Curs I Consideratii generale asupra organizarii sistemelor judiciare. Jurisdictia si rolul ei in statul de drept. 1. Notiunea de jurisdictie 2.

Jurisdictia ca functiune 3. Jurisdictia ca serviciu public 1. Notiunea de jurisdictie Conceptul de jurisdictie are mai multe acceptiuni, doua dintre acestea fiind relevante in procesul de infaptuire a justitiei in statul de drept. Intr-o prima acceptiune, termenul de jurisdictie desemneaza puterea de a decide asupra conflictelor ivite intre diferitele subiecte de drept, personae fizice sau juridice, prin aplicarea legii. Cuvantul jurisdictie vizeaza prerogativele si autoritatea conferite unor categorii statale in scopul aplicarii legii, mai concret al infaptuirii justitiei. De accea s-a afirmat ca notiunea de jurisdictie ca putere este insuficienta pentru o calificare corecta a conceptului, deoarece, jurisdictia, este in realitate o puteredatorie. Intr-adevar, judecatorul are nu numai facultatea de a judeca, ci si datoria administrativa de a o face. De aceea se poate afirma ca termenul de putere (cu referire la jurisdictie) nu este opus celui de functiune. Acesta din urma reprezinta un complex de acte pe care un organ statal trebuie sa le indeplineasca. Puterea atribuita organelor abilitate cu solutionarea unor conflicte intervenite in viata sociala reprezinta mijlocul prin care se realizeaza functia de administrare a justitiei. Intr-o a doua acceptiune, jurisdictia desemneaza totalitatea organelor prin care statul distribuie justitia. Constitutia si legea de organizare a sistemului judiciar se refera uneori la instante si tribunale tocmai in aceasta acceptiune. Exista si autori care desemneaza jurisdictia prin totalitatea persoanelor carora legea le recunoaste puterea de a decide asupra litigiilor prin acte avand autoritate de lucru judecat. Acesta acceptiune a conceptului de jurisdictie prezinta interes teoretic si practic din punct de vedere al studiului organizarii sistemului judiciar. Activitatea de jurisdictie decurge din suveranitatea statului, ceea ce inseamna ca ea se intinde asupra intregului teritoriu al tarii respective. In acest sens se poate face distinctie intre jurisdictia nationala si cea internationala (care in dreptul international privat este o prelungire a celei dintai). Dar judecatorii au caderea de actiona doar in anumite limite ale teritoriului national. Avand in vedere semnificatia primelor doua acceptiuni, prezentate anterior, vom formula consideratii asupra jurisdictiei ca functiune si ca serviciu public. 2. Jurisdictia ca functiune Functiunea judiciara in statele moderne se realizeaza prin organe specializate. Intrun stat de drept puterea emana de la popor si apartine acestuia. Ca urmare, puterea de stat este unica si suverana, care presupune realizarea ei prin diferite categorii de organe ale statului carora li s-au stabilit o serie de atributii specifice si relativ autonome. Activitatea judiciara se delimiteaza in mod esential de atributiile si actele autoritatilor legiuitoare. Deosebirile vizeaza organizarea, constituirea si activitatea

celor doua categorii de autoritati, precum si existenta unor proceduri diferite prin care se realizeaza functia judiciara si legislativa. 2a. Actul jurisdictional si actul administrativ In scopul prezentarii trasaturilor particulare ale actului jurisdictional, au fost adoptate mai multe criterii. Acestea vizeaza, in general, forma si substanta actului emis de o autoritate publica. Un prim criteriu formal se refera la organul emitent. In aceasta conceptie, actul ce emana de la o autoritate judecatoreasca constituie un act jurisdictional. Este un criteriu formal important, dar nu se poate ignora faptul ca, nu toate actele pronuntate de instantele judecatoresti au un caracter jurisdictional, dupa cum exista si autoritati administrative ce au caderea de a emite acte jurisdictionale. In actul jurisdictional intervin trei subiecti: statul, prin intermediul judecatorului, reclamantul si paratul. In actul administrativ avem, pe de o parte, statul, iar pe cealalta parte, cetateanul. De aici s-a tras concluzia unei diferente esentiale intre cele doua categorii de acte, subliniindu-se ca in cadrul actului jurisdictional statul nu actioneaza in interes propriu, in timp ce in cadrul actului administrativ actioneaza in favoarea sa. Altfel spus, in actul administrativ statul este parte in conflict, in timp ce in cazul actului jurisdictional intervine pentru solutionarea litigiului dintre alti subiecti de drept. In cadrul criteriilor formale trebuie sa mentionam si desfasurarea activitatii judiciare sub forma de proces, deci in cadrul unei proceduri prestabilite de lege. Asadar, judecatorul nu actioneaza la intamplare, ci dupa o procedura riguros determinata de lege. Criteriile formale nu sunt de natura sa realizeze o delimitare categorica a actului jurisdictional fata de actul administrativ, astfel ca, unii autori au recurs si la unele criterii materiale. Un prim criteriu vizeaza finalitatea actului. Potrivit acestui criteriu, actul jurisdictional urmareste restabilirea ordinii de drept si armoniei sociale. Intr-o alta opinie se apreciaza ca definitorie pentru actul jurisdictional imprejurarea ca el se intemeiaza pe constatarile pe care judecatorul le face cu privire la unele chestiuni de fapt sau de drept. In literatura noastra juridica s-a subliniat ca nici criteriile materiale nu sunt suficiente pentru delimitarea actului jurisdictional fata de actul administrativ. O delimitare mai riguroasa se poate realiza doar in cadrul unui sistem mixt, adica a unui sistem care imbina criteriile formale cu cele materiale. Un singur criteriu nu ar putea oferi un raspuns pertinent si definitiv la problema analizata. Din totalitatea criteriilor prezentate, trei au un caracter esential: - existenta unei proceduri specifice (judiciara); - existenta unei pretentii care conduce la o solutie (hotarare); - inzestrata cu putere de lucru judecat. Se remarca preponderenta criteriilor materiale. Din cadrul criteriilor formale retinem doar criteriul existentei unei proceduri specifice si predeterminate de lege. Este firesc, intrucat natura jurisdictiei se determina prin continutul si finalitatea sa, nu prin forma, aceasta din urma constituind doar invelisul continutului. Substanta activitatii judiciare se materializeaza in hotararea judecatoreasca, act prin care se pune capat unui conflict ivit in sfera relatiilor sociale, fiind vorba de hotararea finala, nu de celelalte acte emise de judecator in cursul activitatii de solutionare a litigiului. 2b. Felurile jurisdictiei

Jurisdictia este susceptibila de a fi clasificata dupa mai multe criterii. Aceste criterii se refera la prezenta intereselor contrarii (existenta unei controverse, a unui litigiu), la materia supusa judecatii, la intinderea atributiilor si la normele juridice cu principiile aplicabile. - jurisdictia conteincioasa si jurisdictia gratioasa sau voluntara. Jurisdictia conteincioasa repezinta principala componenta a activitatii desfasurate de organelle judiciare. Cu toate acestea, se sustine ca jurisdictia gratioasa este la fel de importanta ca si cea conteincioasa. Se constata si o amplificare a atributiilor neconteincioase conferite prin lege instantelor judecatoresti, intra in aceasta categorie procedura privind inregistrarea partidelor politice, precum si unele atributii de publicitate mobiliara si imobiliara. - jurisdictia civila, penala, administrativa si contitutionala. Criteriul distinctiv al acestei diviziuni este materia supusa judecatii. Jurisdictia civila si penala este de competenta acelorasi organe judiciare. Deosebirea dintre ele este determinata de natura diferita a cauzelor supuse judecatii-jurisdictia civila are ca obiect o pretentie civila, iar jurisdictia penala o fapta cu caracter penal. Asemanarile si deosebirile dintre jurisdictia civila si penala deriva din natura raporturilor juridice deduse in judecata. O componenta importanta a jurisdictiei o constituie conteinciosul administrativ. Si aici decurg din natura raporturilor juridice ce formeaza obiectul judecatii. Jurisdictia adminstrativa se realizeaza in present, in Romania, tot de instantele judecatoresti de drept comun, chiar daca competenta si procedura urmeaza si unele reguli specifice. Jurisdictia constitutionala se realizeaza printr-un organ specializat al statuluiCurtea Constitutionala, care, in sistemul legislatiei romane, nu face parte din structura organelor judiciare propriu-zise. Ea are ca scop exercitarea unui control asupra constitutionalitatii legilor (art.146 din Constitutie). - jurisdictia de drept comun si jurisdictia speciala. Distinctia dintre jurisdictia de drept comun si jurisdictia speciala se intemeiaza pe amplitudinea atributiilor conferite diferitelor autoritati judiciare. Jurisdictia de drept comun are atributii ce se rasfrang asupra tuturor cauzelor civile. Jurisdictia speciala are o sfera de actiune limitata. Ea se intinde doar asupra cauzelor ce-i sunt atribuite in baza unei legi speciale. Jurisdictiile speciale, la randul lor, sunt distincte de jurisdictiile extraordinare, acestea fiind create expres de lege in scopul solutionarii unei cauze concrete sau privind o anumita persoana. Ele au un caracter discriminatoriu si pot conduce la o judecata arbitrara, contrara principiilor de drept, fiind determinate adeseori de considerente de ordin politic sau de oportunitate, de aceea, art.126 alin.5 din Constitutie interzice infiintarea de instante extraordinare. - jurisdictia de drept si jurisdictia de echitate. Jurisdictia de drept se caracterizeaza prin preexistenta unor reglementari pe care judecatorul trebuie sa le aplice in activitatea sa. In cadrul jurisdictiei in echitate, magistratul trebuie sa caute in fiecare caz solutia ce corespunde mai bine conceptiilor morale si economice predominante in societate. 3. Jurisdictia ca serviciu public.

In doctrina romaneasca si in cea straina s-au formulat si sustinut anumite principii care guverneaza activitatea de infaptuire a justitiei ca serviciu public. Principiile organizarii judiciare reprezinta reguli esentiale ale functionarii optime a strucutrilor statale abilitate sa realizeze actul de justitie potrivit pevederilor actelor normative in vigoare. Organizarea judiciara are ca obiectiv de baza asigurarea respectarii drepturilor la un proces echitabil si judecarea proceselor de catre instante judecatoresti in mod impartial si independent de orice influente externe. 1. principiul legalalitatii instantei Legalitatea este unul din principiile fundamentale in activitatea tuturor organelor de stat si a cetatenilor si consta in respectarea cu strictete a legilor tarii. Un rol important in asigurarea legalitatii revine instantelor judecatoresti superioare, care verifica legalitatea si temeinicia hotararilor pronuntate de instantele inferioare. 2. egalitatea in fata justitiei Acest principiu semnifica faptul ca, justitia se realizeaza in mod egal pentru toti, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, sex, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, avere, origine ori conditie sociala sau de orice alte criterii discriminatorii. 3. dreptul la aparare Garantarea dreptului la aparare a partilor pe tot parcursul procesului este o cerinta de prim ordin intr-un sistem procesual care urmareste ca hotararile pronuntate de instantele judecatoresti sa exprime adevarul si sa fie conforme cu legea. Garantiile cerute pentru realizarea acestui drept sunt in principal: - obligatia organelor judiciare de a incunostinta pe invinuit sau inculpat inainte de a i se lua prima declaratie, despre dreptul de a fi asistat de un aparator, urmand a fi consemnat acest lucru in procesul-verbal de ascultare; - obligaia organelor judiciare de a lua masuri pentru asigurarea asistentei juridice a invinuitului sau inclupatului, cand acesta nu are aparator ales; - obligatia organelor judiciare de a incunostinta pe invinuit sau inclulpat despre fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridical a acesteia; - obligatia organelor judiciare de a administra probele necesare in aparare. Spre deosebire de procesul penal, in procesul civil, partea nu poate fi obligata sa aiba aparator, dar daca ea apreciaza ca este necesar sa recurga la serviciile acetuia, instanta nu-i poate refuza acest drept.

4. gratuitatea justitiei Semnificatia acestui principiu este aceea ca partile nu trebuie sa plateasca pe judecatorii care le solutioneaza cauza si nici pe procurori, magistratii asistenti sau pe grefieri. Gratuitatea justitiei este unul dintre factorii care dau prestigiul instantelor de judecata si in acelasi timp determina pe judecatori ori pe ceilalti functionari sa-si indeplineasca indatoririle. 5. caracterul permanent si sediul stabil al instantei Toate instantele sunt permanente, in sensul ca functia lor se indeplineste in mod continuu, in succesiunea zilelor, fara alte intreruperi decat cele provocate de zilele

nelucratoare sau de sarbatorile legale. Vacanta judecatoreasca nu inseamna o intrerupere a activitatii instantelor judecatoresti, ci doar un regim mai usor de serviciu, pentru a ingadui magistratilor si celorlalti functionari sa-si efectueze concediul de odihna, prin rotatie. In considerarea sediului stabil, instantele sunt sedentare, in sensul ca au sediul in localitatea de resedinta stabilita prin lege, acesta fiind permanent si prestabilit. 6. dublului grad de jurisdictie organizarea justitiei pe sistemul Acest principiu presupune ca instantele judecatoresti sa nu se situeze la acelasi nivel ierarhic, dar ele sa fie grupate doua cate doua, astfel incat un proces judecat intro instanta sa poata ajunge apoi in fata unei instante superioare. Existenta acestui control constituie o garantie pentru parti ca o eventuala eroare va fi inlaturata, iar pentru judecator un stimulent pentru a-si indeplini atributiile cu maxima exigenta si profesionalism, stiind ca hotararea sa poate fi controlata. 7. principiul colegialitatii Sunt posibile doua sisteme de compunere a instantei: judecatorul unic si completul din doi sau mai multi judecatori. Este criticat sistemul judecatorului unic, deoarece un singur judecator se expune mai puternic resentimentului acelui care pierde procesul, pe cand in cazul formatiei colegiale hotararea apare ca fiind mai impersonala. Este o garantie mai buna a impartialitatii datorita controlului reciproc dintre judecatori. 8. instantele judecatoresti sunt unitare Acest principiu face ca aceiasi judecatori, selectionati in acelasi mod si supusi aceleiasi situatii legale sa solutioneze orice cauza, indiferent de natura sa (civila, penala, administrative, comerciale, de familie, precum si orice alte cauze pentru care legea nu stabileste o alta competenta). La unele tribunale, curti de apel, exista mai multe sectii, dar aceasta repartizare a atributiilor, justificata de motive de ordin pur administrativ, nu aduce nicio atingere acestui principiu. 9. independenta judecatorului si supunerea lui numai legii Independenta judecatorilor si supunerea lor numai legii, sunt de natura sa asigure calitatea si obiectivitatea hotararilor judecatoresti, sa aspire incredere partilor in activitatea instantelor si sa sporeasca astfel prestigiul justitiei. Judecatorul este independent fata de parti pentru ca nu este remunerat de acestea, asa cum este cazul avocatului, notarului public, fata de orice alte interese, de partid sau de alta natura. Curtea Constitutionala este independenta fata de orice autoritate publica si se supune numai Constitutiei si prezentei legi. Curtea de Conturi functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei si isi desfasoara activitatea in mod independent in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutie si de legile tarii.

