele
obinute.
B. Obiectivele analizei tranzacionale:
1. IdentiIicarea si modelarea propriilor stri de spirit ocazionate de aIaceri.
2. Crearea unui mijloc eficient de aciune n cadrul relaiilor n aIaceri.
3. Starea de spirit este conceptul cel mai cunoscut si important cu care
opereaz analiza tranzacional. Acest concept se reIer n esen la divizarea
personalitii unui individ n trei pri distincte (starei de spirit):
a) starea parinte
b) starea adult
c) starea copil

a) Starea de spirit printe implica (P):
- gndirea, emoiile si comportamentul pe care Iiecare individ le-a avut n
via (din surse externe) propriei personaliti (n principal de la prini).
Originea dat de modalitile de n care un individ a nregistrat sisteme de
gndire, emoiile si comportamentul sezizat la persoana importante, cunoscute n
copilrie si adolescen.
b) Starea de spirit adult (A)
- starea nu are nici o legtur cu vrsta individului ci se reIer la modul su
de a gndi. Aceast stare e orientat n primul rnd asupra realitii obiective
nregistrat si utilizat sau parvenit att din mediul ambiant ct si strii de spirit
prini si sau copil. Personalitatea acestei stri de spirit apare de la cca. 12 ani se
va dezvolta restul vieii(dac mediul ambiant -l ajut -l stimuleaz).
c) Starea de spirit copil (C)
- cuprinde nevoile, senzaiile, emoiile, ce apar natural la o persoan. Se
reIer la simuri si constituie n general experiene trite prin care a reacionat
persoana respectiv. Prima stare de spirit ce se maniIest la nivelul unui individ,
dovedeste toate nevoile, dorinele ce le maniIest o persoan. Explic anumite
comportamente; indicaia de a aciona conIorm dorinelor, si plcerilor personale
sau tendina de a evita lucrurile si Iaptele care n anumite circumstane au avut
neplceri sau au suIerit.
Toate cele trei sisteme de studiu constituie o gril de analiz ce poate Ii
explicat nu numai din punct de vedere al unei persoane, grup sau colectivitate.
EX. Pentru o Iirm aceste stri de spirit include urmtoarele:
P - reglementri interioare, regulamente, staIete de Iabricaie.
A - metode si mijloace utilizatoare.
C - motivaia, climatul, ambiana.

II. Tranzacii comunicative
Tranzacii comunicative sunt o Iorm de soluii sociale ntre dou sau mai
multe persoane si se poate eIectua n scris, prin gesturi, priviri, vorbiri, obiecte
etc.
Analiza tranzacional permite analiza datelor si orientarea lor astfel nct
s Iaciliteze o mai bun nelegere a Ienomenelor aprute pe parcursul
comunicrii.

n orice Iorme sunt transmise mecanic dou tipuri de inIormaii:
1. InIormaia reIeritoare la coninutul mesajului(despre ce e vorba)
2. InIormaii privind relaiile existente ntre persoane (cine, cui si cum
vorbeste)

Tranzacii comunicative se clasiIic astIel:
1. Tranzacii simple:
Paralele n cadrul n care stri de spirit solicit alternativ s rspund
strii aIlate la imaginea teoriilor.
ncrucisate cnd un individ cruia i s-a solicitat o anumit stare de
spirit nu rspunde n Iuncie de ea ci Iurnizeaz interlocutorului un rspuns
neasteptat.
2. Tranzacii ascunse(duble) se desIsoar n general la dou nivele: nivel
aparent social, explicit, verbal si unul ascuns psihologic nonverbal.
3. Tranzacii tangeniale au loc cnd unul dintre interlocutori ignor ce
spune cellalt si observ Ir a-si da seama schimbrile subiectului conversaiei.

