P. 1
TEMPERAMENT SI CARACTER

TEMPERAMENT SI CARACTER

|Views: 60|Likes:
Published by Denisa Max
PSIHOLOGIE 2013 face parte din programa pentru bacalaureat psihologie
PSIHOLOGIE 2013 face parte din programa pentru bacalaureat psihologie

More info:

Published by: Denisa Max on Feb 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/03/2013

pdf

text

original

Personalitatea elevilor

Temperament şi caracter

Studenţii: Nistor Claudia-Maria Udrea Melinda Lavinia Orzaţă Camelia Ecaterina Facultatea de Litere , Anul I, Romana-Engleza II

Cuprins: Personalitatea elevilor Temperament şi caracter
I Personalitatea
1. Conceptul de personalitate 2. Definiţii ale personalităţii 3. Caracteristici ale personalităţii 4. Structura personalităţii 5. Dinamica personalităţii.

II.Temperamentul.
1. Definiţie 2. Clasificare 3. Rolul temperamentului în învaţare 4. Calitatea temperamentului 5. Test al temperamentului

III. Caracterul
1. Definiţie 2. Componente ale caracterului 3. Sarcini ale şcolii 4. Citate

IV. Bibliografie

PERSONALITATEA 1. un comportament caracteristic şi o fizionomie specifică. dominanţa psihică a rolului: mască veselă sau tristă. 2. s-a utilizat adesea şi sensul invers. Persona sau persoana umană este figura specifică. sunt persoanele umane. Se impune. Personalitatea. W. şi anume: „Personalitatea este organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determină gândirea şi comportamentul său caracteristic”. încât fiercare are sentimentul întrebuinţării lui corecte in cele mai diverse situaţii. să deosebim mai întâi persoana de personalitate. pe scena dramatică a lumii. Termenul de persoană desemnează individul uman concret. care este reflectată de cei din jur şi prin care omul este identificat ca persoană umană. dimpotriva. La origine termenul de „persona” (latină) înseamnă masca personajului din teatrul antic care exprimă prin figura desenată. Astfel “organizare dinamică” se referă la “organizare mentală”(formarea structurilor de idei care ghidează în mod dinamic activitatea). Întrucât teatrul reflectă viaţa. forma inconfundabilă pe care jocul vieţii. am putea spune că istoria psihologiei se confundă cu istoria răspunsurilor la întrebarea “Ce este personalitatea?”. cu un nume propriu. În sensul cel mai specific psihologic. o înscrie pe chipul fizic şi psihocomportamental al fiecărui om. personajele.I. Conceptul de personalitate Termenul de personalitate este atât de utilizat în limbajul cotidian. personalitatea este forma sau figura psihosomatică a omului. însă. . utilizarea lor ca termeni ai ştiinţei psihologice pune atâtea probleme încât.a modalităţii de fiinţare şi funcţionare ce caracterizează organismul psihofiziologic pe care îl numim persoană umană. În schimb. Definiţii ale personalităţii O definiţie celebră. metafora privind viaţa ca un teatru. comportamentală şi corporală stabilă şi relativ identică cu sine în timp. este o construcţie teoretică elaborată de psihologie în scopul înţelegerii şi explicării -la nivelul teoriei ştiinţifice. ai căror actori. o biografie proprie. Allport. dată personalităţii este cea a lui G.

Ca urmare. această organizare a personalităţii atrage după sine funcţionarea atât a spiritului cât şi a trupului într-o unitate inextricabilă. 3. cu autoorganizare. O a doua definiţie la care facem apel este cea propusă de Paul PopescuNeveanu în “Dicţionar de psihologie”. pragmatice şi axiologice”. nici excusiv nervoasă. Personalitatea apare astfel ca un “macrosistem al invarianţilor informaţionali şi operaţionali ce se exprimă constant în conduită şi sunt definitorii sau caracteristici pentru subiect”. reprezintă ca orice sistem “un complex de elemente aflate în interacţiune”. îi aparţine lui Mihai Golu şi subliniază acelaşi aspect esenţial pentru înţelegerea personalităţii. Şi această definiţie atrage atenţia asupra legăturilor structural-sistemice existente între latura informaţionalăoperaţională a activităţii. ca purtător al funcţiilor epistemice. Iar sistemul rezultat. Şi această definiţie scoate în evidenţă idea că personalitatea este un sistem autoorganizat datorită dinamicii resurselor sale interne orientate spre un scop. O a treia definiţie. Orice contrucţie teoretică validă referitoare la personalitate trebuie să .anume faptul că aceasta reprezintă “un sistem hipercomplex. Din acest unghi de vedere. 3) personalitatea constituie un sistem supraordonat. “subiectul uman. între gândire şi conduită. cu o dinamică specifică.Termenul de “psihofizic” include abordarea structural-sistematică şi “ne aminteşte că personalitatea” nu este nici exclusive mentală. individualizată”.Caracteristici ale personalităţii O privire generală asupra definiţiilor date personalităţii evidenţiază câteva caracteristici ale acesteia: -globalitatea : personalitatea cuiva este constituită din ansamblul de caracteristici care permite descrierea acestei personae. teleonimic. personalitatea. identificarea ei printer celelalte. este considerat ca unitate bio-psiho-socială. Din analiza acestor definiţii rezultă câteva concluzii cu valoare metodologică importantă în domeniul psihologiei educaţiei: 1) personalitatea reprezintă un complex de elemente aflate într-o interacţiune reciprocă având un caracter dinamic. incluzând în structura sa un ansamblu de subsisteme a căror legi/principii de funcţionare sunt construite pe ideea de ierarhizare. determinat biologic şi socio-cultural. emergent. care este personalitatea însăşi. 2) personalitatea se bazează pe o structură bio-psiho-socio-culturală.

