Megalopolisurile,termen introdus de geograful Jean Gottman,reprezinta forma cea mai inalta de hipertrofie urbana, situandu-se deasupra

celorlalte superorganisme urbane, cuprinzand si subordonandu-si o serie de conurbatii, interurbatii si aglomeratii, dar si orase propriu-zise, chiar si unele asezari rurale. Megalopolisurile au aspectul unor ansambluri de asezari orasenesti cu o desfasurare spatiala de ordinul sutelor de kilometri, dezvoltandu-se preferential pe anumite axe, favorizate din punctul de vedere al cailor de comunicatie (litorale, vai, linii de contact), care pot lasa intre ele spatii mai putin urbanizate, chiar cu fragmente de terenuri agricole sau de vegetatie naturala. Megalopolisuri există pe tot globul : în Brazilia Rio de Janeiro-Sao Paulo-Belo Horizonte, în Japonia “Tokaido” (ce cuprinde oraşele Tokio, Osaka şi Kobe), dar mai ales în SUA:”BosWash” ( alcătuit din Boston, NewYork, Philadelphia, Baltimore şi Washington), ”ChiPitt” sau Marile Lacuri (cu oraşele Chicago, Cleveland, Detroit şi Pittsburg) şi “San-San” (alcătuit din San Francisco, Los Angeles şi San Diego).În curs de formare sunt megalopolisuri în Europa, India, China şi Indonezia Dintre toate metropolele urbane japoneze, cea mai puternică este aglomeraţia Tokyo, nucleul politic şi industrial al statului şi cea mai mare concentrare urbană a Globului (34 mil. loc.), urmată de interurbaţia Hanshin (16,7 mil. loc.) şi de aglomeraţia Nagoya (8 mil. loc.). Majoritatea oraşelor şi conurbaţiilor industriale au o poziţie litorală, fiind, în acelaşi timp, şi porturi active – conurbaţia Kitakyushu, Fukuoka ş.a. Dorsala Japoneză (Tokaido) reprezintă la ora actuală cel mai populat megalopolis, având o dimensiune de peste 65 milioane de locuitori, ceea ce reprezintă peste 50 % din populaţia statului. Marele megalopolis nipon s-a dezvoltat de-a lungul coastei Pacificului, in sudul Insulei Hanshu, Tokaido inseamna „drumul de coasta rasaritean”. Ca forma, megalopolisul Tokaido este liniar, alungit in lungul coastei Pacificului. Din cauza conditiilor naturale, trei campii litorale mici, despartite de

Deşi mai populat si cu o densitate superioară Megalopolisului nord-est american. mai vizibile sunt structurile suprapuse unor regiuni de veche şi densă populare.5 milioane locuitori. In 1868 Yeda a devenit. Huizhou. Shenzhen – 11 milioane de locuitori.prelungire muntoasa care strapung si liniile Tokaido-ului. Fenomenul de hipertrofiere urbană şi de creare a structurilor megalopolitane s-a extins în perioada contemporană şi în statele emergente. Nagoya si Osaka.R.R. 25). Zhuhai -1. fiind de fapt un sistem urban polinuclear. Guangzhou (Canton) – peste 14 milioane de locuitori. Astazi.A. Hong Kong şi S. capetele traseului Tokaido cunt cele doua metropole importante ale Japoniei: Kyoti si Tokyo. împreună cu vecinul său Foshan. fiind cantonate în interiorul unor câmpii litorale de talie redusă. În acest sens. sunt deseori separate de peisaje naturale montane. care cuprinde mai multe aglomeraţii de talie mare: metropola mondială Hong-Kong – peste 7. El este alcatuit din 3 mari arii metropolitane: Tokyo. Specifică acestui megalopolis este organizarea sa în funcţie de axele feroviare clasice sau noi . Marile aglomeraţii componente. menţionăm gruparea urbană din delta Râului Perlelor (fig. . in timp ce puterea executiva se mutase inca din secolul 12 de la Nara la Kamakura. oraşe recente. acesta are o forma discontinua. dezvoltate în zonele libere din proximitatea S.A. Macao. Kyoto a fost timp de zece secole resedinta imparatului. de unde in secolul 14 s-a mutat la Kyoto si apoi in 1603 la Yeda. metropola sudului Chinei. din sudul Chinei.5 milioane sau entitaţi urbane recent redimensionate. respectiv. Zhongshan. locuri unde expansiunea fără precedent a urbanului dislocă treptat spaţii predominant rurale cu o istorie multimilenară. Jiangmen. capitala Japoniei. sub noul nume de Tokyo. este mai disjunct decât acesta. precum Dongguang.

Perioada de după 1940. în general. 2% din suprafaţa S. conservelor de peste şi de carne etc. electrotehnică şi electronică. conjugată cu posibilităţi reduse de dezvoltare a aşezărilor spre interior (datorită Munţilor Apalaşi) a determinat o extindere a suprafeţelor urbane în câmpia litorală şi respectiv o contopire a oraşelor. Activităţile industriale ocupă în ansamblu megalopolisului un rol important. cât şi de poziţia geografică foarte avantajoasă atât pentru pătrunderea în interiorul continentului.având o populaţie cuprinsă între 1 şi 5 milioane de locuitori. cât şi pentru intensificarea legăturilor economice cu Europa. Primul megalopolis al lumii. Împreună cu spaţiile rurale în defensivă din proximitate. şi pe locul II în lume. se distinge. Cu o suprafaţă de circa 140. Sunt dezvoltate in mod deosebit industriile uşoare: confecţiilor. plasându-l pe locul I în S. locuitori. iar dintre ramurile industriei alimentare: a tutunului. maşini unelte şi chimie.U. material rulant şi rutier. Industria grea este reprezentată de ramurile: siderurgie. rivalizând cu dorsala japoneză. remarcându-se totuşi zone cu densităţi foarte ridicate în alternanţă cu altele mai scăzute. Lungimea totală a megalopolisului este de aproape de 1000 km. cea mai puternică concentrare de bunuri materiale şi umane. extins aproape continuu de la Boston la Washington.U. considerată ca era urbanizării. având o lăţime ce oscilează între 40 şi 150 km. oraşele din zona litorală s-au dezvoltat vertiginos. Boswash–ul. rămâne cel mai tipic. prin puternice mişcări de populaţie în regiunile metropolitane. pielăriei şi încălţămintei.A. Creşterea rapidă a populaţiei pe baza imigrărilor masive. în acelaşi timp. reprezentând. dar în creştere rapidă. Boswashul depăşeşte jumătate din suprafaţa României şi reprezintă cca. Beneficiind de ţărmuri propice amenajărilor portuare. textilă şi tricotajelor.000 km2. megalopolisul cantonez grupează peste 58 de milioane de locuitori. mai ales în a doua jumătate a secolului trecut şi prima jumătate a secolului XX.cristalizat după cel de–al doilea război mondial. după megalopolisul americanocanadian al Marilor Lacuri.A. . formând un mare areal urban. a produselor zaharoase. Populaţia întregului areal urbanizat depăşeşte 40 mil.