Curs II Organizarea si functionarea instantelor judecatoresti 1. Structura instantelor judecatoresti. 1a. Judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate si curtile de apel. 1b. Inalta Curte de Casatie si Justitie. 2. Organizarea instantelor militare. 1. Structura instantelor judecatoresti. Constitutia Romaniei din 1991 instituie in capitolul VI, sub denumirea de autoritate judecatoreasca, trei categorii de organe ale puterii judecatoresti: instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii. Dintre acestea, numai instantele judecatoresti exercita activitatea propriu-zisa de judecata. In present, justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti: a. judecatorii b. tribunale c. tribunale specializate d. curti de apel e. Inalta Curte de Casatie si Justitie. 1a. Judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate si curtile de apel. Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica si functioneaza in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti unde functioneaza cate una in fiecare sector. In cadrul judecatoriilor se organizeaza sectii sau complete specializate pentru minori si familie, care judeca atat infractiunile savarsite de minori, cat si infractiunile savarsite asupra minorilor. Cand in aceeasi cauza sunt mai multi inclupati, unii minori si altii majori, si nu este posibila disjungerea, competenta apartine tribunalului specializat pentru minori si familie. Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si care, de regula, au sediul in localitatea de resedinta a judectului respectiv. In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauza civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de conteincios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale, sau pentru alte materii. Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municiupiului Bucuresti si au de regula, sediul in municipiul resedinta de judet. Curtile de Apel sunt instante cu personalitate juridica si functioneaza cuprinzand mai multe tribunale si tribunale specializate (doua pana la sase tribunale). In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de conteincios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii. Fiecare instanta de judecata este condusa de un presedinte, care exercita atributiile manageriale in scopul orgaizarii eficiente a activitatii acesteia, presedintii curtilor de

apel si ai trbunalelor exercitand si atributii de coordonare si de control ale administrarii instantei unde functioneaza, precum si ale instantelor de circumscriptie. In functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curtile de apel, tribunale si tribunale specializate, presedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepresedinti, iar la judecatorii, presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte. La Curtea de Apel Bucuresti si la Tribunalul Bucuresti, presedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepresedinti. Presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti iau masuri pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc si, dupa caz, a instantelor din circumscriptiile acestora, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a reglementarilor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate. Verificarile efectuate de presedinti sau vicepresedinti, ori prin judecaotri anume desemnati trebuie sa respecte principiile independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat. Atributiile date prin lege sau prin regulament in componenta presedintilor sau a vicepresedintilor de instante nu pot fi delegate colegiilor de conducere. Presedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa indeplineasca, potrivit legii, si alte atributii decat cele privind activitatea de judecata. Sectiile instantelor judecatoresti sunt conduse de cate un presedinte de sectie. In cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere, care hotaraste cu privire la problemele generale de conducere ale instantei, formate dintrun numar impar de membri. Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numar impar de membrii au urmatoarea componenta: a. la curtile de apel si tribunale: presedintele si 6 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor; b. la tribunale specializate si judecatori: presedintele si 2 sau 4 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor. In cazul in care la judecatorii si tribunale specializate numarul judecatorilor este mai mic de 3, atributiile colegiului de conducere se exercita de presedinte. Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti. Completul de judecata este prezidata, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia. Repartizararea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat. Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decat in conditiile prevazute de lege. Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel se judeca in complet format dintr-un judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale. Apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori, iar recursurile, in complet format din 3 judecatotri, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel. In cazul completului format din 2 judecatori, daca acestia nu ajung la un acord asupra hotararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou in complet de divergenta, in conditiile legii. Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de judecata, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului din planificarea de permanenta. Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictelor de munca sau asigurari sociale se constituie dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari. Asistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotararile

pronuntate. Opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar opinia separata se motiveaza. Annual, sau ori de cate ori este necesar, la instantele judecatoresti, se convoaca adunari generale ale judecatorilor. Adunarile generale ale judecatoriilor au urmatoarele atributii: a. dezbat activitatea anuala desfasurata de instante; b. aleg membrii Consiliului Superior al Magistraturii; c. dezbat probleme de drept; d. aleg si revoca membrii colegiilor de conducere; e. indeplinesc si alte atributii prevazute de lege sau regulamente.

1b. Inalta Curte de Casatie si Justitie Inalta Curte de Casatie si Justitie este singura instanta suprema din Romania, cu personalitate juridica si cu sediul in capitala tarii. Dintre toate instantele judecatoresti, Inalta Curte de Casatie si Justitie, este singura care are un statut constitutional, celelalte instante fiind stabilite prin lege. Instanta suprema se compune din: presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatotri. Este organizata in 4 sectii: 1. Sectia civila si de proprietate intelectuala; 2. Sectia penala; 3. Sectia comerciala; 4. Sectia de conteincios administrativ si fiscal; 5. 4 complete de 5 judecatori si Sectiile Unite, cu cmpetenta proprie. In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza magistrati-asistenti, stabiliti prin statul de functii. In structura sa, instanta suprema cuprinde, Cancelaria, directii, servicii si birouri, cu personalul stabilit prin statul de functii. Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia Comerciala si Sectia de conteincios administrativ si fiscal, judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege. Sectia penala a instantei supreme judeca: a. in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competeta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie; b. recursurile, in conditiile prevazute de lege. Sectiile Inalte Curti de Casatie si Justitie, in raport cu componenta fiecareia, solutioneaza: a. cererile de stramutare, pentru motivele prevazute in codurile de procedura; b. conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege; c. orice alte cereri prevazute de lege. Sectiile instantei supreme solutioneaza si recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nicio alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel. Completele de judecata se compun din 3 judecatori ai aceleiasi sectii. Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii, desemnati de catre presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Completul de 5 judecatotri examineaza admisibilitatea recursului in camera de consiliu, fara citarea partilor. In cazul in care constata cererea de recurs este formulata

impotriva unei hotarari care nu este supusa niciunei cai de atac, a unei incheieri care nu se ataca decat odata cu fondul, a unei hotarari pronuntate in recurs sau in contestatie in anulare, dispune, prin incheiere, respingerea cererii ca inadmisibila. La inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc doua complete de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In alte materii decat cea penala se stabilesc la inceputul fiecarui an doua complete de 5 judecatori. In componenta completelor intra judecatori specializati, in functie de natura cauzei. Completul de 5 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judeca si alte cauze date in competenta sa prin lege, precum si ca instanta disciplinara. Completul de 5 judecatori examineaza admisibilitatea recursului in camera de consiliu, fara citarea partilor. In cazul in care constata cererea de recurs este formulata impotriva unei hotarari care nu este supusa niciunei cai de atac, a unei incheieri care nu se ataca decat odata cu fondul, a unei hotarari pronuntate in recurs sau in contestatie in anulare, dispune, prin incheiere, respingerea cererii ca inadmisibila. Completul de 5 judecaotri este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie desemnat in acest scop de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Cauzele care intra in componenta completelor vor fi realizate aleatoriu in sistem informatizat. Instanta suprema se constituie in Sectii Unite pentru: a. solutionarea, in conditiile legii, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie; b. sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare. Daca o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie considera ca este necesar sa revina asupra propriei jurisprudente, intrerupe judecata si sesizeaza Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca cu citarea partilor din dosarul a carui judecata a fost intrerupta. Dupa ce Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizarii privind schimbarea jurisprudentei, judecata continua. La sfarsitul fiecarui an, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in Sectii Unite, stabileste cazurile in care este necesara imbunatatirea legislatiei si le comunica ministrului justitiei. Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se exercita de presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere. Presedintele reprezinta instanta suprema in relatiile interne si internationale. Presedintele, vicepresedintele si 9 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor, cu reprezentarea fiecarei sectii, constituie Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii: a. aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa, precum si statele de functii si de personal ale instantei supreme; b. analizeaza candidaturile depuse pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si prezinta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovarii in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie; c. propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti; d. organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii;

propune proiectul de buget al Inaltei Curti de Casatie si Justitie; exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie este prezidat de catre presedinte, iar in lipsa acestuia, de catre vicepresedinte. De asemenea, colegiul se intruneste trimestrial sau ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui Inaltei Cueti de Casatie si Justitie sau la solicitarea a cel putin 3 dintre membrii sai. Hotararile Colegiului al instantei supreme se adopta cu votul majoritatii membrilor sai. 3. Organizarea instantelor militare Instantele militare au existat din cele mai vechi timpuri, atat in armata romana cat si in toate marile armate ale istorie. Ordinea si disciplina, inerente acestui corp profesional-mai riguroase decat in celelalte sectoare ale societatii-au impus ca infractiunile comise de militari sa fie supuse unei jurisdictii speciale, exercitate, de regula de militari din aceeasi unitate cu acuzatii. Instantele militare sunt: a. tribunalele militare; b. Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti; c. Curtea Militara de Apel Bucuresti. Instantele militare au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu, care judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc. Instantele militare pot judeca si pe teritoriul altor state, militari romani, membri ai unei forte multinationale, in conditiile in care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia romana. La sedintele de judecata, judecatorii si procurorii militari sunt obligati sa poarte uniforma militara. Cand inclupatul este militar activ, presedintele completului de judecata, precum si procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie sa faca parte cel putin din aceeasi categorie de grade. Cand gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul invinuitului sau inclulpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzatoare, numit de conducatorul parchetului la care este inregistrata cauza. Tribunalul militar este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Prevedeile referitoare la colegiile de conducere se aplica in mod corespunzator si acestor tribunale militare, colegiile de conducere fiind formate din presedinte si doi judecatori. Tribunalul Militar Bucuresti este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte, iar colegiul de conducere este format din presedinte si doi judecatori. Curtea Militara de Apel functioneaza in municiupiul Bucuresti, ca instanta unica, cu personalitate juridica, fiind condusa de un presedinte ajutat de un vicepresedinte, colegiul de conducere fiind format din presedinte si doi judecatori. Judecatorii si procurorii militari au calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratilor. Ei au si calitatea de militari activi. Incalcarea normelor de disciplina militara atrage dupa sine raspunderea magistratilor in conformitate cu prevederile Regulamentului disciplinei militare. Instantele si parchetele militare beneficiaza de personal auxiliar, administrativ si de serviciu. Ele dispun si de politie militara pusa in serviciul lor, in mod gratuit, de catre Ministerul Apararii Nationale.

e. f.

10

Curs III Conducerea si administrarea instantelor judecatoresti 1. Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii; 2. Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii; 3. Statutul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii; 4. Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii. 1. Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii. 1a. Structura Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru asigurarea independentei judecatorilor si ca urmare, a instantelor judecatoresti, Constitutia a interpus intre puterea executiva si autoritatea judecatoreasca, reprezentata de ministrul justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care: a. 9 judecatori si 5 procurori, alesi in adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor, care compun cele doua sectii ale Consiliului, una pentru judecatori si una pentru procurori; b. 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat; c. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, reprezentant al puterii judecatoresti, ministrul justitiei si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care sunt membri de drept ai Consiliului. Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcatuita din: a. 2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie; b. 3 judecatori de la curtile de apel; c. 2 judecatori de la tribunal; d. 2 judecatori de la judecatorii. Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcatuita din: 1. un procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de la Directia Nationala Anticoruptie; 2. 1 procuror de la parchetele de pe langa curtile de apel; 3. 2 procurori de la parchetele de pe langa tribunale; 4. 1 procuror de la parchetele de pe langa judecatorii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din randul judecatorilor si procurorilor numiti de Presedintele Romaniei. Judecatorii si procurorii isi pot sustine candidaturile depuse pentru alegerea ca membri ai Consiliului Duperior al Magistraturii in fata colectivelor de judecatori si procurori. Perioada in care pot fi depuse candidaturile se stabileste de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a. Candidaturile se depun la Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la Colegiul de conducere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la Colegiul de conducere al Directiei Nationale Anticoruptie sau la colegiile de conducere ale curtilor de apel ori ale parchetelor de pe langa acestea, insotite de actele necesare. Nu pot fi alesi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii judecatorii si procurorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au

11

colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege. Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie aleg, in adunarea generala, prin vot secret, direct si personal, 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecatorii care si-au depus candidatura. In mod asemanator procedeaza si procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii de la Directia Nationala Anticoruptie care aleg, in adunarea comuna a procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct si personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Judecatorii de la curtile de apel si procurorii de la parchetele de pe langa acestea aleg ca mambri ai Consiliului Superor al Magistraturii, in adunarile lor generale, prin vot secret, direct si personal, 3 judecatori de la curtile de apel si un procuror de la parchetele de pe langa acestea. In mod asemanator procedeaza si judecatorii de la tribunale si tribunalele specializate si procurorii de la parchetele de pe langa acestea, care aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, in adunarile lor generale, prin vot secret, direct si personal, 2 judecatori de la tribunale si tribunalele specializate si 2 procurori de la parchetele de pe langa acestea. Judecatorii de la judecatorii si procurorii de la parchetele de pe langa acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, in adunarile lor generale, prin vot secret, direct si personal, 2 judecatori de la judecatorii si un procuror de la parchetele de pe langa acestea. Judecatorii militari si procurorii militari isi depun candidature la Curtea Militara de Apel Bucuresti sau, dupa caz, la Parchetul Militar de pe langa Curtea de Apel Bucuresti. Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti si tribunalele militare, precum si parchetele de pe langa acestea, desemneaza cate un candidat car va fi inclus pe listele prevazute de lege. In procedura de desemnare a candidatilor si de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturi, adunarile generale sunt legal constituite in prezenta a cel putin doua treimi din numarul judecatorilor sau, dupa caz, al procurorilor in functie. Adunarile generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vechime in magistratura, care nu si-a depus candidature pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Contestatiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere pot fi depuse la Consiliul Superior al Magistraturii, in termen de 15 zile de la data alegerilor si vor fi solutionate de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de 5 zile de la data sesizarii. Solutia motivata a contestatiei se comunica persoanelor care au facut sesizarea. In cazul in care se constata incalcari ale legii in procedurile de alegere, Consiliul Superior al Magistraturii dispune masurile necesare pentru inlaturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instantele sau parchetele la care incalcarea legii a avut drept consecinta influentarea rezultatului alegerilor. Durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar. In vederea alegerii celor 2 reprezentanti ai societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii, organizatiile profesionale ale juristilor, consiliile profesionale ale facultatilor de drept acreditate, asociatiile si fundatiile care au ca obiectiv apararea drepturilor omului pot propune Biroului permanent al Senatului cate un candidat. Pot fi alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii repezentanti ai societatii civile care indeplinesc urmatoarele conditii:

12

a. sunt specialisti in domeniul dreptului, cu o vechime de cel putin 7 ani in activitatea juridica; b. se bucura de inalta reputatie profesionala si morala; c. nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990, nu au colaborat cu acestea si nu au un interes personal care influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege; d. nu au calitatea de membru al unui partid politic si nu au indeplinit in ultimii 5 ani functii de demnitate publica. Calitatea de reprezentant al societatii civile ales membru al Consiliului Superior al Magistaturii este incompatibila cu calitatea de parlamentar, ales local, functionar public, judecator sau procuror in activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecatoresc in exercitiu. Senatul alege cei 2 reprezentanti ai societatii civile, potrivit procedurii prevazute in regulamentul acestei Camere. Hotararile Senatului privind validarea si alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se publica in Monitorul Oficial al Romanie, Partea I. 1b. Functionarea Consiliului Superior al Magistraturii. In termen de 15 zile de la publicarea hotararilor Senatului privind validarea si alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, presedintele Inaltei Curti de Casatie Justitie convoaca membrii Consiliului Superior al Magistraturii in sedinta de constituire, ocazie cu care sunt alesi presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In termen de 15 zile de la sedinta de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atributiile si responsabilitatile fiecarui membru permanent, pe domenii de activitate. Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii se iau in plen sau in sectii, potrivit atributiilor care revin acestora. Presedintele si vicepresedintele Cosiliului Superior al Magistraturii nu exercita activitatea de judecator sau procuror. Judecatorii si procurorii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii isi suspenda activitatea de judecator, respectiv de procuror, referitor la prezenta judecatoriilor in complete de judecata, respectiv efectuarea actelor de urmarire penala de catre procurori. La incetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activitatii isi reiau activitatea de judecator sau procuror. Perioada in care judecatorul sau procurorul este membru al Consiliului Superior al Magistraturii constituie vechime in aceste functii. Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte, alesi dintre judecatorii si procurorii care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit. Presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt alesi de plen, in prezenta a cel putin 15 membri ai Consiliului, cu votul majoritatii membrilor acestuia. Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii are urmatoarele atributii principale: a. reprezinta Consiliul Superior al Magistraturii in relatiile interne si internationale; b. coordoneaza activitatea Consiliului Superior al Magistraturii si repartizeaza lucrarile pentru plen si sectii; c. prezideaza lucrarile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu exceptia cazului in care la lucrari participa Presedintele Romaniei;

13

d. propune plenului masurile necesare pentru inceperea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistrului si de ocupare a locurilor devenite vacante; e. semneaza actele emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii; f. sesizeaza Curtea Constitutionala, in vederea solutionarii conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice; g. desemneaza membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultanti pentru elaborarea unor proiecte de acte normative; h. prezinta, in sedinta publica a plenului, raportul anual asupra activitatii Consiliului Superior al Magistraturii, care se transmite instantelor si parchetelor si se da publicitatii. Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii indeplineste orice alte atributii stabilite de lege, de Regulamentul de organizare si functionare administrativ a Consiliului Superior al Magistraturii si de plen. In caz de vacanta a functiei de presedinte sau de vicepresedinte, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de o luna de la constatarea vacantei, va proceda la alegerea noului presedinte, respectiv vicepresedinte. Presedintele Romaniei prezideaza, fara drept de vot, lucrarile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la care participa. Lucrarile sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt legal constituite in prezenta majoritatii membrilor acestora si sunt prezidate de presedintele sau, dupa caz, de vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii. In lipsa acestora, membrii sectiei aleg un presedinte de sedinta, cu votul majoritatii celor prezenti. Consiliul Superior al Magistraturii se intruneste in plen si in sectii, la convocarea presedintelui, a vicepresedintelui sau a majoritatii membrilor plenului ori, dupa caz, ai sectiilor. Lucrarile Plenului Consiliului Superior al Magitraturii se desfasoara in prezenta a cel putin 15 membri, iar lucrarile sectiilor, se desfasoara in prezenta majoritatii membrilor acestora. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie participa la lucrarile sectiei pentru judecatori, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la lucrarile sectiei pentru procurori, iar ministrul justitiei, la lucrarile ambelor sectii. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul justitiei si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie Justitie nu au drept de vot in situatiile in care sectiile indeplinesc rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare. Reprezentantii societatii civile participa numai la lucrarile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Lucrarile plenului si ale sectiilor Consiliului Superior al Magitraturii sunt, de regula, publice. Membrii plenului sau ai sectiilor hotarasc, cu majoritate de voturi, situatiile in care sedintele nu sunt publice. Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii, in plen si in sectii se iau prin vot direct, secret si se motiveaza. Cele privind cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor se redacteaza in cel mult 20 de zile, se comunica de indata si se publica in Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii si pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii in termen de 10 zile de la redactare. Hotararile pot fi atacate cu recurs, de orice persoana interesata, in termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Sectia de conteincios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, hotararea prin care se solutioneaza recursul fiind irevocabila. Recursul suspenda executarea hotararii Consiliului Superior al Magistraturii.

14

2. Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt distribuite intre plen si sectiile Consiliului Superior al Magistraturii (Legea nr.317/2004). Menirea esentiala a Consiliului Superior al Magistraturii este aceea de a apara corpul magistratilor si membrii acestuia impotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii magistratului in infaptuirea justitiei ori sa creeze suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apara reputatia profesionala a magistratilor (art.31 din Lgea nr.317/2004). El asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta si etica profesionala in desfasurarea carierei profesionale a magistratilor. Plenul Consiliului Superior al Magitraturii indeplineste atributii importante in domeniul: carierei magistratilor, al recrutarii, evaluarii, formarii si examenelor magistratilor; al organizarii si functionarii instantelor si al parchetelor. Referitor la cariera judecatorilor si procurorilor, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmatoarele atributii: a. propune Presedintelui Romaniei numirea in functie si eliberarea din functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari; b. numeste judecatorii stagiari si procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii; c. dispune promovarea judecatorilor si a procurorilor; d. elibereaza din functie judecatorii stagiari si procurorii stagiari; e. propune Presedintelui Romaniei conferirea de distinctii pentru judecatori si procurori, in conditiile legii; f. indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament. Consiliul Superior al Magistraturii exercita atributii importante in cadrul sectiilor sale, printre cele mai importante fiind si cele de ordin disciplinar, pe care le vom analiza in cursul privitor la raspunderea magistratilor. 3. Statutul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii, avand calitatea de demnitar. Calitatea de reprezentant al societatii civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibila cu calitatea de parlamentar, ales local, functionar public, judecator sau procuror in activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecatoresc in exercitiu. Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii inceteaza, dupa caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din functie, nerezolvarea starii de incompatibilitate in termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, imposibilitatea exercitarii atributiilor pe o perioada mai mare de 3 luni, precum si prin deces. Revocarea din functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de presedintele sau vicepresedintele Consiliului ori de o treime din membri, in situatia in care persoana in cauza nu mai indeplineste conditiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului, in cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a atributiilor in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau in cazul aplicarii oricaror sanctiuni disciplinare. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea formulata, poate dispune revocarea din functia de membru ales al

15

Consiliului. Revocarea din functia de presedinte sau vicepresedinte se propune de o treime din numarul membrilor Consiliului. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au calitatea de judecator sau procuror raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii. Membrul Consiliului fata de care se exercita actiunea disciplinara nu participa in calitate de membru ales la lucrarile sectiei in care se judeca actiunea displinara. In cazul incetarii calitatii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii inainte de expirarea mandatului, pentru locul ramas vacant se organizeaza noi alegeri, potrivit procedurii prevazute de lege. Pana la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecatorul sau procurorul care a obtinut numarul urmator de voturi in cadrul alegerilor desfasurate, potrivit legii. Din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, in timpul aceluiasi mandat, soti sau rude ori fini pana la gradul IV inclusiv. 4. Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii dispune de un aparat tehnic administrativ propriu. Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este condus de un secretar general, care poate fi numit si revocat de Plenul Consiliului dintre judecatorii si procurorii care au cel putin 8 ani vechime in magistratura. Secretarul general al Consiliului poate fi ajutat de un secretar general adjunct, specialist in management, resurse umane sau in domeniul financiar. Pe langa Plenul Consiliului Superior al Magistraturii functioneaza Inspectia judiciara, condusa de un inspector sef. In cadrul Inspectiei judiciare functioneaza un serviciu de inspectie judiciara pentru judecatori si un serviciu de inspectie judiciara pentru procurori. Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este organizat in directii, servicii si birouri. Structura organizatorica a aparatului propriu al Consiliului se stabileste prin hotarare a plenului, in limitele bugetului. Personalul de conducere din aparatului propriu al Consiliului este numit de plen, iar cel de executie, de secretarul general. Functiile de specialitate juridica din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magisraturii pot fi ocupate si de judecatori si procurori detasati, in conditiile legii. Atributiile secretarului general si ale personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, precum si organizarea si functionarea compartimentelor din cadrul apartului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc prin Regulmentul de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

16

Curs IV 1. 2. 3. 4. Ministerul Public. Atributiile Ministerului Public; Organizarea Ministerului Public; Organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii; Compartimente auxiliare de specialitate din cadrul instantelor si al parchetelor; 5. Institutii cu atributii jurisdictionale din afara sistemului organelor judecatoresti. 1. Ministerul Public. Atributiile Ministerului Public. In societatile contemporane, Ministerul Public indeplineste un rol social cu semnificatii deosebite in apararea si consolidarea statului de drept. Functiile esentiale ale Ministerului Public sunt concentrate spre o singura finalitate: apararea ordinii de drept. Aceste functii de aparare a intereselor generale ale societatii, de stabilire a adevarului in activitatea de infaptuire a justitiei si de respectare a legii se regasesc in toate legislatiile moderne. Atributiile Ministerului Public pot fi grupate in doua categorii: judiciare si extrajudiciare. Intre atributiile judiciare mentionam: - sesizarea instantelor judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale; - exercitarea actiunii civile in cazurile prevazute de lege; - participarea, in conditiile legii, la solutionarea cauzelor penale sau civile; - exercitarea, cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile legii. Printre atributiile extrajudiciare amintim: studierea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaborarea de propuneri in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei in domeniu. Exista insa si atributii ale Minsiterului Public ce au un caracter judiciar si deopotriva administrative, ca: - efectuarea urmaririi penale si, dupa caz, supravegherea acesteia; - controlul activitatii altor organe de cerecetare penala; - apararea drepturilor si interesele minorilor, ale persoanelor puse interdictie, ale disparutilor si ale altor personae, in conditiile legii. Cele mai importante atributii ale Ministerului Public se exercita de catre procurori in cadrul procesului civil si penal.

2. Organizarea Ministerului Public 2a. Pachetul de pe langa Inalta Curte e Casatie si Justitie. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este condus de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un primadjunct si un adjunct si 3 consilieri. In relatiile cu celelalte autoritati publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din tara sau din strainatate, Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie reprezinta Ministerul Public. Acesta exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra tuturor parchetelor. Participa la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie in Sectii

17

Unite, precum si la orice complet al acesteia, cand considera necesar. In cazul imposibilitatii de participare, procurorul general deleaga pe prim-adjunctul sau sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are in structura sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. In cadrul sectiilor pot functiona servicii si birouri conduse de procurori sefi. In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, ca structura specializata in combaterea criminalitatii organizate si terorismului. Pentru a fi numiti in cadrul acestei Directii, procurorii trebuie sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 6 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma interviului organizat de comisia constituita in acest scop. In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public. Colegiul de conducere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunct, si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asura raportului de activitate a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

2b. Directia Nationala Anticoruptie. Directia Nationala Anticoruptie este specializata in combaterea infractiunilor de coruptie, potrivit legii, isi exercita atributiile pe intreg teritoriul Romaniei si functioneaza pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Directia Nationala Anticoruptie este condusa de un procuror sef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de 2 adjuncti, asimilati adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Atributiile Directiei Nationale Anticoruptie sunt urmatoarele: a. efectuarea urmaririi penale, in conditiile prevazute in Codul de procedura penala; b. conducerea, supravegherea si controlul actelor de cercetare penala, efectuate din dispozitiile procurorului de catre ofiterii de politie judiciara aflati sub autoritatea exclusiv a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie; c. conducerea, supravegherea si controlul activitatilor de ordin tehnic ale urmaririi penale, efectuate de specialisti in domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum si in alte domenii, numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie; d. studierea cauzelor care genereaza si a conditiilor care favorizeaza coruptia, elaborarea si prezentarea propunerilor in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei penale;

18

e. exercitarea altor atributii prevazute de lege. In cadrul Directiei Nationale Anticoruptie functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale acestui department. Colegiul de conducere este constituit din procurorul sef, unul dintre adjunctii acestuia si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor. In cadrul acestei Directii se pot infiinta servicii teritoriale, servicii, birouri si alte compartimente de activitate prin ordin al procurorului sef al acestui parchet. Directia Nationala Anticoruptie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Directiei Nationale Anticoruptie.

2c. Parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii. Pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecatorie functioneaza un parchet, cu sediul in localitatile in care isi au sediul instantele pe langa care functioneaza si au aceeasi circumscriptie cu acestea. Parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale au in structura sectii, in cadrul carora pot functiona servicii si biroruri. Cele de pe langa curtile de apel au in structura si cate o sectie pentru minori si familie. In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul parchetelor de pe langa judecatorii pot functiona sectii maritime si fluviale. Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul ministrului justitiei. In localitatile unde functioneaza sediile secundare ale tribunalelor si judecatoriilor se infiinteaza sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, avand aceeasi circumscriptie cu sediile secundare ale instantelor de pe langa care functioneaza. Pachetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali, iar cele de pe langa tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii sunt conduse de prim-procurori. Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel si prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale exercita si atributii de coordonare si control al administrarii parchetului unde functioneaza, precum si al parchetelor din circumscriptie. Prim-pocurorii parchetelor de pe langa tribunalele pentru minori si primpocurorii parchetelor de pe langa judecatorii exercita si atributii de administrare a parchetului. In functie de volumul de activitate, la parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale, procurorul general sa, dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncti, cu exceptia Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, unde procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncti. La parchetele de pe langa tribunalele pentru minori si familie si judecatori, primprocurorul poate fi ajutat de un adjunct. Sectiile, serviciile si birorurile parchetelor de pe langa instante sunt conduse de procurori sefi.

19

Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza procurorii pe sectii, servicii si birouri, in funcie de pregatirea, specializarea si aptitudinile acestora. Dosarele sunt repartizate procurorilor de catre conducatorul fiecarui parchet, tinand cont de specializarea acestora. In cadrul parchetelor functioneaza colegii de conducere, care avizeaza problemele generale de conducere ale parchetelor care au in componenta procurori care detin functii de nivelul celor prevazute pentru colegiile de conducere ale instantelor. 2d. Organizarea parchetelor militare Pe langa fiecare instanta militare functioneaza un parchet militar. Pe langa Curtea Militara de Apel Bucuresti functioneaza Parchetul Militar de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti functioneaza Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, iar pe langa tribunalele militare functioneaza parchetele de pe langa tribunalele militare. Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un primprocuror militar adjunct. Parchetul Militar de pe langa Curtea de Apel Bucuresti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general adjunct. Parchetele militare efectueaza urmarirea penala in cauzele privind fapte penale comise de militari romani dislocati pe teritoriul altor state , in cadrul unor forte multinationale, in conditiile in care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia romana. Cand inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectueaza urmarirea penala trebuie sa faca parte cel putin din aceeasi categorie de grade. Cand gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul invinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzatoare, numit de conducatorul parchetului la care este inregistrata cauza. In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directiei Nationale Anticoruptie functioneaza sectii sau servicii de combatere a infractiunilor savarsite de militari care au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu. Pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, precum si pentru stabilirea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea in randul militarilor, sectiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directiei Nationale Anticoruptie organizeaza si desfasoara activitati commune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, precum si din cadrul altor structuri militare, pe baza de protocoale.

3. Organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii Institutul National al Magistraturii este institutia publica cu personalitate juridica, aflata in coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizeaza formarea initiala a judecatorilor si procurorilor, formarea profesiinala continua a judecatorilor si procurorilor in functie, precum si formarea formatorilor, in conditiile legii. Institutul National al Magistraturii este condus de un consiliu stiintific format din 13 membri: un judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, un procuror de la

20

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, un judecator al Curtii de Apel Bucuresti, un procuror de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, desemnati de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandati de facultatea de drept a Universitatii Bucuresti, Facultatea de Drept a Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi si Facultatea de Drept a Universitatii Babes Bolyai din Cluj-Napoca, 3 reprezentanti alesi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justitie, un reprezentant al asociatiilor profesionale legal constituite ale judecatorilor si procurorilor, precum si directorul Institutului National al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu si il prezideaza. Directorul institutului si cei doi adjuncti al Institutului National al Magistraturii, sunt numiti si revocati de Consiliul Superior al Magistraturii. Durata mandatului membrilor consiliului stiintific este de 3 ani si poate fi reinnoit, cu exceptia mandatului reprezentantului auditorilor de justitie, care este ales pe un an. Structura organizatorica, statele de functii si statele de personal ale Instititutului National al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii. Personalul de instruire al Institutului National al Magistraturii este asigurat, de regula, din randul judecatorilor si procurorilor in functie, care pot fi detasati in conditiile prezentei legi, cu acordul lor, in cadrul Institutului, cu avizul consiliului stiintific al Institutului. Institutul National al Magistraturii poate folosi, in conditiile legii, si cadre didactice din invatamantul juridic superior acreditat potrivit legii, alti specialisti romani si straini, precum si personal de specialitate juridica. Prin hotarare a Guvernului se pot infiinta, in subordinea Ministerului Justitiei si a Ministerului Public, centre regionale de formare profesionala continua a grefierilor si a altor categorii de personal de specialitate.

4. Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instantelor si al parchetelor. Toate instatele judecatoresti si toate parchetele au in structura urmatoaree compartimente de specialitate: a. registratura; b. grefa; c. arhiva; d. biroul de informare si relatii publice; e. biblioteca. Curtile de apel si parchetle de pe langa aceste curti, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directia Nationala Anticoruptie au, de asemenea, in structura un compartiment de documentare si un compartiment de informatica juridica. Compartimentele de informatica juridica se pot organiza si in structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecatoriilor si a parchetelor de pe langa aceste instante. Instantele si parchetele militare au in structura si un compartiment de documente clasificate. Biroul de informare si relatii publice asigura legaturile instantei sau ale parchetelor cu publicul si cu mijloace de comunicare in masa, in vederea garantarii transparentei activitatii judiciare, in conditiile stabilite de lege. Personalul de

21

specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instantelor sau parchetelor unde functioneaza. La curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si parchetele de pe langa acestea, compartimetele in care isi desfasoara activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la sectiile Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la sectiile Directiei Nationale Anticoruptie, la judecatorii si parchetele de pe langa acestea, de grefieri-sefi. Personalul auxiliar de la instantele si parchetele militare de la sectiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directiei Nationale Anticoruptie poate proveni si din randul militarilor activi. Grefierii care participa la sedintele de judecata sau la efectuarea actelor de urmarire penala sunt obligate sa efectueze toate consemnarile despre desfasurarea acestora si sa indeplineasca orice alte insarcinari din dispozitia si sub controlul presedintelui completului de judecatori sau, dupa caz, al procurorului. In vederea informatizarii activitatii instantelor si parchetelor, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie iau masuri pentru dotarea tehnica corespunzatoare a acestora. Dotarea tehnica necesara informatizarii instantelor militare se asigura de Ministerul Apararii Nationale. 5. Institutii cu atributii jurisdictionale din afara sistemului organelor judecatoresti. 5a. Curtea Constitutionala Edificarea statului de drept a impus ample transformari si in sistemul judiciar, gasirea unor posibilitati de solutionare a conflictelor ce apar intre subiectele de drept, fie de instantele judecatoresti care au principalele atributii in domeniu, fie de organe sau institutii ale statului carora li s-au acordat, prin legea de organizare si functionare si atributii jurisdictionale. Atributiile jurisdictionale ale acestor organe sunt date numai pentru solutionarea unor conflicte ce apar in domeniul in care acestea isi desfasoara activitatea. Constitutia consacra Titlul V Curtii Constitutionale, fiind garantul suprematiei Constitutiei. Fundamentele legislative al organizarii Curtii Constitutionale este de esenta justitiei constitutionale, intrucat: - alaturi de celelalte autoritati publice numite uneori si puteri, justitia constitutionala reprezinta o autoritate distincta, independenta de celelalte puteri, dar trebuie sa-si gaseasca reglementarea in legea fundamentala a tarii, scopul sau fiind garantarea suprematiei Constitutiei; - Curtea Constitutionala este organizata si isi desfasoara activitatea numai potrivit reglementarilor Constitutiei si a legii ei de organizare, nici o alta reglementare nu-i poate fi opusa; - atributia privind pronuntarea in legatura cu constitutionalitatea legilor exclude subordonarea acestei institutii unei alte autoritati ori unei alte legi cu exceptia celor mentionate; - atribuirea prerogativelor sale constitutionale da autoritatea deciziilor ce le emite, decizii care potrivit prevederilor din Constitutie sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor; - atributiile jurisdictionale ale Curtii nu se deosebesc, calitativ de cele ale instantelor judecatoresti.

22

In exercitarea controlului, Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra problemelor de drept, fara a putea modifica sau completa prevederea legala supusa controlului. Curtea Constitutionala nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si de aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constitutiei. Curtea Constitutionala se compune din 9 judecatori care sunt alesi pentru un mandate de 9 ani, mandat care nu poate fi prelungit sau innoit, ca o garantie a independentei judecatorului fata de autoritatea care l-a numit. Din trei in trei ani Curtea Constitutionala se innoieste cu o treime din judecatorii sai. Judecatorii ce compun Curtea Constitutionala sunt numiti: trei de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei, urmarindu-se prin numarul stabilit sa se asigure eficienta si operativitatea organului colegial, facilitatea adoptarii deciziilor, pastrarea echilibrului dintre autoritatile politice care ii desemneaza. In cazul in care se constata neconstitutionalitatea legilor, inainte de promulgarea acestora, legea se trimite spre reexaminare si daca este adoptata in aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere, obiectia de neconstitutionalitate este inlaturata, iar promulgarea devine obligatorie. Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare este definitiva si obligatorie. 5b. Comisiile de arbitraj Organizarea arbitrajului se face prin Curtea de arbitraj comercial international de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, in conditiile Regulamentului sau de organizare si functionare si potrivit Regulilor de procedura aplicabile in arbitrajul commercial ad-hoc. Prin litigiu comercial se intelege orice litigiu derivand dintr-un contract comercial, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, executarea sau desfiintarea lui, ca si din alte raporturi juridice comerciale. Litigiul comercial este intern cand decurge dintr-un contract intern si este international cand decurge dintr-un contract de comert exterior. Aceeasi distinctie se face si cu privire la raporturile juridice extracontractuale. Fiind o exceptie de la principiul potrivit caruia infaptuirea justitiei constituie monopol de stat, arbitrajul prezinta, prin caracteristicile sale numeroase avantaje, fata de solutionarea litigiilor pe calea procedurii de drept comun. a. Confidentialitatea. Principiul confidentialitatii in procedura arbitrajului, asigura solutionarea cu discretie a neintelegerilor care pot sa apara intre participanti la raporturile juridice de drept civil si in special in cauzele comerciale in care subiectii raportului juridic nu sunt interesati sa fie facute publice neintelegerile dintre ele; b. Eficienta. Arbitrajul este o procedura eficienta care asigura solutionarea cu celeritate a litigiilor, fara posibilitatea partii interesate de a obstructiona solutionarea litigiului si fara sistemul greoi al cailor de atac de drept comun. Procedura arbitrara cunoaste o singura cale de atac, actiunea in anulare, pe cand in procedura de drept comun exista caile ordinare si cele extraordinare de atac, care presupun termene pentru exercitarea lor, conditii si motive ce pot fi invocate, ceea ce face ca litigiul sa fie solutionat intr-un interval mare de timp, sa treaca o perioada mai indelungata de la sesizarea instantei pana la ramanerea definitiva sau irevocabila a hotararii, pana la posibilitatea ca hotararea sa poata fi pusa in executare silita;

23

Reglementarea este dominata de principium libertatii de vointa a partilor. Aceasta fiind ingradita numai de necesitatea respectarii ordinii publice sau bunelor moravuri. Potrivit principiului enuntat, partile pot sa stabileasca prin conventie arbitrala sau prin act scris, fie direct de comun acord, fie prin referire la o anumita reglementare avand ca obiect arbitrajul. Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara, in conformitate cu conventia arbitrala care se incheie, sub sanctiunea nulitatii, in scris. Conventia arbitrala se incheie sub forma: a. unei clauze compromisorii inscrisa in contract-prin care partile convin ca litigiile ce se vor naste din contractul in care sunt interesate sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe calea arbitrajului, validitatea clauzei copromisorii fiind independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa; b. unui compromis-prin care partile convin ca un litigiu ivit intre ele sa fie solutionat pe calea arbitrajului aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii, obictul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor. Principalul efect al conventiei arbitrale il constituie excluderea competentei instantelor judecatoresti pentru litigiul care face obiectul conventiei. Daca partile aflate in proces au incheiat o conventie arbitrala, pe care una dintre ele o invoca in fata instantei de judecata, instanta respectiva isi verifica competenta si va retine spre solutionare litigiul daca: a. paratul si-a formulat apararile in fond, fara nicio rezerva intemeiata pe conventia arbitrala; b. conventia arbitrala este lovita de nulitate sau este inoperanta; c. tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauza validitatii imputabile paratului in arbitral. In celelalte cazuri, instanta judecatoreasca, la cererea uneia dintre parti se va declara necompetenta daca va constata ca exista conventie arbitrala. In cazul in care apare conflict de competenta, intre o instanta judecatoreasca si un tribunal arbitral, acesta se solutioneaza de instanta ierarhic superioara instantei inaintea careia s-a ivit conflictul. Prin conventie arbitrala referitoare la un arbitraj comercial international, partile pot stabili ca locul arbitrajului sa fie in Romania sau in alta tara. Un litigiu arbitral care se desfasoara in Romania este international daca s-a nascut dintr-un raport juridic de drept privat cu element de extranietate.

c.

24

Curs V Magistratii instantelor 1. Statutul judecatorilor si procurorilor, dispozitii generale; 2. Drepturile si indatoririle judecatorilor si procurorilor; 3. Raspunderea judecatorilor si procurorilor. 1. Statutul judecatorilor si procurorilor, dispozitii generale In tarile democratice se acorda o importanta aparte determinarii unui statut al magistratilor. Printr-un asemenea statut se urmareste asigurarea inamovibilitatii judecatorilor, ca o conditie indispensabila pentru garantarea impartialitatii si independentei lor. Conceptul de magistrat, in sens strict juridic, este mai larg decat acela de judecator. In sensul legii de organizare judiciara, conceptul de magistrat include atat pe judecatori, cat si pe procurorii constituiti in parchete. Din corpul magisratilor trebuie sa faca parte cei mai buni juristi, caci importanta sociala a functiei de judecator sau procuror exced pe aceea a altor categorii de juristi. Ei sint cei care tin cumpana dreptatii si contribuie la asigurarea pacii sociale intr-o societate democratica. Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili in conditiile legii. Ei pot fi mutati prin transfer, delegare, detasare sau promovare, numai cu acordul lor, si pot fi suspendati sau eliberati din functie numai in conditiile prevazute de lege. Judecatorii sunt independenti, se supun numai legii si trebuie sa fie impartiali, orice persoana, organizatie, autoritate sau institutie este datoare sa respecte independenta judecatorilor. Procurorii numiti de Presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile legii. Ca si in cazul judecatorilor, procurorii care se bucura de stabilitate pot fi mutati prin transfer, detasare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegati, suspendati sau eliberati din functie in conditiile prevazute de lege. Prin intreaga lor activitate, judecatorii si procurorii sunt obligati sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respecte Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor si sa participe la formarea profesionala continua. Judecatorii nu pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta. 1a. Incompatibilitati si interdictii Pentru a asigura independenta judecatorilor si procurorilor: - functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, precum si cele de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri, in conditiile legii; - judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata de actul de justitie in cazuri care presupun existenta unui conflict intre interesele lor si interesul public de infaptuire a justitiei sau de aparare a

25

intereselor generale ale societatii, cu exceptia cazurilor in care conflictul de interese a fost adus la cunostinta, in scris, colegiului de conducere al instantei sau conducatorului parchetului si s-a considerat ca existenta conflictului de interese nu afecteaza indeplinirea impartiala a atributiilor de serviciu; - judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati, sa dea, anual, o declaratie pe propria raspundere in care sa mentionze daca sotul, rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusive, exercita o functie sau desfasoara o activitate juridica ori activitati de investigare sau cerecetare penala, precum si locul de munca al acestora. Declaratiile se inregistreaza si se depun la dosarul profesional; - judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica; - Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica declaratiile, rezultatele verificarilor se ataseaza la dosarul profesional; - judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii. Judecatorilor si procurorilor le este interzis: a. sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse; b. sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura; c. sa aiba calitatea de asociat sau de membru in organelle de conducere, administrare sau control la societatii civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome; d. sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic. Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic. Ei sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor politice. De asemenea, ei nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decat acelea in cadrul carora isi exercita functia si nu pot indeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizeaza de avocat. Judecatorii si procurorii pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai oricaror persoane juridice de drept privat fara scop lucrativ. Ei pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale, pot paticipa la elaborarea de publicatii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrari literare ori stiintifice si pot participa la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic. 1b. Admiterea in magistratura si formarea profesionala initiala a judecatorilor si procurorilor Admiterea in magistratura a judecatorilor si procurorilor se face pe baza de concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor si bunei reputatii. Admiterea si formarea profesionala initiala in vederea ocuparii functiei de judecator si

26

procuror se realizeaza prin Institutul National al Magistraturii. Formarea profesionala initiala in cadrul Institutului National al Magistraturii consta in pregatirea teoretica si practica a auditorilor de justitie pentru a devein judecatori sau procurori. Programul de formare profesionala a auditorilor de justitie se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii. Auditorii de justitie beneficiaza de o bursa avand caracterul unei indemnizatii lunare corespunzatoare functiei de judecator stagiar si procuror stagiar, in raport cu vechimea pe care o au ca auditori. 1c. Judecatorii si procurorii stagiari. Judecatorii si procurorii stagiari sunt numiti in functie de catre Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obtinuta prin insumarea celor trei medii de la sfarsitul fiecarui an de studiu si de la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii. Conducerea instantelor si a parchetelor este obligata sa asigure toate conditiile pentru buna desfasurare a stagiului. Judecatorii stagiari judeca: a. cererile privind pensile de intretinere, cererile privind inregistrarile si rectificarile in registrele de stare civila, cererile privind propririle, incuviintarea executarii silite, investirea cu formula executorie si luarea unor masuri asiguratorii; b. litigiile patrimoniale avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, in cazul in care valoarea obiectului litigiului nu depaseste 10 mii RON; c. plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor contraventionale; d. somatie de plata; e. constatarea interventiei amnistiei ori gratierii; f. infractiunile prevazute la art. 279 alin.2 lit.a) din Codul de procedura penala;. Procurorii stagiari au dreptul sa puna concluzii in instanta, sa efectueze si sa semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate. Solutiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care ii coordoneaza. Dupa incheierea perioadei de stagiu, judecatorii si procurorii stagiari sunt obligati sa se prezinte la examenul de capacitate. Lipsa nejustificata de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calitatii de judecator sau procuror stagiar. Examenul de capacitate consta in verificarea cunostintelor teoretice si practice prin probe scrise sau orale. Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constitutionale ale statului de drept, institutiile de baza ale dreptului, organizarea judiciara si Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor. Probele cu caracter practic constau in solutionarea de spete si intocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecatori si procurori, in functie de specificul activitatii acestora. Dupa validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecatorii si parchetele de pe langa aceste instante se publica de indata, separat pentru judecatori si procurori, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, si se afiseaza la sediile instantelor si parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii. 1d. Numirea judecatorilor si procurorilor

