Drept_3_DP_2 Drept penal partea special 2

MULTIPLE CHOICE 1. Subiect activ al infractiunii de uzurpare de calitati oficiale poate fi: a. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal; b. doar un functionar public; c. atat functionarul , cat si functionarul public. ANS: A 2. Pentru existenta infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, este necesar ca: a. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala; b. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate; c. faptuitorul sa fi folosit de calitatea oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate. ANS: B 3. In cazul infractiunii de port nelegal de decoratii sau semne distinctive, participatia penala: a. este posibila sub toate formele, inclusiv cea a coautoratului; b. nu este posibila; c. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii. ANS: C 4. Subiect pasiv principal al infractiunii de ultraj este: a. statul roman; b. un functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat; c. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal. ANS: A 5. Elementul material al infractiunii de ultraj consta in: a. orice actiune de amenintare a unui functionar public, indiferent daca se afla in exercitiul functiei
sau nu; tiei;

b. orice actiune de amenintare a unui functionar public, dar doar daca acesta se afla in exercitiul funcc. orice actiune de amenintare impotriva unui functionar public, chiar daca acesta isi depaseste atributiile de serviciu.

ANS: B 6. Infractiunea de ofensa adusa unor insemne se savarseste: a. doar printr-o actiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii; b. doar printr-o inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii; c. printr-o actiune sau inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii. ANS: C 7. In cazul infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art. 242 C.pen. , forma de vinovatie ceruta de lege este: a. intentia directa, in toate cazurile;

b. culpa, in cazul alin. 2 ; c. praeterintentia , in cazul alin. b. ANS: B 8. La infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.): a. tentativa se pedepseste att n cazul faptei prevzute la alin. (1), ct si n cazul
faptei de la alin. (2);

b. tentativa nu se pedepseste; c. tentativa se pedepseste doar n cazul faptei prevzute la alin. (1). ANS: C 9. Infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.) are ca element material n varianta tip: a. retinerea sau distrugerea unui nscris emis de un organ de urmrire penal, de o instant de judecat, sau de un alt organ de jurisdictie, ori mpiedicarea n orice mod ca un nscris destinat unuia dintre organele mentionate s ajung la acesta; b. sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt nscris care se afl n pstrarea ori n detinerea unui organ sau unei institutii de stat, ori a unei alte unitti din cele la care se refer art. 145 C. pen.; c. sustragerea oricrui nscris aflat n pstrarea sau detinerea unei persoane juridice de drept privat, dac acest nscris avea o valoare stiintific deosebit pentru subiectul pasiv.

ANS: B 10. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art. 239 alin. (1) C. pen., amenintarea
trebuie s: a. s fie svrsit contra unui functionar public care nu ndeplineste o functie ce implic exercitiul autorittii de stat, aflat n exercitiul functiunii, ori pentru fapte ndeplinite n exercitiul functiunii; b. sa fie savarsita atat nemijlocit, cat si prin intermediul altor persoane; c. s fie comis prin mijloace de comunicare direct.

ANS: C 11. In cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru, prevazuta de art. 244 alin. 1 C.pen., subiectul activ al
infractiunii poate fi: a. doar custodele; b. orice persoana, chiar si proprietarul bunului ; c. numai un functionar public.

ANS: B 12. Cand infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri este savarsita din culpa , obiectul material al
acesteia : a. numai un inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat si care are o valoare stiintifica; b. numai un document sectre aflat in pastrarea unei institutii de stat; c. poate fi orice inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat.

ANS: A 13. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri este mai grava cand fapta este savarsita de: a. un functionar cu atributii de conducere; b. un functionar cu atributii de control;

c. un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu. ANS: C 14. Purtarea, fara drept, de grade sau insigne militare, constituie: a. ofensa adusa autoritatii; b. uzurpare de calitati oficiale; c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive. ANS: C 15. Folosirea fara drept a unei calitati oficiale, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea
calitate, constituie infractiunea de: a. ultraj; b. uzurpare de calitati oficiale; c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive.

ANS: B 16. Lovirea unui politist aflat n exercitiul functiunii, dar care si-a depsit atributiile
de serviciu, reprezint infractiune de: a. ultraj; b. ultraj n concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente; c. lovire sau alte violente.

ANS: C 17. Fapta inculpatului care, cu aceeasi ocazie, a insultat si amenintat n mod succesiv trei lucrtori de politie aflati n exercitiul functiunii reprezint: a. o singur infractiune de ultraj n variant agravat; b. trei infractiuni de ultraj, aflate n concurs cu trei infractiuni de lovire sau alte violente; c. trei infractiuni de ultraj aflate n concurs real;

ANS: C 18. Forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de abuz n serviciu
contra intereselor persoanelor este: a. doar intentia direct; b. intentia direct sau indirect; c. intentia sau culpa.

ANS: B 19. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor este: a. numai un functionar public; b. numai un functionar; c. att un functionar public ct si un functionar; ANS: C 20. Abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor: a. are caracter special n raport cu orice infractiune: b. are caracter subiectiv numai n raport cu alte infractiuni al cror subiect activ
nemijlocit este, n mod obligatoriu, un functionar public sau functionar;

c. are caracter subsidiar n raport cu orice infractiune. ANS: B

21. Neglijenta n serviciu (art. 249 C. pen.) se svrseste: a. numai din culp b. numai cu intentie c. att cu intentie, ct si din culp ANS: A 22. Subiect activ nemijlocit la infractiunea de neglijent n serviciu poate fi: a. numai un functionar public; b. orice functionar; c. orice salariat care exercit o nsrcinare n serviciul unei persoane fizice sau juridice.

ANS: B 23. ntrebuintarea de expresii jignitoare fat de o persoan, de ctre un functionar

public n exercitiul atributiilor de serviciu reprezint: a. infractiunea de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor; b. infractiunea de purtare abuziv; c. infractiunea de abuz n serviciu prin ngrdirea unor drepturi.

ANS: B 24. Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act si
prin acesta cauzeaza o tulburare insemnata unei institutii de sta, constituie: a. abuz in serviciu ciontra intereselor persoanelor; b. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi; c. abuz in serviciu contra intereselor publice.

ANS: C 25. Lovirea sau alte acte de violenta savarsite de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu, constituie: a. purtare abuziva; b. supunere la rele tratamente; c. ultraj. ANS: A 26. Neglijenta unei persoane care a dat prilej altei persoane sa afle un secret de stat, daca fapta este de natura
sa aduca atongere intereselor statului, constituie: a. neglijenta in serviciu; b. neglijenta in pastrarea secretului de stat; c. abuz in serviciu contra intereselor publice.

ANS: B 27. Ingradirea de catre un functionar a folosintei sau a exercitiului drepturilor unui cetatean ori crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate, daca prin aceasta se cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane, constituie: a. abuz in serviciu contra interelor publice; b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor; c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.

ANS: B

28. Pentru existenta infractiunii de neglijenta in pastrarea secretului de stat, este necesar ca fapta incriminata, sa conduca la una din urmatoarele consecinte: a. sustragerea unui document ce constituie secret de stat; b. contrafacerea unui document ce constituie secret de stat; c. distrugerea cu stiinta a unui document ce constituie secret de stat.

ANS: A 29. In cazul infractiunii de neglijenta in serviciu, participatia penala: a. nu este posibila; b. este posibila doar in modalitatea participatiei proprii; c. este posibila doar sub forma participatiei improprii, situatie in care instigatorul sau complicele
raspunde pentru infractiunea prevazuta de art. 246 C.pen. sau art. 248 C.pen.

ANS: C 30. Neangajarea unei persoane pe un post vacant, desi aceasta indeplineste conditiile prevazute de lege, constituie: a. abuz in serviciu contra interelor publice; b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor; c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.

ANS: C 31. Forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de purtare abuziv
este: a. intentia direct calificat prin scop b. intentia direct sau indirect c. intentia indirect

ANS: B 32. Infractiunea de abuz in serviciu pin ingradirea unor drepturise savarsesete si prin crearea unor situatii de
inferioritate pe temei de: a. cetatenie; b. varsta; c. pregatire profesionala.

ANS: B 33. n a. b. c.
varianta agravat, luarea de mit nu poate fi svrsit dect de ctre: un functionar public; un functionar cu atributii de control; un functionar public cu atributii de conducere.

