P. 1
evolutia somajului

evolutia somajului

|Views: 88|Likes:
Published by Raluca Balan
evolutie somaj in romania
evolutie somaj in romania

More info:

Published by: Raluca Balan on Feb 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/19/2013

pdf

text

original

ASE FACULTATEA DE ECONOMIE

SOMAJUL IN ROMANIA
TEORIE , EVOLUTIE SI ANALIZA

Studenti:

1

Bibliografie Cap 5.Cuprins: Cap 1. Anexe 2 . Concluzii Cap 4. Somajul Ce este somajul Somajul in Romania Particularitati structural ale somajului Clasificarea somajului Impactul somajului Cap 2 . Evolutia si analiza somajului in Romania perioada 1990-2007 Comparatie cu alte tari Situaţia statistică a şomajului înregistrat la 28 februarie 2010 Cap 3.

3 . care asteapta sa fie rechemate la lucru sau care au gasit un loc de munca si urmeaza sa inceapa lucrul la o data ulterioara perioadei de referinta.Somajul Ce este somajul ? Somajul – este o stare negativa a populatiei active disponibile. utilizand in ultimele 4 saptamani diferite metode pentru –al regasi: inscrierea la agentia de ocupare si formare profesionala sau la agentii particulare de plasare. Sunt disponibile sa inceapa lucrul in urmatoarele 15 zile. ca sursa a ofertei de munca. somajul . care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. Persoanele fara loc de munca. somerii sunt persoanele de 15 ani si peste care in cursul perioadei de referinta indeplinesc simultan conditiile: • • Nu au loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri. apel la prieteni. precum si noii ofertanti de forta de munca. Acest dezechilibru reflecta un excedent al ofertei de munca fata de cererea de munca. demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu. publicarea de anunturi si raspunsuri la anunturi. ce nu gasesc unde sa se angajeze. disponibile sa lucreze. avand niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade. Somerii – sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile. In conditiile contemporane. care nu gaseste locuri de munca. Persoanele care in mod obisnuit fac parte din populatia inactive(elevi. student. pensionari). pentru ca in prezent sa fie permanent. dar care au declarat ca sunt in cautarea unui loc de • • • munca si sunt dinponibile sa inceapa lucrul. In conformitate cu criteriile Biroul International al Muncii (BIM). Sunt in cautarea unui loc de munca. daca si-ar gasi imediat un loc de munca. El a inregistrat initial un caracter temporar. sindicate. colegi.este considerat ca un dezechilibru al pietei nationale. fara sa excluda insa totul si definitiv existent unei stari de ocupare optionala a fortei de munca. adica dezechilibru intre cererea globala de munca si oferta globala de munca. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut. rude. ca sursa a cererii de munca si evolutia populatiei. din cauza dereglarii relatiei dintre dezvoltatea economiei.