27

Judecatorii si procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Propunerile de numire se fac in cel mult 30 de zile de la data validarii examenului de capacitate. Poate fi numita judecator sau procuror militar persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru intrarea in magistratura, dupa dobandirea calitatii de ofiter activ in cadrul Minsiterului Apararii Nationale. Pot fi numiti in magistratura, pe baza de concurs, fostii judecatori si procurori care si-au incetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridica, avocati, notari, asistenti judiciari, consilierii juridici, personalul de probatiune cu studii superioare juridice, ofiterii de politie judiciara cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au indeplinit functii de specialitate juridical in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatul Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane si Institutului Roman pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din invatamantul juridic superior acreditat, precum si magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu o vechime in specialitate de cel putin 5 ani. Dupa numirea in functia de judecator sau procuror, persoanele prevazute la alin.1 sut obligate sa urmeze, pe o perioada de 6 luni, un curs de formare profesionala in cadrul Institutului National al Magistraturii, care va cuprinde in mod obligatoriu elemente de drept comunitar. Persoanele numite in conditiile prezentului articol nu pot fi delegate, detasate, transferate si nu pot promova la alte instante sau parchete timp de cel putin 3 ani de la numirea in functie. Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun juramantul, refuzul depunerii atrage, de drept, nulitatea numirii in functie. Juramantul se depune in sedinta solemna, in fata judecatorilor instantei sa, dupa caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecatorul sau procurorul, dupa citirea actului de numire. Depunerea jurantului se consemneaza intr-un proces-verbal, care se semneaza de conducatorul instantei sau, dupa caz, al parchetului si de 2 dintre judecatorii sau procurorii prezenti, precum si de cel care a depus juramantul. Depunrea juramantului nu este necesara in cazul transferului sau al promovarii judecatorului ori procurorului in alta functie. 1e. Delegarea, detasarea si transferul magistratilor. Potrivit prevederilor art. 57 alin.1 din lege, in cazul in care o judecatorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate functiona normal din cauza absentei temporare a unor judecatori, existentei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, presedintele curtii de apel, la propunerea presedintelui respectivei instante din circumscriptia acelei curti de apel, poate delega judecatori de la alte instantei din circumscriptia mentionata, cu acordul scris al acestora. Delegarea judecatorilor de la judecatorii, tribunale si tribunale specializate in circumscriptia altei curti de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel in circumscriptia careia se cere delegarea si cu avizul presedintelui curtii de apel unde acestia functioneaza. Delegarea judecatorilor curtilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel.

28

Delegarea in functii de conducere a judecatorilor de la curtile de apel, tribunale specializate si judecatorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, pana la ocuparea functiei prin numire in conditiile legii. Delegarea in functii de conducere de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a judecatorilor de la aceasta instanta se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Delegarea judecatorilor se poate face pe o perioada de cel mult 6 luni si poate fi prelungita, cu acordul scris al acestora, cel mult inca 6 luni. In interesul serviciului, procurorii pot fi delegati, cu acordul scris al acestora, inclusiv in functii de conducere, de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioada de cel mult 6 luni si poate fi prelungita, cel mult 6 luni. Magistratii-asistenti pot fi delegati cu acordul scris al acestora, in functiile de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-sef de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pe o perioada de cel mult 6 luni si poate fi prelungita cel mult inca 6 luni. Consiliul Superior al Magistraturii dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite, la solicitarea acestor institutii, precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale. Durata detasarii este cuprinsa intre 6 luni si 3 ani. Detasarea se prelungeste o songura data, pentru o durata de pana la 3 ani, in conditiile legii. Personalul detasat in strainatate nu poate beneficia in tara de aceleasi drepturi acordate de institutia unde este detasat. Perioada detasarii constituie vechime in functia de judecator sau procuror. Dupa incetarea detasarii, judecatorul sau procurorul revine in functia detinuta anterior. Detasarea nu se poate face la instante sau parchete de nivel superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze potrivit legii. Transferul judecatorilor si procurorilor de la o instanta la alta instanta sau de la un parchet la alt parchet ori la o institutie publica se aproba, la cererea celor in cauza, de Consiliul Superior al Magistraturii. La cererea motivata, judecatorii pot fi numiti in functia de procuror, iar procurorii, in functia de judecatori, prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevazute in lege. Pentru numirea in functie, candidatii vor sustine un interviu in fata sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii in cazul procurorilor care solicita numirea ca judecatori si, respectiv, a sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii in cazul judecatorilor care solicita numirea ca procuror. Presedintele Romaniei nu poate refuza numirea decat motivat, aducand la cunostina Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului. 1f. Suspendarea din functie si incetarea functiei de judecator si procuror Judecatorul sau procurorul este suspendat din functie in urmatoarele cazuri: a. cand a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa prin ordonanta de rechizitoriu; b. cand sufera de o boala psihica, care il impiedica sa-si exercite functia in mod corespunzator;

29

c. cand a fost sanctionat disciplinar (art. 100 lit.d). Suspendarea din functie a judecatorilor si procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii. In perioada suspendarii din functie, judecatorului si procurorului i se platesc drepturile salariale, perioada respectiva nu constituie vechime in magistratura. Judecatorii si procurorii sunt eliberati din functie in urmatoarele cazuri: a. demisie; b. pensionare, potrivit legii; c. transfer intr-o alta functie, in conditiile legii; d. incapacitate profesionala; e. ca sanctiune disciplinara; f. condamnarea definitiva a judecatorului sau procurorului pentru o infractiune; g. daca au devenit lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii; h. nepromovarea examenului (art. 33 alin.14); i. neindeplinirea conditiilor referitoare la cetatenia romana si la starea de sanatate. Eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor se dispune prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii. In cazul in care judecatorul sau procurorul cere eliberarea din functie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devina efectiva, daca prezenta judecatorului sau procurorului este necesara. Judecatorul sau procurorul eliberat din functie din motive neimputabile isi pastreaza gradul profesional dobandit in ierarhia instantelor sau a parchetelor. 2. Drepturile si indatoririle judecatorilor si procurorilor Raspunderea si complexitatea functiei de judecator si procuror, interdictiile si incompatibilitatile prevazute de lege pentru aceste functii determina si stabilirea drepturilor judecatorilor si procurorilor. Principalele drepturi ale magistratilor: - dreptul la o remuneratie pentru activitatea desfasurata, in raport cu nivelul instantei sau parchetului, cu functia detinuta, cu vechimea in magistratura si cu alte criterii prevazute de lege. Stabilirea salarizarii se face avandu-se in vedere rolul, raspunderea si complexitatea activitatii, pregatirea si competenta profesionala a magistratilor; - de a fi aparati impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea; - dreptul de a se organiza sau sa adere la organizatii profesionale locale, nationale sau internationale, in scopul apararii intereselor lor profesionale; - dreptul de a li se asigura masuri speciale de protectie impotriva amenintarilor, violentelor sau oricaror fapte care ii pun in pericol pe ei, familiile sau bunurile lor; - beneficiaza de asigurare pentru risc profesional, realizata din fondurile bugetare ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Minsiterului Justitiei, Ministerului Public sau, in cazul judecatorilor si procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apararii Nationale, in cazul in care viata, sanatatea ori bunurile le sunt afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea;

30

beneficiaza anual de un concediu de odihna de 35 de zile lucratoare; dreptul la concedii medicale si la alte concedii, in conformitate cu legislatia in vigoare; - dreptul la inchirierea locuintelor de serviciu; - in cazul pensionaii pentru limita de varsta, titularul contractului de inchiriere si, dupa caz, sotul ori sotia acestuia ii pastreaza drepturile locative pe tot parcursul vietii; - beneficiaza anual de 6 calatorii in tara dus-intors, gratuite, sau de decontare a combustibilului in cazul in care deplasarea se efectueaza cu autoturismul; - judecatorii si procurorii cu vechime continua in magistratura de 20 de ani beneficiaza, la data pensionarii sau a eliberarii din functie pentru motive neimputabile, de o indemnizatie egala cu 7 indemnizatii de incadrare lunare brute, care se impoziteaza potrivit legii; - judecatorii si procurorii cu o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura beneficiaza, la implinirea varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de activitate inainte de data pensionarii; - pentru merite deosebite in activitate, judecatorii si procurorii pot fi distinsi cu Diploma Meritul judiciar, car se acorda de Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecatori, si la propunerea ministrului justitiei, pentru procurori. Principalele obligatii ale magistratilor sint: - sa apere independenta justitiei. Judecatorii si procurorii trebuie sa-si exercite functia cu obiectivitate si impartialitate, avand ca unic temei legea, fara a da curs presiunilor si influentelor de orice natura; - sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in profesie si in societate; - sunt obligati sa rezolve lucrarile in termenele stabilite si sa solutioneze cauzele in termen rezonabil, in functie de complexitatea acestora, si sa respecte secretul profesional; - sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor la care a participat, inclusiv dupa incetarea exercitarii functiei; - sunt obligati sa aiba, in timpul sedintelor de judecata, tinuta vestimentara corespunzatoare instantei la care functioneaza; - sa impuna ordine si solemnitate in timpul solutionarii cauzelor si sa adopte o atitudine demna si civilizata fata de parti, avocati, martori, experti, interpreti ori alte personae si sa le solicite acestora un comportament adecvat; - judecatorii si procurorii sunt obligati sa prezinte, in conditiile si la termenele prevazute de lege, declaratia de avere si desclaratia de interese. 3. Raspunderea judecatorilor si procurorilor. Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii. Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducatorii instantelor ori ai parchetelor, in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare. In caz de infractiune flagranta, judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi retinuti si supusi perchezitiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de indata de organul care a dispus retinerea sau perchezitia.

31

Judecatorii si procurorii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afecteaza prestigiul justitiei. Constituie abateri disciplinare: a. incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii; b. manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu; c. desfasurare de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu; d. nerespectarea secretului deliberarii sau a cofidentialitatii lucrarilor care au acest caracter; e. nerespecrarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor; f. refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu; g. refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, conluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces; h. exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune; i. efectuarea cu intarziere a lucrarilor, din motive imputabile; j. absente nemotivate de la serviciu, in mod repetat; k. atitudinea nedemna in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili; l. imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror; m. nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor; n. participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor; o. lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti sau a actelor judiciare ale procurorului, in conditiile legii; p. nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii. Exista rea-credinta atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane. Exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, normele de drept material ori procesual. Sanctiunile disciplinare care se pot aplica judecatorilor si procurorilor, proportional cu gravitatea abaterilor sunt: a. avertismentul; b. diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 20% pe o perioada de pana la 6 luni; c. mutarea disciplinara pentru o perioada de pana la un an la o alta instanta sau la un alt parchet, situate in circumscriptia altei curti de apel ori in circumscriptia altui parchet de pe langa o curte de apel; d. suspendarea din functie pe o perioada de pana la 6 luni; e. excluderea din magistratura. Sanctiunile disciplinare se aplica de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice.

32

Curs VI Organizarea si functiile avocaturii 1. Consideratii generale; 2. Dobandirea calitatii de avocat; 3. Drepturile si indatoririle avocatilor. In literatura juridica de specialitate d'Aguesseau afirma cu privire la institutie, afirmatie devenita celebra: Avocatura este tot atat de veche ca si magistratura , tot atat de nobila ca si virtutea, tot atat de necesara ca si justitia. Avocatul este persoana, care avand o calificare juridica superioara, asigura apararea justitiabililor in fata instantelor judecatoresti sau altor autoritati publice, in conditiile determinate de lege. Rolul avocatului nu poate fi redus, insa la functia de reprezentare sau asistare a justitiabililor, el este unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai judecatorului. El poate contribui intr-o maniera decisiva la o corecta stabilie a faptelor, la interpretarea adecvata a legii aplicabile conflictului dedus judecatii, si, in final, la pronuntarea unei hotarari temeinice si legale. El prezinta judecatorului cererile partilor si faciliteaza administrarea materialului probatoriu pertinent si concludent in solutionarea cauzelor supuse judecatii. O atare abordare, fireasca, a profesiei nobile de avocat contribuie si la solutionarea rapida a cauzelor. Potrivit prevederilor art.1 din Legea nr.51\1995, profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile legii si ale statutului profesiei. Se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania. Avocatul trebuie sa se supuna regulilor eticii profesionale. In exercitarea profesiei avocatul promoveaza si apara drepturile si libertatile omului. Are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata tuturor instatelor, autoritatilor si institutiilor, precum si a altor persoane, care au obligatia sa permita si sa asigure desfasurarea nestingherita a activitatii avocatului, in conditiile legii. Are dreptul si obligatia de a starui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea partilor. Portivit prevederilor art.3 din lege, activitatea avocatului se realizeaza prin: a. consultatii si cereri cu caracter juridic; b. asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor, precum si a altor persoane juridice, in conditiile legii; c. redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare; d. asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor incheiate; e. apararea si reprezentarea persoanelor cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina; f. activitati de mediere;

33

g. activitati fiduciare constand in primirea in deposit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, dupa incheierea procedurii succesorale sau a lichidarii, precum si plasarea si valorificarea acestora, in numele si pe seama clientului, activitati de administrare a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate; h. stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale la sediul profesional al avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor astfel inregistrate; i. activitatile prevazute la lit.g) si h) se pot desfasura in temeiul unui nou contract de asistenta juridica; j. activitatile prevazute la alin. l) se exercita numai de avocat, daca legea nu prevede altfel. Legea prevede de asemenea ca, activitatile mentionate se exercita numai de avocat, daca legea nu prevede altfel. Avocatura are practic doua functii, de asistenta si de reprezentare. In exercitarea dreptului sau de a reprezenta persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor, precum si al altor persoane fizice sau juridice, avocatul este indriduit sa foloseasca oricare dintre aceste mijloace. In exercitarea profesiei si in legatura cu acestea, avocatul este protejat de lege. 1a. Formele de exercitare a profesiei de avocat. Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: 1. cabinetele individuale; 2. cabinetele asociate; 3. societati civile profesionale sau societati profesionale cu raspundere limitata. In cabinetul individual isi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei. Drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate isi pastreaza caracterul personal si nu pot fi cedate. In mod corespunzator cabinetele individuale se pot asocia si cu societatile civile profesionale. Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati tehnico-economice in vederea exercitarii profesiei si isi pastreaza individualitatea in relatiile cu clientii. Societatea civila profesionala se constituie din 2 sau mai multi avocati definitivi. In societatea civila profesionala isi pot exercita profesia si avocati colaboratori sau avocati salarizati. Societatea civila profesionala si avocati care profeseaza in cadrul ei nu pot acorda asistenta juridica persoanelor cu interese contrare. Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile profesionale cu raspundere limitata pot avea si proprietate comuna. Avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea baroului din care face parte, insa, nu isi poate exercita profesia, in acelasi timp, in mai multe forme de exercitare a acesteia. Sociatatea profesionla cu raspundere limitata este o societate cu personalitate juridica, prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi, aflati in exercitiul profesiei, indiferent daca detin sau nu ori daca apartin sau nu altei forme de exercitare a profesiei. Dobandirea personalitatii juridice a societatii profesionale cu raspundere limitata are loc la data inregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal. Societatea profesionala cu raspundere limitata este titulara a unui patrimoniu propriu.

