Megalopolisurile,termen introdus de geograful Jean Gottman,reprezinta forma cea mai inalta de hipertrofie urbana, situandu-se deasupra

celorlalte superorganisme urbane, cuprinzand si subordonandu-si o serie de conurbatii, interurbatii si aglomeratii, dar si orase propriu-zise, chiar si unele asezari rurale. Megalopolisurile au aspectul unor ansambluri de asezari orasenesti cu o desfasurare spatiala de ordinul sutelor de kilometri, dezvoltandu-se preferential pe anumite axe, favorizate din punctul de vedere al cailor de comunicatie (litorale, vai, linii de contact), care pot lasa intre ele spatii mai putin urbanizate, chiar cu fragmente de terenuri agricole sau de vegetatie naturala. Megalopolisuri există pe tot globul : în Brazilia Rio de Janeiro-Sao Paulo-Belo Horizonte, în Japonia “Tokaido” (ce cuprinde oraşele Tokio, Osaka şi Kobe), dar mai ales în SUA:”BosWash” ( alcătuit din Boston, NewYork, Philadelphia, Baltimore şi Washington), ”ChiPitt” sau Marile Lacuri (cu oraşele Chicago, Cleveland, Detroit şi Pittsburg) şi “San-San” (alcătuit din San Francisco, Los Angeles şi San Diego).În curs de formare sunt megalopolisuri în Europa, India, China şi Indonezia Dintre toate metropolele urbane japoneze, cea mai puternică este aglomeraţia Tokyo, nucleul politic şi industrial al statului şi cea mai mare concentrare urbană a Globului (34 mil. loc.), urmată de interurbaţia Hanshin (16,7 mil. loc.) şi de aglomeraţia Nagoya (8 mil. loc.). Majoritatea oraşelor şi conurbaţiilor industriale au o poziţie litorală, fiind, în acelaşi timp, şi porturi active – conurbaţia Kitakyushu, Fukuoka ş.a. Dorsala Japoneză (Tokaido) reprezintă la ora actuală cel mai populat megalopolis, având o dimensiune de peste 65 milioane de locuitori, ceea ce reprezintă peste 50 % din populaţia statului. Marele megalopolis nipon s-a dezvoltat de-a lungul coastei Pacificului, in sudul Insulei Hanshu, Tokaido inseamna „drumul de coasta rasaritean”. Ca forma, megalopolisul Tokaido este liniar, alungit in lungul coastei Pacificului. Din cauza conditiilor naturale, trei campii litorale mici, despartite de

capitala Japoniei. de unde in secolul 14 s-a mutat la Kyoto si apoi in 1603 la Yeda. precum Dongguang. fiind cantonate în interiorul unor câmpii litorale de talie redusă. sunt deseori separate de peisaje naturale montane. Shenzhen – 11 milioane de locuitori. Nagoya si Osaka. Guangzhou (Canton) – peste 14 milioane de locuitori. Marile aglomeraţii componente. 25).5 milioane locuitori. mai vizibile sunt structurile suprapuse unor regiuni de veche şi densă populare. Zhuhai -1. respectiv.R. Astazi. capetele traseului Tokaido cunt cele doua metropole importante ale Japoniei: Kyoti si Tokyo. sub noul nume de Tokyo. Hong Kong şi S. in timp ce puterea executiva se mutase inca din secolul 12 de la Nara la Kamakura. Zhongshan.prelungire muntoasa care strapung si liniile Tokaido-ului. Kyoto a fost timp de zece secole resedinta imparatului. este mai disjunct decât acesta. locuri unde expansiunea fără precedent a urbanului dislocă treptat spaţii predominant rurale cu o istorie multimilenară. . El este alcatuit din 3 mari arii metropolitane: Tokyo. împreună cu vecinul său Foshan. din sudul Chinei. Deşi mai populat si cu o densitate superioară Megalopolisului nord-est american.A. fiind de fapt un sistem urban polinuclear.5 milioane sau entitaţi urbane recent redimensionate.A. Macao. metropola sudului Chinei. Huizhou. acesta are o forma discontinua. Fenomenul de hipertrofiere urbană şi de creare a structurilor megalopolitane s-a extins în perioada contemporană şi în statele emergente. care cuprinde mai multe aglomeraţii de talie mare: metropola mondială Hong-Kong – peste 7. Specifică acestui megalopolis este organizarea sa în funcţie de axele feroviare clasice sau noi . dezvoltate în zonele libere din proximitatea S. În acest sens. Jiangmen. oraşe recente. menţionăm gruparea urbană din delta Râului Perlelor (fig.R. In 1868 Yeda a devenit.

Creşterea rapidă a populaţiei pe baza imigrărilor masive.U. cât şi pentru intensificarea legăturilor economice cu Europa. conservelor de peste şi de carne etc. având o lăţime ce oscilează între 40 şi 150 km. Perioada de după 1940. plasându-l pe locul I în S. Activităţile industriale ocupă în ansamblu megalopolisului un rol important. textilă şi tricotajelor. şi pe locul II în lume. material rulant şi rutier. Boswashul depăşeşte jumătate din suprafaţa României şi reprezintă cca.având o populaţie cuprinsă între 1 şi 5 milioane de locuitori. mai ales în a doua jumătate a secolului trecut şi prima jumătate a secolului XX. reprezentând. remarcându-se totuşi zone cu densităţi foarte ridicate în alternanţă cu altele mai scăzute. a produselor zaharoase. electrotehnică şi electronică.A. pielăriei şi încălţămintei. Populaţia întregului areal urbanizat depăşeşte 40 mil. în acelaşi timp. .000 km2. oraşele din zona litorală s-au dezvoltat vertiginos. Împreună cu spaţiile rurale în defensivă din proximitate. Industria grea este reprezentată de ramurile: siderurgie. Boswash–ul. după megalopolisul americanocanadian al Marilor Lacuri. dar în creştere rapidă. Sunt dezvoltate in mod deosebit industriile uşoare: confecţiilor. megalopolisul cantonez grupează peste 58 de milioane de locuitori.cristalizat după cel de–al doilea război mondial. formând un mare areal urban. extins aproape continuu de la Boston la Washington. în general. cât şi de poziţia geografică foarte avantajoasă atât pentru pătrunderea în interiorul continentului. se distinge. locuitori. cea mai puternică concentrare de bunuri materiale şi umane.U. rivalizând cu dorsala japoneză. prin puternice mişcări de populaţie în regiunile metropolitane. Beneficiind de ţărmuri propice amenajărilor portuare. Cu o suprafaţă de circa 140. conjugată cu posibilităţi reduse de dezvoltare a aşezărilor spre interior (datorită Munţilor Apalaşi) a determinat o extindere a suprafeţelor urbane în câmpia litorală şi respectiv o contopire a oraşelor. Lungimea totală a megalopolisului este de aproape de 1000 km.A. considerată ca era urbanizării. 2% din suprafaţa S. rămâne cel mai tipic. Primul megalopolis al lumii. maşini unelte şi chimie. iar dintre ramurile industriei alimentare: a tutunului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful