Sunteți pe pagina 1din 2

ALIMENTATIA IN SPRIJINUL TERAPEUTICII

Legumele si fructele fac parte integranta din hrana omului sntos; ele contribuie la completarea raiei alimentare cu proteine de origine vegetala si glucide, precum si cu elemente minerale, vitamine si alte substane indispensabile vieii, pe care organismul nu le poate sintetiza. Multe dintre substanele coninute de fructe si legume intra in compoziia unor enzime sau hormoni, ele constituind aportul vitaminic sau mineral indispensabil desfurrii normale a fenomenelor biologice; cu alte cuvinte sunt activatori de metabolisme. Alimentele de origine vegetala pot exercita adesea o aciune terapeutica, putnd fi indicate la susinerea tratamentului medicamentos. Pentru ilustrarea celor afirmate, vom face o incursiune prin nomenclatorul principalelor legume si fructe consumate in cursul unui an. Roiile conin vitaminele C, A, B, PP, si K, sruri minerale de calciu, de fosfor si de magneziu; sunt indicate celor care sufer de constipatii, ca aliment vitaminizant si diuretic. Ceapa conine vitaminele A, B si C, sruri minerale, substane cu caracter antibiotic (fitoncide) si diuretice. Consumul reprezint un bun remediu pentru combaterea constipatiei, mrete aciditatea sucului gastric la cei cu hipoaciditate, creste pofta de mncare si diminueaz zahrul din snge. Usturoiul conine vitamina C, glucide si substane antibiotice, precum si numeroase sruri minerale. Datorita influentei sale asupra contraciei inimii si arteriolelor, are efect hipotensiv. Substanele antibiotice din ceapa si usturoi acioneaz favorabil in infeciile intestinale, in infeciile cailor aeriene superioare etc. De asemenea, ele au un efect depurativ si de stimulent digestiv. Usturoiul de iarna conine multe substane proteice si glucidice, care furnizeaz un numr mare de calorii. Din aceasta cauza, consumul de usturoi da senzaia de saietate. Cartofii au in compoziia lor amidon, vitamina C si sruri minerale. Avnd reacie alcalina, cartofii sunt folosii ca regim de compensare in cazul unei alimentaii prea acide si sunt indicai in tratamentul dispepsiilor si al hiperaciditatii, precum si in alimentaia bolnavilor cu afeciuni renale. Morcovul conine multe substane minerale, zaharuri, pectine, precum si betacaroten (provitamina A), vitaminele B si C. Este un bun antidiareic (mai ales la copii, datorita pectinelor), diuretic (in cazurile de litiaza renala, reumatism si artrite), hipoglicemiant si reprezint o bogata sursa de vitamina A (care influeneaz in bine vederea). Telina conine printre altele aminoacizi (asparagina, tirozina, colina), precum si un ulei esenial, care-i da mirosul. Ea are efect diaforetic (provoac transpiraia), carminativ (elimina gazele), hipoglicemiant, emenagog (regleza menstruatia), antipruriginos si diuretic. Este folosita in tratamentul afeciunilor renale, ca diuretic, precum si in tratamentul afeciunii denumite vitiligo (conine o substana chimica denumita bergapten, care recoioreaza pielea).

Ridichiile sunt active in litiaza renala, mai ales sub forma de suc, fiind in acelai timp diuretica si antiscorbutica. Totodat stimuleaz secreiile biliare in cazurile de diskinezie. Varza are proprieti digestive si diuretice si se poate consuma ca atare, cruda, sau sucul ei, avnd efecte favorabile in ascita, nefrite etc. Ea conine printre altele vitamina U, antiulceroasa si calmanta in cazurile de ulcer gastro-duodenal, in gastrita, in tulburri dispectice (dispepsii hepatobiliare). Srurile minerale din sucul de varza au o aciune antianemica. Varza mai are si caliti hipoglicemiante. Acidul lactic din zeama de varza acrit are caliti antimicrobiene pentru tubul digestiv. Verdeuri ca ptrunjelul, leusteanul sau mrarul, pe lng acid folie si fier (antianemice), mai conin vitamina C (ptrunjelul), unele substane cu caliti diuretice (leusteanul) sau sunt antiaterosclerotice (mrarul). Dintre fructele de sezon sunt de menionat strugurii, care constituie alimentaia dietetica in afeciuni cardiorenale; ei au efect diuretic, combat obezitatea si constipatia cronica si au efect energizant (conin zaharuri nobile). Perele au efect diuretic, antiinflamator, dezinfectant si sedativ, fiind indicate in bolile vezicii urinare, ale cistitelor si ale afeciunilor prostatei. Merele uureaz digestia prin activarea glandelor salivare, normalizeaz funciile intestinului si sunt diuretice cu eliminarea accidului uric. Din aceasta cauza sunt indicate in tratamentul artritelor, gutei si reumatismului. Merele au in plus si efect hipotensiv si hipocolesterolemiant, cura de mere pervenind instalarea ateroscerozei ct si apariia infarctului. Seara, merele favorizeaz instalarea somnului (din cauza srurilor de Brom) si prin sedarea sistemului nervos central. Piersica este un fruct cu proprieti diuretice, laxative si depurative (in constipatii si afeciuni renale); coaczele conin o cantitate mare de vitamina C, precum si substane denumite antociani care, ca si in cazul afinelor, au calitatea de a imbunatati circulaia vaselor capilare si de a proteja retina Ele sunt hlpotensive si contribuie la mbuntirea acuitii vizuale pe timp de noapte (foarte importanta pentru conductorii auto, aviatori, mineri etc). Ma opresc aici cu enumerarea calitilor terapeutice curative si uneori preventive a unor legume si fructe in sperana ca mesajul folosirii lor, sub forme ct mai variate in alimentaie, este benefic pentru sntate si ca acestea, introduse in special, in alimentaia unor bolnavi, vor susine efectul medicamentos de insanatosire al acestora.