2) Latura particulară a personalităţii este în legătură cu anumite componente interne-aptitudini. să înţelegem acţiunile curajoase ale unei persoane timide. . mentalităţi etc. comune unui anumit grup. se dezvoltă.permită. Identificăm trei tipuri ale personalităţii: 1) Latura generală a personalităţii ce include caracteristicile comune ale omului ca specie. -coerenţa : majoritatea teoriilor postulează idea existenţei unei anumite organizări şi interdependenţe a elementelor componente ale personalităţii. nu facem altceva decât să reducem incoerenţa iniţială. Postulatul incoerenţei este indispensabil căci personalitatea nu este un ansamblu de elemente juxtapose. Calitatea lor este foarte importantă pentru desfăşurarea activităţilor specific umane. determinat din punct de vedere social. în virtutea coerenţei sale. istoric. încercând să explicăm. ea îşi păstrează identitatea sa psihică. prin operaţionalizarea conceptelor sale.permanenţa (stabilitatea) temporală: dacă personalitatea este un sistem funcţional. atitudini. însă. Din acest punct de vedere latura generală a personalităţii este o sursă de optimism pedagogic. Deşi o persoană se transformă.Structura personalităţii Structura personalităţii poate fi determinată în conformitate cu mai multe criterii. ele surprind deoarece contravin acestui principiu. constituind o premisă psihologică pentru realizarea unui învăţământ frontal eficient. acesta generează legi de organizare a căror acţiune este permanentă. Ele sunt considerate atribute categoriale general-umane ( aici incluzând şi capacitatea de învaţare a omului. referinţă la două criterii : a) raportul dintre planul general-particular-concret b) natura conţinutului organizat. . descrierea condiutelor şi aspectelor psihofizice care fac din orice fiinţă umană un exemplar unic. inclusiv a celui de educaţie şi de instruire. de dezvoltare psihică permanentă a acestuia). evidenţiază faptul că personaliatea este o structură. sentimente. Această structură tipologica a personalităţii conatituie o . Aceste trei caracteristici. ci un system funcţional format din elemente interdependente. Facem. 4. exprimat la nivel de trăsături generale a* După primul criteriu de analiză structura personalităţii se referă la laturile acesteia. profesional. convingeri. Când în comportamentul cuiva apar acte neobişnuite. resursă de educabilitate.

rezultat din numărul ridicat de corelaţii interne şi legături externe. structura personalităţii se referă la conţinutul psihologic al acesteia.premisă psihologică pentru realizarea unui mod specific de organizare a procesului de învăţământ. În al doilea rând caracterul dinamic corespunde „unităţii de contrarii” care există la nivelul fiecărei personalităţi. 3) Latura individuală a personalităţii exprimă însuşirile unice ale fiecărei persoane. pe fondul unor caracteristici tipice şi generale care sunt comune unor gprupe. volitive. concentrate aptitudinal şi atitudinal. Dinamica personalităţii Dinamica personalităţii se referă la transformările care au loc pe fondul unei anumite stabilităţi care există la nivelul structurii personalităţii. afective. motivaţionale. În al treilea rând.învăţământul pe grupe. „ invariate” şi „dinamica funcţinală ” care vizează modificările şi adaptările curente la mediul înconjurător. 5. căci personalitatea evoluează în funcţie de timp. respectiv. între structurile funcţionale „statice”.caracteristici care conferă fiecărui elev individualitate. Sunt evidenţiate două laturi ale dinamicii personalităţii: 1) dinamica în plan individual 2) dinamica în plan social Caracterul dinamic al personalităţii este urmarea faptului că organizarea sa biopsihologică internă este condiţionată de factorul timp. omului ca specie. caracterul dinamic este şi rezultatul faptului că personalitatea constituie un sistem hipercomplex. b* După cel de-al doilea criteriu de analiză. „ personalitatea nu este un simplu sistem dinamic ci un sistem dinamic evolutiv în autoorganizare”. nerepetebilitate. organizat la nivelul următoarelor trei însuşiri generale: temperamentul. . Pe de altă parte. Această latură trebuie cunoscută de profesori prin analiza caracteristicilor psihice cognitive. aptitudinile şi caracterul sau latura dinamico-energetică. latura eficientă şi latura relaţională. Latura individuală condtituie o premisă psihologică pentru organizarea şi realizarea unui învăţământ individual eficient.

