Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Vasile Alecsandridin Bacau Facultatea de Inginerie Ingineria i Protecia Mediului n Industrie Departamentul pentru pregatirea personalului didactic

PSIHOLOGIA EDUCAIEI

Apartenenta Imaginatiei la Gen

COORDONATOR TIINIFIC:

Student:

BACU 2012

STRUCTURA TEMEI
1. FUNDAMENTAREA TEORETICA ...................................................... 3 a. Procedeele Imaginatiei ............................................................................ 4 b. Formele Imaginatiei................................................................................. 4 2. PARTEA APLICATIVA / DE CERCETARE...................................... 6 a. Obiectivele Cercetari ............................................................................... 6 b. Metodologia Cercetari ............................................................................. 6 3. REFERINTE BIBLIOGRAFICE ........................................................... 9

1. FUNDAMENTAREA TEORETICA

Imaginatia este primul nostru privilegiu


( Luis Bunuel )

Imaginatia este considerata o putere a minti, procesul cognitiv superior prin care se produc imagini si proiecte noi pe baza prelucrari datelor din experienta anterioara. Imaginaia face parte din categoria proceselor prin intermediul cruia cmpul de cunoatere umana se lrgete, omul fiind capabil de performana unic de a analiza unitatea ntre trecut, prezent i viitor. Imaginaia este proprie numai omului i apare pe o anumit treapt a dezvoltrii sale psihice. Astfel, gndirea, inteligena, dirijeaz producia imaginativ, iar imaginaia particip la elaborarea ipotezelor i la gsirea strategiilor de rezolvare a problemelor de gndire. Imaginaia funcioneaz n strns unitate cu diverse procese i nsuiri psihice ale persoanei i exprim personalitatea, originalitatea acesteia, fie n raport cu experiena individual si cea social.

Procedeele Imaginaiei
Reprezinta prelucrarea informatiilor in demersul imaginative se face printr-o serie de procedee ca :

AGLUTINAREA ( sau AMALAGAMAREA ) este mixarea unor parti preluate


de la lucruri diferite (centaurul, sirena, telefonul cu camera ect.)

AMPLIFICAREA sau DIMINUAREA consta in modificarea dimensiunilor ( creatiile literare pentru copii : Flamanzila,

articole de imbracaminte : fustele mini ; tehnica : minicamerele de filmat ; articole de dcor : bonsaiul; caricaturile ) MULTIPLICAREA sau OMISIUNEA reprezinta modificarea numarului de component (creatiile literare : dragonul cu sapte capete; eroi din benzile desenate ce detin mai multe membre ) EMPATIA este atitudinea de a te identifica cu o persoana ( de a privi lumea din ochi ei )

B. Formele Imaginatiei

Imaginaia involuntar
Visul n timpul somnului este o nlnuire de imagini, emoii, reflecii
care apar n starea de somn i fa de care subiectul e mai mult spectator, neputndu-le dirija. n timpul somnului, apar imagini cu o anumit coeren, asemenea scenelor unei piese de teatru. De cele mai multe ori acestea sunt legate de dorinele, ateptrile omului, care de obicei nu sunt satisfcute n stare de veghe.(Freud) Visele au i un caracter simbolic, de aceea trebuie descifrate, ns descifrarea e legat de arta combinatoric a persoanei. Adesea n timpul visului, se petrec fenomene de reordonare i resistematizare a informaiei i n vis apar soluionri de probleme chiar. Muli inventatori au gsit soluia cnd s-au trezit,

dovedind c n timpul visului exist prelucrarea informaiilor, la nivelul subcontientului.

Reveria
Const n derularea, n plan mintal, a unui ir de imagini, idei, propulsate de dorine i ateptri. Omul aflndu-se ntr-o stare de relaxare, i las gndurile s vagabondeze, s evolueze ntr-o direcie fantastic. Persoana le urmrete pasiv i din cnd n cnd, intervine cu o uoar dirijare, dar tot n direcia dorinelor. Este un fel de satisfacere fictiv a dorinelor, dar aceasta reduce tensiunea psihic intern generat de dorinele nc nerealizate. Reveria prelungit e nefavorabil dezvoltrii personalitii, pentru c poate anula activitile reale, practice, eficiente.

Imaginaia voluntar
Imaginaia reproductiv. Acest tip de imaginative se bazeaza pe
memorie. Este construirea mental a imaginaiei unor realiti existente n prezent sau trecut, dar care nu pot fi percepute direct (cum ar fi citirea unui roman si reconstituirea cat mai aproape de real).

Imaginaia creatoare. Acest tip de imaginative este orientat sper


ceea ce este original, nou. Se bazeaza pe gandirea si inteligenta individului.

Psihologii menioneaz c prelucrrile imaginatiei se deruleaz pe moment, acestea amestecandu-se cu experientele si atitudinea persoanei, provocand-o sa se exprime. Astfel, imaginaia se constituie poate caracteriza personalitatea individului.

2. PARTEA APLICATIVA /DE CERCETARE A.Obiectivele Cercetari


Se presupune ca imaginatia este afectata de gen Obiectivul acestei cercetari este de a demonstra aceasta ipoteza si de a evalua diferenta puteri de imaginatie a fiecarui gen.

B. Metodologia Cercetari
Pentru a determina puterea de imaginatie a celor doua genuri am aplicat un test pe un grup de 20 persone cu varste cu prinse in 18 si 26 ani. Testul consta in realizarea a cator mai multe desene folosind un simbol (vezi fig. 1) Regulile testului: - Timpul in care subiectii efectueaza testul este de 5 min; - Desenele effectuate trebuie sa fie sugestive ( Exemplu: caracatita)

Pe perioada studiului a fost luat in considerare cantitatea desenelor nu si calitatea.

In urma aplicari testului pe un esantion de 20 persoane (10 GEN MASCULIN; 10 GEN FEMININ) am obtinut urmatoarele rezultate:

FIG. 2

FIG. 3

Tabelul (FIG. 2) reprezinta numarul desenelor fiecarui participant. Prima si a doua coloana reprezinta genul si numarul subiectilor. Coloana 3 reprezinta numarul desenelor effectuate de catre participant in timpul testului.

Dupa cum se observa din graphic (Fig. 3) numarul desenelor efectuate de catre grupul masculin este mai mare decat al grupului feminin ce sugereaza ca genul poate influenta imaginatia .

3. REFERINTE BIBLIOGRAFICE [1] Tina Cretu (2005), Fundamentele Psihologiei [2] Ciprian Ceobanu (2006), Psihologia Educatiei [3] http://www.ebookbrowse.com