In perioada 1990-2000 creste si ponderea somajului efectiv in somajul potential. Aceasta tendinta s-a accentuat in urmatorii ani. beneficiary de drepturi banesti. si nu unul conjunctural. Particularitati structural ale somajului Se stie ca somajul nu afecteaza in mod egal diferitele categorii de oameni. 23% dintre someri aveau peste 40 ani in 1995. cu mici variatii lunare. dar cu o tendinta evident de reducere de-a lungul perioadei analizate. Somajul potential. cand aproape 1. Situatie usor mai buna decat in anul 2005. ci deja somajul reprezinta o pierdere si din punctual de vedere al eficentei. In primul rand in toate tarile aflate in perioada de tranzitie la economia de piata a existat un somaj efectiv. chiar daca transformarea somajului potential in somaj efectiv este un rezultat al aplicarii tot mai clare in economie a mecanismului de piata. in anul 2003 (an incepand cu care somajul incepe sa se stabilizeze ) ponderea ajunsese la 21.9% in anul 2005. urmand scaderi. Pentru 2006. 2006. ajungand pana la 5. aveau sub 25 de ani. In al treilea rand. a ocuparii ineficente. care cuprinde somajul efectiv si populatia ocupata ineficent ( sau somajul mascat). confera o mai mare 4 . ulterior a crescut in intensitate fenomenul pierderii locului de munca de catre persoane care avusesera pana atunci perioade lungi de activitate.Somajul în România Tabloul evolutiei somajului. 44% dintre somerii inregistrati. Daca in cursul primilor ani ai tranzitiei personale cu experienta isi gaseau mai repede de lucru in comparatie cu tinerii.2). somajul efectiv depaseste somajul potential. De remarcat este faptul ca anul 2001 este primul in care se manifesta faptul ca populatia ocupata eficent este mai mica decat populatia ocupa eficent sau. p.3 milioane de personae nu aveau loc de munca. Aceasta este expresia functionarii tot mai pregnant a mecanismelor economice in domeniul pietei muncii. Somajul maxim a fost atins in 1994.4%. Ponderea somerilor in varsta de sub 25 ani in totalul somerilor a avut o evolutie fluctuanta. Iata cateva repere : daca in anul 1995. ci si de alte considerente ce tin de inzestrarea cu capital. previziunea este de 5.7%. observam ca rata somajului a avut o evolutie oscilanta: a crescut continuu. in perioada febrarie 1991 – martie 1995. pe ani.Pentru grupele de varsta peste 40 ani situatia s-a inrautatit. a crescut continuu in perioadele 1990-1992 si 1996-1999. altfel spus. ceea ce inseamna ca natura somajului este deja alta.9% pentru rata somajului si 520 mii someri inregistrati( CNP. tinerii au fost intotdeauna categoria de varsta cea mai vulnerabila fata de somaj. organizarea si managementul la nivel microeconomic. Daca s-ar fi mentinut an de an nivelul productivitatii muncii ( calculate ca raport intre PIB si populatia ocupata) inregistrat in anul 1989 (care era deja mai mic decat in anii precedent). reducerea somajului s-a manifestat de la un an la altul. Desigur. semn al preferintei tot mai mari pentru angajarea tinerilor. Rata mai ridicata a somajului in randul tinerilor . iarasi cresteri (din ianuarie 1997 pana in aprilie 2000). care ar fi putut fi disponibilizata. rezultatele analizei prezentate nu trebuie absolutizare. dupa incheierea tranzitiei si reluarea procesului de crestere economica. Nu mai vorbim de iesirea la suprafata a somajului ascuns. Rata somajului potential se situa dupa 1991 constant la peste 20% din populatia active. In al doilea rand.4% la 115%. ca si de aspect macroeconomice. remarcam faptul ca. de la 10. pentru ca in 2003 ponderea acestora sa atinga 44. pentru ca apoi sa scada continuu. precum si faptul ca perioada necesara gasirii unui loc de munca este cu atat mai redusa cu cat nivelul de instruire este mai ridicat. dimensiunile reducerii PIB ar fi determinat o scadere si mai puternica a populatiei ocupate si o crestere a somajului. structural. productivitatea muncii nu depinde numai de factorul munca . se prezinta astfel: Daca realizam o analiza mai profunda a valorilor lunare din intervalul dat. Reflectand un fenomen real.

Clasificarea somajului Literatura economică prezintă două mari categorii de şomaj Somajul voluntar este acel tip de somaj care descrie situatia in care oameni apti de munca nu doresc sa lucreze. In cazul tinerilor insa.7%. in special in randul tinerilor. dar nu gasesc locuri de munca disponibile . fie in interiorul institutiei in care isi desfasoara activitatea. anchete ce ofera informatii privind somajul in sens BIM. Somajul involuntar reprezinta un efect secundar negativ al legislatiei muncii. cu o rata a somajului de 21. pe de o parte imbunatatirea situatiei domajului in Romania de-a lungul anilor analizati. persoanele in varsta de 14-24 ani sunt cele mai afectate de somaj. care creeaza bariere la intrarea pe piata muncii a cererii de forta de munca (a locurilor de munca). Somajul involuntar (fortat) descrie situatia in care oameni apti de munca doresc sa se angajeze. (INS. 2003). deoarece detin suficiente resurse materiale. nr 4/1995). cid oar mareste sansele de ocupare a unuia. ca si prin caracteristici relative la nivelul de instruire a somerilor. cresterea concurentei pentru cele ramase au determinat pe langa aparitia somajului. iar perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana va adduce. La polul opus. aparitia fenomenului “declansarii” sau al “subocuparii invizibile”. ce are drept consecinta aparitia unui excedent de oferta de forta de munca (somajul involuntar). Alte tipuri de somaj In functie de natura si de cauze. chiar si superioara nu garanteaza ocupare unui loc de munca. Potrivit anchetelor asupra fotei de munca ( “Revista Romana de Statistica.importanta diplomei la inceputul carierei decat pe parcursul acesteia.7% in 2002: un somer BIM din doi ar mai putin de 24 ani. Ca o concluzie. O parte importanta a tinerilor someri (61. dar si prin reduceri spectaculoase ale ratei somajului in unele judete. Somajul se caracterizeaza si prin anumite particularitati ocupationale. persoanele mai in varsta sunt mai putin afectata de somaj in sens BIM in randul persoanelor de peste 45 ani este numai de 1. putem remarca. revigorarea si modernizarea economiei. ceea ce a dus la schimbarea sensibila a unor “clasamente” regionale ale somajului.1%) nu au lucrat niciodata si cauta un loc de munca inca de la terminarea studiilor. Reducerea locurilor de munca. Piata muncii in Romania in perioada analizata s-a caracterizat si prin mari disparitati regionale. existand preferinta de a ocupa un loc de munca sub nivelul de instrurie avut decat de as se afla in somaj. fata de 6. somajul se clasifica in: 5 .5 % dintre persoanele care desfasoara o activitate inferioara nivelului lor de instruire au varsta intre 15-24 ani. este posibila o crestere a numarului de locuri de munca adecvate nivelului lor educatioanal si a sanselor de mobilitate profesionala.4 % dintre persoanele ocupate de 50-64 ani. 12. pe termen mediu si lung. fie in afara acestuia. Detinerea unei diplome de absolvire a unei forme de invatamant. cu efercte favorabile si in plan social. legate de domeniile si ramurile care alimenteaza stocul de somaj. in majoritatea covarsitoare a situatiilor.