ANS: B 34. La a. b. c.
luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ: doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor n bani bunurile care au fost promise echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit

ANS: A 35. Cnd luarea de mit, n varianta primirii de foloase injuste, a fost svrsit n
participatie, instanta poate confisca de la unul dintre fptuitori:

a. numai beneficiul realizat personal (bunurile si valorile de care a profitat personal) b. ntreaga sum sau toate bunurile ori valorile ce au constituit obiectul mitei c. doar bunurile, banii sau valorile ce au fost gsite asupra fptuitorului ANS: A 36. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de luare de mit, n varianta tip, poate
fi:

a. doar functionarul public; b. orice functionar; c. orice persoan. ANS: B 37. Pentru existenta infractiunii de conflict de interese, este necesara o situatie premisa constand in aceea ca: a. functionarul public nu are competenta participarii la luarea deciziei; b. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material pentr concubinul sau; c. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material. ANS: C 38. Poate fi subiect al infractiunii de luare de mita: a. notarul public; b. avocatul; c. expertul tehnic desemnat sa efectueze o expertoiza tehnica, platit prin intermediul biroului local de
expertize.

ANS: C 39. Fapta medicului ginecolog de a pretinde de la o pacienta o suma de bani pentru a o asista la nastere, care
era iminenta, constituie infractiunea de: a. luare de mita; b. nu constituie fapta prevazuta de legea penala; c. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor.

ANS: A 40. Consumarea infractiunii de luare de mita are loc: a. in momentul in care faptuitorul accepta promisiunea unor bani sau alte foloase; b. in momentul confiscarii banilor, valorilor sau bunurilor; c. in momentul trimiterii in judecata a faptuitorului. ANS: A 41. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mit este: a. cel cruia i se pretinde, de ctre un functionar, s dea bani, valori sau alte

bunuri pentru efectuarea unui act care intr n ndatoririle sale de serviciu; ercit atributiile functionale.

b. functionarul mituit; c. persoana juridic de drept public sau privat n serviciul cruia fptuitorul si exANS: C 42. n cazul infractiunii de luare de mit, actiunea sau inactiunea concret a subiectului activ nemijlocit trebuie s fie: a. posterioar ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului deter-

b. concomitent ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului dec. anterioar ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la ndatoririle de serviciu terminat, privitor la ndatoririle de serviciu

minat, privitor la ndatoririle de serviciu

ANS: C 43. Elementul material al infractiunii de luare de mit (art. 254 C. pen.) poate consta n: a. promisiunea sau oferirea de bani; b. nerespingerea promisiunii unor foloase; c. darea de bani ori alte foloase.

ANS: B 44. Constrngerea mituitorului, de ctre cel care a luat mit, de a svrsi aceast
fapt este: a. o cauz de nepedepsire; b. o cauz special care nltur caracterul penal al faptei; c. o cauz de reducere a pedepsei.

ANS: B 45. Pretinderea unor foloase de ctre functionar si primirea acestora dup efectuarea actului privitor la ndeplinirea ndatoririlor sale de serviciu, pentru care foloasele au fost pretinse, constituie infractiunea de: a. luare de mit; b. abuz n serviciu contra intereselor persoanelor; c. primire de foloase necuvenite.

ANS: A 46. Daca functionarul, desi nu are competenta de a efectua un anumit act, l-a facut sa creada pe cel care i-a
dat banii sau alte foloase ca indeplinirea actului intra in atributiile sale de serviciu, atunci suntem in prezenta infractiunii de : a. luare de mita; b. primire de foloase necuvenite; c. inselaciune.

ANS: C 47. Infractiunea de dare de mita , prevazuta de art. 255 C.pen.: a. este o infractiune contra autoritatii; b. este o infractiune autonoma, existand si fara luarea de mita; c. este o infractiune corelativa, existand doar impreuna cu infractiunea de luare de mita. ANS: B 48. Daca promisiunea, oferirea sau darea de banisau alte foloase este savarsita prin intermediul altei persoane, aceasta: a. raspunde in calitate de coautor la infractiunea de dare de mita; b. nu raspunde penal; c. raspunde in calitate de complice la infractiunea de dare de mita, chiar daca prin activitatea sa nu infaptuieste actiunea incriminata.

ANS: C

49. Confiscarea speciala prevazuta de art. 255 alin. 4 C.pen. se aplica: a. doar in situatia in care faptuitorul este functionar; b. in toate cazurile , chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare; c. doar in situatia in care oferta de bani sau alte foloase a fost urmata de acceptare. ANS: B 50. Dac functionarul corupt, n scopul de a satisface solicitarea mituitorului, nu ndeplineste un act privitor la ndatoririle lui de serviciu, iar aceast nendeplinire constituie, prin ea nssi, o infractiune: a. luarea de mit va intra n concurs cu respectiva infractiune; b. luarea de mit absoarbe respectiva infractiune; c. luarea de mit se retine n variant agravat.

ANS: A 51. Fapta de a pretinde si primi un folos necuvenit, de ctre un functionar, dup ndeplinirea n parte a unei ndatoriri de serviciu, dar nainte de finalizarea ei, constituie: a. primire de foloase necuvenite; b. abuz n serviciu contra intereselor persoanelor; c. luare de mit.

ANS: C 52. Valoarea foloaselor necuvenite primite de cel mituit: a. trebuie s aib un nivel mai ridicat de 200.000 lei; b. poate s aib orice nivel, dar s nu fie bunuri de valoare simbolic, nici daruri c.

ocazionale, sau daruri care exprim un sentiment de recunostint ori de respect personal; trebuie s aib un nivel invers proportional cu valoarea serviciului fcut prin ndeplinirea actului.

ANS: B 53. n cazul infractiunii de dare de mit: a. bunurile pot fi confiscate de la mituitor; b. bunurile pot fi confiscate de la autor doar dac oferta de mituire a fost accepc. bunurile pot fi confiscate de la autor chiar dac oferta de mituire nu a fost urmat de acceptare. tat de functionar;

ANS: C 54. La a. b. c.
infractiunea de dare de mit (art. 255 C. pen.) elementul material al faptei: se svrseste doar anterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu; se svrseste doar ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu; se poate svrsi fie anterior, fie ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu.

ANS: A 55. Latura obiectiva a infractiunii de trafic de influenta include scopul de a determina functionarul : a. sa faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu; b. sa faca un act ce nu intra in atributiile sale serviciu; c. sa faca un act ce depaseste atributiile sale de serviciu.

ANS: A 56. Denuntarea de ctre mituitor a faptei, mai nainte ca organul de urmrire penal a. o b. o c. o s fi fost sesizat pentru acea infractiune, este: cauz special de nepedepsire; cauz ce nltur caracterul penal al faptei; cauz de reducere a pedepsei.

ANS: A 57. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de dare de mit este: a. orice persoan fizic ce ndeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal;

b. orice functionar; c. numai un functionar public. ANS: A 58. Actul ce constituie temeiul primirii de foloase necuvenite n cazul infractiunii prevzut n art. a. att licit, ct si ilicit; b. numai ilicit; c. numai licit. 256 C. pen. trebuie s fie:

ANS: C 59. Elementul material al infractiunii de primire de foloase necuvenite const n: a. primirea, pretinderea, acceptarea promisiunii sau nerespingerea promisiunii unor astfel de foloase; b. primirea unor foloase necuvenite; c. pretinderea unor foloase necuvenite. ANS: B 60. Pentru existenta infractiunii de primire de foloase necuvenite: a. foloasele pot fi primite anterior ndeplinirii actului la care functionarul era obligat n virtutea funcb. foloasele pot fi primite doar dup ndeplinirea actului la care functionarul era c. foloasele necuvenite pot fi primite anterior sau dup ndeplinirea actului la care
functionarul era obligat n virtutea functiei obligat n virtutea functiei tiei

ANS: B 61. In cazul infractiunii de trafic de influenta, precizarea numelui functionarului asupra caruia
faptuitorul are sau lasa sa se creada ca are influenta: a. este esentiala pentru retinerea infractiunii de trafic de influenta; b. constituie o circumstanta agravanta; c. nu este determinanta, daca faptuitorul a indicat calitate functionarului.

ANS: C 62. Infractiunea de trafic de influent: a. se poate comite si printr-o inactiune, respectiv prin nerespingerea unei promisiuni de daruri; b. are un subiect activ nemijlocit circumstantiat; c. se comite numai cu intentie direct calificat prin scop.