34

Obligatiile si raspunderea societatii profesionale cu raspundere limitata sunt garantate cu patrimonial propriu, asociatii raspunzand personal numai in limita aportului social al fiecaruia. In situatia in care societatea se constituie din avocati care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urma pot sa nu fie supuse lichidarii, daca asociatii convin altfel. 2. Dobandirea calitatii de avocat Poate fi membru al unui barou din Romania cel care indeplineste urmatoarele conditii: a. are exercitiul drepturilor civile si politice; b. este licentiat al unei facultati de drept cu durata stabilita de lege; c. nu se gaseste in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de prezenta lege; d. este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei. Este nedemn de a fi avocat: a. cel condamnat prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei; b. cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturile si libertatile fundamentale ale omului, stabilite prin hotarare judecatoreasca, sau a savarsit abateri disciplinare grave, sanctionate cu masura excluderii din profesie, ca sanctiune disciplinara; c. cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata stabilita prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara; d. falitul fraudulos, chiar reabilitat. Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu: a. activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat; b. ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri; c. exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert. Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu: a. calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene; b. activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior; c. activitatea literara si publicistica; d. calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat, administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara, in conditiile legii. Primirea in profesie de avocat se realizeaza numai in baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel putin anual si la nivel national, potrivit legii si Statutului profesiei de avocat. Examenul se sustine in cadrul Institutului National pentru Perfectionarea Avocatilor si se desfasoara in mod unitar, in centrele teritoriale ale acesteia, avand la baza o metodologie elaborate si aprobata de Consiliul U.N.B.R. La inceputul exercitarii profesiei, avocatul efectueaza in mod obigatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, timp in care are calitatea de avocat stagiar. Conditiile efectuarii stagiului, drepturilor si obligatiile avocatului stagiar, ale

35

avocatului indrumator, precum si ale baroului fata de acestia sunt reglementate prin statutul profesiei. Dupa efectuarea stagiului avocatul stagiar va sustine examenul de definitivare, avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie. Activitatea unui avocat stagiar poate fi indrumata numai de avocati definitivi cu o vechime de cel putin 6 ani in aceasta calitate si care se bucura de o reputatie profesionala nestirbita. Cel care a promovat examenul de primire in profesia de avocat si care pana la data sustinerii examenului de primire in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani, dobandeste calitatea de avocat definitiv, fara sustinerea examneului de definitivare, cu conditia promovarii examenului de definitivat in profesia din care provine. Dispozitiile aliniatului (5), din lege, se aplica si persoanelor care au promovat examenul de intrare in profesia de avocat si care au indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamenului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ timp de 5 ani. Avocatul stagiar care a exercitat cel putin un mandate de palamentar, primar, viceprimar, presedinte de consiliu judetean sau vicepresedinte de consiliu judetean, dobandeste la cerere calitatea de avocat definitiv. Calitatea de avocat inceteaza: a. prin renuntarea scrisa la exercitiul profesiei; b. prin deces; c. daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca sanctiune disciplinara; d. daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, conform legii. Calitatea de avocat este suspendata: a. in caz de incompatibilitate, pe durata existentei acestei stari; b. pe perioada interdictiei de a profesa, dispusa prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara; c. in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre barou, catre U.N.B.R. si catre propriu de asigurari sociale, timp de 3 luni de la scadenta acestora si pana la lichidarea integrala a datoriilor; d. la cererea scrisa a avocatului. 3. Drepturile si indatoririle avocatului Drepturile avocatilor Avocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care dobandeste data certa prin inregistrare in registrul oficial de evidenta. Avocatul, precum si clientul au dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica sau sa il modifice de comun acord, in conditiile prevazute de statutul profesiei. Renuntarea unilaterala a clientuui nu constituie cauza de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale prestate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in interesul procesual al clientului. Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul procesual al clientului sau.

36

Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacata la consiliul baroului, a carui hotarare este definitiva. Avocatii au propriul sistem de asigurari sociale, care se bazeaza pe contributia acestora, precum si pe alte surse prevazute de lege ori de Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor. Timpul servit in avocatura este considerat vechime in munca. Pentru asigurarea secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul sau sunt invincibile. Perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau ridicarea de inscrisuri si bunuri nu poate fi facuta decat de procuror, in baza unui mandat emis in conditiile legii. Nu vor putea fi ascultate si inregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului si nici nu va putea fi interceptata si inregistrata corespondenta sa cu caracter profesional, decat in conditiile si procedura prevazute de lege. In exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de lege, fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat. Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintei de judecata, sa nu foloseasca cuvinte sa expresii de natura a aduce atingere autoritatii, demnitatii si onoarei completului de judecata, procurorului, celorlalti avocati si partilor ori reprezentantilor acestora din proces. Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in fata instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a altor organe administrative de jurisdictie si numai daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea in acea cauza si sunt necesare stabilirii adevarului. Indatoririle avocatilor Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara. Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou. Avocatul este obligat sa se asigure pentru raspunderea profesionala, in conditiile stabilite prin statutul profesiei. Avocatul este obligat sa participle la toate sedintele convocate de consiliul baroului, la activitatile profesionale si la sedintele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetata si in mod nejustificat constituie abatere disciplinara. Avocatul este obligat sa tina evidentele cerute de lege si de statut cu privire la cauzele in care s-a ingajat si sa achite cu regularitate si la timp taxele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului baroului si a fondurilor Casei de Asigurari a Avocatilor din Romania si ale filialelor. Avocatul este obligat sa restituie actele ce iau fost incredintate persoanei de la care le-a primit. Avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe si nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigiose concrete ale pricinii. Avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii niciunei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decat daca are dezlegarea prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza. Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele

37

si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentat al vreunei parti in cauza. Daca a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfasura nicio activitate profesionala in acea cauza. Avocatul este obligat sa poarte roba in fata instantelor judecatoresti. Purtarea robei in afara incintei instantei judecatoresti este interzisa, cu exceptia cazurilor in care avocatul este delegate de catre organele profesiei sa reprezinte baroul sau U.N.B.R. intr-o ocazie care impune aceasta tinuta. Este interzis avocatului ca, in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa foloseasca procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul dobandirii clientelei. De asemenea, este interzis sa foloseasca mijloace de reclama sau de publicitate in acelasi scop. Statutul stabileste cazurile si masura in care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.

38

Curs VII Organizarea profesiei de avocat 1. Baroul; 2. Uniunea Barourilor din Romania-U.N.B.R.; 3. Raspunderea disciplinara. 1. Baroul Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei, in limitele competentelor prevazute in prezenta lege. Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret. Organele de conducere colegiale iau hotarari numai prin vot deschis, deliberarile si votul constituie secret profesional. Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti, sediul baroului este orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti. Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de consiliul baroului. Patrimoniul baroului poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii. Organele de conducere ale baroului sunt: a. adunarea generala; b. consiliul; c. decanul. In cadrul baroului isi desfasoara activitatea comisia de cenzori si comisia de disciplina. Organizarea, functionarea, precum si atributiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat. Adunarea generala este formata din toti avocatii inscrisi in tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei, avand urmatoarele competente: a. stabileste masuri pentru exercitarea profesiei in baroul respectiv, in limitele legii si ale statutului; b. alege si revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani si poate fi reales o singura data. Decanul se alege dintre avocatii cu o vechime de minim 10 ani in profesie; c. alege delegatii baroului la Congresul avocatilor; d. aproba proiectul de buget al baroului si da descarcare consiliului cu privire la activitatea si gestiunea sa. Sedinta adunarii generale este condusa de decan impreuna cu 5 membri alesi prin vot deschis de cei prezenti, dintre care unul va fi desemnat secretar. In caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului niciunul dintre acestia nu va face parte din prezidiu, iar sedinta va fi condusa de cel ma in varsta membru present. Adunarea generala este legal constituita cu participarea a cel putin a unei treimi din numarul total al membrilor sai. Hotararile adunarii generale se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot. Adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu participarea majoritatii mebrilor adunarii generale a baroului. Participarea la adunarea generala de alegere a organelor de conducere a baroului se face personal. Avocatul membru al baroului nu poate delega exercitarea dreptului sau de vot unui alt avocat.

39

Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, alesi pe o perioada de 4 ani si care au o vechime continua in profesie de minim 8 ani. Decanul si prodecanul se include in acest numar. Consiliul baroului are urmatoarele atributii: a. adopta hotarari pentru aplicarea si respectarea prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei; b. duce la indeplinire hotararile Consiliului U.N.B.R. si ale adunarii generale a baroului; c. intocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor, membri ai baroului, si il comunica celor in drept; d. adopta masuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar si deontologic, pentru solutionarea sesizarilor si reclamatiilor, in conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei; e. verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de primire in profesie si adopta primirea in profesie cu examen sau cu scutire de examen; f. hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra incetarii acesteia; g. solutioneaza cererile de transfer in conformitate cu prevederile legii si ale statutului profesiei; h. verifica si constata daca actele privind constituirea, modificarea si schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum si conventiile de grupare sau de conlucrare profesionala indeplinesc conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei; organizeaza si tine evidenta acestora; i. sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocatilor; j. suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, avocatul care nu achita taxele si contributiile prevazute de lege si de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenta acestora, daca a fost avertizat despre neplata si nu s-a conformat obligatiei; k. solutioneaza contestatiile impotriva deciziei decanului privind onorariile; l. stabileste cota de contributie a avocatilor la bugetul broului; m. aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului; n. alege prodecanul baroului; o. solutioneaza plangerile si contestatiile impotriva deciziilor decanului baroului; p. indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarate de Cosiliul U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R. Decanul baroului are urmatoarele competente: a. reprezinta baroul in raporturile acestuia cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate; b. convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului; c. aproba cererile de asistenta juridica gratuita; d. exercita caile de atac impotriva hotararilor comisiei de disciplina si impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac; e. ordonanteaza cheltuielile baroului; f. ia masuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta adunarii generale sau a consiliului baroului; g. indeplineste orice alte aributii pevazute de lege sau hotarare de organelle de conducere ale U.N.B.R. si date in competenta sa. Prodecanul il inlocuieste pe decan la cererea sau in absenta acestuia. Daca decanul si prodecanul sunt in imposibilitatea temporara de a-si exercita functile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a indeplini, in tot sau in parte, atributiile

40

decanului. La Baroul Bucuresti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre prodecanul pe care il desemneaza in scris. Avocatul nemultumit de decizia decanului o poate ataca la consiliul baroului. Uniunea Nationala a Barourilor din Romania-U.N.B.R. U.N.B.R. este formata din toate barourile din Romania si are sediul in capitala tarii, municipiul Bucuresti, este persoana juridica de interes public, are patrimoniu si buget propriu. Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt: a. Congresul Avocatilor; b. Consiliul U.N.B.R.; c. Comisia permanenta a U.N.B.R.; d. Presedintele U.N.B.R.; In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza: a. Comisia centrala de cenzori; b. Comisia centrala de disciplina; c. Aparatul tehnic-administrativ. Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, si din membrii Consiliului U.N.B.R. Congresul avocatilor are urmatoarele atributii: a. analizeaza si aproba raportul anual al Consiliului U.N.B.R.; b. alege Comisia centrala de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de Asigurari a Avocatilor; c. face propuneri autoritatilor cu drept de initiative legislative privind profesia de avocat; d. adopta hotarari privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale si respectarea regulilor deontologice ale profesiei; e. alege si revoca membrii Comisiei centrale de disciplina; f. aproba bugetul anual al U.N.B.R. si executia bugetara anuala a acestuia; g. hotararile congresului sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei. Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor si reprezentantii barourilor alesi potrivit normei de reprezentare stabilite in statutul profesiei. Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani. Consiliul U.N.B.R. are urmatoarele atributii: a. este organul reprezntativ si deliberativ al barourilor din Romania si asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.; b. duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor; c. exercita controlul asupra activitatii si asupra hotararilor Comisiei permanente a U.N.B.R.; d. adopta hotarari in toate problemele privind pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor, precum si recomandari privind relatiile dintre barouri; e. verifica legalitatea si temeinicia deciziilor de primire in profesie, date de catre consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;

41

f. coordoneaza activitatea Casei de Asigurari a Avocatilor si adopta regulamentul acestuia; g. acorda, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de presedinte de onoare al U.N.B.R.; h. indeplineste si alte atributii prevazute de lege si adopta hotarari in interesul profesiei, cu respectarea legii. Comisia permanenta a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt repezentanti ai Baroului Bucuesti, iar 10 membri sunt repezentanti ai celorlalte barouri din tara. Presedintele si viceprsedintele U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. si se include in cei 15 mebri. Mandatul membrilor este de 4 ani. Comisia permanenta a U.N.B.R. are urmatoarele atributii: a. este organul executive al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanenta si de legatura cu barourile U.N.B.R.; b. duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor si ale Consiliului U.N.B.R. si supravegheaza executarea acestor hotarari de catre barouri, adoptand decizii corespunzatoare; c. organizeaza serviciile Consiliului U.N.B.R. si serviciile proprii si angajeaza personalul acestora; d. in realizarea atributiilor sale, emite decizii executorii; e. aproba propunerile barourilor de desemnare a comisiilor teritoriale necesare pentru sustinerea examenului de intrare si definitivare in profesia de avocat; f. accepta donatiile si legatele facute de U.N.B.R.; g. Comisia permaneta a U.N.B.R. indeplineste si alte atributii stabilite de lege sau de organele ierarhice ale profesiei. Presedintele U.N.B.R. are urmatoarele atributii: a. reprezinta U.N.B.R. in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate; b. incheie conventii, acorduri si contracte in numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.; c. convoaca si conduce sedintele Consiliului U.N.B.R. si ale Comisiei permanente a U.N.B.R.; d. semneaza actele Consiliului si ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.; e. supravegheaza relatiile dintre structurile centrale ale profesiei si barouri, precum si relatiile dintre barouri; f. acorda sprijin si ajutor barourilor in relatiile lor cu autoritatile centrale si locale; g. vegheaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de desfasurare a activitatii avocatilor la instantele judecatoresti si la organelle de urmarire penala. Presedintele este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre vicepresedintele pe care il desemneaza in acest scop. Consiliul U.N.B.R. stabileste necesar indeplinirii atributiilor functiei pentru presedintele U.N.B.R. Asistenta judiciara In cazurile prevazute de lege, barourile asigura asistenta judiciara in urmatoarele forme: a. in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala;