TEMA 9. Tehnici de formare a oamenilor le afaceri

Pentru pregtirea oamenilor de aIaceri se utilizeaz mijloace, tehnici si
reguli de strategii militare .Toate acestea aparin prioritar pregtirii si Iormrii
teoretice (n sal).
Pregtirea 'Out Door a oamenilor de aIaceri a cptat o extindere tot mai
mare. Prin aceast Iormare se urmreste prioritar crearea si dezvoltare
capacitilor individuale de a reaciona spontan n orice tranzacie.
Crearea sistemului de formare Out Door a avut loc n Anglia n anul
1941.
Postulatul fondator al acestui tip de gndire este:
'marele om a Iost ca si tine un mic om dar a reusit s-si dezvolte o condiie
primordial, a nvat s distrug unde si care erau punctele slabe ale gndirii si
aciunii sale.
Motto-ul este: 'calitile, atitudinile si comportamentele unui lider,
manifestate ntr-o situaie complex si de incertitudine pot Ii cunoscute aIirmnd
c individul respectiv trebuie s-si dovedeasc capacitatea de a-si exploata
propriul potenial si de a nu se supraestima de a sti cum s-si depseasc
tentaiile cu care se conIrunt s Iie capabil s se bazeze pe susinerea si
stimulentele oIerite de grupul de care aparine nvingndu-si teama generat de
schimbri si impactul la nou ,.
Aceast Iormare se bazeaz adesea pe exemple, simulri, studieri, jocuri de
roluri etc. Se considera ca analizarea 'n sal , (n birou) a cazurilor unui esec
va lsa mai puine urme n constiina omului de aIaceri si n capacitatea sa de a-
si dezvolta memoria comparativ cu situaia n care respectivul esec ia produs si
traume psihice.
In esen problemele psiho-pedagogice a Iormrii 'Out Door const n a
sti pe ce elemente se Iundamenteaz acesta si pe ce anume explic apariia si
succesul ei.
Din punct de vedere al cunoasteri se disting trei categorii:
1. Seniori manageri persoane aflate ntr-o permanen cercetare a
capacitilor si disponibilitilor personale.
2. Managerii - oamenilor de aIaceri, ce doresc aceast Iormare att
individual ct si n cadrul echipei; aceste persoane sunt cele care au acceptat
valorile acestei tehnici de formare.
3. Oamenii de afaceri seIi de mici Iirme, seIi ai compartimentelor de
resurse umane, ce urmresc exclusiv n, cu, si pentru echip.

Prin formarea Out Door se disting trei obiective fundamentale:
1. dezvoltarea personalitii proprii.
2. Construirea echipei.
3. Cunoasterea eIicienei activitii echipei.

Experiena Irancez
Formarea Irancez n acest sistem a debutat la nceputul anilor '60 si se
adreseaz nu numai oamenilor de aIaceri ct si studenilor prin intermediul
cursurilor de pregatire intitulate Stagiile aventurii, Management externetc.
Programul experienei Iranceze vizeaz progresul individului ca persoan,
stimularea unei echipe si liderii organizaiilor.
Pentru Iormarea Irancez trebuie s se integreze n patru clase:
1. Lupta e pentru lumea Iirmei(organizaia e complex si deseori incert).
2. Echipa e pentru c omul nu cstig niciodat singur ci numai prin
intermediul echipei.
3. Proiectele organizaiei e pentru c lumea trieste mereu o evoluie.
4. Proiectele sale de via (pentru c motivaia trece prin realizarea
obiectivelor individuale ce se integreaz apoi n via).




Tema 10. Managementul resurselor umane MRU

1. Conceptul activitii de resurse umane.
2. Strategii de dezvoltare a resurselor umane.

1. n centrul tuturor aIacerilor st omul. Toate celelalte resurse sunt de
importan secundar. Fr oameni aIacerile nu se pot Iace. Ele nu au alt scop
dect s serveasc nevoile oamenilor.
Managementul resurselor umane reprezint activitatea pentru toi managerii
Iirmelor. Acestia au responsabiliti exprimate prin Iaptul c, dnd oamenilor
putere, ei vor aciona eIicient si eIicace; totodat conductorii organizaiei
trebuie s exploateze cunostinele individuale, talentele si activitatea oamenilor
pentru binele organizaiei.
Managementul resurselor umane competitiv este esenial pentru succesul
oricrei organizaii. Responsabilitatea componenei relaiilor umane i revine
att managerului general ct si seIului compartimentului de resurse umane; toi
acestia au responsabilitatea de a se Iamiliariza n problematica si procedeele
utilizate n acest domeniu de firmele performante.
Pentru a Ii eIicient, seIul resurselor umane trebuie s ndeplineasc o serie
de caliti:
- s Iie struitor n urmrirea aplicrii deciziilor luate
- bun negociator
- s aib simul umorului
- capacitatea de a analiza diverse situaii
- capacitatea de a comunica cu mediul
- s Iie rbdtor si nelegtor Ia de opiniile celorlali
n teoria tradiional a resurselor umane angajai erau privii prin prisma
modului n care executau, n mod disciplinat, anumite operaii prestabilite. Asa
au aprut conceptele: Ior de munc si mn de lucru
Conceptul Iorei de munc e deIinit ca Iiind totalitatea aptitudinilor Iizice si
intelectuale pe care le angajaii le utilizeaz n procesul obinerii bunurilor si
serviciilor. Identic a aprut n regimurile totalitare mprirea muncii n munc
productiv si munc neproductiv sau personal neproductiv. Teoria tradiional
a managementului resurselor umane cuprinde urmtoarele elemente de
organizare:










