ANTHONY GIDDEI{S

SOCIOLOGIE
Tfaducere de Radu Slndulescu gi Vivia Sindulescu

in Europa evului mediq pr chiar o zicald medieval[: ,,a-;i iutir acelea gi incl secole mai titziu,l
proprietatea in familie sau penur dat6 c6s6toriti, ei puteau deveni{

Ne aflim, la sfhrgitul secolului XX, inh-o lume care ne ingrijoreazd profund gi care totugi este plin6 de cele mai extraordinare promisiuni pentru viitor. Este o lume intr-o continud schimbare, marcatd de ad6nci conflicte, tensiuni gi diviz6ri sociale dar gi de agresiunea distructivi a tehnologiei moderne asupra mediului inconjurEtor. $i totugi, avem posibilitatea de a ne conhola destinul gi de a ne crea o via!6 mai'bun6, imposibil de imaginat de generatiile anterioare. Cum s-a format aceasti lume? De ce condiliile noastre de viati sunt at0t de diferite dp cele ale pdrinfilor gi bunicilor nogtri? in ce direclii se va produce schim-

dupd cdsitorie, mai curind decfi: in afara cds6toriei, dar acestea d

dragostea. Dragostea romantid cel mai rdu caz ca o boal6. Atitudinea noastr6 actualii bun6 dreptate despre ,,o reall ol dragostea romanticd:

Cei scufundali in,pceanul dragg

intreblri sunt o preocupare primordialE in societate, un domeniu de studiu cu un rol fundamental, in consecinfd, in cultura intelectualE modern6. 3 SOCIOLOGIA este studiul viefii sociale umane, a grupurilor gi societalilor. Este un demers indr6zne! gi de mare responsabilitate, intruc6t subiectul ei este rezultatul propriului nostru comportament ca fiinte sociale. Scopul studierii' sociologiei este extrem de larg, de la analiza intAlnirilor trecdtoare dintre diferiti indivizi pe stradd pAnE la investigarea proceselor sociale globale. Un scurt exemplu ne va oferi o prim6 idee despre natura 9i obiectivele sociologiei.
barea in viitor? Aceste

premodeme sau

contempor4i

netigdduit tn Occidentscopul ln viap al unei femci

ci-s{

c{

majoritatea epocilor $i umane! @oswell, 1995,p. )(D0 e

locr&'r

De aceea, dragostea roma{ umane; ea a fost mai curdnd dct Acestea influenfe sunt studiatct Cei mai mulfi dintre noipcu

SCOPUL SOCIOLOGIEI: UN PRIM EXEMPLU Afi fost vreodatElndrlgostit? Cu siguranf6 c6 da. Majoritatea oamenilor trecuti pubertate gtiu ce lnseamn6 a fi lndrdgostit, Dragostea gi aventura romantic[ inseamnd, pentru mulli dintre noi, unele dintre sentimentele cele mai intense pe care le trdim. De
de

vie1i. Sociologia demonstreail motivaliei prezenlei gi comportr a fi natural, inevitabil, bun so! noashe sunt putemic influenflH
subtile, darcomplexe gi profimfi noastre sociale, este esenliallfll

ce se lndrdgostesc oamenii? R6spunsul pare, la prima vedere, evident. Dragostea exprim6 o atraclie reciprocE, fizicd gi personal[, pe,care doi indivizi o resimi unul pentru celllalt. in ziua de azi aqr putea privi cu scepti'cism ideea,,dragostei veqnice',, dar tindem s[ credem cE a te indr[gosti este o experienlE nEscuttr din e,molii unlversal
umane. Pare natural de aceea ca un cuplu care se indrigostegte s6-gi doreascl implinirea personal[ gi sexual[ a rela]iei lor, evintual sub forma cflsitoriei. $i totu$i aceastd situalie, at6t de fireascd azi, este de fapt neobignuitd. A te indr[gosti na este o experien]6 prin care trec majoritatea oamenilor din lume - iar acolo unde ea se lntAmpl6, arareori este considerat[ a avea vreo leglturd cu c5sfltoria. ldeea dragostei romantice s-a r[spindit de curdnd in societatea noastrd gi nu a existat

i,

j DEZVOL'IAREA ABd

A lnv[fa s[ g0ndim in rl privire mai cuprinzetoare - lr-{ de exemplu, s6ne imaginimcel oameni - penftr maj oritatea ''ilif
persoane capabilE a se desp@

