PRESEDINTELE ROMANIEI

In dreptul public modern ideea sefului de stat este legata de forma de guvernamant. Prin notiunea de forma de guvernamant se raspunde la urmat. intrebare: cine exercita puterea suverana in stat.La aceasta intrebare putem avea 3 raspunsuri 1. o singura persoana->in acest caz forma de guv.este monocratia 2. un grup de persoane->in ac caz forma d guv este oligarhia 3. mase largi ale poporului->in ac caz forma d guv este democratia Aceasta notiune a dobandit si semnificatia definirii statului sub aspectul modului de desemnare a sefului de stat si a legaturii acestuia cu celelalte structuri statale. Din acest pct de vdr formele de guv sunt clasificate de regula in 2 categorii. a)monarhii-in care seful statului e desemnat pe baze ereditare b)republici in care seful statului e desemnat pe un termen determinat fie prin vot direct sau indirect de catre popor fie de Parlament. Legiuitorul constituant din 1991 a proiectat un presedinte de republica menit pe de o parte sa fie arbitru atat intre puterile statului cat si intre stat si societate. Potrivit art 80 din C presedintele apare intr o tripla situatie 1. Sef de stat 2. Sef al executivului 3. Garant al Constitutiei si moderator intre puterile statului
1. Ca sef de stat P are functia de reprezentare a statului roman atat in

exterior cat si in interior. In virtutea acestei fctii P are atributia de a incheia in numele Romaniei tratate internationale negociate de gubern de a aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice,ori de a acredita reprezentatii diplomatici din alte state in Romania. Pe plan intern aceasta functie presupune dr de a conferi decoratii si titluri de onoare de acordare a celor mai inalte grade militare de numire in anumite functii publice, si dr de acordare a gratierii individuale. 2. Ca sef al executivului P are sarcina de a garanta indepententa nationala,unitatea si integritatea teritoriala a tarii. In vederea realizarii acestei sarcini P are atributii in domeniul apararii si in situatii exceptionale putand sa participe si la sedintele guvernului 3. In cal sa de garant al C presedintele e autoritatea publica chemata sa vegheze respectarea legii fundamentale de catre autoritatile publice.
1

De asemenea legat de aceasta functie P va fi si un arbitru intre puterile statului si intre stat si societate ARGUMENTE CONSTITUIONALE CE CALIFICA REGIMUL DIN ROMANIA CA FIIND SEMIPREZIDENTIAL ATENUAT SAU SEMIPARLAMENTAR 1. Art 62+81 din C atat parlamentu cat si presedintele sunt alesi prin vot universal,egal,direct,secret si liber exprimat 2. Art 89 din C acest text consacra dreptul presedintelui de a dizolva Parlamentu drept ce poate fi exercitat numai cu respectarea numitor conditii: a) obligativitatea consultarii presedintilor celor 2 Camere b)Parlamentul sa nu fi acordat votul de incredere pt formarea guvernului in termen de 60 d zile de la prima solicitarea a investiturii c)in cele 60 d zile sa fi fost respinse cel putin 2 solicitari de investitura d) sa nu reprezinte a 2a dizolvare in timpul unui an calendaristic e)sa nu fie vorba de ultimele 6luni ale mandatului parlamentului f) in tara sa nu fi fost instituita starea de asediu sau de urgenta 3.Art 95 Parl are dr de a trage la raspundere politica pe Presedinte procedant la suspendarea acestuia din functie si apoi la organizarea unui referendum pt demiterea sa 4.Art 96 Parl poate hotari punerea sub acuzare a Presedintelui pt inalta tradare caz in care competenta de judecata apartine I.C.C.J 5. Art 90 Presedintele poate cere poporului sa si exprime prin referendum vointa cu privire la probleme de interes national dupa consultarea Parlamentului 6. Art 85 Presedintele desemneaza 1candidat pt fctia de prim ministru si numeste guvernul in baza votului de incredere acordat de parlament 7. Art 109 alin 1 Guvernul in intregul sau si fiecare membru al acestuia,solidar cu ceilalti membrii raspund politic numai in fata Parlamentului 8. Art 109 alin 2 Presedintele dar si fiecare Camera a Parl in parte au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor guvernului pt fapte savarsite in exercitiul functiei lor 9. Art 74 Presedintele nu are drept de initiativa legislativa,acest drept avandul un nr de cetateni,pralamentari si guvernul

10. Art 77 Refuzul presedintelui de a promulga o lege se exercita o singura data dupa primirea acesteia. In urma reexaminarii de catre Parl, Presedintele va fi obligat sa o promulge in cel mult 10 zile 11. Art 91-93 Cele mai importante atributii ale Presedintelui in domeniul politicii externe,al apararii, a situatiilor exceptionale sunt conditionate fie de vointa guvernului fie de cea a Parlamentului. De cele mai multe ori presedintele este si controlat de catre Parlament atunci cand aduce la indeplinire astfel de atributii 12 Art 100 alin2 Decretele Presedintelui emise in exercitarea celor mai importante atributii se constrasemneaza de catre primul ministru. Fara aceasta contrasemnatura decretul nu e valabil. Acesta e un mod in care Parlamentul il controleaza indirect pe Presedinte prin intermediul Primului ministru deoarece potrivit art 109 alin 1 Primul ministru raspunde numai in fata Parlamentului ACTELE PRESEDINTELUI ROMANIEI Se impart in 2 categorii: acte exclusiv juridice acte politice In Constitutie gasim art 100 intitulat actele Presedintelui.In realitate acest text vizeaza doar actele excusiv juridice si anume decretele P. Actele plitice au reglementare constitutionala in art ce vbesc despre mesajul P insa in ac categorie nu intra doar mesajele ci intra si alte categorii de acte cum ar fi declaratiile aparitiile in mass media si in general orice manifestare publica in care apare presedintele. Actele exclusiv juridice decretele presedintelui apar ca manifestari de vointa unilaterale care sunt emise in exercitarea atributiilor conferite presedintelui prin C si care urmaresc sa produca efecte juridice. Constitutia se limiteaza in a stabili regula generala potrivit cu care in exercitarea atributiilor sale presedintele emite decrete. Constitutia nu precizeaza insa cand presedintele emite aceste decrete. Deasemenea C nu precizeaza in ce masura Presedintele va recurge la calea decretelor si cand va utiliza alte forme de activitate. In aceasta situtie se poate spune ca prin specificul lor unele atributii ale presedintelui presupun recurgerea la manifestarea de vointa producatoare de efecte juridice(promulgarea legilor) situatii in care emiterea unui decret se impune obligatoriu. Prin specificul lor alte atributii nu presupun recurgerea la manifestare de

vointa unilaterala producatoare de efecte juridice(exemplu participarea P la sedintele guvernului) caz in care acesta nu va emite niciun decret. Decretele Presedintelui pot avea caracter normativ sau individual. Deasemenea decretele nu pot avea caracter secret deoarece art 100 prevede ca acestea trebuie publicate in Monitorul Oficial al Romaniei Nepublicarea decretului duce la inexistenta acestuia. In dr admin inexistenta este o specie a nulitatii fiind cea mai grava forma de nulitate cu mult mai grava comparativ cu nulitatea absoluta. Un act administrativ inexistent nu trebuie executat. Subiectele de dr carora li se adreseaza putand sa l ignore actul fiind lipsit total de valoare juridica. Avand in vedere ca prin c ii sunt atribuite P o gama larga de atributii nu ar fi posibil intr un regim democratic ca actele acestuia sa nu fie publicate. Din pct d vdr al regimului procedural aplicabil decretele prezidentiale se clasifica in 2 categorii: 1 decrete a caror valabilitatea nu e conditionata de semnatura Primului ministru 2 decrete a caror valabilitate e subordonata acestei conditii In fapt majoritatea decretelor prezidentiale trebuie contrasemnate de catre primul ministru. Astfel se vor supune acestei reguli decretele prin care sunt trimise spre ratificare Parlamentului tratatele internationale; decretele privind..unor ambasadori; cele care au ca obiect declararea mobilizarii generale sau partiale; cele prin care se decreteaza starea de asediu sau starea de urgenta; cele prin care se confera gradele de maresa;, general si amiral, precum si cele princ are se acorda gratierea individuala. Decretele care nu sunt contrasemnate nu si vor putea produce efecte,constrasemnarea fiind o conditie de fond solicitata in mod expres de art 100. in cazul in care primul ministru e in imposibilitate de a si exercita atributiile potrivit art 107 urmeaza sa fie desemnat un alt membru al guvernului care sa asigure interimatul functiei fapt ce permite sa se asigure contrasemnarea decretelor prezidentiale. Prin contrasemnare se da actului respectiv o motivatie mai solida si se antreneaza in mod nemijlocit raspunderea juridica a celui ce a contrasemnat actul. Contrasemnatura reprezinta si o masura impotriva depasirii de catre presedinte a atributiilor conferite de C si de legi. De asemenea prin contrasemnare primul ministru nu isi asuma o raspundere politica fata de parlament trebuind sa contrabalanseze puterea presedintelui. Deasemenea presedintele va putea sa emita decrete nu doar in realizarea atributiilor sale prevazute de C ci si in realizarea altor atributii prevazute in legi organice sau ordinare deoarece decretul prezidential a fost calificat drept
4

act juridic, mai exact un act administrativ el va fi supus atacului in contencios administrativ potrivit legii nr 554/2004 legea contenciosului administrativ. ACTELE POLITICE ALE PRESEDINTELUI ROMANIEI In masura in care presedintele aduce la indeplinire o atributie constitutionala sau legala,orice act al sau va avea un continut politic,mai mult sau mai putin pronuntat. Unele acte au insa un caracter exclusiv politic in sensu ca prin continutul lor nu produc si efecte juridice. Singurul act politic al P caruia C ii da o denumire proprie e mesajul. Acesta insa nu e singurul act politic la care presedintele poate recurge in indeplinirea mandatului sau. Intrucat presedintele reprezinta statul in rel sale, interne si externe, fiind garantul respectarii Constitutiei, al independentei nationale,al unitatii si integritatii teritoriale acesta este pus uneori in situatia de a preciza pozitia tarii noastre sau propria sa atitudine prin declaratii de principiu care nu sunt de natura sa genereze drepturi si obligatii. Asemenea activitati prezidentiale pot lua forme variate: declaratii, apeluri, demersuri, discursuri, interviuri. In vederea asigurarii unei transparete cat mai largi a activitatii politice a presedintelui a aparut functie publice de purtator de cuvant al acestuia fara sa aiba la baza un text constitutional, aceasta functie se manifesta aproape zilnic in viata politica interna si externa a tarii tinzand sa devina o institutie a dreptului cutumiar insa in lipsa unor prevederi constitutionale care sa reglementeze aceasta functie nu se stie daca si in ce masura precizarile si declaratiile politice ale purtatorului de cuvant il angajeaza pe Presedinte. De asemenea trebuie avut in vedere ca potrivit C, presedintele e un organ de stat unipersonal, caruia nici C nici legea de organizare si functionare nu i permit sa si delege unele atributii chiar daca acestea s ar concretiza doar in acte exclusiv politice si nu in acte juridice.