diferenţelor dintre cererea şi oferta de forţă de muncă în condiţiile costurilor ridicate de ajustare a ofertei la necesităţile pieţei. Şomajul fricţional se circumscrie perioadei necesare în mod normal pentru a găsi un alt loc de muncă. iar şomajul structural poate apare ca o problemă foarte serioasă. Decizia voluntară a acestor producători este cea care menţine salariul a un nivel ridicat. Şomaj conjunctural. Chiar dacă dimensiunea forţei de muncă ar fi constantă. Deoarece informaţiile despre caracteristicile celor care caută de lucru şi natura locurilor de muncă vacante nu pot fi cunoscute instantaneu. s-a demonstrat că şomajul structural poate apare şi dacă anumiţi producători plătesc salarii mai mari decât salariul considerat eficient pentru a creşte productivitatea şi/sau reduce deplasările de personal. atâta timp cât există posibilitatea unor slujbe vacante pe viitor. În practică. Angajaţii cu salarii mici îşi vor dori să lucreze în firmele cu salarii mari şi.1. În aceste situaţii se identifică un şomaj regional. datorită acestui comportament. chiar dacă la nivel agregat cererea şi oferta de forţă de muncă sunt egale. în timp ce alţi angajaţi sau şomeri părăsesc forţa de muncă. 6 . În perioadele de restructurări esenţiale ale unei economii. ei se vor “ataşa” sectorului cu salarii mari. preferând să aştepte apariţia unui loc liber. Într-un mod asemănător se pot analiza şi dezechilibrele geografice în căutarea forţei de muncă. Exemple de asemenea politici sunt cele de subvenţionare a instruirii şomerilor. Şomajul structural (şomaj de neadaptare) este consecinţa unui dezechilibru între structurile ocupţional-profesionale. mai bun. 2. care provoacă o reducere a necesarului de forţă de muncă. Teorii economice dintre cele mai recente afirmă că cel puţin un segment al şomajului poate fi atribuit comportamentului producătorilor de maximizare a profitului. în timp ce altele fac noi angajări. Concret. Unii oameni îşi vor părăsi locul de muncă în căutarea altuia. Orice măsuri de politică socială îndreptate spre creşterea acestei probabilităţi. Prin urmare. cum sunt cele ale tranziţiei de la economia centralizată la economia de piaţă. Prin urmare. apare un şomaj de aşteptare. Şomajul structural apare atunci când schimbări importante în cererea de muncă determină o nepotrivire între calităţile şi competenţele profesionale ale muncitorilor. au drept scop diminuarea şomajului structural. şi acesta nu va fi coborât nici dacă alţi muncitori de pe piaţa muncii (şomeri) îşi oferă serviciile la un salariu mai mic. atunci acest tip de şomaj ar fi rapid eliminat de ajustările pieţei. structurii sistemului educaţional etc. Şomajul fricţional apare deoarece piaţa muncii este inerent dinamică. 3. Şomajul structural apare datorită schimbărilor esenţiale ale cererii de muncă. datorită imperfecţiunii fluxului de informaţii şi deoarece trebuie să treacă un timp până când şomerii şi firmele ce oferă slujbe vacante să se găsească unii pe alţii. după cum s-a putut constata. generat de reducerea volumului activităţii economice a întreprinderilor ca urmare a deteriorării conjuncturii economice interne şi/sau internaţionale. cerute şi oferite pe piaţa muncii. vis-a-vis de salariile rigide şi costurile ridicate ale mobilităţii ocupaţionale şi geografice. şomajul fricţional există. Dacă salariile ar fi complet flexibile şi costurile mobilităţii geografice şi ocupaţionale ar fi reduse. demografice ale ofertei forţei de muncă şi ale cererii. progresului tehnologic. teritoriale. Mai mult decât atât. Aceste neconcordanţe pot apare datorită: structurii sectoriale şi teritoriale a economiei. şomajul structural reprezintă principala formă de şomaj. este necesar să treacă un timp până la satisfacerea cererilor potenţialilor patroni şi ale muncitorilor care caută de lucru. a variaţiilor conjuncturale ale cererii şi ofertei de bunuri şi servicii. de îmbunătăţire a informaţiilor despre condiţiile locurilor de muncă şi de reducere a costurilor migrării interne. fluctuaţiile aleatoare ale cererii de bunuri şi servicii la nivelul firmelor determină unele firme să facă concedieri de personal. Şomerii incluşi în şomajul structural au o mai mică probabilitate de a trece de la statutul de şomer la cel de angajat. Este probabil cea mai răspândită formă de şomaj care poate apare chiar şi în condiţia ocupării depline a forţei de muncă. aceste condiţii nu sunt întotdeauna îndeplinite. în fiecare perioadă sunt noi intrări pe piaţa muncii. Şomajul structural a fost atribuit.