în viteza şi ritmul vorbirii. cu o serie de îmbunătăţiri a rezistat până în zilele noastre este cea propusă de cunoscuţii medici ai Antichităţii. amploarea. lent şi antonimele acestora. Hipocrate (400 î. Caracteristicile dinamic-energetice ale persoanei sunt pregnante cele mai accesibile observaţiei şi studiului.Hr.). în concordanţă cu filosofia epocii care consedera că întreaga natură este compusă din patru elemente fundamentale – aer. prin însuşirile dinamice desemnăm caracteristicile globale ale mişcării sau activităţii psihocomportamentale. rapid. 2.Definiţie Cele mai accesibile. adjective precum: energic. Ele se referă la nivelul energetic al acţiunii. De aceea încercând să descriem pe cineva. Prin caracteristicile energetice înţelegem capacitatea de efort psihic. temperamentul este un ansamblu structurat şi stabil de trăsături de personalitate care exprimă caracteristicile ei dinamicoenergetice. Clasificare Prima clasificare a temperamentelor care. Prin urmare. foc şi apă – au afirmat că în corpul omenesc amestecul „ umorilor” ( hormones) ce reprezintă aceste elemente determină temperamentul. rezistent. “Dimanica temperamentală se exteriorizează atât în mişcările persoanei cât şi în activitate. potenţialul sau disponibilul de energie neuropsihică. ea se imprimă în mimica individului. Aceştia. în aspectele scrisului său”. vom putea utiliza. uşor de observat şi identificat trăsături de personalitate sunt cele temperamentale. exploziv. viteza de desfăşurare. pământ.Hr. Ele “imprimă o notă dominantă tuturor trăirilor şi comportărilor” persoanelor. expansiv.) şi Galenus(150 d. la modul de descărcare a energiei şi la dimanica acţiunii. fără teama de a greşi prea mult. mobilitatea şi altele specific psihologice. TEMPERAMENTUL 1. .II. în conduitele voluntare ori în procesele de cunoaştere.

teatral. mulţumit. comod. Este vesel. socialul. Sangvinicul este : glumeţ. emotiv şi sensibil. Tipul psihologic extravertit se caracterizează prin fire deschisă. calmă. Flegmaticul este : calm. foarte expresivă. dar îi lipseşte forţe si viguarea acestuia. Mai există deasemenea tipul psihologic extravertit şi tipul psihologic intovertit. persistent. optimist. controlat. încrezător. Melancolicul este: anxios. Astfel după Kant: Colericul este: activ. îi place să fie în centrul atenţiei şi să întreţină buna dispoziţie. fără griji. d) Melancolicul este la fel de lent şi inexpresiv ca flegmaticul. gîndurile si emoţiile i se succed cu repeziciune. necăjit. uşor de citit. bilă neagră. Persoanele cu acest temperament au în general o bună dispoziţie. înflăcărat. Uneori marea lor mobilitate se apropie de nestatornicie. pripit.se adaptează uşor şi econimic. bilă galbenă. meditativ. irascibilă. periclitând persistenţa în actuini şi relaţii. raţional. greu adaptabilă. iute. serios.În funcţie de dominanţa uneia din cele patru „umori” (sânge. O bună descriere s acelor patru temperamente aparţine filoyofului german Immanuel Kant. Cum arată cele patru tipuri clasice de temperament? a) Colericul este o persoană emotivă. Se află mai mult printre oameni şi lucruri decât printre cărţi şi teorii. poate obţine performenţe deosebite în muncile de lungă durată. Încrezător în sine şi alţii este . b) Sangvinicul se caracterizează prin ritmicitate şi echilibru. oscilează între entuziasm şi decepţii cu tendinţa de exagerare în tot ceea ce face . Puţin comunicativă. utilizate pentru prima dată de elveţianul Carl Gustav Jung. are i viaţă interioară agitată datorită unor exagerate exigenţe faţă de sine şi a unei încrederi reduse în forţele proprii. nefericit. expusă în lucrarea sa „ Atropologia” (1798). comunicativitate şi sociabilitate . c) Flegmaticul este o persoană imperturbabilă inexpresivă şi lentă. cu principii. suspicios. flegmă) temperamentul poate fi: -sangvin -melancolic -coleric -flegmatic Deşi această explicaţie era oarecum naivă trebuia să remarcăm intuirea ideii (adoptată de filosofia modernă) că macrocosmosul se reflectă în microcosmos.