Concepte privind personalul angajat

Nr.
crt.
Elemente de caracterizare
Teoria tradiional
(Ior de munc)
Managementul
resurselor umane
1. Noiuni Iolosite
- mn de lucru
(Ior de munc)
- resurse umane
2.
Categorii cu caracter
discriminatoriu
- munc productiv
(categorie
privilegiat)
- neproductiv
- nu exist diIerene
3.
Modul de abordare a
indivizilor de manageri
- global, ca o mas
de oameni capabili
s reuseasc
- ca indivizi, ca
personaliti, nevoi,
componente
specifice
4.
Principii fundamentale de
salarizare
- n Iuncie de munca
depus
- n Iuncie de re-
zultate, idei, aciuni
5.
Activitatea de evaluare a
perIormanelor
- neexistent
- nesemniIicativ
- Iormal
-activitate esenial
necesar dezvoltrii
si progresului
organizaiei
6.
Stimularea iniiativei
angajailor
- absent
- considerat oIens
la autoritatea seIului
managementul
resurselor umane
- susinut si
promovat prin
sisteme de plat, de
promovare

Obiectivul principal a managementului resurselor umane este acela de a
Iurniza experien si pricepere astIel nct s Iie obinute perIormane ct mai
mari.
Indiferent de modul de organizare a personalului dintr-o organizaie, MRU
are n vedere dou obiective:
a) obiective strategice pe termen lung ce privesc activitatea de organizare si
planifcare a necesarului de personal.
b) obiective operaionale, sunt de natur tactic si administrativ si au n
vedere activiti ce vizeaz conducerea zilnic a grupei de munc.

2. Strategii de dezvoltare a resurselor umane.
Politica n domeniul resurselor umane este Iormulat de conducerea
organizatoric si urmreste o orientare activ a Iiecrui individ. Sprijinul mana-
gerului acordat departamentului resurselor umane const n primul rnd n aloca-
rea Iondurilor necesare activitii. Strategiile n resursele umane includ cunoas-
terea prezentului cu previziunea viitorului. n domeniul resurselor umane stra-
tegia permite stabilirea necesarului de personal si de perIecionare proIesional a
lor, stabileste politica salarial si implicaiile acestora asupra organizaiei.
PlaniIicarea resurselor umane are n vedere urmtoarele:
stabilirea metodelor de planificare
caracterizarea inIormaiilor si corelarea lor cu speciIicul organizaiei
obiectivele organizaionale s Iie corelate cu obiectivele resurselor umane
complexitatea inIormaiilor utilizate n planiIicare
PlaniIicarea resurselor umane trebuie asigurat n cadrul unui proces care
s respecte corelaiile dintre cresterea mai rapid a productivitii muncii
comparativ cu dinamica salariului mediu si dinamica angajailor.
La ntocmirea planului se va ine seama de inIluena:
progresului tehnic
Iorei de munc
reglementrilor guvernului
politicii produselor



O politic eIicace n domeniul resurselor umane oIer n principiu
urmtoarele avantaje:
1. Managerii de vrI au o imagine mai clar asupra diviziunii resurselor
umane si a deciziilor de aIaceri.
2. Costurile planiIicrii resurselor umane sunt mai mici.
3. Se poate aloca un timp mai mare pentru recrutarea de noi talente pentru
c activitile pot Ii identiIicate si anticipate nainte ca personalul actual s se
retrag.


Titular disciplina
Lector univ. drd. Braicu Cezar