În funcţie de raportul cerere-ofertă pe diverse pieţe şi de impactul acestora asupra piaţei muncii. care să compenseze faptul că nu vor lucra o perioadă de timp. 3. care apare atunci când cererea de bunuri şi servicii din toate sectoarele economiei (economia reală. Consecinţa este o ofertă de forţă de muncă mai mare decât cererea. teoria economică a pus în evidenţă trei forme de şomaj: 1. În economiile contemporane nu există forme pure de şomaj. simultan cu inflexibilitatea salariilor reale. Impactul somajului Un somaj ridicat reprezinta o problema economica dar si una sociala. O reacţie adecvată a guvernului la şomajul ciclic este să impună politici economice de creştere a cererii agregate. economia renunta de fapt la toate bunurile si serviciile pe care somerii le-ar fi putut realize. incluzând credite temporare pentru dezvoltarea unor programe antişomaj de către firme private sau sectorul public. reducând taxele şi impozitele şi crescând rata de creştere a ofertei de bani. De exemplu. cererea de muncă în agricultură sau construcţii scade în lunile de iarnă. întreprinzătorii nu sunt interesaţi în lărgirea capacităţilor de producţie şi în angajarea de forţă suplimentară de producţie deoarece firmele fie sunt în pierdere de competitivitate – ca urmare a costurilor de producţie mai mari -.este atunci cand rata somajului creste. fluctuaţiile cererii de muncă pot fi anticipate şi urmează un model sistematic de-a lungul anului. sectorul menaje sau restul lumii) este mai mică decât oferta. firmele vor trebui să plătească muncitorilor salarii mai mari. la nivel agregat. 7 . existenţa ajutorului de şomaj pe perioada cât nu lucrează şi posibilitatea de a fi reangajaţi ulterior echivalează cu un concediu plătit. Pentru a atrage muncitorii în asemenea sectoare. cererea totală de muncă egalează oferta. Întrebarea care se pune şi în acest caz este de ce firmele reacţionează la variaţiile sezoniere ale cererii de muncă prin disponibilizarea personalului şi nu prin reducerea salariului sau timpului de lucru. Şomajul sezonier este similar celui ciclic. se întrepătrund şi se susţin reciproc. fie că nu-şi asumă noi riscuri. în sensul că este determinat de fluctuaţiile cererii de forţă de muncă. acest tip este numit şi şomaj prin eficienţă a producţiei. după numele celui care l-a identificat şi analizat. În acest caz. De asemenea. intrucat somajul se lupta sa supravietuiasca cu venituri mici. crescând cheltuielile guvernamentale. Răspunsul ar fi că pentru unii muncitori. Chiar dacă există cerere efectivă. Şomajul ciclic este asociat cu fluctuaţiile în ciclul afacerilor şi apare atunci când o scădere a cererii agregate pe piaţa bunurilor şi serviciilor determină o scădere a cererii agregate de forţă de muncă. Acest tip de şomaj este cunoscut în literatura economică şi sub numele de “şomaj keynesian”. Şomajul fricţional sau cel structural pot apare chiar dacă. Din punct de vedere economic somajul este o risipa de resurse pretentioase. Diferitele forme de şomaj coexistă. ca urmare a reţinerii întreprinzătorilor de a produce o cantitate mai mare de bunuri şi servicii. Din punct de vedere social el este cauza unor suferinte profunde. 2. se poate pune întrebarea de ce muncitorii acceptă locuri de muncă în sectoare cu caracter sezonier. Impactul economic . Şomajul ciclic sau şomaj prin insuficienţa cererii. Şomajul clasic. Alte măsuri de politică economică se referă la elaborarea unor programe concrete concentrate asupra şomajului.