::;

niciodatl ln majoritatea altor culturi. Abia in vremurile moderne dragostea gi sexualitatea au inceput si fie percepute una in legdturE cu cealaltE. John Boswell, cercetdtor al istoriei Europei medievale, observa cdt de neobignuite sunt ideile noashe modeme despre dragostea romanticd.

dragostei romantice par sffiiil{ poate fi doar un proces de reprezenta lucrurile lnh-un

nfl

cd

l0

In Europa evului mediu, practic nimeni nu se cdsdtorea din dragoste, Exista

chiar o zicald medievalE: ,,a-ti iubi sofia gi cu sufletul inseamn[ adulter',.-in wemurile acelea qi incd secole mai tdrziu, bdrbafii gi femeile se c6s6toreau pentru a p5stra proprietatea in familie sau pentru a cre$te copii care sd lucreze la ferma Amiiiei. O

dat6 cdsdtorifi, ei puteau deveni tovardgi apropia[i; aceasta se intdmpla de regul6 dupi c6sdtorie, mai curdnd decit inainte. Uneori partenerii aveau aventuri sexuale in afara c6srtoriei, dar acestea afectau prea pulin emotiile pe care le asociem cu dragostea. Dragostea romantici era privit6 in cel mai bun caz ca o sl6biciune gi in cel mai rdu caz ca o boald. Atitudinea noastrd actual6 se aflr aproape la polul opus. Boswell vorbegte pe bund dreptate despre ,,o real6 obsesie a culturii industriale moderne,,, tegata ie
dragostea romanticl: luain serios.., preapuline culturi premodeme sau contemporane neindustrializate ar fi de acord cu afirmafia - de netigdduit in occident - c6 ,,scopul in viald al unui b5rbat este de a iubi o femeie, iar scopul ln viafi al unei femei este de a iubi un b[rbat". Majoritatea oamenilor, din majoritatea epocilor gi locurilor, ar g[si cd aceasta este o mdsurd cam jalnicd a valorilor
a

cei scufundali in,,oceanul dragostei" autendinpde

umane! @oswell, 1995, p. )CI9

De aceea, dragostea romanticE nu poale fi inteleas6 ca parte nahrral6 a viefii umane; ea a fost mai cur6nd determinatd de numeroase influenfe sociale istorice. 9i Acestea influenfe sunt studiate de sociologi. Cei mai mulli dintre noi percepem lumeain func1ie de'tr6sdturile propriei noasfre
motivafiei prezenfei gi comportamentului nosbu. Ea ne arat6 cd tot ceea ee se considira a fi natural, inevitabil, bun sau adev6rat, poate s6 nu fie aga gi c[ ,,datele,' viefii suntputemic influenlate de fo4e istorice gi sociale, tnielegereamodalit6lilor subtile, dar complexe gi profunde, in care vielile noasffe reflectd contextul experienfei noashe sociale, este esentiald in abordarea sociologicd,

viefi. Sociologia demonstreaz[ necesitatea de a ne extinde lnleieglrea asupra

"".rlf

DEZVOLTAREA ABORDAruT SOCIOLOGIEI A lnvlfa s[ g0ndim ln termeni sociologici - a tinde, cu alte cuvinte, spre o privire mai cuprinz6toare - lnseamni a cultiva imaginalia. Ca sociologi avem nevoie, de exemplu, si ne imagindm ce inseamnd experienla sexuald gi cea a casltoriei pentru oameni-penfirmajoritateaumanitElii, in fond, pdn6de cur6nd-penfu care iAeaturite dragostei romantice par str[ine sau de-a dreptul absurde. Studierea sociologiel nu poate fi doar un proces de rutind, de dobdndire de cunogtinfe. sociologullste o persoand capabili a se desprinde de proximitatea circumstanfelor personale 9i de a-gi reprezenta lucrurile lntr-un context mai larg. Munca sociologic6 depinde de ceea ce