42

b. in orice alte cauze decat cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, in conditiile legii; c. asistenta judiciara prin avocat, acordata la solicitarea organelor administratiei publice locale. In cazuri de exceptie, daca drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistentei de specialitate juridica. Decanul baroului sau avocatul caruia decanul i-a delegat aceasta atributie va desemna, in termen de 3 zile, un avocat inscris in Registrul de asistenta judiciara, caruia ii transmite, odata cu instiintarea desemnarii si incheierea. Decanul baroului are obligatia de a comunica si beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el insusi desemnarea unui avocat, cu consimtamantul acestuia, in conditiile legii. Avocatul desemnat sa acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza sarcina profesionala decat in caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate. Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinara, in conditiile legii. Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renuntarea unilaterala si nejustificata a acestuia la asistenta acordata de avocatul desemnat duce la incetarea ajutorului public sub forma asistentei prin avocat. Avocatul care acorda asistenta judiciara nu are dreptul sa primeasca de la client sau de la cel aparat niciun fel de remuneratie sau de alte mijloace de recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor. 4. Raspunderea disciplinara Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei. Avocatul care conduce asistenta judiciara de pe langa fiecare instanta este obligat sa sesizeze in scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, in conditiile legii. Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice plangere facuta impotriva unui avocat si sa il instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita impotriva unui avocat. Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare sunt de competenta consiliului baroului. Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare privind decanii barourilor si membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competenta Consiliului U.N.B.R. Persoana anchetata sau trimisa in judecata disciplinara nu participa la luarea hotararii. Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a actiunii disciplinare. In toate cazurile actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii. In cadrul fiecarui barou se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina care judeca, in prima instanta si in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii din acel barou. In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Comisia centrala de disciplina, care judeca:

43

a. ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile savarsite de membrii Consiliului U.N.B.R. si de decanii barourilor; b. in contestatie, in complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei. Recursul declarat impotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplina, ca instanta de fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanta disciplinara in plenul sau, in afara de persoana implicate in cauza. Impotriva hotararilor pronuntate, partea interesata poate declara recurs la sectia de conteincios a Curtii de Apel Bucuresti, a carei hotarare este definitiva si irevocabila. Procedura judecarii abaterilor disciplinare este stabilita in statutul profesiei si se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila. Sanctiunile disciplinare sunt: a. mustrarea; b. avertismentul; c. amenda de la 50 lei la 500 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face in termen de 30 zile de la data ramanerii definitive a hotararii disciplinare. Neachitarea in acest termen atrage suspendarea de drept din exercitiul profesiei, pana la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizeaza periodic de catre Consiliul U.N.B.R., in functie de rata inflatiei; d. interdictia de a exercita profesia de la o luna la un an; e. excluderea din profesie. In perioada interdictiei avocatul nu poate presta sub nicio forma asistenta juridica, nu poate face uz de calitatea de avocat si nu poate participa la activitatea organelor profesiei. Impotriva deciziei disciplinare poate declara recurs persoana interesata, decanul baroului si presedintele uniunii, in termen de 15 zile de la comunicare. In caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua masura suspendarii avocatului din exercitiul profesiei pana la judecarea definitiva a cauzei. Impotriva incheieirii prin care s-a luat aceasta masura se poate declara recurs in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul este suspensiv de executare si va fi solutionat de urgenta. In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Casa de Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii si acordarii si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea speciala. Barourile si avocatii sunt obligate sa puna la dispozitie comisiei de cenzori si inspectorilor financiari ai Casei de Asigurari a Avocatilor toate datele privind veniturile asupra carora se retine contributia pentru fondul de pensii si ajutoare sociale.

44

Curs VIII. Organizarea si functiile activitatii notariale 1. 2. 3. 4. 5. Consideratii generale; Competenta notarilor publici; Organizarea activitatii notarilor publici; Drepturile si indatoririle notarilor publici; Controlul activitatii notariale, arhiva si evidenta activitatii.

1. Consideratii generale Activitatea notariala asigura persoanelor fizice si juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum si exercitiul drepturilor si ocrotirea intereselor, in conformitate cu legea. Activitatea notarila se realizeaza de notarii publici prin acte notariale si consultatii juridice notariale, in conditiile legii. Actul public este investit sa indeplineasca un serviciu de interes public si are statutul unei functii autonome. Actele notariale pot fi efectuate si de misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, precum si de alte institutii, in conditiile si limitele legii. Notarii publici si alte institutii care desfasoara activitate notariala, au obligatii sa verifice ca actele pe care le instrumenteaza sa nu cuprinda clauze contrare legii si bunelor moravuri, sa ceara si sa dea lamuriri partilor asupra continutului acestor acte spre a se convinge ca le-au inteles sensul si le-au acceptat efectele, in scopul prevenirii litigiilor. In cazul in care actul solicitat este contrar legii si bunelor moravuri, notarul public va refuza intocmirea lui. Daca inscrisul prezentat are un continut indoielinic, iar notarul public nu poate refuza instrumentarea actului, va atrage atentia partilor asupra consecintelor juridice la care se expun si va face mentiune expresa in act. Daca partea se opune la inserarea mentiunii, notarul public va refuza intocmirea actului. Activitatea notariala se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala. 2. Competenta notarilor publici a. b. c. d. e. f. g. h. i. j. k. l. Notarul public indeplineste urmatoarele functii: redactarea inscrisurilor cu continut juridic, la solicitarea partilor; autentificarea inscrisurilor redactate de notarul public, de parte personal sau de avocat; procedura succesorala notariala; certificarea unor fapte, in cazurile prevazute de lege; legalizarea semnaturilor de pe inscrisuri, a specimentelor de semnatura, precum si a sigiliilor; darea de data recenta inscrisurilor prezentate de parti; primirea in depozit a inscrisurilor si documentelor prezentate de parti; actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin si al cecurilor; legalizarea copiilor de pe inscrisuri; efectuarea si legalizarea traducerilor; eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a intocmit; orice alte optiuni prevazute de lege.

45

Notarii publici dau consultatii juridice in materie notariala, altele decat cele referitoare la continutul actelor pe care le indeplinesc si participa, in calitate de specialisti desemnati de parti, la pregatirea si intocmirea unor acte juridice cu caracter notarial. In indeplinirea atributiilor ce-i revin, notarul public are competenta generala, cu exceptiile prevazute in situatiile urmatoare: a. procedura succesorala notariala este de competenta notarului public din biroul notarial situate in circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care defunctul si-a avut ultimul domiciliu; b. in cazul mostenirilor succesive, mostenitorii pot alege competenta oricaruia dintre birourile notariale din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care sia avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urma; c. actele de protest al cambiilor, biletelor la ordin si cecurilor se fac de notarul public din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care urmeaza a se face plata; d. eliberarea duplicatelor si reconstituirea actelor notariale se fac de notarul public in al carui birou se afla originalul acestora. Conflictele de competenta intre birourile notarilor publici situate in aceeasi circumscriptie a unei judecatorii se solutioneaza de acea judecatorie, la sesizarea partii interesate. Hotararea judecatoriei este definitiva. Cand conflictul intervine intre birouri notariale situate in circumscriptii diferite, competenta apartine judecatoriei in a carei circumscriptie se afla biroul de notar public cel din urma sesizat. Secretarii consiliilor locale ale comunelor si oraselor unde nu functioneaza birouri ale notarilor publici vor indeplini, la cererea partilor, urmatoarele acte notariale: a. legalizarea semnaturilor de pe inscrisurile prezentate de parti; b. legalizarea copiilor de pe inscrisuri, cu exceptia inscrisurilor sub semnatura private. Activitatea notariala a misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei se desfasoara pe baza legii romane si a intelegerilor internationale la care Romania este parte, precum si potrivit uzantelor internationale. Activitatile notariale care produc efecte juridice in Romania, pot fi indeplinite de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei si la cererea persoanelor fizice sau juridice straine, in masura in care legile si reglementarile statului de resedinta sau acordurile bilaterale nu se opun. Actele notariale se indeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, precum si la bordul navelor si aeronavelor sub pavilion romanesc care se afla stationate in raza de activitate a acestor organe, precum si la domiciliul cetateanului roman ori in alt loc, daca acest lucru este prevazut in conventiile internationale la care Romania si statul de resedinta sunt parti sau legea locala nu se opune. 3. Organizarea activitatii notarilor publici. Activitatea notarilor publici se desfasoara in cadrul unui birou, in care pot functiona unul sau mai multi notari publici asociati, cu personalul auxiliar corespunzator. Prin asociere notarul nu-si pierde dreptul la birou notarial individual. Notarul public sau notarii publici asociati, titulari au unui birou, pot angaja stagiari,

46

traducatori, alt personal de specialitate, precum si personal administrativ si de serviciu necesar activitatii notariale. Notar public poate fi cel care indeplineste urmatoarele conditii: a. are cetatenia romana si domiciliul in Romania si are capacitatea de exercitiu al drepturilor civile; b. este licentiat in drept-stiinte juridice sau doctor in drept; c. nu are antecedente penale; d. se bucura de o buna reputatie; e. cunoaste limba romana; f. este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei; g. a indeplinit timp de 2 ani functia de notar stagiar si a promovat examenul de notar public sau a exercitat timp de 5 ani functia de notar, judecator, procuror, avocat sau o alta functie de specialitate juridica si dovedeste cunostintele necesare functiei de notar public, prin promivarea unui concurs organizat, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi, de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici. Examenul de notar public se sustine in fata unei comisii formate din: un membru al Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici, reprezentantul Ministerului Justitiei, un membru al corpului didactic din invatamantul superior de specialitate si doi notari publici cu pregatire si cu prestigiu profesional, desemnati in conditiile prevazute in regulamentul de aplicare a prezentei legi. Calitatea de notar public inceaza: a. la cerere; b. prin pensionare sau in cazul constatarii incapacitatii de munca, in conditiile legii; c. prin desfiintarea biroului notarului public, urmata de neexercitarea fara justificare de catre titularul acestuia a profesiei, in conditiile legii, intr-un alt birou de notar, in termen de 6 luni; d. prin excluderea din profesie, dispusa ca sanctiune disciplinara, in conditiile prezentei legi; e. in cazul vaditei sale incapacitati profesionale, constatata in urma unor inspectii repetate; f. in cazul condamnarii definitive pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei. Incetarea calitatii de notar public se constata sau se dispune, dupa caz de ministrul justitiei. Exercitiul functiei de notar public se suspenda: a. in caz de incompatibilitate: b. in caz de neachitare a obligatiilor banesti profesionale, dupa 6 luni de la scadenta acestora, pana la achitarea debitului; c. in caz de incapacitate temporara de munca. Suspendarea se dispune de ministrul justitiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici. a. Camera Notarilor Publici In circumscriptia fiecarei Curti de apel functioneaza cate o Camera a Notarilor Publici, cu personalitate juridica. Din Camera fac parte toti notarii publici care functioneaza in circumscriptia Curtii de apel. Camera Notarilor Publici este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si 3-5 membri.

47

Colegiul director este ales de adunarea generala a membrilor Camerei, pentru o perioada de 3 ani, dintre notarii publici. Presedintele Colegiului director va primi o indemnizatie al carei cuantum se va stabili de adunarea generala. Colegiul director va avea un secretariat salarizat si personal auxiliar, in numarul si in structura stabilite de adunarea generala a notarilor publici din judetele ce compun circumscriptia Camerei. b. Uniunea Nationala a Notarilor Publici Notarii pubclici din Romania se constituie in Uniunea Nationala Notarilor Publici, organizatie profesionala cu personalitate juridica, care isi alege un consiliu de conducere si alte organe stabilite prin statutul propriu. Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici este constituit din cate un reprezentant al fiecarei Camere a Notarilor Publici, din care se aleg presedintele si doi vicepresedinti, in conditiile stabilite prin statutul uniunii. Consiliul uniunii are urmatoarele atributii: a. propune ministrului justitiei numirea, suspendarea, revocarea ori incetarea calitatii de notar public; b. propune ministrului justitiei numarul necesar al birourilor de notari publici si conditiile de desfasurare a examenelor de notari publici; c. stabileste, cu aprobarea ministrului justitiei onorariile minimale pentru serviciile presate de notarii publici; d. aproba cotele de contributie ale birourilor notarilor publici la Camera, precum si cele ale Camerelor la Uniunea Nationala a Notarilor Publici, potrivit statutului acesteia; e. reprezinta Uniunea Nationala notarilor Publici in raporturile cu tertii, pe plan intern si international; f. indeplineste alte atributii prevazute de lege sau de regulament. In cadrul U.N.N.P. din Romania se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza Institutul National Roman, entitate cu personalitate juridica, in conditiile stabilite prin statutul propriu, aprobat de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania. I.N.R. asigura perfectionarea activitatii notariale, pregatirea notarilor stagiari, precum si pregatirea profesionala continua a notarilor publici si a altor specialisti licentiati in drept, avand dreptul de a elibera diplome recunoscute de institutiile abilitate. I.N.R. are stampila si sigla proprii si se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza fara indeplinirea altor formalitati. Statutul I.N.R., Regulamentul de organizare si functionare, precum si modalitatile de formare profesionala continua a notarilor publici si a notarilor stagiari se vor aproba prin hotarare a Consiliului Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania. 4. Drepturile si indatoririle notarilor publici a. Drepturile notarilor publici Notarii publici isi exercita personal profesiunea si se bucura de stabilitate in functie, neputand fi mutati in alta localitate fara acordul lor. Ei au dreptul la onorarii pentru fiecare serviciu prestat, la concediu de odihna, in conditiile stabilite prin statut. Exercitarea profesiei de notar public este incompatibila cu:

48

a. desfasurarea unei activitati salarizate sau de executor judecatoresc, avocat sau consilier juridic, cu execeptia: - activitatii didactice universitare; - activitatii literare si publicistice; - calitati de deputat sau senator ori a celei de consilier in consiliile judetene sau locale, pe durata mandatului; - calitatii de membru in organele de conducere sau in alte organisme ale U.N.N.P., Camerelor Notarilor Publici ori in alte organizatii interne si internationale la care U.N.N.P. sunt afiliate sau cu care colaboreaza: b. desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse; c. calitatea de asociat intr-o societate in nume colectiv, de asociat comanditat in societatile in comandita simpla sau pe actiuni, administrator al unei societati cu raspundere limitata, presedinte al unui consiliu de administratie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societati pe actiuni, administrator al unei societati civile. b. Indatoririle si raspunderile notarilor publici Notarii publici si personalul birourilor notariale au obligatia sa pastreze secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunostinta in cadrul activitatii lor, chiar si dupa incetarea functiei, cu exceptia cazurilor in care legea sau partile interesate ii elibereaza de aceasta obligatie. Notarul public nu poate absenta mai mult de 5 zile consecutive, fara a asigura functionalitatea biroului sau, in conditiile legii. Raspunderea civila a notarului public poate fi angajata, in conditiile legii, civile, pentru incalcarea obligatiilor sale profesionale, atunci cand acesta a cauzat un prejudiciu. Asigurarea de raspundere profesionala a notarului public se realizeaza prin casa de asigurari, constituita in acest scop. Raspunderea disciplinara a notarului public intervine pentru urmatoarele abateri: a. intarziere sau neglijenta in efectuarea lucrarilor; b. lipsa nejustificata de la birou; c. nerespectarea secretului profesional; d. comportament care adduce atingere onoarei sau probitatii profesionale. Actiunea disciplinara se exercita de Colegiul director si se judeca de Consiliul de displina. Pentru suspendarea din functie sau excluderea din profesie este obligatorie o cercetare prealabila, care se efectueaza de catre Colegiul director. Audierea celui in cauza este obligatorie, aceasta fiind indreptatit sa ia cunostinta de continutul dosarului si sa-si formuleze apararea. Consiliul de disciplina citeaza partile si pronunta o hotarare motivata, care se comunica acestora. Impotriva hotararii partile pot face contestatie la Consiliul uniunii, in termen de 10 zile de la comunicare. Hotararea Consiliului uniunii poate fi atacata la instanta judecatoreasca competenta, civila sau de conteincios administrativ, dupa caz. Hotararea definitiva se comunica si Ministerului Justitiei. Procedura judecarii abaterilor disciplinare se stabileste prin regulament. Sanctiunile disciplinare se aplica in raport cu gravitatea faptelor si constau in: a. observatie scrisa; b. amenda de la 50.000 lei la 200.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei Notarilor Publici. Neachitarea in termen de 30 de zile de la data ramanerii