al cazurilor de alcoholism si al sinuciderilor. Nici o cifra nu poate sa releve efectele in plan uman si psihologic ale lungilor perioade cu somaj involuntar.9% la 11.8 % in 2003. Intr-o etapa. Scurta perioada de relansare aconomica din anii 1995-1996 a antrenat o tendinta de diminuare a somajului. Relansarea cresterii economice in anii 2000 si 2001 a condus la diminuarea somajului.7% in 2003. atingand un nivel maxim in luna martie 1994 (11. fenomenul somajului – de dimensiuni reduse si necunoscut. Anul 1997 a marcat accelerarea restructurarii. de la 28. ajungand la 5. somajul a sporit continuu. cu o usoara tendinta de crestere pe ansamblul perioadei analizate: de la 28. Principala ramura care a disponobilizat forta de munca in perioada ulterioara anului 1990 a fost industria. fluctuatiile activitatii economice reorezinta principala explicatie a evolutiei dimensiunilor absolute si relative ale somajului.3 milioane de persoane nu aveau loc de munca. indeosebi in industria miniera si in cea prelucratoare. precum si declinului productiei din majoritatea regiunilor tarii. Ca urmare. Somajul maxim a fost atins in anul 1994 cand aproape 1. datorita restrangerii activitatii economice.9%.9 % in 1990 la 24. A scazut continuu. ca urmare a accelerarii testructuraruu unor ramuri si activitati economice. Evolutia si analiza somajului in Romania in perioada 1990-2007 In tara noastra.4 % in 1990 la 35. intre anii 1990-2007 a crescut numarul persoanelor ocupate in agricultura. A mai contribuit la aceasta si aparitia. mascat inainte de 1989 – a inceput sa se manifeste semnificativ din anul 1991 si a inregistrat o alura crescatoare pe termen lung. rata somajului a inceput sa se reduca din nou.ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar a avut o evolutie oscilanta. a unor reglementatari mai permissive in domeniul concedierilor collective. in anul 2005.7% in 2003. ceea ce a favorizat disponibilizari massive. Studiile arata ca somajul duce la deteriorarea atat a sanatatii fizice cat si celei psihice: creste numarul bolilor de inima. In concluzie. se observa o crestere a ratei generale a somajului (de la 8. dar costul social este enorm. pe fondul reluarii cresterii economice. Pe fondul reducerii activitatii economice (indeosebi in industrie). Din anul 2000. 8 .este atunci cand costul economic al somajului este cu siguranta mare.9 %. inregistrand apoi pana la 34.(Tabel 2) in perioada 1997-1999. cu costul reinscrierii somajului pe o curba ascendenta.4% in 2000. 1991-1994.2% in 1990 la 41. populatiei ocupate in industrie a scazut aproape continuu.4 %). in 1997. Concomitant.5%).9% pe total si in randul femeilor de 12. de la 36.Impactul social . somajul a crescut rapid (19901994) ajungand la 10.

5%.2%.1 milioane proveneau din tarile din zona euro. si de la 8. de la 6. Cea mai scazuta rata a somajului in octombrie s-a inregistrat in Damenarca 2.15.3%.5 milioane de persoane din UE nu aveau o slujba.7%. in timp ce in patru dintre ele rata somajului a crescut.8% la 8.3 %.65 la 8.7% si in Franta de 19. Rata somajului in randul femeilor a scazut. dar cu 0.3% la 6.7% in UE 271. de 7%.2%.2% si Polonia de 8. Cele mai mari cresteri ale ratei somajului s-au inregistrat in Portugalia. in luna octombrie . Eurostat estimeaza ca un numar de 16. de asemenea.2%. rata somajului in zona euro2 a ajuns la 7.3%) si Austria (8.0 pp decât cea din luna februarie a anului 2009 şi cu 0.75 la 55.4 milioane de europeni erau someri din care 12. rata somajului a fost in octombrie . in ultimul an.55 la 7. 1. in al doilea trimesru al anului 2007).(sursa:Eurostat) Situaţia statistică a şomajului înregistrat la 28 februarie 2010 Rata şomajului înregistrat la nivel naţional. In UE27. Totodata. mai mare cu 3. Cei mai putini someri sub 25 de ani au fost in Olanda.3%. in octombrie 2007. in septembrie. din care 11. unde rata somajului in randul tinerilor a dost de 5. in zona euro.5% si in Irlanda de la 4. comparative cu 7. potrivit Eurostat. Cele mai importante scaderi s-au inregistrat inPolonia de la 12. In octombrie anul 2006.(sursa:Newsln) De asemenea. de la 9% la 8. intre octombrie 2006 si octombrie 2007.2 % la 4. in 23 de state membre a inregistrat o scadere a ratei somajului de-a lungul anului. 1 2 9 . in zona euro si de 14.Rata somajului in Statele Unite a fost de 4. in octombrie.4% in UE27. si de la 7.8%. la fel ca in septembrie. În graficul următor este prezentată evoluţia ratei şomajului înregistrat la nivel naţional în perioada 1991 – 2010 la nivelul lunii februarie.8% mai putin decat in 2006.3%.6% in UE27.6% si respective. Rata somajului in randul barbatilor a scazut de la 7. in tinp ce cele mai ridicate rate ale somajului in randul tinerilor s-au inregistrat in Grecia (22. in octombrie 2006.1% la 6. de 14. In romania a fost 20. la sfârşitul lunii februarie 2010 a fost de 8.8% si in Republica Ceha. cu valori de 1.4%. Damemarca(8.9 % si Olanda 3.9%. iar cea mai ridicata a fost in Slovacia de 11. in zona euro. 18.1 milioane proveneau din zona euro. de la 7. in timp ce in Japonia a fost de 4%.9 % mai mici decat cele inregistrate in aceeasi perioada in anul 2005.Comparatie cu alte tari Rata somajului in randul persoanelor sub 25 de ani a fost.2 pp decât cea din luna ianuarie a anului 2010.3%).