ANS: C
63

63. Tentativa la primirea de foloase necuvenite: a. se pedepseste; b. nu este incriminat; c. nu este posibil. ANS: B 64. Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat drept mita in cazul cand: a. au fost dati pentru ca un functionar sa indeplineasca un act privitor la indatoririle sale de serviciu; b. mituitorul a fost constrans prin orice mijloacede catre cel care a luat mita; c. mituitorul a denuntat fapta dupa ce organul de urmarire penala a fost sesizat pentru acea infractiune. ANS: B 65. Elementul material al laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta se poate realiza prin: a. nerespingere de daruri direct sau indirect; b. oferire de daruri indirect; c. acceptare de daruri, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul. ANS: C 66. La infractiunea de denuntare calomnioas: a. coautoratul este posibil; b. obiectul juridic special adiacent se refer la relatiile sociale privind normala c. subiectul pasiv secundar este statul prin organul judiciar a crui activitate a
fost periclitat. desfsurare a actelor de justitie;

ANS: A 67. n cazul n care prin acelasi denunt mai multe persoane sunt nvinuite mincinos de aceeasi infractiune, se
va retine: a. o singur infractiune de denuntare calomnioas n varianta tip; b. mai multe infractiuni de denuntare calomnioas n concurs; c. o singur infractiune de denuntare calomnioas n varianta agravat.

ANS: B 68. Exist varianta agravat a infractiunii de denuntare calomnioas cnd: a. nvinuirea mincinoas a avut ca efect arestarea sau condamnarea unei persoane;

b. s-au produs ori ticluit probe mincinoase n sprijinul unei nvinuiri nedrepte; c. fapta a fost svrsit de dou sau mai multe persoane mpreun. ANS: B 69. n a. b. c.
cazul infractiunii de denuntare calomnioas, nvinuirea mincinoas: se poate referi la o fapt care ar expune persoana la o sanctiune disciplinar se poate referi la svrsirea unei contraventii se poate referi doar la svrsirea unei infractiuni

ANS: C

70. Producerea ori ticluirea de probe mincinoase n sprijinul unei nvinuiri nedrepte
reprezint: a. infractiunea de mrturie mincinoas b. infractiunea de denuntare calomnioas c. nedenuntarea unor infractiuni

ANS: B 71. La infractiunea de denuntare calomnioas, nvinuirea mincinoas poate fi fcut prin: a. plangere; b. autodenunt; c. constituire de parte civila.

ANS: A 72. Declaratia fptuitorului infractiunii de denuntare calomnioas mai nainte de

punerea n miscare a actiunii penale fat de persoana n contra creia s-a fcut denuntul sau plngerea, ori mpotriva creia s-au produs probele, c denuntul, plngerea sau probele sunt mincinoase reprezint: a. o cauz de impunitate; b. o cauz de reducere a pedepsei; c. o cauz de agravare a pedepsei.

ANS: B 73. Retragerea mrturiei mincinoase nainte de arestarea inculpatului sau, n toate
cauzele, nainte de pronuntarea unei hotrri, ori a unei alte solutii ca urmare a mrturiei mincinoase reprezint o cauz de: a. impunitate; b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen; c. o cauz de nlturare a caracterului penal al faptei.

ANS: A 74. Retragerea mrturiei mincinoase dup arestarea inculpatului sau, n toate
cauzele, dup ce s-a pronuntat o hotrre, ori s-a dat o alt solutie ca urmare a mrturiei mincinoase reprezint o cauz de: a. impunitate; b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen.; c. nlturare a caracterului penal al faptei.

ANS: B 75. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de mrturie mincinoas este: a. doar martorul; b. martorul sau persoana care ncearc s-l determine pe martor s dea declaratii c.
mincinoase; martorul, expertul sau interpretul.

ANS: C 76. La a. b. c.
infractiunea de mrturie mincinoasa: forma de vinovatie este intentia directa calificata prin scop; nu are relevanta daca subiactul activ a fost intrebat cu privire la imprejurari esentiale; afirmatia mincinoas sau omisiunea de a spune tot ce stie trebuie s priveasc mprejurri esentiale;

ANS: C 77. Infractiunea de mrturie mincinoas (art. 260 C. pen.): a. este incriminat n forma tentativei; b. nu poate avea forma continuat; c. se consum n momentul n care audierea sau ascultarea a luat sfrsit, iar depozitia a fost semnat de martor, expert sau interpret.

ANS: C 78. Infractiunea de mrturie mincinoas: a. se refer si la afirmatii mincinoase fcute de martor asupra oricror mprejurri b. se svrseste si din culp; c. se savarseste atat actiune, cat si prin inactiune. ANS: C 79. Persoana care a determinat pe o alt persoan s ncerce s determine pe un
martor, expert, interpret s svrseasc infractiunea de mrturie mincinoas, va rspunde pentru: a. instigare la mrturie mincinoas; b. instigare la ncercarea de a determina mrturia mincinoas; c. instigare la mpiedicarea participrii n proces. despre care este ntrebat n solutionarea unei cauze;

ANS: B 80. ncercarea de a determina mrturia mincinoas (art. 261 C. pen.): a. se comite, potrivit prerii majoritare, cu intentie direct sau indirect; b. se consum instantaneu n momentul n care s-a svrsit actiunea de constrnc. nu este posibil n forma continuat. ANS: B 81. Omisiunea de a denunta de ndat svrsirea unei fapte de omor ntruneste elementele constitutive ale infractiunii de: a. favorizarea infractorului (art. 264 C. pen.); b. tinuire (art. 221 C. pen.); c. nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.). gere sau corupere prin care s-a ncercat determinarea la mrturie mincinoas;

ANS: C 82. Nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.) se poate comite din punct de
vedere al vinovtiei: a. numai cu intentie; b. numai din culp; c. att cu intentie, ct si din culp.

ANS: C 83. mpiedicarea participrii la proces: a. legatura de cauzalitate rezulta ex re; b. este o infractiune cu consumare instantanee; c. se sanctioneaz si dac actele de executare sunt ntrerupte din cauze indepen dente de vointa fptuitorului.

ANS: C 84. Martorul, expertul sau interpretul a carui omisiune priveste imprejurari aspra carora nu a fost intrebat ,
raspunde pentru: a. marturie mincinoasa; b. omisiunea de a incunostiinta organele judiciare; c. omisiunea de a sesiza organele judiciare.

ANS: B 85. Elementul material al nedenuntrii unor infractiuni se poate realiza: a. numai prin inactiune; b. numai prin actiune; c. att prin actiuni, ct si prin omisiuni. ANS: C 86. n cazul infractiunii de favorizare a infractorului (art. 264 C. pen.) ajutorul se poate acorda: a. nainte de svrsirea infractiunii principale; b. dup svrsirea faptei de baz; c. n timpul svrsirii faptei. ANS: B 87. Participatia penala, in cazul infractiunii de nedenuntare a unor infractiuni: a. nu este posibila decat sub forma complicitatii; b. este posibila sub forma instigarii; c. este posibila sub toate formele. ANS: B 88. Daca incercarea de a determina marturia mincinoasa se realizeza prin alte mijloace decat coruperea sau
constrangerea, atunci: a. nu se realizeaza o fapta prevazuta de legea penala; b. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de incercare de a determina marturia mincinoasa; c. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de marturie mincinoasa.

ANS: A 89. Infractiunea de impiedicare a participarii la proces: a. absoarbe infractiunea de amenintare; b. absoarbe infractiunea de vatamare corporala grava; c. absoarbe infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal. ANS: A 90. Infractiunea de favorizarea infractorului: a. se poate svrsi numai printr-o actiune; b. se deosebeste de infractiunea de tinuire si prin aceea c fptuitorul nu urc. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii
svrsite de infractorul favorizat. mreste obtinerea unui folos material pentru sine;

ANS: B

91. Mentinerea intentionat a strii de arest/detinere dup expirarea duratei man datului de arestare preventiv/de executare a pedepsei constituie infractiune de: a. lipsire de libertate n mod ilegal; b. arestare nelegal; c. represiune nedreapt.

