Economie mondiala

Prof.univ.dr. Rodica Milena Zaharia

Obiectivele cursului Modalitatea de evaluare

Obiectivele cursului - Intelegerea fenomenelor si proceselor economice ce se deruleaza la nivel mondial - Analiza complexitatii fenomenelor si proceselor economice. Rolul actorilor in economia mondiala - Determinarea complexa, economica, sociala si politica a fenomenelor mondo- economice - Interpretarea tendintelor manifestate in economia mondiala

Evaluare
-

3 puncte din seminar (studii de caz pe echipe) 7 puncte din examen (studiu de caz cu cartile pe masa si acces la surse de informare, INDIVIDUAL)

Economie Mondiala
Complexitatea mediului international Actorii

State Companii Organizatii

Relatii Economice Politice

Revolutie informationala

Caderea comunismului

Noi centre de putere

I n T E R D E P E N D E N T E

vulnerabilitati

Oportunitati

volatilitati

Noi raporturi de forta

Economie Mondiala
Statele (tarile), ca subiecti ai economiei mondiale - Tari dezvoltate - Tari in dezvoltare - Elemente de analiza
-

Caracteristici Repere metodologice de analiza Raporturi de forte

Economie mondiala
Caracteristici - Performante economice - Performante sociale - Sistem politic - Integrare in economia mondiala

Economie mondiala
Performante economice - Indicatori de potential absolut
-

Potential natural Potential economic (PIB, PNB) PIB/loc, PIB PPC/loc, IDU

Indicatori de potential relativ

-

Economie mondiala
-

Pilonii oricarei economii de piata Libertatea agentilor economici si preponderenta proprietatii private Piete concurentiale pt toti factorii de productie Derularea relatiilor economice sub forma unor schimburi voluntare de produse si servicii

Economie Mondiala
Interventionismul statal
-

Alocarea optima a resurselor Bunuri publice Externalitati pozitive

Stabilitatea macroeconomica
-

Diminuarea riscurilor unor dezechilibre Asigurarea concurentei Taxe si impozite Transferuri sociale Anumite mecanisme de negociere colectiva

Distributia si redistribuirea veniturilor

-

Economie mondiala
Motive ale interventionismului statal Bunastare sociala Exercitiul si mentinerea puterii politice Maximizarea bunastarii personale sau de grup Instrumente de interventie Proprietate Planificare orientativa Politici economice

Economie mondiala
Politicile economice Intervenia sistematic i deliberat a guvernului n diferite domenii ale activitii economice pentru realizarea unor scopuri politice fundamentale Politica monetar Controlul masei monetare i corelarea acesteia cu volumul bunurilor i serviciilor n vederea meninerii unui nivel sczut al inflaiei Instrumente - Controlul ratei dobnzii - Nivelul ratelor rezervei obligatorii - Credibilitatea aciunilor autoritilor monetare Tipuri de politic monetar - Expansionist - Restrictiv

Economie mondiala
Politica bugetar Dimensionarea i gestionarea cheltuielilor statului

Veniturile statului Cheltuielile statului Creterea veniturilor statului Stimularea sau descurajarea activitii economice

Politica fiscal

Politica cursului de schimb Stabilirea regimului valutar (tipul de convertibilitate)

Economie Mondiala
Politica comercial Instrumentele utilizate pentru reglementarea relaiilor comerciale cu terii Liberalizare Protejare Taxe vamale Bariere netarifare Politica social Concepiile privind solidaritatea social Stat al bunstrii sociale State cu economie social de pia State cu politic social restrns

Economie mondiala
Performante sociale Raportul dezvoltare subdezvoltare Subdezvoltarea situaie economic, n care persist niveluri sczute ale standardului de via, srcie absolut, rate de cretere economic sczut, un nivel redus al consumului, servicii de asisten sanitar precare, rate nalte ale mortalitii i natalitii, dependena de exterior, posibiliti reduse de satisfacere a nevoilor oamenilor. Subdezvoltarea un ansamblu de structuri ce reflect dezechilibre ntre diferite sectoare economice, dependen financiar, tehnologic i cultural fa de exterior, discrepane sociale datorate marilor inegaliti de venituri, avere, putere, educaie.