În ceea ce priveşte gândirea şi cunoaşterea. Nu le e uşor să privească lucrurile cu obiectivitate.adesea persoană de succes social. evită ocazia de a vorbi despre sine. preferă să adopte ideile existente. La vârste mai mari le place literatura în care se implică personal având reacţii emoţionale. Tipul psihologic introvertit se caracterizează printr-un mod diferit de comportament. Se exprimă cu usurinţă folosind cuvinte complicate fiind cititori pasionaţi. mai puţin înclinat spre glume şi veselie . încearcă să aibă grijă de toţi şi sunt sensibili la sentimentele lor. Vom vedea astfel că avem tipuri diferite de inteligenţă şi că excelăm în domenii diferite. serios. • Temperamentul Intuitiv-Reflexiv . opiniile colective. Rolul temperamentului în învăţare Înţelegem mai uşor cum învaţă copiii dacă ne concentrăm atenţia asupra temperamentului lor. preferă mai mult să asculte decât să vorbească. Relaţiile stabilite sunt foarte importante pentru ei. • Temperamentul Intuitivo-Afectiv Intuitiv-afectivii sunt fericiţi dacă îi pot mulţumi pe ceilalţi. Sentimentali şi idealişti. ca şi faptul să se înţeleagă pe sine şi ăe cei din jur. stăpânire de sine. este mai tacut şi mai retras. autocontrolul emoţiilor. profesori sau elevi. aceşti copiii pot suferii mari dezamăgiri când realitatea nu e pe măsura aşteptărilor lor. ordonat. Se simt răspunzători de atmosfera din clasă. Îşi pierde uşor stăpânirea de sine. se remarcă prin faptul că acordă mai multe importanţă ideilor proprii. să se supună percepţiei faptelor aşa cum sunt. În faţa unui obstacol prima reacţie temperamentală a extavertitului este angajearea în depăşire şi agresivitate. Vor să le ălacă tuturor. În ceea ce priveşte gândirea şi cunoaşterea. dar au nevoie de încurajarea profesorilor. Preferă să înveţe şi să lucreze singur. Fire închisă. opiniilor personale. se mânie repede dar nu pentru multă vreme. Le place să înveţe şi pun preţ pe cunoaştere. Se caracterizează prin profunzimea sentimentelor. În faţa unui obstacol prima reacţie temperamentală a introvertitului este de a se retrage sau de inhibiţie şi autoculpabilizare. 3.

mai ales introvertiţii. nu mai cooperează şi pot manifesta chiar tulburări de comportament. Li se potrivesc însărcinările practice şi preferă să li se spună ce să facă şi cum. Adesea. părând chiar asociali şi lipsiţi de cuvinte. învăţând mai mult din imagini şi filme. îi încântă rutina şi structura şcolară. dar când le permit să devină activi şi mobili în timp ce învaţă se descurcă foarte bine. par ciudaţi căci refuză. Unii dintre ei . •Temperamentul Senzorial-Perceptiv Sunt similari cu senzorial-judicativii datorită nevoii de a învăţa mai degreabă acţionând asupra lucrurilor decât scriind sau vorbind despre ele. notele fiind foarte importante pentru ei. În schimb. Acumulează cunoştiinţe progresiv. cu idei fundamentate logic.Teria şi lecturile sunt prea abstracte pentru ei. Asimilează informaţiile în mod abstract. Îndeplinesc cu seriozitate orice însărcinare practică şi se străduiesc să fie binecrescuţi şi să facă servicii altora. Sunt ingenioşi. Sunt independenţi nefiind influenţaşi de profesori sau părinţi. să se joace şi să comunice cu ceilalţi copii. riscul şi evenimentele palpitante sunt în cazul lor cei mai buni stimulenţi. profesorii îi consideră leneşi sau proşti. dacă li se cere să stea cuminţi şi să absoarbă mental . Se cufundă într-o activitate de tip ştiinţific. Răspund cu uşurinţă la întrebarile care vizează fapte concrete căci pe acestea le reţin în primul rând. Sunt atraşi de ce decurge logic şi raţional şi se comportă ca nişte mici oameni de ştiinţă. ăşi pierd interesul pentru şcoală. La şcoală au nevoie de mobilitate şi libertate şi le place să deseneze. de obicei. ajutaţi fiind de confortul şi siguranţa mediului în care învaţă. •Temperamantul Senzorial-Judicativ Elevii senzorial-judicativi simt nevoia să mânuiască şi să facă lucruriri decât să înveţe teorii şi să asimileze informaţiile prin intermediul celor cinci simţuri.Elevii intuitiv-reflexivi sunt însetaţi de cunoaştere de la o vârstă fragedă. căci nu prea sunt cooperanţi în clasă. căci duc lipsă de crestivitate şi inventivitate. se adaptează la viaţa şcolară. competiţiile. documentare si coroborare a datelor. Pun preţ pe inteligenţă şi îşi respectă profesorii numai dacă îi consideră competenţi. Sunt conştiincioşi când indeplinesc sarcini. Pe măsură ce cresc lecţiile devin prea teoretice. Senzorial-perceptivii excelează când primesc însărcinări practice. Simt nevoia să-şi folosească cele cinci simţuri şi învaţă spontan de la viaţa din jur. liniar. solidari cu clasa. ordonarea şi sistematizarea nu reprezintă o problemă pentru aceşti copii.

un nivel energetic mai scazut poate fi compensat printr-o bună organizare a acţiunilor. ci a devenit ca atare printr-o muncă laborioasă de modelare conştientă a propriei sale personalităţi. Sunt înnăscute. devin codaşii clasei şi s-ar putea să nu ajungă la liceu sau mai sus. fiind dependente de tipul de A.S. Un exemplu de automodelare a trăsăturilor temperamentale ni-l oferă TITU MAIORESCU care l-a facut pe Serban Cioculescu să afirme: „nu s-a născut olimpian. exerciţiu. temperamentul influentează alte caracteristici psihice. ritmul activitătii si a comportamentului.N. cum sunt rapiditatea si stabilitatea proceselor psihice.informaţiile. emotionalitatea. De exemplu. Exista mecanisme de compensare învăţate în timpul vieţii care pot constitui indici falşi asupra temperamentului unei persoane. Temperamentele sunt neutre din punct de vedere valoric (nici un temperament nu e bun sau rău. comportamentul lor devine diferit. Componentele principale ale temperamentului sunt următoarele: activitatea psihică generală. Temperamentele nu sunt pure. Sunt educabile. 4. amestecuri (80%). Aceasta. în sensul că indivizii de temperamente total diferite pot avea în conditii diferite un comportament asemănător. Conditiile sociale în care se manifestă temperamentul individului sunt prioritare. activitatea motorie. intensitatea proceselor psihice. de altfel. se găsesc adesea nuanţe temperamentale. când conditiile sunt aceleasi. prin dezvoltarea aptitudinilor.Calitatea temperamentului Calitatea temperamentului caracterizează componenta dinamică a personalitătii. Atunci însă. fiecare are şi aspecte pozitive şi aspecte negative). exista persoane care prezinta caracteristicile temperamentului melancolic. Cel care a trecut in ochii . Proprietătile au un caracter potential. ceea ce îi conferă o stabilitate sporită fată de celelalte calităti psihice ale individului. mijloace educaţionale. Trăsăturile de temperament pot fi compensate prin dezvoltarea la nivelul caracterului a unor însuşiri care sa suplinească (de exemplu. pot fi modelate aspectele negative prin voinţă. se referă în egală măsură si la alte proprietăti psihice. ceea ce le permite să se manifeste activ sau să se afle într-o stare latentă în dependentă de anumite conditii. La rândul său. dar care să ascundă în realitate un temperament coleric. deprinderilor necesare.

.” În concluzie. putem spune că temperamentul. ca subsistem al personalităţii se referă la o serie de particularităţi şi trăsături înnăscute care . neimplicând responsabilitatea individului. dar sunt premise importante în procesul devenirii socio-morale a fiinţei umane. nu pot fi valorizate moral.contemporanilor săi ca un om rece. impasibil (glacial). a fost în adolescenţă şi tinereţe un neliniştit. un anxios. un pasionat.

sunteti neastâmpărat si agitat. sunteti încăpătânat. 7. 14. COLERICUL Dacă: 1. aveti un discurs rapid. Prezentăm în continuare un test numit “formula temperamentului”. Iată si întrebările: 1. 12. “A” este numărul total al răspunsurilor pozitive. Af. de altfel. E bine ca medicul să tină seama de particularitătile temperamentului pacientului. 13. sunteti neechilibrat si predispus pentru actiuni frenetice. 3. 9. si atunci fortati nota. se poate vorbi doar despre predominarea unuia sau altuia din ele la un individ. 5. 8. Am) reprezintă numărul răspunsurilor pozitive la întrebările din compartamentul 1 (respectiv 2. 4. sunteti impulsiv si irascibil. si anume: T = (Ac/A x 100%)C + (As/A x 100%)S + (Af/A x 100%)F + (Am /A x 100%)M Unde. 11. iar Ac (respectiv As. Fiecare din ele este însotit de unele combinări stabile ale calitătilor psihice care. construirea unui test al temperamentului si interpretatrea stiintifică a rezultatelor obtinute în urma testării ridică unele probleme deosebite. sunteti capabil de a reactiona energic si a decide rapid. sunteti hotărât si întreprinzător. trebuie luat în seama faptul că cele patru tipuri de temperament mentionate se întâlnesc în formă “pură” destul de rar. 10. 3. Temperamentul este prezentat ca sumă a celor patru componente clasice. pasionat. nici supărăcios. sunteti nerăbdător. Pe de altă parte. vă descurcati bine în dispute. sunteti necrutător fată de neajunsuri. si servesc la caracterizarea lui. melancolic. care însă se manifestă cu intensităti diferite. flegmatic. 4). 6. sunteti capabil de a risca. sunteti categoric si lipsit de echivoc cu alti oameni. care îl vor ajuta să stabilească relatii bune cu pacientul si să organizeze un tratament optim. Datorită acestui fapt. sangvinic. si o intonatie neuniformă. 2. De obicei. . 15. aveti o mimică expresivă. lucrati doar când aveti chef. nu sunteti ranchiunos.Traditional se disting patru tipuri de temperament: coleric.