ANS: B 92. Infractiunea de arestare nelegal: a. are, de regul, ca obiect material corpul persoanei mpotriva creia se svrsb. se poate svrsi numai printr-o actiune; c. este incriminat si n forma tentativei. ANS: A 93. Pentru retinerea infractiunii de cercetare abuziva, este necesar ca organul judiciar: a. sa fi intrebuintat cumulativ toate mijloacele prevazute de lege pentru obtinerea de declaratii; b. sa fi intrebuintat unul din mijloacele prevazute de lege, respectiv promisiuni, amenintari, violente; c. sa fi intrebuintat santajul pentru obtinerea de declaratii. ANS: B 94. Infractiunea de evadare: a. poate mbrca forma infractiunii continue sau continuate; b. presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare celei n executarea c.
creia se afla condamnatul; este n forma agravat cnd se ntrebuinteaz anumite instrumente. este actiunea incriminat;

ANS: C 95. Pedeapsa n cazul infractiunii de evadare: a. se adaug la pedeapsa ce se execut, fr a putea depsi maximul general al b. se contopeste cu pedeapsa ce se execut; c. nu poate depsi cuantumul pedepsei ce se execut la momentul evadrii. ANS: A 96. Vinovtia n cazul svrsirii de nlesnire a evadrii de ctre o persoan ce avea
ndatorirea de a pzi pe cel ce a evadat poate mbrca: a. doar forma intentiei directe; b. doar forma intentiei; c. forma intentiei sau culpei. nchisorii;

ANS: C 97. Nerespectarea regimului armelor si munitiilor (art. 279 C. pen.) este mai grav
dac: a. arma sau munitia nu este depus n termenul fixat de lege la organul competent, de ctre cel cruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilittii permisului; b. se poart arme, fr drept, n localul unittilor de stat sau al altor unitti la care se refer art. 145 C. pen., la ntruniri publice, ori n localuri de alegeri; c. se detin, nstrineaz sau poart arme de panoplie.

ANS: B 98. Pentru existenta infractiunii de tortura, este necesar: a. sa existe o actiune prin care sa fie provocata unei persoane o durere; b. sa existe o actiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau psihice, produse c.

doar prin mijloace anume prevazute de lege; sa existe o inactiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau psihice, produse doar prin mijloace anume prevazute de lege, din culpa.

ANS: A 99. Denuntarea calomnioas, potrivit prerii majoritare a doctrinei penale, se

comite: a. numai cu intentie direct b. cu intentie direct sau indirect c. doar cu intentie indirect

ANS: B 100. Arestarea nelegal se comite numai cu: a. intentie direct calificat prin scop; b. intentie direct sau indirect; c. intentie sau culp. ANS: B 101. Represiunea nedreapta este o fapta : a. care impiedica infaptuirea justitiei; b. contra integritatii corporala sau sanatatii persoanei; c. contra libertatii persoanei. ANS: A 102. Cercetarea abuziv este o infractiune: a. continu; b. intentionat; c. de obicei. ANS: B 103. Favorizarea infractorului este o infractiune: a. omisiva; b. conex corelativ; c. praeterintentionata. ANS: B 104. Ajutorul dat unui infractor dupa savarsirea infractiunii de evadare, constituie: a. infractiunea de favorizare a infractorului; b. infractiunea de inlesnire a evadarii; c. infractiunea de evadare, prevazuta de art. 269 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 269 alin. 2 C.pen. ANS: A 105. Daca faptuitorul savarseste acte de amenintare impotriva unui politist care il sprijina pe executorul judecatoresc la executarea unei hotarari judecatoresti, acesta:

a. raspunde pentru infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti; b. raspunde pentru infractiunea de ultraj; c. raspunde pentru infractiunea amenintare. ANS: B 106. Daca faptuitorul, impiegat de miscare, s-a prezentat la locul de muncasub influenta bauturilor
alcoolice si a uitat sa puna macazul intr-o pozitie corespunnzatoare, cauzand ciocnirea unui tren de marfa cu vagoanele ce stationau in gara, provocand avarierea mijloacelor de transport, constituie: a. infractiunea de neglijenta in serviciu; b. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa; c. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau indeplinirea lor defectuoasa.

ANS: B 107. Daca faptuitorul paraseste postul pe care il ocupa in cadrul sigurantei mijloacelor de transport pe caile
ferate si nu revine la post, desi prezenta acestuia este necesara, acesta raspunde pentru: a. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa; b. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau indeplinirea lor defectuoasa. c. infractiunea de parasire a postului si prezenta la serviciu in stare de ebrietate;

ANS: C 108. In cazul omisiunii de a incunostiinta organele judiciare, participatia penala: a. este posibila sub toate formele; b. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii, deoarece obligatia instituita in textul de inc.
scriminare are caracter personal; este posibila doar sub forma coautoratului.

ANS: B 109. Conform prerii majoritare a doctrinei de specialitate, luarea de mit se poate
comite: a. cu intentie direct sau indirect; b. numai cu intentie direct calificat prin scop; c. numai cu intentie indirect.

ANS: B 110. Infractiunea de favorizarea infractorului: a. se poate svrsi numai printr-o actiune; b. se deosebeste de infractiunea de tinuire si prin aceea c fptuitorul nu urmreste obtinerea unui folos material pentru sine; svrsite de infractorul favorizat.

c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii ANS: B 111. Daca un detinut sesizeaza organele de urmarire penala, afirmand ca este autorul unei anumite infractiuni
oe care in realitate nu a comis-o , pentru a zadarnici urmarirea penala a altor vinovati pe care ii cunostea: a. savarseste infractiunea de favorizarea infractorului; b. savarseste infractiunea de nedenuntare a unor infractiuni; c. savarseste infractiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare.

ANS: A 112. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mit este:

a. cel cruia i se pretinde, de ctre un functionar, s dea bani, valori sau alte

bunuri pentru efectuarea unui act care intr n ndatoririle sale de serviciu; ercit atributiile functionale.

b. functionarul mituit; c. persoana juridic de drept public sau privat n serviciul cruia fptuitorul si exANS: C 113. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 C. pen.) se poate realiza: a. doar prin contrafacere (plsmuire); b. doar prin alterare (prefacere); c. fie prin contrafacere, fie prin alterare; ANS: C 114. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 alin. 1 C.pen.) poate avea ca obiect material: a. monede, titluri de credit public, cecuri, titlurile de orice fel pentru efectuarea
pltilor

b. monede antice din diverse metale c. orice fel de monede sau bancnote, chiar iesite din circulatie ANS: A 115. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, in varianta prevazuta de art. 282 alin.2 C.pen., are
ca obiect material: a. orice monede sau valori, chiar iesite din circulatie b. monede antice, din diverse metale c. monedele sau valorile detinute sau puse in circulatie

ANS: C 116. Cnd aceeasi persoan falsific monede sau alte valori si apoi le pune n circulatie, fapta sa constituie: a. o singur infractiune de falsificare de moned sau de alte valori b. o singur infractiune de falsificare de moned sau de alte valori, n form continuat c. un concurs de infractiuni, ntre fapta de falsificare si cea de punere n circulatie a valorilor falsificate

ANS: C 117. Pentru existenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori este necesar ca: a. moneda sau valoarea falsificata sa fi fost retrasa din circulatie; b. moneda sau valoarea falsificat s fi fost emisa de o institutie competenta si sa se gaseasca c. moneda sau valoarea falsificat s nu aiba legal puterea de a circula ANS: B 118. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, potrivit opiniei majoritare, nu se poate comite
dect cu: a. intentie direct b. intentie direct sau indirect c. intentie indirect in circulatie;

ANS: B

119. In varianta asimilata, elementul material al infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori (art.
282 alin. 2 C. pen.), consta in: a. contrafacere b. alterare c. punerea in circualatie sau detinerea de valori falsificate

ANS: C 120. Falsificarea de monede sau de alte valori este mai grav, dac: a. valorile falsificate au fost puse n circulatie; b. s-ar fi putut cauza sau s-a cauzat o pagub important sistemului financiar; c. valorile falsificate nu se mai afla n circulatie ANS: B 121. Falsificarea de bilete, tichete sau orice alte imprimate productoare de consecinte juridice constituie infractiunea de: a. falsificare de monede sau de alte valori b. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport c. fals material n nscrisuri oficiale

ANS: C 122. Forma de vinovtie cu care se poate comite infractiunea de falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport, n viziunea doctrinei majoritare, este: a. intentia direct b. intentia direct sau indirect c. intentia indirect

ANS: B 123. Punerea n circulatie a unor cupoane false de rspuns international constituie
infractiunea de: a. falsificare de monede sau de alte valori b. nselciune c. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport

ANS: C 124. Detinerea de instrumente n vederea falsificrii de valori (art. 285 C. pen.): a. nu are obiect material; b. are ca obiect material timbre, marci, plicuri sau carti postale; c. are ca obiect material instrumentele sau materialele detinute in scopul aratat in art.295 C.pen. ANS: C 125. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: a. falsificare de monede sau de alte valori; b. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport; c. detinere de instrumente n vederea falsificrii de valori. ANS: A 126. Elementul material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale (art.288 C.pen.) consta in: a. falsificarea unui nscris oficial cu prilejul ntocmirii acestuia, prin atestarea unor
fapte sau mprejurri neadevrate ori prin omisiunea inserrii unor date sau mprejurri;

b. falsificarea unui nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui n
orice mod, de natura sa produca consecinte juridice;

c. folosirea unui nscris oficial n vederea producerii de consecinte juridice ANS: B 127. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale (art. 288 alin. 1 C. pen.) poate
fi:

a. numai un functionar; b. numai un functionar public; c. orice persoan fizic care indeplineste conditiile generale pentru a rspunde
penal.

ANS: C 128. Pentru existenta obiectului material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale, este necesar: a. ca inscrisul oficial (falsificat) sa apartina unei unitati din cele prevazute in art.145 C.pen. b. ca nscrisul oficial (falsificat) s apartina exclusiv unei autoritati publice; c. ca nscrisul falsificat s emane de la o persoana fizica. ANS: A 129. Falsificarea de bilete ori foi de calatorie sau transport constituie: a. infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.) b. infractiunea de falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport (art. 289 C. pen.) c. nu constituie infractiune. ANS: B 130. n varianta agravat, falsul material n nscrisuri oficiale nu poate fi svrsit
dect de ctre: a. un functionar public b. un functionar public n exercitiul atributiilor de serviciu c. un functionar n exercitiul atributiilor de serviciu

ANS: C 131. Intra sub incidenta art. 283 C. pen. falsificarea de: a. bilete, tichete sau imprimate productoare de consecinte juridice; b. titluri de credit emise de institutii publice; c. timbre, mrci postale, plicuri si crti postale. bilete si foi calatorie sau de transport,
cupoane de raspuns international

ANS: C 132. Tentativa nu se pedepseste la infractiunea de: a. fals material n nscrisuri oficiale; b. fals n declaratii; c. fals privind identitatea. ANS: A 133. La infractiunea de fals intelectual (art. 289 C. pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: a. orice persoana; b. numai un functionar public; c. numai functionarul aflat in exercitiul atributiilor de serviciu.

ANS: C 134. n cazul infractiunii de fals intelectual, alterarea adevarului priveste: a. materialitatea inscrisului, in forma si sursa sa; b. continutul inscrisului; c. atat forma, cat si continutul actului. ANS: B 135. Infractiunea de fals intelectual se poate comite: a. numai dupa redactarea inscrisului oficial; b. numai concomitent cu redactarea inscrisului oficial; c. atat inainte, cat si dupa redactarea inscrisului oficial. ANS: B 136. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: a. fals n nscrisuri sub semntur privat; b. uz de fals; c. fals intelectual. ANS: C 137. Falsificarea unui nscris sub semntur privat si folosirea lui de ctre autorul falsului constituie: a. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat, n concurs cu infractiunea de uz de fals; b. infractiunea de uz de fals; c. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat.

ANS: C 138. Falsificarea unui act de studii si folosirea lui pentru inscrierea la un concurs in vederea ocuparii unui post
constituie: a. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat; b. infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale, n concurs cu infractiunea de uz de fals; c. infractiunea de fals intelectual, n concurs cu infractiunea de uz de fals.

ANS: B 139. La a. b. c.
infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat: tentativa este posibil si se pedepseste; tentativa este posibil, dar nu se pedepseste; tentativa nu este posibil.

ANS: A 140. Obiect material al infractiunii de uz de fals poate fi: a. doar un nscris oficial; b. doar un nscris sub semntur privat; c. un nscris oficial sau un nscris sub semntur privat. ANS: C 141. Elementul material al infractiunii de uz de fals se realizeaza prin actiunea de: a. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat;

b. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare, spre a fi folosit fara drept; c. folosire a unui inscris oficial sau sub semnatura privata, cunoscand ca este fals. ANS: C 142. Uzul de fals se svrseste, sub aspect subiectiv, cu: a. intentie direct sau indirect b. intentie direct calificat prin scop c. intentie indirect ANS: B 143. La infractiunea de uz de fals, obiectul material: a. poate fi doar un inscris sub semntur privat; b. poate fi atat un inscris oficial, cat si un inscris sub semnatura privata; c. poate fi doar un inscris oficial. ANS: B 144. Infractiunea de fals n declaratii se svrseste numai cu: a. intentie direct calificat prin scop; b. intentie indirect; c. intentie direct sau indirect. ANS: A 145. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals n declaratii este: a. martorul, expertul sau interpretul; b. persoana care face n public declaratii calomnioase; c. orice persoan, care are capacitatea de a face declaratii productoare de consecinte juridice.

ANS: C 146. La infractiunea de fals n declaratii, elementul material se realizeaza prin actiunea de: a. prezentare sub o identitate falsa; b. folosire a unui inscris, cunoscand ca este fals; c. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ. ANS: C 147. ncredintarea unui nscris care serveste pentru dovedirea strii civile ori pentru
legitimare sau identificare, spre a fi folosit fr drept, constituie infractiunea de: a. fals n declaratii b. fals privind identitatea c. uz de fals

ANS: B 148. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art.293 alin. (1) C.pen., prezentarea
sub o identitate fals trebuie fcut: a. exclusiv in fata unui organ sau a unei institutii de stat; b. in fata unei unitti dintre cele la care se refer art. 145 C. pen; c. in fata oricarei persoane fizice sau juridice.

ANS: B

149. In varianta tip (art.293 alin.1 C.pen.), elementul material al infractiunii de fals privind identitatea se realizeaza prin urmatoarele actiuni: a. falsificarea unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare; b. prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati altei persoane; c. folosirea unui inscris, cunoscand ca este fals.

ANS: B 150. In sensul art.286 C.pen., prin Falsificarea instrumentelor oficiale se intelege: a. falsificarea titlurilor de orice fel pentru efectuarea platilor; b. falsificarea imprimatelor producatoare de consecinte juridice; c. falsificarea unui sigiliu, unei stampile sau a unui instrument de marcare . ANS: C 151. Infractiunea de folosire a instrumentelor oficiale false este mai grava (art. 287 alin.2 C.pen.), atunci cand
priveste: a. sigiliul sau stampila unei institutii publice; b. un instrument de marcare apartinand unei unitti dintre cele la care se refer art.145 C. pen; c. un sigiliu sau o stampila cu stema tarii.

ANS: C 152. Infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.) are ca obiect material: a. numai bunuri individual determinate; b. numai bunuri care se determina prin numarare; c. numai bunuri care se determina prin masurare. ANS: C 153. La infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor; b. orice functionar; c. orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal. ANS: C 154. Infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor (art. 297 C.pen.) se consuma: a. in momentul aparitiei pagubei in patrimonial victimei; b. in momentul in care marfurile sau produsele au fost falsificate, substituite, expuse spre vanzare sau
vandute;

c. in momentul in care victima a achitat pretul. ANS: B 155. La infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor; b. numai un functionar care, datorita atributiilor de serviciu, cunoaste date sau informatii care nu sunt
destinate publicitatii;

c. orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal. ANS: B 156. Infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.) se consuma: a. In momentul aparitiei unei pagube in patrimonial unitatii;

b. In momentul divulgarii datelor sau informatiilor care nu erau destinate publicitatii; c. In momentul divulgarii, daca aceasta fapta era de natura sa produca pagube. ANS: C 157. Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art. 299 C.pen.) subzista si atunci cand: a. durata brevetului a expirat; b. produsul contrafacut, desi pastreza caracteristicile esentiale ale celui original, prezinta totusi unele
deosebiri de detaliu;

c. brevetul este lovit de nulitate. ANS: B 158. La infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art.299 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: a. titularul de brevet; b. persoana care foloseste inventia in temeiul unei prevederi legale; c. numai persoana care contraface sau foloseste, fara drept, obiectul unei inventii. ANS: C 159. Infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute (art.300 C.pen.) subzista si atunci cand: a. produsele contrafacute au fost date in gaj; b. produsele contrafacute au fost donate unui tert; c. produsele contrafacute au fost expuse spre vanzare sau oferite la schimb. ANS: C 160. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se comite, sub aspect subiectiv, cu: a. intentie indirecta; b. intentie directa sau indirecta; c. intentie directa calificata prin scop. ANS: C 161. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se poate comite in una din urmatoarele modalitati alternative: a. efectuarea, fara autorizatie, de operatiuni de import, export sau tranzit; b. aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii; c. divulgarea unor date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii.

ANS: B 162. La infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.), se cere ca fapta sa se fi comis in scopul: a. de a obtine un folos material necuvenit; b. de a revinde produsele; c. de a induce in eroare pe beneficiari. ANS: C 163. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind operatii de import sau export (art.302 C.pen.) se consuma in momentul: a. efectuarii, fara autorizatie, a oricarei operatiuni de import, export sau tranzit; b. aplicarii pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii; c. punerii in circulatie a produselor contrafacute.