Economie mondiala
Probleme cheie ale rilor n dezvoltare srcia venituri sczute i distribuia inegal a veniturilor dependena fa de exterior asigurarea hranei degradarea mediului nconjurtor Factori critici ai dezvoltrii economiile, investiiile i decalajul tehnologic transformarea structural comerul exterior eficienta alocare a resurselor formarea capitalului uman i resursele pentru dezvoltare politici durabile de dezvoltare

Economie mondiala
Coordonatele srciei n rile n dezvoltare Srcia

Srcia relativ Srcia absolut Modaliti diferite de apreciere a nivelului srciei absolute: nivel caloric, abordarea lui Sen (un nivel foarte sczut al strii de bine i incapacitatea de a atinge aceast stare de bine ca urmare a lipsei mijloacelor economice necesare), valoarea de 1 dolar PPC/zi, Repartiia populaiei srace pe glob Care sunt grupurile specifice ale sracilor:

Sunt n cea mai mare parte cantonai n zona Asiei Centrale i a Africii subsahariene Sunt afectai cei din zonele rurale Sunt analfabei Populaia feminin i copii sunt mai afectai dect cea masculin Nu beneficiaz de externaliti ce ar putea s le mbunteasc viaa Sunt cei mai afectai de boli Acces sczut la faciliti de ap, sanitare Speran de via mai sczut

Economie mondiala
Creterea populaiei creterea populaiei nseamn sporirea cererii de hran, locuina, servicii, altfel spus, resurse; populaia este unica sursa de fora de munc, element esenial pentru producerea de bunuri si servicii. Astzi, peste 6 miliarde de oameni, iar 38%, n China si India. n fiecare an se adaug mai mult de 90 de milioane locuitori, iar dintre rile n dezvoltare cele mai numeroase, doar China are o politic bine definit (dei controversat) de control al populaiei. Probleme populaiei: bunstare i dezvoltare, de capacitatea de a satisface cerinele acestei populaii investiii din ce n ce mai mari n educaie, sntate, chiar n schimbarea mentalitii. Creterea populaiei la nivelul unei familii conduce la scderea resurselor ce revin fiecruia n parte, iar la nivelul unei naiuni, determin creterea ponderii populaiei necalificate.

Economie Mondiala
Principalele provocri ce stau n faa naiunilor srace, legate de relaia creterea populaiei calitatea vieii acesteia in de urmtoarele aspecte: Au rile n dezvoltare capacitatea s mbunteasc nivelul de via al populaiei n condiiile actualului trend al creterii acesteia? Care este capacitatea acestor ri de a asigura locuri de munc pentru o for de munc din ce n ce mai numeroas? Care este efectul creterii populaiei asupra resurselor de hran i al accesului celor mai sraci la aceste resurse? Au rile n dezvoltare capacitatea nu numai de a hrni generaiile ce vor veni, ci de a asigura minimul necesar pentru populaia deja existent? Care este capacitatea de rspuns a acestor ri n ceea ce privete sistemul educaional i de asisten sanitar pentru generaiile actuale i mai ales pentru cele care vor urma? Care este relaia dintre srcie i dimensiunea familiei? Este dimensiunea familiei doar o consecin a lipsei de educaie? Ce influene exercit creterea populaiei n rile srace asupra mediului i a sustenabilitii acestuia, precum i implicaiile la nivel global, asupra migraiei internaionale?