lt

autorul american C. wright Mills numea, printr-o expresie devenit[ celebrd, imaginafia sociologici (Mills, I 970). Imaginalia sociologicd necesiti, mai ales, ,,sd ne detaqim de rutina familiar6 a vielilor noastre, pentru a putea privi altfel." Si lulm simplul gest al biutului unei ceqti de cafea. ce putem spune, din punct de vedere sociologic, despre un gest in aparen!6 atdt de neinteresant? O mullime de lucruri. Putem ar[ta mai intdi cd o ceagcd de cafea nu este doar o b[utur6 reconfortantS. Ea posed[ o valoare simbolicd,ca parte a activitSlilor noastre sociale zilnice. Adesea, ritualul asociat cu bdutul cafelei este mult mai important dec6t consumarea bduturii inseqi. Doi oameni care pllnuiesc si
se

in al treilea rAn4 un indirid o ansamblu complex de relalii sxi Producerea, transporrul 9i distrfu
persoane aflate la mii de kilometrid Eanzactii globale este o sarcini

iq

intdlneascd pentru a lua cafeaua impreund sunt probabil mai interesali de int6lnirea

in sine qi de disculie decdt de ceea ce consum6. Biutul gi rnAncatul oferd, de fapt in toate tipurile de societate, ocazii pentru interacliuni sociale gi indeplinirea de ritualuri -

iar acestea constituie un subiect important pentru studiul sociologic. in al doilea rdnd, cafeaua este un drog ce con{ine cofein6, cu efect stimulativ asupra creierului. ln majoritatea culturilor occidentale, marii biutori de cafea nu sunt considerali narcomani. Ca gi alcoolul, cafeaua este un drog acceptabil social, in timp ce marijuana, de exemplu, nu este. $i totuqi, exist[ societrli care tolereazd consumul de marijuana sau chiar de cocainl, dar resping atAt cafeaua cdt qi alcoolul. Sociologii sunt interesa[i de ceea ce determind aceste contraste.

vieqii noastre sunt in prezent afbtlr in sfdrqit, sorbitul unei ce$i & sociald Si economicd anterioarL A actuale curente - cum ar fi ceaiul" h o bdutur[ consumatd Pe scari lrg provine din Orientul Mijlociu comt coloniale occidentale, de acum tn consumS in Prezent in OccidenrPol de europeni; in nici un caz ea nut

Studierea sociologiei
Imaginalia sociologici ne

priveasci doar individul reflecta- dB f poate fi un Proces extrem de di6ci

nume$te, o ProblemiPenonalSintr-o societate cum e cea Pred cdsdtorii se destrami tn Primii au

PE!

tragedie personalE pentm cinevari

gisi o altl slujbS. El devine in

estei o

atunci cdnd milioane de oamenid

probleml Publica, exPresht

incercali si aPlicagi Prq Nu e necesar si vi gdndigi doar lre de ce intoarcefi paginile acestei t putea sI fili un student nehofri
exigenlele oblinerii unei

mai multe in legdturd cu acest s avelimulte lucruri in comuncual de aceasta. Hotdrdrea dumnearm societate luatd in ansambluVi se Potrivesc urmdtoareleo

diplom'!

intelectualitdlii sau pdturii fi@i vreo munc[ suPlimentard Pentru I bunl atunci cdnd veli termioa st qtili ce este sociologia, dar cnd oamenii in gruP? Peste trei sfert

t2

:'ffi:',
'. -i'

in al treilea rdnd, un individ care bea o ceagci de cafea este implicat intr-un msamblu complex de relalii sociale Si eionomice, ce cuprinde intreaga lume.
Producerea, transportul gi distribuirea caielei necesitE tranzaclii continue intre de bdutorul de cafea. Studierea acestor trErsoane aflate la mii ile kilometri depdrtare rrmzaelii globale este o sarcind importanti a sociologiei, intrucdt multe aspecte ale noastre sunt in prezent afectate de influenfe gi de comunicalii mondiale' in sfhrgit, sorbitul unei cegti de cafea presupune un intreg proces de dezvoltare wiatd Si economicd anterioard. Alituri de alte componente ale dietei occidentale ecnrale curente cum ar fi ceaiul, bananele, cartofii qi zah[ru] alb - cafeaua a devenit

ri{ii

o b6uturi consumatl pe scard largd, abia la sfhrgitul secolului XIX. Deqi b[utura povine din Orientul Mijlociu, consumul in mas6, dateazd, abiadin perioada expansiunii coloniale occidentale, de acum un secol 9i jumdtate. Practic, toati cafeaua car se cmsurnd in prezent ln Occident provine din zone (America de Sud qi Africa) colonizate
de arropeni; in nici un caz ea nu face parte din dieta ,,natural[" occidentald.

Studierea sociologiei
Imaginalia sociologici ne permite s[ realizdm cE multe evenimente ce par sd probleme mult mai ainple. Divorful' de exemplu, Fiveascn-doar individul reflect5, de fapt, p*t" n un proces extrem de dificil pentru cineva care trece prin el - ceea ce Mills nme$te,
o

problemd public[ frobleml personald. Dar divo(ul, aratd el, este totodatd o fotro societate cum e cea prezent6 in Marea Britanie, unde peste o treime dintre cisitorii se desffaml in primii zece ani. $omajul, pentru a lua alt exemplu, poate fi o tragedie personal6 pentru cineva r6mas fEri serviciu gi aflat in imposibilitatea de a-qi gari o atie stu;Ua. El devine insd mai mult dec6t un motiv de disperare individualS arunci cdnd milioane de oameni dintr-o anumitd societate se afl[ in aceeaqi situalie:
este o problemi public6, expresia unei largi tendinle sociale'

ince.caii si aplicafi propriei dumneavoastrd viefi acest mod de abordare. Nu e necesar sd va gindili doar la evenimentele tulburdtoare. intrebativi, de exemplu, de ce intoarceli paginile acestei ce(i, de ce afi hot6rdt si studiali sociologia. S-ar putea sd fi1i un /student nehot6r6t, care urneaz6 un curs doar pentru a indeplini aigen{ele oblinerii unei diplome. Sau ali putea deveni un entuziast domic s[ descopere mai multe in legitur[ cu acest subiect. Oricare v-ar fi motiva{iile, este probabil cd aveli multe lucruri in comun cu alli cititori de sociologie, fErd s[ fifi neapdrat conqtient de aceasta. Hotirdrea dumneavoastrd personald reflect[ pozilia dumneavoastrl in
societate luatl in ansamblu. Vi se potrivesc urmdtoarele caracteristici? Sunteli tindr? De ras6 alb[? Apartinefi intelectuaiitifii sau pdturii funclionarilor? A1i desfrgurat, sau mai desf6qurali inc[, vreo munc[ suplimentard pentm a vA completa veniturile? Dorili sI vd glsili o slujb6' bun6 atunci cdnd veli termina studiile, dar nu suntefi deosebit de studios? Nu prea qtrg ce este sociologia, dar credefi ci are de-a face cu felul in care se comporti oamenii in grup? Peste trei sferturi dintre dumneavoastrd vor rdspunde afirmativ la

13

acelea ale prietenilor gi cuno$tintelor lor. Provenienfa noastr6 social6 este determinantE in deciziile pe care le lu6m. mai sus. Ali putea proveni dintr-un mediu minoritar sau dintr-uqul s[rac. puteti fi o persoand maturi sau in vdrstE. Totugi, probabil cE urmdtoarele concluzii vi se potrivesc. a1i hnll penfu a ajulee unde sunteti; a.trebuit sI infruntali reacfii ostile din partea prietenilor gi a celorlalfi, atunci cdnd le-afi spus cE intenfiona]i s6 urma]i o facultate; saucombinafieduca}iasuperioardcuconcediulpentrucre9tereacopiilor. Deqi suntemcu tolii influenfafi de contextul social in car. n. ufl[*, nimeni nu pur gi simplu deterninatin comportamentul sdu de acest context. poseaam este Sin; creEm propria noastrl individualitate. Sociologia este cea care ffebuie sd investigheze conexiunile dintre ceea ceface societatea din noi gi ceea cefacem noi tngine din noi, Activitatea noastrd s/nz ctureazd -modeleazi --lumea sociale mconlurit;;r;;i este totodati structuratd de ea. Conceptul de structurd sociald este important ln sociologie. El se refer6 Ia
Dar inchipuili-v[ cd rEspundefi negativ la una sau mai multe dintre intrebErile de