ANS: A

164. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: a. concurenta neloiala; b. specula; c. inselaciune la masuratoare. ANS: C 165. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 C.pen.), elementul material consta intr-o actiune de: a. folosire a unor nume comerciale sau denumiri ale organizatiilor de comert ori industriale; b. schimbare a destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale; c. cumpararea de produse, in scop de prelucrare. ANS: B 166. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 alin.1C.pen.), urmarea secundara consta intr-o: a. stare de pericol; b. vatamare a intereselor legale ale unei persoane; c. perturbare a activitatii economico-financiare sau intr-o paguba adusa unei unitati dintre cele la care
refera art.145.

ANS: C 167. In varianta agravata (art.302 alin.2 C.pen.), infractiunea de deturnare de fonduri are ca urmare: a. o perturbare a activitatii economico-financiare; b. o paguba adusa unei unitati dintre cele la care refera art.145; c. consecinte deosebit de grave. ANS: C 168. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302 C.pen.)
este mai grava, atunci cand: a. a avut ca urmare vatamarea corporala a unei persoane; b. a avut ca urmare infectarea apei; c. a avut ca urmare vatamarea corporala grava a unei persoane ori a cauzat o paguba materiala importanta.

ANS: C 169. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302 C.pen.)
subzista si atunci cand: a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine; b. deseurile sau reziduurile provin din Romania; c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau juridice straine.

ANS: C 170. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302 C.pen.)
subzista si atunci cand: a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine; b. deseurile sau reziduurile provin din Romania; c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau juridice straine.

ANS: C

171. In varianta agravata, infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 alin.2 C.pen.) pretinde ca fapta sa fi
avut consecinte deosebit de grave formula prin care se intelege: a. o paguba adusa unei unitati dintre acelea la care refera art.145; b. punerea in pericol a sanatatii unui mare numar de persoane; c. o paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii unei unitati dintre cele la care se refera art.145.

ANS: C 172. In varianta tip, infractiunea de fals privind identitatea (art.293 alin.1 C.pen.) consta in actiunea de: a. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fara
drept; b. prezentare sub o identitate falsa sau de atribuire a unei asemenea identitati altei persoane; c. achizitionare de documente de identitate false.

ANS: B 173. Pentru existenta variantei agravate a infractiunii de Fals prin folosirea emblemei Crucii Rosii (art.294
alin.2 C.pen.), este necesar ca fapta: a. sa fi cauzat pagube materiale; b. sa se fi comis in timp de razboi; c. sa fi avut consecinte deosebit de grave.

ANS: B 174. Cine poate fi subiect activ al infraciunii de bigamie prev. de art. 303 din Co dul penal? a. orice persoan de sex opus care intr n alian cu o alt persoan; b. numai persoana cstorit, care incheie o nou cstorie fr ca prima s fie desfcut prin divor; c. sotul nevinovat din prima casatorie.

ANS: B 175. Consumarea infraciunea de bigamie survine: a. n momentul depunerii declaraiei la starea civil; b. n momentul ncheierii noii cstorii fr ca prima s fie desfcut prin divor; c. n momentul declrii lipsei impedimentelor la cstorie. ANS: B
.

176. Abandonul de familie prev. de art. 305 din Codul penal este: a. o infraciune instantanee; b. o infraciune continuat, consumarea avnd loc n momentul cnd cel ndrepc. o infraciune continu care se consum n momentul de pasivitate al fptu itorului i se epuizeaz cnd acesta pune capt infraciunii. tit la ntreinere este prsit;

ANS: C 177. Punerea n micare a aciunii penale n cazul infraciunii de abandon de familie se face:

a. din oficiu de ctre procuror; b. la plngerea persoanei vtmate; c. la sesizarea fcut de so sau rud apropiat.

ANS: B 178. Cerina esenial a elementului material al laturii obiective a infraciunii de

rele tratamente aplicate minorului const n: a. msura sau tratamentul s nu aib un caracter ru; b. s pun n primejdie grav dezvoltarea fizic sau moral a minorului; c. s pun n pericol numai integritatea fizic a minorului.

ANS: B 179. Care sunt subiecii activi ai infraciunii de nerespectarea msurilor privind ncredinarea minorului, prev. de art. 307 din Codul penal? a. persoana care are calitatea de rud a minorului; b. persoana creia i s-a ncredinat minorul spre cretere i educare; c. orice persoan n calitate de coautor.

ANS: B 180. Aciunea penal n cazul infraciunii de nerespectarea msurilor privind ncredinarea minorului se pune n micare: a. din oficiu de autoritatea tutelar sau procuror; b. la plngerea persoanei vtmate; c. din oficiu sau la plngerea persoanei vtmate, n funcie de interesul superior al minorului.

ANS: B 181. Infraciunea de zdrnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 308 din Codul
penal se consum: a. n momentul cnd fptuitorul nu a luat unele msuri de combatere a bolilor; b. n momentul cnd se produce rspndirea bolii molipsitoare; c. n momentul cnd s-au pregtit mijoacele necesare zdrnicirii combaterii bolilor.

ANS: B 182. Dac fapta de nerespectare a msurilor privitoare la prevenirea i combaterea bolilor
molipsitoare are ca urmare mbolnvirea sau moartea unei persoane, se aplic regula: a. fptuitorul rspunde numai pentru infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor; b. infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor intr n concurs cu vtmarea corporal din culp sau cu infraciunea de ucidere din culp. c. fapta de nerespectare a msurilor privind combaterea bolilor molipsitoare se absoarbe n infraciunea mai grav.

ANS: B 183. Sub aspect subiectiv infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor se

comite: a. numai cu intenie direct; b. numai din culp; c. cu intenie direct sau indirect.

ANS: C

184. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de contaminare veneric

i transmiterea sindromului imunodeficitar dobndit, prev. de art. 309 din Codul penal se realizeaz prin: a. aciunea de transmitere a unei boli venerice prin: raport sexual, relaii sexuale ntre persoane de acelai sex; b. aciunea de transmitere nu se face prin acte de perversiune sexual; c. numai prin relaii sexuale ntre persoane de acelai sex.

ANS: A 185. Infraciunea de contaminare veneric i de transmiterea sindromului imunodeficitar (SIDA) se svrete cu: a. intenie direct sau indirect; b. din culp. c. cu praeterintenie.

ANS: A 186. Dac prtile nu s-au impcat, dar in cursul judectii, pentru svarsirea infrac tiunii de abandon de familie, inculpatul isi indeplineste obligatiile de intretinere, aceasta determin: a. condamnarea inculpatului la o pedeaps cu suspendarea conditionat a exe cutrii pedepsei b. reducerea pedepsei la jumtate c. nepedepsirea inculpatului

ANS: A 187. Sub aspect subiectiv infraciunea de sustragere de la tratament medical se

comite: a. cu intenie direct sau indirect; b. din culp; c. cu praeterintenie.

ANS: A 188. La infractiunea de abandon de familie in modalitatea normativ a lsrii fr

sprijin, elemental subiectiv il constituie vinovtia: a. sub forma intentiei; b. numai sub forma intentiei directe; c. atat sub forma intentiei, cat si sub forma culpei

ANS: C 189. Infraciunea de infectarea apei, prev. de art. 311 din Codul penal, prin orice
mijloace dac este duntoare sntii oamenilor, animalelor i plantelor, se comite prin: a. intenie direct sau indirect; b. din culp; c. cu praeterintenie.

ANS: A
.

190. Forma de vinovie a infraciunilor de punere n primejdie a unei persoane n

neputina de a se ngriji, prev. de art. 314 din Codul penal ct i al infraciunii de lsare fr ajutor, prev. de art. 315 din Codul penal, este: a. intenia direct sau indirect; b. culpa; c. att cu intenia, ct i din culpa.

ANS: A 191. Infraciunea de punere n primejdie a unei persoane n neputin de a se n griji, prev. de art. 314 din Codul penal, se consum: a. n momentul n care se pune n primejdie n mod efectiv prin oricare dintre modalitile normative: viaa, sntatea sau integritatea persoanei; b. numai atunci cnd sunt realizate efectiv, cumulativ cele trei modaliti norma tive; c. n momentul n care se ntrevede n perspectiv un pericol pentru viaa, sntatea sau integritatea unei persoane.

ANS: A 192. Pentru existena infraciunii de lsare fr ajutor, prev. de art. 315 din Codul
penal, se impune: a. ca fptuitorul s gseasc o persoan; b. ca persoana gsit de fptuitor s fie n primejdie de a-i pierde viaa, ori a suferi o vtmare a integritii corporale i s fie n neputin de a se apra; c. ca persoana gsit de fptuitor s fi primit ajutor i din partea altora.

ANS: B 193. Lsarea fr ajutor prin omisiune de ntiinare, prev. de art. 316 din Codul penal se svrete sub aspect subiectiv: a. numai cu intenie; b. numai din culp; c. cu intenie sau din culp.

ANS: C 194. Pentru existena infraciunii de mpiedicare a existenei cultelor, prev. de art.
318 din Codul penal, este necesar: a. ca aciunea care mpiedic, deci care face imposibil exercitarea cultului s vizeze orice cult sau sect religioas; b. aciunea fptuitorului s vizeze un cult religios organizat i care funcioneaz legal; c. s se realizeze ambele variante normative de ctre acelai fptuitor

ANS: B 195. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de profanare de

morminte, prev. de art. 319 din Codul penal, presupune doar: a. o aciune panic, care duce la distrugerea mormntului, monumentului sau urnei funerare; b. acte prin care fptuitorul i exprim lipsa de respect fa de memoria celui disprut (desenarea unor scene obscene, scrierea unor cuvinte injurioase, etc.); c. n momentul constrngerii unei persoane s participe la serviciile religioase ale unui alt cult.

ANS: B

196. Consumarea infraciunii de profanare de morminte are loc n momentul cnd: a. aciunea de profanare a fost svrit i s-au produs semnele materiale ale b. autorul infraciunii a fost descoperit; c. rudele defunctului au sesizat autoritile. ANS: A 197. Tulburarea folosinei locuinei, prev. de art. 320 din Codul penal, n modalitatea
normativ de tulburare repetat a folosinei const n: a. svrirea unui singur act de producere de zgomote excesive, violene verbale, etc.; b. manifestrile de tulburare s fie repetate indiferent dac acestea constituie infraciune prin ele nsele; c. tulburarea folosirii unor spaii destinate a servi ca ateliere, depozite, magazii. profanrii;

ANS: B 198. mpiedicarea normalei folosine a locuinei, ca o alt modalitate normativ, de

tulburare a folosinei locuinei, presupune: a. mpiedicarea accesului n locuin sau ntr-o camer; b. nentreruperea apei, gazului, a curentului electric; c. ca faptele exterioare s provin din exteriorul locuinei.

ANS: A 199. n cazul n care faptele de tulburare a folosinei locuinei constituie infraciuni
de sine stttoare se aplic regula: a. unitii infracionale; b. concursului de infraciuni; c. infraciunii de obicei.

ANS: B 200. Care din variantele de mai jos sunt manifestri de natur a provoca scandal
public, element material al laturii obiective al infraciunii de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice: a. indignarea izolat a unei persoane; b. revolta cu caracter singular; c. acostarea, lovirea pe strad, fr nici un motiv a unor persoane.

ANS: C 201. Pentru existena infraciunii de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice este necesar ca: a. actele, gesturile, cuvintele i expresiile proferate prin care se aduc atingere bunelor moravuri sau s produc scandal public, ori s tulbure grav ordinea public, trebuie s fie fcute n public; b. actele care aduc atingere bunelor moravuri s nu contravin obiceiurilor bazate pe respectul reciproc; c. actele s nu vizeze pstrarea demnitii umane cu observarea decenei n cuvinte i atitudini.

ANS: A 202. Infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice, se
consum:

a. n momentul cnd se svresc aciunile care aduc atingere bunelor moravuri; b. n momentul n care se comite aciunea prin care se aduce atingere bunelor c.

moravuri se produce scandal public, ori se tulbur grav linitea i ordinea pub lic; n momentul realizrii aciunii de lovire sau distrugere.

ANS: B 203. Sub aspect subiectiv, infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice, se comite cu: a. intenie direct sau indirect; b. se poate svri din culp; c. att cu intenei, ct i din culp.

ANS: A 204. Pentru existena infraciunii de ncierare, prev. de art. 322 din Codul penal,
se cere: a. toi cei care au participat la ciocnirile violente s fi desfurat aciuni care s dureze de la nceput pn la sfrit; b. sunt considerai participani la ncierare att subiecii care au nceput altercaia ct i cei care au intervenit pe parcurs, precum i cei care s-au retras nainte ca ea s fi luat sfrit; c. s se poat stabili contribuia fiecrui participant.

ANS: B 205. ncierarea se consum: a. atunci cnd ncepe participaia la ncierarea mai multor persoane, cu activiti

determinate; b. atunci cnd mai multe persoane sunt angajate ntr-un conflict violent, n aa fel nct aciunile lor se mpletesc i sunt greu de delimitat; c. n momentul realizrii actelor de lovire au alte violene.

ANS: B 206. Sub aspect subiectiv, ncierarea se comite: a. cu intenie direct sau indirect; b. din culp sub forma uurinei; c. culpa sub forma neglijenei. ANS: A 207. Infraciunea de ncierare nu se pedepsete: a. cnd participantul a renunat la aciune, dei el a fost implicat n aciunea viob. dac a fost prins n ncierare cu voia sa; c. dac a ncercat s despart pe alii. ANS: C 208. Subiecii activi ai infraciunii de asociere pentru svrirea de infraciuni,
prev. de art. 323 din Codul penal, sunt: a. subiectul activ este determinat; b. subiectul activ este nedeterminat (pluralitate constituit, pluralitate ocazional); c. orice persoane care rspund penal n calitate de coautor. lent;

ANS: B 209. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de asociere pentru

svrirea de infraciunii se caracterizeaz prin urmtoarele modaliti de aciuni: a. iniiativa de a constitui o asociere n acest sens; b. neaderarea la o asociere creat n acest scop; c. denunarea unei asemenea asocieri.

ANS: A 210. Latura

subiectiv a infraciunii de infraciuni, se caracterizeaz prin: a. intenie direct sau indirect; b. poate fi svrit i din culp; c. numai din culp. asociere n vederea svririi de

ANS: A 211. Infraciunea de instigarea public i apologia infraciunilor (art. 324 din Codul penal), const n: a. orice aciune de a ndemna s nu se respecte legea; b. aciunea de a reproba n public persoanele care au svrit infraciuni; c. aciunea de purtare n public de uniforme, embleme, semne distinctive prin care se ndeamn la nerespectarea legilor i la svrirea de infraciuni.

ANS: C 212. Care dintre infraciunile contra ordinii i disciplinei militare au obiect material? a. calcarea de consemn si absenta nejustificata; b. dezertarea si insubordonarea; c. lovirea superiorului si lovirea inferiorului. ANS: C 213. Infraciunea de rspndirea de materiale obscene, prev. de art. 325 din Codul
penal, se realizeaz prin: a. aciunea de a confeciona materiale cu caracter obscen; b. aciunea de a deine n vederea rspndirii de obiecte obscene, descrieri, etc. c. aciunea de a deine pentru uz propriu materiale cu caracter obscen.

ANS: B 214. Infraciunea de rspndirea de materiale obscene se consum: a. n momentul n care fptuitorul, vinde, rspndete, confecioneaz materiale b. cnd ncepe s procure astfel de materiale n vederea rspndirii; c. n momentul confecionrii materialelor obscene. ANS: A 215. n ce situaii infraciunea de insubordonare este mai grav? a. dac subiectul activ este un militar; b. dac militarul insubordonat este ofier, maistru militar, subofier sau militar anc.
gajat; dac s-a produs vtmarea corporal grav a militarului insubordonat. cu caracter obscen;

ANS: B 216. Ceretoria (prev. de art. 326 din Codul penal), const n: a. adresarea fptuitorului fcut la mila publicului cernd ajutor material; b. apelarea la mila publicului fcut prin orice mijloace (oral, nscris, prin gesturi) c.

n mod repetat, cernd ajutor material; apelarea la mila publicului fcut prin orice mijloace (oral, nscris, prin gesturi) n mod repetat, cernd ajutor spiritual.

ANS: B 217. Infraciunea de ceretorie se svrete cu: a. intenie; b. se poate svri din culp; c. att cu intenie, ct i din culp. ANS: A 218. Consumarea infraciunii de ceretorie are loc n momentul: a. fptuitorul a comis primul su act de apelare la mila publicului pentru b. cnd s-a realizat, prin repetare, un numr suficient de acte, din care s rezulte c.
obinerea mijloacelor de existen; atitudinea fptuitorului de a face ceretorie ca surs de procurare a mijloacelor de trai; cnd fapta a fost repetat de cel puin patru ori.

ANS: B 219. Pentru existena infraciunii de prostituie, prev. de art. 328 din Codul penal, este necesar
ca:

a. persoana care practic relaiile sexuale cu diferite persoane s desfoare o b. practicarea acestor raporturi repetate s aib drept scop procurarea mic. fptuitorul s practice raporturi sexuale cu scopul de a-i procura mijloacele de
trai cu aceeai persoan. jloacelor de existen sau a principalelor mijloace de existen; singur aciune cu caracter inechivoc;

ANS: B 220. Consumarea infraciunii de prostituie are loc n momentul: a. cnd persoana ntreine primul raport sexual n schimbul cruia solicit sub b. cnd se realizeaz un numr suficient de raporturi sexuale cu diferite persoane c.
pentru ca aceste raporturi s fie caracterizate ca fiind un mod obinuit de procurare a mijloacelor de existen, sau a principalelor mijloace de existen; indiferent dac s-a constatat sau nu caracterul de ndeletnicire, dac fapta este repetat constant. venii pentru infraciunea sa;

ANS: B 221. Care din aciunile de mai jos sunt elemente materiale ale laturii obiective ale in fraciunii de proxenetism, prev. de art. 329 din Codul penal: a. a nlesni practicarea prostituiei; b. a nu trage foloase de pe urma practicrii prostituiei; c. a denuna activitile care duc la practicarea proxenetismului.

ANS: A

222. Infraciunea de prostituie se svrete, sub aspect subiectiv: a. cu intenie direct sau indirect; b. n unele situaii se comite i din culp; c. cu intenie depit. ANS: A 223. Care sunt cerinele existenei infraciunii jocul de noroc, prev. de art. 330 din
Codul penal: a. organizarea sau ngduirea jocurilor de noroc s se fac n mod privat; b. organizarea sau ngduirea jocurilor de noroc numai pentru anumite persoane; c. organizarea sau ngduirea n mod obinuit a jocurilor de noroc ntr-o cas par ticular.

ANS: C 224. Infraciunea jocul de noroc, se svrete cu: a. intenie; b. n unele situaii se poate comite din culp; c. praeterintenie, n varianta prevzut n alin. 2 al art. 330 C. Pen. ANS: A 225. Consumarea infraciunii jocul de noroc are loc: a. n momentul cnd a avut loc organizarea jocului de noroc sau ngduirea practicrii;

b. n orice moment; c. n momentul autorizrii jocului de noroc. ANS: A 226. La infractiunea de abandon de familie subiectul activ nemijlocit este: a. doar persoana care are obligatia legal de intretinere, fat de cel indrepttit la b. doar persoana care are de pltit o pensie de intretinere stabilit pe cale c. orice persoan care indeplineste conditiile generale ale rspunderii penale. ANS: A 227. Infractiunea de abandon de familie (art. 305 C. pen.): a. este susceptibil de tentativ in oricare din variantele sale de incriminare; b. este susceptibil de tentativ doar in modalitatea normativ a prsirii sau c.
alungrii; este pedepsit si in forma tentativei. judectoreasc; intretinere;

ANS: B 228. Opinia majoritar consider c abandonul de familie, cu exceptia modalittii

normative a lsrii fr sprijin se comite: a. numai cu intentie direct; b. cu intentie direct sau indirect; c. cu intentie si din culp.

ANS: B

229. Contaminarea veneric si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit art. 309 alin. (1) C.
pen.: a. se transmite prin raport sexual, prin relatii sexuale intre persoane de acelasi sex sau prin acte de perversiune sexual; b. se transmite prin orice mijloace; c. se svarseste din culpa.

ANS: A 230. La infractiunea de contaminare veneric si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit: a. obiectul material exist si const in corpul persoanei subiectului pasiv; b. participatia penal este posibil in toate formele sale; c. mobilul determinant si scopul urmrit de fptuitor intereseaz pentru existenta infractiunii.

ANS: A 231. Traficul de substante toxice: a. nu are obiect material; b. poate fi svarsit de orice persoan fizic ce indeplineste conditiile generale c. este o infractiune omisiv. ANS: B 232. Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice este mai grav: a. dac se comite in public; b. dac se produce scandal public; c. dac s-a tulburat grav ordinea si linistea public. ANS: C 233. Asocierea pentru svarsirea de infractiuni: a. este o infractiune proprie; b. este sanctionat si in forma tentativ; c. nu se pedepseste dac fptuitorul denunt autorittilor asocierea mai inainte
pentru a rspunde penal;

de a fi fost descoperit si de a se fi inceput svarsirea infractiunii care intr in scopul asocierii.

ANS: C 234. Proxenetismul este o infractiune: a. proprie; b. in persona propria; c. comisiv. ANS: C 235. Proxenetismul poate s constea in: a. indemnul la fapte antisociale; b. producerea de materiale obscene; c. tragerea de foloase de pe urma practicrii prostitutiei. ANS: C 236. Infractiunea de instigare la discriminare se poate savarsi pe temei de:

a. boala cronica necontagioasa; b. nivel de pregatire profesionala; c. cetatenie. ANS: A 237. Infractiunea de joc de noroc se poate realiza prin: a. atragerea de clienti pentru organizarea de jocuri de noroc, in alt spatiu decat cel autorizat; b. punerea la dispozitie a unui local , fara forme legale pentru practicarea jocurilor de noroc autorizate;

c. organizarea de concursuri pentru desfasurarea jocurilor de noroc , fara aprobarea proprietarului

spatiului unde se desfasoara competitia.

ANS: A 238. Subiect activ al infractiunii de punere in primejdie a unei persoane in neputinta a se ingriji poate fi: a. oricare dintre parinti; b. orice persoana; c. parintele decazut din drepturile parintesti. ANS: A 239. Daca o persoana a depus un act fals de studii pentru a ocupa un post, acesta savarseste infractiunea: a. fals in declaratii; b. uz de fals; c. fals in inscrisuri sub semnatura privata. ANS: B 240. Daca in cursul audierilor, o persoana audiata in calitate de invinuit isi atribuie identitate falsa, acesta va
raspunde pentru: a. fals privind identitatea; b. fals in declaratii; c. nu savarseste o fapta prevazuta de legea penala.

ANS: A 241. Impiedicarea unei persoana de a folosi o parte dintr-o locuinta , detinuta in baza unei hotarari judecatoresti, constituie infractiunea de: a. tulburare de posesie; b. nerespectarea hotararilor judecatoresti; c. tulburarea folosintei locuintei.

ANS: B 242. Care este obiectul material al infraciunii de sustragere de la serviciul militar? a. folosirea de nscrisuri false; b. simularea unei boli sau infirmiti; c. infraciunea este lipsit de obiect material. ANS: C 243. Represiunea nedreapta este o infractiune : a. contra integritatii corporale sau sanatatii; b. contra infaptuirii justitiei; c. de serviciu sau in legatura cu serviciu.

ANS: B 244. Ultrajul este o infractiune complex care poate s absoarb n continutul su infractiunile de: a. amenintare; b. lipsirea de libertate in mod ilegal; c. omorul deosebit de grav.

ANS: A 245. La infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.): a. tentativa se pedepseste att n cazul faptei prevzute la alin. (1), ct si n cazul
faptei de la alin. (2);

b. tentativa nu se pedepseste; c. tentativa se pedepseste doar n cazul faptei prevzute la alin. (1). ANS: C 246. La abuzul n serviciu contra intereselor publice (art. 248 C. pen.) : a. urmarea imediat const ntr-un rezultat si acesta este n mod obligatoriu con b. urmarea imediat const ntr-o stare de pericol; c. urmarea imediat const ntr-un rezultat, dar nu este obligatoriu s se retin
existenta unei pagube; cretizat ntr-o pagub;

ANS: C 247. n cazul infractiunii de luare de mita: a. folosul necuvenit const ntr-un mprumut; b. actiunea sau inactiunea incriminat nu trebuie, obligatoriu, s aib ca obiect
bani sau alte foloase;

c. banii sa provina dintr-o alta infractiune. ANS: A 248. La a. b. c.

luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ: doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor n bani; bunurile care au fost promise; echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit.

ANS: A 249. Denuntarea calomnioas, potrivit prerii majoritare a doctrinei penale, se

comite: a. numai cu intentie direct b. cu intentie direct sau indirect c. doar cu intentie indirect

ANS: B 250. Nu exist agravanta la infractiunea de evadare dac: a. fapta a fost svrsit prin folosirea de arme; b. fapta a fost svrsit n timpul noptii; c. fapta a fost svrsit prin folosirea de violente. ANS: B