Impactul dezastrelor in proiectarea constructiilor

Pasat Anca 52B

Colapsul Canterbury Television Building

Context.Date generale
Sediu al Televiziunii Canterbury, cladirea CTV s-a prabusit la cutremurul de pe 22 februarie 2011, provocand moartea a 115 persoane. Amplasamentul se afla la intersectia strazilor Madras si Cashel in Christchurch Central City, Noua Zeelanda. Cutremurul din februarie 2011 a fost o catastrofa naturala cu un impact puternic asupra orasului Christchurch (al doilea oras ca marime din Noua Zeelanda), provocand moartea tragica a 185 de persoane. Peste 60% din numarul victimelor si-au pierdut viata sub daramaturile CTV Building. Colapsul a survenit ca urmare imediata a unei replici a cutremurului, de magnitudine 6.3 si a fost aproape integral, din cladire ramanand in picioare doar peretele structural nordic ce cuprindea casa liftului. La scurt timp dupa prabusirea structurii, un incendiu a izbucnit pe locul ruinelor constructiei, care au fost daramate in mai 2011.

Dezvoltatorul cladirii, Madras Equities, a primit avizul de construire de la primaria orasului Christchurch in septembrie 1986, iar constructia s-a desfasurat in anii 1986-1987. Proiectul de arhitectura a fost realizat de Alun Wilke Associates Architects, iar structura a fost proiectata de Alan Reay Consultants. In septembrie 2012, s-a descoperit un amanunt suplimentar, ce avea, de fapt, implicatii foarte serioase in cazul prabusirii sediului CTV: persoana care a supervizat constructia cladirii, Gerard Shirtcliff, avea diploma de inginer falsificata. S-a pus astfel problema cauzei reale a prabusirii cladirii, favorizata, desigur, de socul seismic. Cladirea fusese proiectata conform reglementarilor in vigoare? Inginerii care au proiectat si aprobat proiectul aveau, de fapt, experienta necesara sa faca acest lucru? Raportul Royal Comission of Inquiry din iunie 2012 a dat niste raspunsuri socante, dovedind ca designul structural al cladirii era deficitar si nu ar fi trebuit aprobat de la bun inceput.

Impactul dezastrelor in proiectarea constructiilor Configuratie.Structura.Materiale

Pasat Anca 52B

Functiunea initiala a constructiei P+5 a fost cladire de birouri, dar de-a lungul timpului a inclus si altele. La data colapsului Televiziunea Canterbury ocupa parterul si primele doua etaje, scoala Kings Education ocupa etajul 4, o clinica medicala etajul 5 si o organizatie non-profit ultimul etaj, nivelul 3 nefiind ocupat in momentul respectiv. Cladirea de 6 niveluri avea o forma rectangulara in plan, avand structura mixta: cadre si pereti structurali din beton armat. Incarcarile laterale erau preluate de peretii structurali din beton armat continand casa scarii si lifturile pe latura nordica si unul pe latura sudica. Pe fatada vestica a cladirii, un perete structural din zidarie sustinea primele 3 niveluri. In rest, intre coloane erau amplasati parapeti din beton la toate nivelurile deasupra parterului. Planseele de beton armat au fost turnate in-situ in cofraje metalice pierdute. Placile erau sustinute de grinzi din beton armat dispuse perimetral si in interior pe directia estvest. Acestea, la randul lor, sprijineau pe stalpi circulari din beton armat cu diametrul de 400mm. Constructia a fost proiectata cu pereti structurali din beton armat ductil si acoperis usor sprijinit pe grinzi metalice. Peretii nodului de pe latura nordica si peretele structural de pe latura sudica a cladirii au fost proiectati sa preia intergral incarcarile laterale in cazul unui cutremur. Deci, caracteristicile lor necesare erau rigiditatea si ductilitatea. Cadrele nu trebuiau sa se comporte ductil, preluand numai incarcarile gravitationale, dat fiind ca deplasarile lor laterale urmau sa fie limitate de peretii structurali rigizi.