17.16. atunci când o activitate încetează să vă mai intereseze. vă pasionează orice activitate nouă. sunteti permanent în căutarea noului. 20. nu vă jenati în prezenta unor oameni noi. tare si articulat. 10. FLEGMATICUL Dacă: 1. adesea nu duceti un lucru început la bun sfârsit. SANGVINICUL Dacă: 1. 19. sunteti consecvent si cumpănit în orice activi tate. aveti tendinta de a va supraaprecia. neasteptată. aveti o mimică expresivă. sunteti prudent si chibzuit. nu vă pierdeti calmul într-o situatie com. monotonă. 5. 17. nu vă cântăriti bine deciziile. interesele si atractiile dvs nu sunt stabile. 2. 4. 2. vă displace munca cotidiană. 8. treceti usor peste esecuri si neplăceri. sunteti tenace. sunteti capabil de a asimila repede tot ce e nou. gesturile dvs sunt repezi si bruste. o tratati cu indiferentă. gesticulati. 18. sunteti energic si activ. sunteti vesel si voios. atunci sunteti un coleric pur. stiti să asteptati. 7. sunteti rezistent si laborios. treceti usor de la o activitate la alta. sunteti totdeauna bine dispus. adormiti si vă treziti repede. sunteti calm si cu sânge rece. 3. vă acomodati usor la diferite conditii. 14. adesea nu sunteti suficient de mobilizat. 18. 3. vorbiti repede. 15. 4. 6. . 16. sunteti predispus la schimbări bruste ale dispozitiei. uneori sunteti superficial.plexă. 13. distrat. sunteti tăcut si vă displace trâncăneală. 11. 19. 2. 12. sunteti sociabil si receptiv. 5. 3. atunci sunteti un sangvinic pur. 9.

. 13. esecurile vă coplesesc si vă dezorientează. aveti tendinta de a vă închide în sine. unele lucruri vă impresionează atât de mult. vă aliniati fără să vreti la caracterul conlocutorului. sunteti din cale afară de supărăcios. sunteti suspicios si ipohondru. 9. aveti stăpânire de sine. suportati usor singurătatea. 20. 8. 11. obositi repede. vă controlati cu usurinta pornirile. 3. 5. aveti o atitudine îngăduitoare fată de săgetile care vă sunt adresate. nepăsător. MELANCOLICUL Dacă: 1. urmati cu strictete graficul vietii si al muncii. sunteti nesociabil. 18. 16. aveti o sensibilitate exagerată. 14. sunteti foarte sensibil la critică si laudă. vorbiti linistit si cumpătat. sunteti timid. 10. 12. fără a afisa emotii strindente. atunci sunteti un flegmatic pur. cu pauze. sunteti putin sensibil la critică si laudă.6. nu împărtăsiti nimănui propriile gânduri. 10. cu greu stabiliti contactul cu oameni necunoscuti. îi tratati pe toti în mod egal. vă pierdeti în conditii noi. 17. 7. sunteti extrem de exigent fată de sine si de altii. încât vă podidesc lacrimile. 16. 14. aveti interese si relatii constante. 9. 15. 12. 17. duceti lucrul început la bun sfârsit. 13. 15. 11. uneori pe soptite. sunteti inert. vorbiti încet. vă includeti cu greu într-o activitate si treceti cu greu la alta. nu sunteti încrezător în propriile forte. 8. sunteti retinut si răbdător. 2. vă acomodati cu greu la conditii noi. 7. cu cele mai discrete gesturii si mimică. vă place acuratetea si ordinea. 6. 4. 4. nu vă irositi puterile pentru fleacuri. nu sunteti răutăcios. 19.