2 5. la n ivelu l lu n ii fe b ru arie 1 3.7 8.6 persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare.8 7 . de 762. a crescut cu 21.5 1 1 .9 0 .5 rata şomajului(%) 8 6 4 2 0 3.8 7.3 8 .393 10 . În graficul următor este prezentată evoluţia numărului şomerilor înregistraţi la nivel naţiopnal în perioada 1991 – 2010 la nivelul lunii februarie.1 5.4 11.2 1 2.0 9. 19 91 19 92 19 93 19 94 19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06 20 07 20 08 20 09 20 10 rata somaj Numărul total de şomeri la finele lunii februarie.16 14 12 10 E vo lu ţia rate i şo m aju lu i în regis trat la n ive l n a ţio n a l în tre an ii 19 91-2 0 10 .1 1 0.2 4 .1 9 .0 12.375 persoane.7 1 0.5 6.3 6.

688 persoane faţă de luna precedentă.0 5 5 .29 0 96 1 . Referitor la şomajul înregistrat pe sexe.944 persoane). Vâlcea (702 persoane). 468. iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 11.676 persoane). şi municipiul Bucureşti (799 persoane). Ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor (38. Galaţi (588 persoane).145 persoane). numărul de şomeri a crescut în 35 de judeţe şi în Municipiul Bucureşti.47 pp. Ialomiţa (590 persoane). Botoşani (616 persoane).705 persoane. Neamţ (1.2 4 4 1 . Cluj (846 persoane). Suceava (703 persoane).512 neindemnizaţi.4 31 7 4 8.8 % la 9.94 7 1 .6 57 1 .3 1 9 19 94 19 96 20 02 19 92 19 99 20 03 20 04 20 07 20 08 19 91 19 98 20 00 20 01 19 95 19 97 20 06 19 93 20 09 20 05 20 10 an n um ăr ş o m e ri Din totalul şomerilor înregistraţi.N u m ăr u l de ş o m e r i în r e gis tr a t în pe r io ada 1 99 1.2 67 . Scăderea 11 .1 15 5 58 .44 4 70 2 .0 3 2.3 10 0 00 400 0 00 200 0 65 .27 5 . iar rata şomajului feminin a crescut de la 7. Iaşi (1.2 45 .50%) scade faţă de luna precedentă cu 0. Vaslui (1. în luna februarie 2010.801 persoane).20 10 la n iv elu l lu n ii fe b r u a r ie 06 1E + 6 E+0 1 .7 7 9 4 77 .3 9 7 1 .7 17 06 1E + 0 00 800 600 0 00 1 .1 83 .0 2 5. Dolj (1.37 5 4 3 5 . Harghita (625 persoane).30 3 7 98 .4%. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 9.5 5 3 5 54 . La nivel teritorial.58 5 4 59 . rata şomajului masculin a crescut de la 8. creşterile cele mai importante înregistrându-se în judeţele: Constanţa (2.3 % la 7.86 0 7 62 .6 3 0 1.863 au fost şomeri indemnizaţi şi 293.025 persoane).19 6.2%.4 5 0 1 1 . comparativ cu luna precedentă.01 3 3 79 .