Economie Mondiala
Beneficii ale creterii populaiei asupra dezvoltrii creterea pieei prin creterea cererii agregate creterea ofertei de munca creterea produsului global, dac una din restriciile importante ale acestuia o reprezint oferte de munc. Efecte negative ale populaiei asupra dezvoltrii ntr-o economie cu un PIB constant, creterea populaiei duce la scderea venitului pe locuitor, deci srcirea populaiei. Este faimoasa teza maltusian a creterii populaiei, conform creia o cretere mai rapid a populaiei comparativ cu creterea economic duce la srcirea economiei (cazul celor mai multe dintre tarile srace) efectele pozitive asupra creterii economice sunt posibile doar dac surplusul de fora de munc datorat creterii populaiei poate fi angajat in mod productiv (lucru puin posibil in rile srace datorita lipsei de capital) in ri fr acces la tehnologie, creterea populaiei duce la irosirea resurselor lipsa capitalului social i fizic n rile n dezvoltare, coroborat cu rigiditile structurale si tehnice determin o inelasticitate a ofertei n raport cu creterea populaiei, ceea ce conduce la omaj i subocupare, mai ales n agricultur. In cazul rilor cu populaie numeroas, omajul de la sate se transform n omaj urban. O populaie numeroas determin creterea cererii de capital social (educaie, asistena sanitar etc.), ceea ce conduce la creterea presiunii asupra capitalului existent, dat fiind faptul c nu exist posibilitatea extinderii acestuia. Dac oferta de produse agricole este inelastic, o cretere a cererii poate determina inflaie. In aceste condiii, rile n dezvoltare import hran, asigurnd o slab valorificare a resurselor valutare ale rilor respective. O cretere rapid a populaiei determin o rat de dependen foarte ridicat (proporia celor ce lucreaz comparative cu cei ce nu lucreaz scade). Astfel, copii sub 15 ani formeaz o parte important din fora de munc, iar un astfel de fenomen agraveaz problemele legate de furnizarea hranei i crearea de locuri de munc. Creterea rapid a populaiei conduce la agravarea problemelor de mediu, poluare, delicvena juvenil, mizerie, supraaglomerare (vezi in Mexico City etc.) O cretere a populaiei ntr-o economie static conduce la agravarea inegalitii n distribuirea veniturilor.

Economie mondiala
Societati transnationale Concept O firma ce isi desfasoara activitatea dincolo de granitele propriei tari Au ca fundament investitiile straine De portofoliu Directe Motive pentru internationalizare Piete imperfecte cauze structurale reflectate in produsul final (Hymer, Kindleberger si Caves) Fuziuni si achizitii pentru a face fata concurentei crescande Nu are neaparat efecte pozitive asupra societatii Poate restrange concurenta Piete imperfecte controlul proprietatii, tehnologiei si a sistemelor de distributie, economii de scala, acces privilegiat la resurse, diferentierea produselor Costurile de tranzactionare McManus (1972), Buckley & Casson (1976), Brown (1976) and Hennart (1977, 1982 Race of the bottom (Brandeis - implies that the states compete with each other as each tries to underbid the others in lowering taxes, spending, regulation...so as to make itself more attractive to outside financial interests or unattractive to unwanted outsiders) cost redus al fortei de munca, nivel redus al taxelor, al standardelor de mediu Race of the top (Bhagwati, Porter) eficienta, apropierea fata de piata de capital, infrastructura, acces la tehnologie Dezvoltarea unei companii transnationale

Orizontala Verticala Prin conglomerare

Amploarea fenomenului corporatist Complexitatea universului corporatist

-

Societati mama Filiale Participanti multipli Stakeholders, shareholders

Economie mondiala
Ce doresc companiile Protectie Tratament favorabil Taxe reduse Reglementari putine si transparente Birocratie redusa Libertate de miscare pentru capital, angajati, profituri Standarde uniforme intre state Ce doresc tarile de la corporatile transnationale? Sa contribuie la procesul de dezvolatre al tarii Sa respecte legislatia si regulamentele interne Sa fie buni cetateni Relatiile cu tarile mama Relatii intre parteneri Controverse Relatiile cu tarile gazda Beneficii Disensiuni Critici

Creeaza false nevoi Influenta politica Utilizarea preturilor de transfer Coruptie Evaziune fiscala Lipsa de responsabilitate

Economie mondiala
Integrare inter si intraregionala
Comertul international cel mai important flux al economiei mondiale Simultan tendinta de globalizare si regionalizare a comertului international Caracteristici ale acordurilor comerciale - Cresterea numarului - Componenta diversa - Implicare diferita din partea diferitelor grupuri de tari - Motivatii diverse - Paralelism cu sistemul multilateral - Amploare si complexitate diferita (diferite grade de integrare: zona de liber schimb, uniune vamala, uniune economica, uniune economica si monetara, uniune politica) - Implementare diferita

Economie mondiala
Implicatii ale blocurilor comerciale regionale Sunt in legatura cu efectele de creare si deturnare de comert Implicatiile depind de - Gradul de dezvoltare al partenerilor - Apropierea fata de nivelul preturilor mondiale - Nivelul taxelor vamale dinainte de crearea blocurilor comerciale - Dimensiunea tarilor

Economie mondiala
Efecte asupra: - Veniturilor din taxe vamale - Investitiilor straine directe - Concurentei Controverse: - Credibilitatea OMC - Cererii de liberalizare - Tipuri de restrictii comerciale - Atitudini populare