este încăpăţânat şi nesăbuit în actele sale. de exemplu. respectat şi apreciat de ceilalţi care sunt totuşi intrigaţi de conservatorismul şi conformismul său. gălăgios. Formula arată că tipul dominant în caracterul Dvs este coleric. riscând adesea. plânge cu uşurinţă când e şicanat sau din cauza tensiunii afective. sunteti docil. 20. greşeşte din grabă şi superficialitate. colegi si profesori. . Un astfel de temperament poate fi numit coleric-sangvinic. cântăreşte îndelung orice răspuns. bravează cu succes atunci când ia note proaste. căutati compasiune si ajutor din partea altora. în felul următor: T = 40% C + 30% S + 10% F + 20% M. analizează problemele din diverse puncte de vedere. vorbeşte neîntrebat şi bârfeşte fără mari reţineri. nu-şi poate stăpâni furia atunci când se simte nedreptăţit. se îmbolnăveşte (mai mult subiectiv. se sperie de tot ceea ce ar putea fi o ameninţare pentru el. sunteti inactiv si sfios. se entuziasmează cu uşurinţă. nu poate păstra mult timp un secret. chiar dacă nu vă sunt străine si unele trăsături proprii sangvinicului. dar nici veselia râzând în hohote în chiar mijlocul lecţiilor. Îi place să se impună celorlalţi colegi. Elevul melancolic tremură veşnic de teama celor din jur. pus pe glume. în general. Elevul sangvinic molipseşte şi pe ceilalţi cu veselia sa. Formula temperamentului poate reda rezultatele testării. imaginar) atunci când trebuie să dea lucrări. 19. este mereu neastâmpărat. dar e dispus să-şi ceară scuze şi să se împace cu toată lumea.18. este conştiincios şi se ţine întotdeauna de cuvânt. roşeşte uşor. îşi alege cu grijă cuvintele atunci când trebuie să vorbească. Elevul flegmatic este reţinut în tot ceea ce face şi spune. atunci sunteti un melancolic pur. Cum se comportă un elev aparţinând unuia dintre cele patru temperamente? Elevul coleric este agresiv. de aceea este. Ajunge frecvent în faţa dirigintelui şi directorului pentru răbufnirile şi violenţele sale.

Spre deosebire de temperament. Atitudinile exprimă poziţiile constante pa care le adoptă omul faţă de sine şi faţă de componentele mediului sociocultural. mai mult ca sigur implicăm un standard moral şi emitem o judecată de valoare (Allport. Etimologic. care provine din greaca veche. Însuşirile de personalitate din care se compune caracterul sunt atitudinile şi trăsăturile voluntare de caracter. 1981). Caracterul este deci modul constant. ce se exprimă prin comportamente care în virtutea frecvenţei lor într-o gamă întreagă de situaţii. Această constanţă comportamentală socială.cu referire la om. stil de viaţă. În acest sens caracterul este „cea mai înaltă şi statornică modalitate de autoreglaj la nivelul problemelor majore ale relaţiilor interumane. De câte ori vorbim despre caracter. având rolul de drijare şi reglarea a conduitelor sale.III. vieţii sociale şi vieţii personale ”. Din punct de vedere al psihologiei dinamice psihanalitice a personalităţii caracterul este comun cu superego-ul lui Freud. caracteristic de conduită socială. determinată de o voinţă moraliceşte organizată. înseamnă tipar. „o dispoziţie permanentă de inhibare a pulsiunilor instinctive în acord cu un principiu de reglare”. Trăsăturile de caracter au rol de autoreglaj al comportamentului persoanei. . CARACTERUL 1. voluntară este dată de atitudinile omului. ale muncii. Acest termen ne trimite la structura profundă a personalităţii. sisteme de trăsături. care. se referă la însuşirile puternic ancorate în ereditatea individului. profilul psihomoral al individului este un rezultat al „voinţei moraliceşte organizată”(Mlages). care constă în aplicarea voinţei morale la sine . moral-valorică.Definiţie: Caracterul reprezintă latura relaţional-valorică a personalităţii fiind un ansamblu structurat şi stabil de însuţiri ale acesteia care exprimă calităţile voinţei omului şi atitudinile determinative ale conduitelor sale moralvalorice. psihosociale şi socioculturale. calitatea de fiinţă socială a omului. sunt uşor de prevăzut. termenul de caracter. pecete şi . moral-valorică a persoanei în relaţiile cu ceilalţi oameni. caracterul vizează îndeosebi suprastructura socio-morală a personalităţii.

Componente ale caracterului .2.