Impactul dezastrelor in proiectarea constructiilor Colapsul.Investigatii.Determinarea cauzelor

Pasat Anca 52B

Investigatiile post-colaps au inclus: examinarea ruinelor cladirii prabusite, analiza fotografiilor disponibile, intervievarea supravietuitorilor si a martorilor oculari, analiza proiectului si specificatiilor originale ale cladirii, precum si cele privind modificari structurale de-a lungul timpului, analize structurale pentru a determina capacitatea si sarcina elementelor structurale si sinteza informatiilor pentru stabilirea cauzelor probabile si a scenariului de prabusire. Identificarea cu certitudine a unui scenariu clar a fost dificila, deoarece existau mai multe variante posibile. Numitorul comun in toate aceste variante a fost faptul ca socul seismic a generat eforturi si deplasari intr-un stalp critic (sau mai multi) de pe fatada estica. Acesta s-ar fi prabusit, determinand supraincarcarea stalpilor adiacenti de la interior. Odata ce stalpii interiori au inceput sa cedeze, grinzile si planseele s-au rupt, desprinzandu-se de nodul structural de pe nord. Apoi, peretele sudic, impreuna cu grinzile si stalpii adiacenti au cedat, prabusindu-se peste planseele si acoperisul deja cazute. Aceasta succesiune probabila de pasi s-a petrecut rapid (in cateva zeci de secunde), concluzia fiind ca avem de a face cu un caz de colaps progresiv.

In urma examinarilor tehnice, au fost, de asemenea, determinati factorii (si potentialii factori) care au contribuit la prabusirea structurii: deplasari orizontale si verticale ale terenului mai accentuate decat era de asteptat; lipsa ductilitatii in barele de otel ale armaturii stalpilor; interactiunea intre stalpii de contur si parapetii de beton; desprinderea planseelor de nodul structural nordic; deplasari laterale accentuate ale stalpilor cauzate de dispunerea asimetrica a diafragmelor; s deplasari laterale accentuate intre nivelurile 3 si 4 influentate de peretii de pe fatada vestica; lipsa de robustete si redundanta (trasee alternative de scurgere a eforturilor).

Impactul dezastrelor in proiectarea constructiilor

Pasat Anca 52B

Au fost identificate mai multe puncte vulnerabile, care au pus in pericol integritatea structurii si nivelul de performanta al cladirii, precum: eforturi axiale mari in stalpi; capacitatea scazuta de preluare a fortelor de compresiune a stalpilor de beton; cantitatea insuficienta de armatura de otel din peretii structurali; separarea incompleta intre zidarie si cadre la etajele inferioare pe latura vestica; legaturile deficitare intre placile de beton armat si peretii nodului structural de pe nord.

Investigatii.Constatari.Pierderi
Cladirea CTV mai fusese inspectata si dupa cutremurul din 4 septembrie 2010 din Canterbury si dupa replica de magnitudine 4.9 a cutremurului din 26 decembrie 2010. Avariile au fost considerate nesemnificative (degradari la componente nestructurale si fisuri superficiale, de dimensiuni reduse in componentele structurale), astfel incat cladirea a fost declarata sigura, desi nu a fost evaluata cu ajutorul unui inginer. Este foarte posibil, deci, ca si socurile suferite anterior de constructie sa isi fi adus contributia la slabirea structurii. Canterbury Earthquakes Royal Comission a constatat ca CTV Building nu ar fi trebuit de la bun inceput sa primeasca aviz de construire, din cauza multiplelor greseli de proiectare si construire, comise de proiectantii si consultantii de structuri si trecute cu vederea de organul in masura sa autorizeze construirea cladirii, consiliul orasului Christchurch. Dupa tragicul eveniment, inginerul consultant, Alan Reay, a afirmat ca CTV Building nu a atins standardele pe care el le-a stabilit. Greseala sa a fost ca nu a luat la cunostinta (sau a ignorant) faptul ca inginerul proiectant, David Harding, nu dispunea de experienta necesara pentru a proiecta structura unei cladiri P+5, in trecut acesta proiectand cladiri de maxim P+2. Acuzat tardiv de incompetenta, David Harding a afirmat ca s-a bazat pe Alan Reay pentru consiliere si ca dezvoltatorii au dorit o investitie minima, un proiect care doar sa respecte conditiile minim acceptate prin regulament, fara nici un fel de consolidari structurale suplimentare. Alan Reay nu numai ca l-a lasat pe Harding nesupravegheat, dar a si exercitat presiuni asupra Consiliului Municipal Christchurch pentru a primi avizul de construire, cu toate ca unii dintre membri au avut retineri in legatura cu design-ul structural al cladirii CTV. In plus, persoana care a supravegheat santierul de constructie, Gerald Shirtcliff avea o diploma de inginer falsificata si a lasat santierul nesupravegheat pe o perioada de 5 luni. Aceasta serie de erori umane inacceptabile a dus la ridicarea unei cladiri cu un design structural deficitar, defectele constructive agravandu-se din cauza socurilor seismice din 2010 si conducand la dezastrul din 2011, care s-a soldat cu pierderea a 115 vieti omenesti (lasand la o parte distrugerea completa a cladirii in sine).