toate aceste intrebiri. Studenlii nu sunt o categorie'tipici pentru intreagapopulalie, dar tind sE provini din mediile privilegiate. lar atiruiinile lor le

,enecla uolr.u'p.

Ceea ce facem in viapgi wbuie infeles ca un amestec

sociologiei este de a studia tusformarea sociali. timp societitile; transformte Reproducerea social[ are loc de an, in.practicile lor sociala &resc, cit oi din cauzarmor

PRIMELE ORIGIM
Noi, fiin[ele umane, tm
cmrportamentului, dar tfury bazatpe modalitdfi de gesdirc in termeni religioqi. (De credeau cd unele fenomenc spirite.) Studiul obiectiv gi sist

de relafiile umane. Ea se reconstruiegte in ,,cdrimizile" care o compun - fiinfe umane ca oricare dintre noi.

faptul cd, ansamblul social al vielii noastre nu const6 doar din inslruiri int6mpl6toare de evenimente sau actiuni; ele sunt structurate in moduri distincte. Exist6 anumite regularitEli in modul n6stru de comportament in relatiile noastre interumane. 5i Dar structura sociald diferd de sffuctura frzicd,,cum ar fi cea a unei cl6diri, cure ,*ist6

rezultant[ relativ iecenti, ale Fundalul pe care gi-au from

schimb6ri radicale produse lndustriale in Europa. Di

ir9.p.l1:lt

n..# *oiJ;;;;;;

&

schimbdri

Consecinfe intenfionale gi neintenfionale

pe sensurile date de oameni, acfiunilor lor. Dar acliunile noaske pot produce rezultate diferite de cpa ce dorim. Sociologii fac o distinctieclar6 inte scopul comportamentului

determinat lumii sociale cdt gi a celei . Un factor-cheie a fost

a

Acest proces permanent al construcfiei gi reconstrucfiei viefii sociale sebazeazA

infelege lumea. Tipurile de s[ r[spundi - care este este? cum gi de ce se sociologii de azi. Lumea

noshu

ceda ce

intenfionim slfacem

sd se

intdmple

ale aceluiagi comportiment. De exemplu, doi pdrinli doiesc ca

gi consecinlele

neinten{ionale

modelului

fiii lor s6 se conformezd

de comportament socialmente acceptat. Penku aceasta, ei actioneazd intr-o manierE strict6 9i autoritard. Consecinfele neintenfionale ale autoritarismului lor ii pot

hecut; sarcina sociologiei este probabil s6 ne aduci

face insd pe copii sd se revolte gi sd se indepdrteze de standardele oUigruite'a.

comportament.

Auguste Comte
Desigur c6,un individ
au existat multe

bazd al casel<ir disponibile pentru pituriie sociare ra.u... nlrrrtutut a fost cI proprietarii de clEdiri deteriorate le-au abandonat cu totul sau le-au dat alte intrqbuinfEri, aga incdt s-a produs o gi mai acutE lipsi de spalii locuibile dec6t inainte.

p6nd la un standard minimde confort. Intentia era aceeea'di a fmUirnatafi nivelul de

ty!!:lj"aindeplinirea acelui scop. Acum cdliva uri, lu New york proprietaiii clSdirilor deteriorate din cartierele sdrace au fost obligali prin lege re i. rrnou.r.

uneori, acliunile inheprinse cu un anumit scop au consecinle care de fapt

conribulii la

ii

este acordat autorului meritul de a fi inventat social6", dar unii dintre

Comte a vrut s6-gi ,,sociologie" penffu a dessrie

l4