În structura caracterului se pot distinge trei grupe fundamentale de atitudini: •Atitudinea faţă de sine. de fapt. cunoaşterea caracterului constituie un obiectiv care depăşeşte zona obiectivelor educaţiei morale.demnitate personală .încredere de sine .modestia . precum: -lenea şi minciuna -egoismul şi parvenitismul -slugărnicia şi grosolonia -infatuarea şi impertinenţa -vanitatea şi disimularea etc. caracterizată prin: -umanismul şi principialitatea -sociabilitatea şi cinstea -încrederea în oameni -spiritul critic şi autocritic -onestitatea Deasemenea.amorul propriu . caracterizată prin: -dragostea faţă de muncă -sârguinţa. Prin urmare.autodepăşirea •Atitudinea faţă de muncă. Cunoaşterea caracterului permite. în structura caracterului se pot distinge două tipuri de trăsături: •Trăsături voluntare. cunoaşterea potenţialului generalal unei persoane sau al . precum: -consecvenţa şi perseverenţa -hotărârea şi independenţa -fermitatea şi dârzenia -bărbîţia şi curajul • Trăsături negative. caracterizată prin: . hărnicia -conştiinciozitatea -iniţiativa -responsabilitatea -disciplina în muncă •Atitudinea faţă de societate.

şcoala trebuie şă-şi asume într-o manieră sistematică. În aceste condiţii. am putea spune că una din cele mai importante sarcini formative ale şcolii este aceea de a oferi modele .elevului. în general. sunt considerate utile în formarea atitudinilor.. ele acţionează în mod deosebit prin mecanismele învăţării sociale bazate pe imitaţii. În ceea ce priveşte modelele indirecte. Cu alte cuvinte. pe modelare . profesorul sau expectanţele acestuia modelează comportamentul şi performanţele elevilor şi aceştia devin ceea ce profesorii cred că pot deveni. Comunicarea de tip persuasiv. Deşi. şi unele metode indirecte. priceperilor şi deprinderilor. Se ajunge astfel la acceptarea diferenţelor fireşti dintre oameni. optimismul pedagogic se instituie ca o condiţie necesară a succesului. . determinată chiar. 3. Din această perspectivă. caracterul îşi confirmă importanţa majoră. Cercetări experimentale au demonstrat că intensitatea trăsăturilor psihologice ce alcătuiesc profilul psihologic al cuiva se distribuie conform curbei lui Gauss. mai susţinută. uneori foarte diferite de la elev la elev. la creşterea spiritului de toleranţă şi la evitarea etichetărilor globale care pot împinge pe unii elevi spre periferia grupului şcolar. în mod normal performanţele şcolare şi sociale.etc.Sarcini ale şcolii Având in vedere plasticitatea deosebită a „substanţei” psihologice ce va constitui personalitatea viitorului adult. prin însăşi definiţia şi structura sa. Prin urmare. mai ales când sarcinile şcolare se situează la un nivel ridicat de dificultate. pe identificare. De aceea. ci şi (mai ales) resursele. responsabilităţi formative. proces ce diferă considerabil de cel al însuşirii informaţiilor. conduce la formarea unei imagini despre sine echilibrate. educatorii trebuie să creeze situaţii în care eleviii să-şi cunoască nu numai limitele. a demnităţii şi a respectuluide sine şi faţă de ceilalţi. cai de urmat.”. cu efecte negative asupra personalităţii acestora. Conştientizarea limitelor şi s resurselor. metodele directe implicând condiţionările clasice şi operante. ale fiecarui elev nu pot să se situeze toate la un nivel superior.şi a adaptării sale la mediul socio-cultural în care trăieşte. pe exemple. datorată faptului că ea „este rezultatul unui şir de integrări a funcţiilor şi proceselor psihice particulare din perspectiva relaţinării omului cu semenii.dar şi cu sine.

temperamentul şi caracterul lor. însă inteligenţa fără caracter nu valorează nimic. Citate: „Caracterul este destinul” Heraclit „Caracterul fără inteligenţă poate multe.” – Cicero “Poti judeca cu usurinta caracterul unui om observand modul in care ii trateaza pe cei care nu pot face nimic pentru el “. trebuie să conducă la conştientizarea şi valorificarea resurselor de care aceştia dispun.Goethe .Abordarea diferenţială a elevilor în funcţie de personalitatea.

editura Polirom Iaşi. editura Humanitas Practic •Roşca Alexandru: „Psihologie generală”. trasucere din engleză de Ana-Maria Schevab. Ghidul tipurilor psihologice”. Bucureşti •Margareta Modrea: „Psihologia în exemple şi modele explicative” •Romulus Crăciunescu:” Psihologie pentru pregătirea profesorilor” editura Universitaria. Pedagogia XXI.didactic.ro/ . 2007 • Patricia Hedges: „Personalitatea şi temperamentul. Craiova.html • http://www.Bibliografie: • Andrei Cosmovici şi Luminiţa Iacob: „Psihologie şcolară”. Colegium.ro/mf/mf/mf14/psiho14.medfam. editura Didactică şi Pedagogică . 1998 • Gabriela C Cristea:” Psihologia educaţiei”. editura Coresi. Bucureşti •http://www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->