Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Studii Clinice
Curs Studii Clinice
Scopul unui trial clinic este de a dovedi validitatea si eficienta unei terapii medicale. Primele trialuri clinice incepute in anii 50, la copii cu leucemie acuta.
Procesul de validare pentru introducerea in practica a unui produs medicamentos dureaza in medie 10-15 ani
aproximativ 5 din 5000 de produse finalizeaza acest proces
Conform Agentiei Nationale a Medicamentului termenul de trial clinic, sinonim cu cel de studiu clinic, defineste orice investigatie facuta asupra unui subiect uman cu intentia de a descoperi sau verifica efectele clinice, farmacologice si/sau farmacodinamice ale unui produs de investigat si/sau de a constata reactiile adverse ale unui astfel de produs si/sau de a studia absorbtia, distributia, metabolismul si excretia produsului de investigat cu scopul constatarii sigurantei si/sau eficacitatii acestuia.
Trialuri de faza I
Obiectivul principal este de a determina doza maxima tolerata MTD si/sau doza minima eficienta; se studiaza profilul farmacologic al produsului (absorbtia, distributia, metabolizarea, excretia si durata de actiune). Se utilizeaza niveluri de doze crescute treptat, pe loturi mici de pacienti (de obicei sub 10), pana cand toxicitatea ajunge la un nivel predeterminat sau pana cand apare toxicitate neasteptata. Tipuri diferite de tumori Parametrii cheie ai unui trial de faza I:
Criteriile de includere Doza de start si schema de crestere a dozei Marimea loturilor la fiecare nivel de doza Toxicitatea estimata la care se considera MTD
Trialuri de faza II
Scopul principal este de a determina eficienta produsului (rata de raspuns a unei anumite conditii patologice la adminstrarea terapiei citostatice, a radioterapiei sau a tratamentului combinat) si de a depista efectele adverse.
Tipuri tumorale mai omogene
Obiectivele finale pot include: raspunsul tumoral, durata raspunsului, controlul loco-regional si toxicitatea. Supravietuirea este un obiectiv secundar.
un studiu clinic prospectiv de intindere mare (cateva sute sau mii de subiecti), ce isi propune sa evalueze o interventie experimentala in comparatie cu una standard sau de control, sau sa compare doua sau mai multe tratamente existente. criterii de includere ceva mai laxe, pentru a se apropia de practica curenta (de populatia generala de bolnavi)
de principiu pacientii inclusi in studii clinice nu trebuie sa aiba boli coexistente sau tratamente concomitente;
Protocolul studiului
Cel mai important document al unui trial. Contine motivatia, obiectivul si logistica studiului. Reprezinta un acord scris intre investigatori, pacient si cercul stiintific; realizeaza legatura intre diferitii investigatori. De el poate depinde succesul sau esecul unui studiu. Deoarece abordarea terapeutica a cancerului este multidisciplinara, la elaborarea protocolului trebuie sa participe: chirurgi, oncologi medicali, radioterapeuti, radiologi, anatomo-patologi; stastiticieni medicali si informaticieni.
Biostatistic: Variabile masurabile: de laborator, dimensiuni fizice masurabile Variabile dichotome: cu doua valori posibile (de ex prezent/absent) Timpul pana la eveniment (unde eveniment poate fi decesul, recidiva, externarea din spital, etc) Altele: numararea (de exemplu numarul de unitati de sange necesare..), grade (de exemplu gradele de toxicitate la tratament) Calitatea vietii Scale analog vizuale Consumul de analgezice
Obiective de eficienta
Rata de raspuns Supravietuire Supravietuire fara semne de boala Timpul pana la progresia bolii Durata raspunsului Calitatea vietii Farmaco-economie (cost-eficienta)
Toxicitati
Efecte adverse Necesitatea modificarii dozelor sau orarului de administrare Intreruperea tratamentului in perioada studiului
Randomizarea
Repartizarea pe loturi de studiu aleator, computerizat, astfel incat factori subiectivi sa nu influenteze rezultatele studiului. Din punct de vedere al randomizarii putem avea: Experiment deschis atat subiectul cat si investigatorul cunosc ce tratament se administreaza fiecarui subiect Experiment simplu-orb unul din participanti (de obicei subiectul) nu cunoaste produsul administrat Experiment dublu-orb doi participanti (subiectul si observatorul) nu cunosc produsul administrat Experiment triplu-orb subiectul, observatorul si persoana responsabila de administrarea produsului nu cunosc produsul administrat
Randomizarea garanteaza ca tratamentul este aplicat pacientiilor independent de factorii de prognostic. Repartizarea in loturi de studiu se face in functie de mai multi factori care ar putea influenta rezultatele: varsta, status de performanta, grading tumoral, stadiul bolii. Determina omogenitatea bratelor studiului. Faciltate Selectie obiectiva, neinfluentata de subiectivitatea investigatorului (etica)
Principii etice
Principiile etice de baza care trebuiesc respectate in studiile biomedicale sau comportamentale pe subiecti umani sunt: Respectul persoanei respect pentru autonomia pacientului si asigurarea protectiei persoanelor cu autonomie diminuata Beneficienta asigurarea binelui persoanei, fara sa faci rau, maximizand posibilele beneficii si minimizand posibilele inconveniente Justitia corectitudine in distribuirea beneficiilor sau inconvenientelor in randul subiectilor inclusi in studiu.
Principii etice
Criteriile esentiale pe baza carora comitetul institutional de etica aproba desfasurarea studiilor clinice au la baza principiile etice: Risc minim pentru subiectii studiului Risc acceptabil in comparatie cu posibilele beneficii
Selectie echitabila
Semnarea consimtamantului informat de catre subiectii studiului sau de catre reprezentantii lor legal autorizati Monitorizare pentru asigurarea confidentialitatii datelor, siguranta subiectilor, protectia drepturilor pacientilor, mai ales in cazul categoriilor vulnerabile
Bolnavul beneficiaz de competena unui grup de experi care asigur un standard ridicat al bilanului preterapeutic i urmririi. Medicul este obligat s creasc acurateea investigaiilor diagnostice i terapeutice n cadrul standardului impus de experii care au iniiat i conduc trialul. Raionalizarea procesului de decizie terapeutic, decizie care se bazeaz pe date concrete. Acces la un tratament potential mai eficient decat cele disponibile curent
Ingijire medicala de calitate oferita de medici de varf Supraveghere atenta pentru efectele adverse Uneori tratamente la preturi mai mici sau gratuite Ajutor pentru noi cercetari din care pot rezulta progrese medicale semnificative Pentru cei inclusi in grupul de control, ei primesc cel putin tratamentul optim la momentul respectiv
Pacientii pot sa nu primeasca tratamentul investigat (in unele cazuri primesc in schimb placebo) Noul tratament poate sa nu fie mai eficient decat cel standard
Efectele adverse pot fi neasteptate (risc mai mic in trialurile de faza III, mai mare in trialurile de faza I)
Noul tratament poate sa aiba efecte adverse severe imprevizibile sau poate sa fie mai putin eficient decat cel standard Companiile de asigurari se poate sa nu acopere toate cheltuielile
Remisiune completa
Tratament
Remisiune partiala
Tratament
Progresie
Tratament
Boala stabilizata