59%) şi Galaţi (48. de 2. Giurgiu. De exemplu.1%). a atins cel mai scăzut nivel al ratei şomajului înregistrat. unde judeţe predominant agricole coexistă cu cele mai dezvoltate.4%.13%).5%).9%). Mehedinţi (57.2%) şi regiuni în care activităţile rurale sunt preponderente. Gorj (252 persoane).1 pp) datorată creşterii nivelului de maxim deţinut şi în luna aceasta de judeţul Mehedinţi. Dolj (12. astfel: nivelul maxim a fost atins în judeţul Vaslui (14. Sălaj (86 persoane) şi Arad (66 persoane). Nivelul minim al ratei şomajului în luna februarie. Se constată existenţa unor disparităţi şi în interiorul regiunilor. Amplitudinea dintre nivelul de maxim şi cel de minim al şomajului (12. de 2. ca şi luna trecută. Regiunea Bucureşti. Scăderea ratei şomajului se înregistrează doar în judeţele: Vrancea.33%). Hunedoara şi Sălaj (10. Teleorman. Tulcea.numărului de şomeri se înregistrează în judeţele: Alba (743 persoane). Ialomiţa (12. Covasna (12.1%).5pp. urmate de judeţele: Teleorman şi Alba (13. Bistriţa.2%).7%).2%) şi cel minim în judeţul Iaşi (7. Brăila. a expirat în a doua jumătate a lunii decembrie 2009 şi nu şi-au mai reînoit aceste cereri.3%) şi Sud-Est (9.1 pp decât cea din luna precedentă(12. Buzău.3%).2 pp) este mai mare cu 0.61%).9pp. Scăderea numărului de şomeri din aceste judeţe se datorează în special scăderii numărului de şomeri neindemnizati a căror perioadă de valabilitate a cererilor de persoane în căutare de loc de muncă şi în acelaşi timp solicitanţi de adeverinţe conform Legii 416/2001.25%).3% pp.80%). cele mai importante creşteri constatându-se în judeţele: Neamţ cu 0.8%). Botoşani şi Vâlcea cu 0. Galaţi (12. Hunedoara (189 persoane). rata şomajului a fost constantă comparativ cu luna precedentă. Judeţele cu cea mai mare pondere a şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor sunt: Dolj (59. în regiunea Nord-Est s-au înregistrat discrepanţe între judeţe în ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat.7pp. Covasna (50. În Municipiul Bucureşti şi în judeţul Satu Mare. Iaşi (52.9%).5%).4%.6pp. Dolj. Gorj şi Harghita (11. Vrancea (51. Caraş-Severin (11.6%) şi Vaslui (14.4%). se înregistrează în Municipiul Bucureşti. Regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale şomajului înregistrat au fost Sud-Vest (11.4pp.9%). Constanţa şi Ialomiţa cu 0. Călăraşi (49.80%). Galaţi şi Dâmboviţa cu 0. Caraş-Severin (148 persoane).3pp. Rata şomajului a crescut în 34 de judeţe. 12 . Nord-Est (9.31%). Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse de judeţele Mehedinţi (14. ecartul fiind de 6. Vaslui cu 0. Iaşi şi Harghita cu 0. (12.0%). Teleorman (58. Centru şi Sud (10.

21. din categoria şomerilor neindemnizaţi. astfel: • • • prin încadrare în muncă . din care: . la 97. observăm că numărul aferent lunii ianuarie a scăzut cu 2. au crescut cu 3. • 29.2% din totalul ieşirilor din şomaj.874 şomeri.640 persoane înregistrate ca şomeri indemnizaţi.24.30. la 30.414 persoane faţă de cele din luna anterioară (de la 18.267 persoane. din care: . - Ieşirile prin încadrare în muncă din rândul şomerilor au crescut cu 6.37.492 persoane. un număr total de 75.267 persoane în luna februarie.234 persoane .În cursul lunii februarie 2010.816 persoane în luna ianuarie.23.009 persoane înregistrate în luna ianuarie. .549 persoane. repartizat astfel: • 68. de la 99.476 reactualizări de cereri de loc de muncă.594 persoane în luna februarie).461 persoane la 24. din categoria şomerilor indemnizaţi ca urmare a suspendărilor. dacă nu solicită menţinerea cererii de loc de muncă 29. plecări în străinătate. Analizând intrările totale de şomeri din luna februarie cu cele înregistrate în luna anterioară.033 persoane .585 persoane (de la 26. Ieşirile din categoria şomerilor indemnizaţi. respectiv a municipiului Bucureşti. 13 .prin reactualizări de cereri de loc de muncă şi reactivări de drepturi băneşti. În cursul lunii februarie au ieşit din evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă.507 persoane în luna februarie.5.594 persoane înregistrate ca şomeri neindemnizaţi. .557 reactivări de drepturi.309 persoane. decese) . Numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 4.875 persoane) şi reprezintă 44.198 persoane în luna ianuarie la 21. încetărilor de drepturi băneşti diferite situaţii (pensionări.875 persoane.507 persoane.prin înscrieri noi. numărul total de şomeri intraţi în evidenţe a fost de 97. de la 18.