Impactul dezastrelor in proiectarea constructiilor Implicatii ulterioare.Invataminte

Pasat Anca 52B

In prezent, cerintele de performanta ale cladirilor sunt mai severe decat in anii 80, cand a fost construita cladirea CTV. Standardele au crescut progresiv de-a lungul timpului, pe masura ce intelegem mai multe despre modul de comportare al cladirilor in timpul cutremurelor. Copii ale raportului expertilor consultati in acest caz au fost deja trimise Departamentului de Constructie si Proiectare si Institulului de Ingineri Profesionisti din Noua Zeelanda, pentru a fi cercetate. O parte din recomandarile cuprinse in raport au fost deja puse in practica, iar altele urmeaza a fi implementate. Acestea cuprind: revizuirea modului de comportare al structurilor neregulate, verificarea cladirilor construite inainte de 1992 (pentru a se determina daca structura este sufficient de ductila, dupa noile standarde), verificarea cladirilor cu elemente din beton prefabricat, verificarea legaturilor intre peretii structurali si plansee la cladirile construite inainte de 1992. De asemenea, se atrage atentia asupra necesitatii introducerii unor rapoarte privind calitatea in proiectare si constructie. Nu in ultimul rand, o monitorizare atenta pe tot parcursul construirii este esentiala, precum si efectuarea de teste la fata locului privind performantele materialelor utilizate. Se poate concluziona, astfel, ca, in cazul analizat, colapsul a survenit ca urmare a cumularii mai multor factori. Problema principala a fost cea originala proiectarea structurii sub nivelul standardelor ingineresti, care ar fi trebuit sa aiba drept rezultat respingerea avizului de construire. Ignorarii greselilor de proiectare i-au urmat greseli de executie, cauzate de monitorizarea necorespunzatoare a lucrarilor de pe santier de catre persoane fara experienta. Socurile provocate de seismele din 2010 au fost factori ce au contribuit la slabirea structurii cladirii. In fine, factorul determinant, declansator al colapsului l-a reprezentat replica neasteptat de violenta a cutremurului din 22 februarie 2011. Cladirea CTV ramane un simbol al cutremurului din Christchurch din februarie 2011. Pierderea tragica a celor 115 vieti omenesti a tras un semnal de alarma cu privire la importanta proiectarii corespunzatoare a cladirilor si luarii de masuri drastice in caz contrar. Dupa eveniment, s-au facut eforturi considerabile pentru a investiga indeaproape cazul si a elabora un raport detaliat care serveste in prezent in Noua Zeelanda ca suport pentru imbunatatirea standardelor de performanta in constructii.

Impactul dezastrelor in proiectarea constructiilor Bibliografie:

Pasat Anca 52B

Expert Panel Report, Structural Performance of Christchurch CBD Buildings in the 22 February 2011 Aftershock, 2011 Dr. Weng Yuen Kam, Prof. Stefano Pampanin, General Building Performance in the Christchurch CBD: a contextual report, 2011 Wellington: Institution of Professional Engineers New Zealand, Christchurch Earthquake an overview, 2011 Department of Building and Housing, CTV Building Geotechnical Advice, 2011 Canterbury Earthquakes Royal Comission, CTV Building hearing: Architectural and structural drawings of the office building at 249 Madras Street, 2012 http://en.wikipedia.org/wiki/CTV_Building http://earthquake-report.com/2012/02/21/construction-errors-responsibe-for-thecollapse-of-the-christchurch-ctv-building-killing-115-people

Impactul dezastrelor in proiectarea constructiilor

Pasat Anca 52B