În ceea ce priveşte şomajul de lungă durată.437 persoane). Se constată gradul relativ scăzut de instruire al şomerilor înregistraţi.558 persoane la 29.5%. Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. reprezentative sunt ponderile pentru grupele de vârstă 30-39 ani (26. se află înregistraţi în evidenţele agenţiei 31. iar cei cu studii universitare doar 6.568 persoane) este cel mai mare şi reprezintă 56. vor putea beneficia. constructori şi montatori de structuri metalice (29.146 persoane (29. muncitori necalificaţi şi construcţia de locuinţe (11. rectificat şi ascuţit (14. ceea ce reprezintă un obstacol în integrarea acestora pe piaţa muncii. 13/2010 care prevede că angajatorii care încadrează pe locurile de muncă nou create şomeri. respectiv 109. şomerii cu nivel de instruire primar.941 persoane).340 persoane). datorate de angajatori potrivit legii. vânzători (18. respectiv 225.Ieşirile din categoria şomerilor neindemnizaţi care nu solicită menţinerea cererii de loc de muncă au scăzut în luna februarie cu 2. ponderea şomerilor de lungă durată în numărul total de şomeri fiind de 17. numărul şomerilor aflaţi în şomaj de cel mult 6 luni (427.3% din totalul şomerilor adulţi.1%. gimnazial şi profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adresează agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă în vederea găsirii şi ocupării unui loc de muncă 72.1% din totalul şomerilor înregistraţi. urmează categoria şomerilor aflaţi în şomaj între 6 şi 12 luni. Din punct de vedere al structurii şomerilor pe grupe de vârstă.492 persoane).5%). în cursul anului 2010. în această lună. etc. adulţii aflaţi în şomaj de peste 12 luni.193 tineri sub 25 de ani aflaţi în şomaj de peste 6 luni (ceea ce reprezintă 29.4%. Ocupaţiile în care s-a înregistrat cel mai mare număr de şomeri indemnizaţi la sfârşitul lunii februarie sunt: muncitori necalificaţi în industria prelucrătoare (32. şi cea a şomerilor aflaţi în şomaj peste 12 luni.8% din totalul şomerilor sub 25 de ani).066 persoane faţă de luna ianuarie (de la 31. Pentru a diminua creşterea numărului de şomeri şi pentru a atenua efectele crizei economice.4%). lucrători la maşini de polizat.137 persoane). Angajatorii beneficiază de această facilitate numai dacă încadrează persoane provenind din rândul şomerilor care sunt înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă de minimum 3 luni 14 .807 persoane reprezintă 15. Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire.0%). Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă 21. pe o perioadă de 6 luni.4 %) şi 40-49 ani (28.31%. 100.661 persoane (14. În ceea ce priveşte structura şomajului după durată. de scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale aferente şomerilor încadraţi. menţinerea în activitate pe o perioadă de cel puţin 12 luni de la data angajării. la sfârşitul lunii februarie 2010.258 persoane).

premergătoare deciziei de angajare şi care nu au avut raporturi de muncă cu respectivii angajatori în ultimele 6 luni premergătoare angajării. 15 .

Somajul este un dezechilibru al pietei nationale (dezeclilibru intre cererea globala de munca si oferta globala de muna). 4. Ca sa se reduca distanta dintre cele 2 Romanii (cea urbana si cea rurala) trebuie gasite mijloace pentru un program national de formare continua. dar stiu sigur cum nu se va face – prin ANOFM 16 . 2. 5. vom avea someri si lipsa de forte de munca – metodologia actuala de calcul a ratei somajului pur si simplu nu are in vedere acest lucru. Rata somajului exprima procentual marimea somajului. fiid raportul dintre numarul somerilor si populatia activa. 7. 6. Ca un corolar al concluziei anterioare. dar nu au calificarea minima ceruta de locurile de munca disponibile.CONCLUZII: 1. Habar nu am cum s-ar putea face asta. 3. Economia romanesca va cunoste fenomenul de somaj structural – persoane care vor sa munceasca. Somajul in Romania a evoluat foarte mult dupa anul 1990 si principala ramura care a disponibilizat forta de munca a fost industria. Somajul se poate imparti in doua categorii : voluntar (cand o persoana refuza salariul oferit) si involuntar (cand persoanele neocupate ar fi dispunse sa lucreze).

insse.ro www.ro www.ectap. Fischer Stanley “Macroeconomia”. Timisoara. www.Bibliografie: • • • • • • • • • • • Badulescu.info www.wikipedia.zf.O analiza retrospective (1991-2005)”.standard.anofm. Alina “ Somajul in Romania. Dornbusch.eu www.ro www.money.ro www.ro 17 . 1997.scritube.org www.com www. Ed. Rudiger.eurostat. Sedona.gandul.

Anexe: Rata şomajului în diferite ţări din Uniunea Europeana 18 .

19 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->