49

definitive a hotararilor atrage suspendarea de drept a notarului public pana la achitarea sumei. Hotararea definitiva constituie titlu executoriu; c. suspendarea din functie pe o durata de maxum 6 luni; d. excluderea din profesie. In cazul in care impotriva notarului public s-a luat masura arestarii preventive, ministrul justitiei, la propunerea C.U.N.N.P., va lua masura suspendarii din functie pana la solutionarea cauzei penale, potrivit legii. Daca hotararea de condamnare a ramas definitiva si ea se refera la art. 23 lit.f) din lege, cu acea data ministrul justitiei dispune excluderea din profesie a notarului public condamnat. Sigiliul, registrele si lucrarile notarului public suspendat sau exclus vor fi depuse la Camera Notarilor Publici, sub luare de dovada. 5. Controlul activitatii notariale, arhiva si evidenta activitatii a. Controlul activitatii notariale Actele notariale sunt supuse controlului judecatoresc, activitatea notarilor publici fiind supusa controlului profesional administrativ, in conditiile legii. Actele notariale pot fi atacate de parti sau de orice persoana interesata prin actiune in anulare la instanta judecatoreasca, in conformitate cu prevederile Codului de procedura civila. Totodata, partea nemultumita poate introduce plangere impotriva incheierii de respingere a cererii de indeplinire a unui act notarial, in termen de 10 zile de la data cand a luat cunostinta, la judecatoria in circumscriptia careia isi are sediul biroul notarial care a refuzat indeplinirea actului. Plangerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va inainta de indata instantei, impreuna cu dosarul cauzei. Judecarea plangerii se face cu citarea tuturor partilor interesate in cauza. In cazul admiterii plangerii, instanta indica in hotarare modul in care trebuie intocmit actul. Notarul este obligat sa se conformeze hotararii judecatoresti ramasa definitiva si irevocabila. Controlul profesional admistrativ se exercita de catre U.N.N.P. prin consiliul sau de coducere si va avea in vedere: a. organizarea Camerelor Notarilor Publici si a birourilor notarilor publici; b. calitatea actelor si lucrarilor incheiate de notarii publici. Consiliul uniunii poate delega Colegiul director al Camerelor Notarilor Publici exercitarea controlului prevazut in circumscriptia sa. Ministrul justitiei poate ordona controlul activitatii notarilor publici prin inspectori generali de specialitate. b. Arhiva si evidenta activitatii Arhiva activitatii notariale este proprietatea statului si se patreaza, se conserva si se preda in conditiile legii. Biroul de notar va avea arhiva si registratura proprii. Secretariatul va efectua operatiuni privind primirea, inregistrarea si expedierea corespondentei, inregistrarea si indosarierea actelor, pastrarea registrelor, precum si alte lucrari cu caracter auxiliar, necesare bunei desfasurari a activitatii notariale. Notarul public va tine si o evidenta financiar-contabila.

50

Cambia inscrisul care cuprinde ordinal dat de o persoana numita tragator, unei alte persoane numita tras de a plati unei terte persoane numita beneficiar, la scadenta sau la ordinul acesteia o suma de bani stabilita. In operatiunea cambiala, participa trei persoane: 1. tragatorul (creditorul sau expeditorul care emite titlul); 2. trasul (debitorul sau importatorul caruia ii este adresat ordinal sau mandatul de a plati o anumita suma); 3. beneficiarul (terta persoana catre sau la ordinul careia se face plata). Creanta tragatorului catre tras reprezinta proviziunea sau acoperirea cambei, iar creanta beneficiarului contra tragatorului, valoarea furnizata. Cambia indeplineste functia de titlu de credit si instrument de plata. Cambia in alb, este inscrisul emis de tragator, fara a contine toate mentiunile obligatorii prevazute de lege, dar care urmeaza a fi completate ulterior de catre primitorul cambei sau de un posesor succesiv al acesteia. Cambia in alb trebuie sa contina numele tragatorului, nefiind necesare si celelalte mentiuni. Cambia in alb poate fi completata oricand, pe baza contractului de completare incheiat intre tragator si primitorul cambei, insa inainte de prezentarea ei la plata si cel mai tarziu in termen de 3 ani de la data emiterii ei. Comanditar acel asociat dintr-o societate in comandita simpla, care raspunde pentru obligatiile asumate de societate numai in limitele capitalului pe care l-a dat sau a promis sa-l dea acesteia. El nu are dreptul sa participle la administrarea societatii, iar daca totusi indeplineste acte de administrare, isi pierde beneficiul responsabilitatii limitate, devenind comanditat. Comanditarul pierde, de asemenea, acest beneficiu si in cazul in care trateaza cu tertii, incheind contracte in numele societatii, cu procura generala sau speciala ori chiar fara procura din partea ei. Comanditat persoana sau intreprindere care se asociaza la castig si la pierdere cu comanditarul si raspunde nelimitat fata de creditori pentru capitalul societatii. Comandita contract de asociatie in care una dintre parti, comanditatul, raspunde solidar si cu intrega sa avere pentru obligatiile societatii fata de creditori, pe cand cealalalta parte comanditarul, nu raspunde decat in limitele capitalului social investit de el. A comandita a participa baneste la o intreprindere comerciala sau industriala, cu raspundere fata de creditori pentru eventualele pierderi in limitele partii de capital social investit.

51

Curs IX Organizarea profesiei de executor judecatoresc 1. Competenta executorilor judecatoresti; 2. Organizarea activitatii executorilor judecatoresti; 3. Drepturile si indatoririle executorului judecatoresc; 1. Competenta executorilor judecatoresti. Modificarile aduse Codului de procedura civila prin O.U.G. nr.138/2000 coroborate cu dispozitiile Legii nr.188/2000 privind executorii judecatoresti au pus bazele unei noi profesii liberale, cea de executor judecatoresc. Ca orice activitate juridica si activitatea executorilor judecatoresti este reglementata de o serie de acte normative care stabilesc competenta, organizarea si functionarea activitatii, drepturile si indatoririle, raspunderea juridical a executorilor judecatoresti etc. Executarea silita cu caracter civil din titlurile executorii se efectueaza de catre executorii judecatoresti, daca legea nu prevede altfel. Actul indeplinit de executorul judecatoresc, in limitele competentelor legale, purtand stampila si semnatura acestuia, precum si numarul de inregistrare si data, este act de autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege. La cererea executorului judecatresc cei care datoreaza sume de bani debitorului urmarit ori detin alte bunuri ale acstuia, supuse urmaririi potrivit legii, au obligatia sa dea informatiile necesare pentru efectuarea executarii silite. Executorul judecatoresc este obligat sa pastreze secretul informatiilor primite, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Coordonarea si controlul activitatii executorilor judecatoresti se exercita de catre Ministerul Justitiei. Activitatea executorilor judecatoresti se infaptuieste in conditiile legii, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor si ale altor persoane interesate, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala. Executorii judecatoresti nu pot refuza indeplinirea unui act dat in competenta lor decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege. Executorul judecatoresc are urmatoarele atributii: a. punerea in executare a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii; b. notificarea actelor judiciare si extrajudiciare; c. comunicarea actelor de procedura; d. recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante; e. aplicarea masurilor asiguratorii dispuse de instanta judecatoreasca; f. constatarea unor stari de fapt in conditiile prevazute de Codul de procedura civila; g. intocmirea proceselor-verbale de constatare, in cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de catre debitor, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila; h. intocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelor la ordin si a cecurilor, dupa caz; i. orice alte acte sau operatiuni date in competenta lui. Executorii judecatoresti isi indeplinesc atributiile in circumscriptia curtii de apel pe langa care functioneaza, daca prin lege nu se dispune altfel.

52

In cazul aplicarii masurilor asiguratorii dispuse de instanta judecatoreasca, este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde sunt situate sau se afla bunurile in privinta carora s-a dispus aplicarea acestei masuri. In cazul constatarii unor stari de fapt in conditiille prevazute de Codul de procedura civila, este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in a carei raza teritoriala se va face constatarea. In celelalte cazuri este competent orice executor judecatoresc investit de partea interesata. Conflictele de competenta intre birourile executorilor judecatoresti situate in aceeasi circumscriptie a unei judecatorii se solutioneaza de acea judecatorie, la sesizarea partii interesate. Cand conflictul intervine intre birouri de executor judecatoresti situate in circumscriptii diferite, competenta apartine judecatoriei in a carei circumscriptie sa afla biroul executorului judecatoresc cel dintai sesizat. Conflictele de competenta se solutioneaza de urgenta si cu precadere. Instanta pronuntandu-se in toate cazurile, prin incheiere irevocabila. 2. Organizarea activitatii executorilor judecatoresti a. Organizarea si functionarea birourilor executorilor judecaoresti. Activitatea executorilor judecatoresti se desfasoara in cadrul unui birou in care pot functiona unul sau mai multi executori judecatoresti asociati, cu personalul auxiliar corespunzator. Prin asocierea in cadrul unei societati civile profesionale executorul judecatoresc nu isi pierde dreptul la un birou individual. Executorul judecatoresc sau executorii judecatoresti asociati, titulari ai unui birou, pot angaja executori judecatoresti stagiari, alt personal de specialitate, precum si personal auxiliar corespunzator, necesar pentru defasurarea activitatii biroului. Executor judecatoresc poate fi persoana care indeplineste urmatoarele conditii: a. are cetatenia romana si domiciliul in Romania; b. are capacitatea deplina de exercitiu; c. este licentiat in drept; d. nu are antecedente penale si se bucura de o buna reputatie; e. cunoaste limba romana; f. este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei; g. a indeplinit timp de 2 ani functia de executor stagiar si a promovat examenul de definitivat sau dupa caz, a exercitat timp de 3 ani o functie de specialitate juridica si a promovat concursul de admitere in profesie. Sunt scutite de examen persoanale care au exercitat timp de 5 ani functia de judecator, procuror sau avocat, cu conditia sa fi promovat examenul de definitivat in profesia din care provin. Calitatea de executor inceteaza: a. la cerere; b. prin pensionare sau in cazul incapacitatii de munca, in conditiile legii; c. prin desfiintarea biroului executorului judecatoresc, urmata de neexercitarea fara justificare de catre titularul acestuia a profesiei, in conditiile legii, intr-un alt birou, in termen de 6 luni; d. prin excluderea din profesie, dispusa ca sanctiune disciplinara, in conditiile legii; e. in cazul condamnarii definitive pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni care aduce atingere prestigiului profesiei;

53

f. in cazul constatarii vaditei sale incapacitati profesionale, exprimata si prin anularea sau desfiintarea irevocabila de catre instanta de judecata a unui numar de executari silite reprezentand 10% din dosarele de executare instrumentate sau a unor acte de executare intocmite in cel mult 20% din dosarele de executare insrumentate intr-un an calendaristic; g. prin deces. Incetarea calitatii de executor judecatoresc se constata sau se dispune, dupa caz, de ministrul justitiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti sau din oficiu. Exercitiul functiei de executor judecatoresc se suspenda: a. - in situatia suspendarii din functie pe o durata de la o luna la 6 luni; - si in cazul in care impotriva executorului judecatoresc s-a luat masura arestarii preventive sau in cazul in care s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate; b. in caz de incompatibilitate, precum si in cazul interdictiilor prevazute de lege; c. in caz de neplata a contributiilor banesti profesionale, timp de 3 luni de la scadenta acestora, pana la achitarea integrala; d. in caz de incapacitate temporara de munca; e. la cererea executorului judecatoresc, pentru motive intemeiate. Suspendarea inceteaza daca au disparut imprejurarile care au determinat-o, dispozitiile privind luarea masurii fiind aplicabil in mod corespunzator. b. Camera executorilor judecatoresti. In circumscriptia fiecarei curti de apel functioneaza cate o Camera a executorilor judecatoresti, cu personalitate juridica. Din Camera executorilor judecatoresti fac parte toti executorii judecatoresti din circumscriptia curtii de apel respective. Camera executorilor judecatoresti este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si 3-7 membri. Colegiul director este ales, potrivit statutului, de adunarea generala a executorilor judecatoresti, pentru o perioada de 3 ani, dintre membrii acelei Camere a executorilor judecatoresti. Presedintele colegiului director reprezinta Camera executorilor judecatoresti in raporturile acesteia cu tertii. El primeste pentru activitatea dispusa o indemnizatie al carei cuantum este stabilit de adunarea generala. Colegiul director are un secretar salarizat si personal auxiliar, in numarul si structura stabilite de adunarea generala. Colegiul director al Camerei executorilor judecatoresti are urmatoarele atributii principale: a. rezolva plangerile partilor impotriva executorilor judecatoresti si executorilor judecatoresti stagiari, luand masurile corespunzatoare, pe care le aduce la cunostinta Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti.; b. deleaga, in cazuri exceptionale, pentru o perioada determinate de cel mai mult 6 luni, un executor judecatoresc, cu incunostintarea presedintelui Uniunii Nationale a Executrilor Judecatoresti si a presedintelui curtii de apel in a carei circumscriptie urmeaza sa isi exercite atributiile; delegarea nu poate fi repetata decat dupa un an, in afara cazului in care executorul judecatoresc delegat isi da acordul; c. informeaza U.N.E.J. in legatura cu activitatea birourilor executorilor judecatoresti si asupra necesarului de executori judecatoresti si executori judecatoresti stagiari;

54

d. intocmeste documentarea juridica si asigura consultarea si informarea curenta a executorilor judecatoresti; e. tine evidenta veniturilor si cheltuielilor Camerei executorilor judecatoresti si a contributiei membrilor sai; f. procura datele si lucrarile necesare pentru Buletinul executorilor judecatoresti si asigura difuzarea acestuia; g. indeplineste alte atributii prevazute de lege, de regulamentul de aplicare a acestuia si de statutul U.N.E.J. c. Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti. Executorii judecatoresti din Romania se constituie in Uniunea Nationala Executorilor Judecatoresti, organizatie profesionala cu personalitate juridica, formata din toti executorii judecatoresti. Organele de conducere ale U.N.E.J. sunt: a. congresul; b. consiliul; c. presedintele. Congresul U.N.E.J. este constituit din delegati ai fiecarei Camere a executorilor judecatoresti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, presedintii Camerelor executorilor judecatoresti si ceilalti membri ai Consiliului U.N.E.J. Congresul se intruneste anual la convocarea consiliului acesteia. Consiliul U.N.E.J. va convoca un congres extraodinar la cererea unei treimi din numarul membrilor Camerelor executorilor judecatoresti sau la cererea majoritatii colegiilor directoare ale Camerelor executorilor judecatoresti. Consiliul U.N.E.J. este constituit din reprezentanti ai fiecarei Camere a executorilor judecatoresti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, dintre care sunt alesi de catre Congresul U.N.E.J. presedintele si 2 vicepresedinti. Presedintele reprezinta U.N.E.J. in raporturile cu tertii, pe plan intern si international. 3. Drepturile si indatoririle executorului judecatoresc. a. Drepturile executorilor judecatoresti. Executorii judecatoresti isi exercita personal atributiile si se bucura de stabilitate in functie, neputand fi transferati in alta localitate, fara acordul lor, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. In exercitarea profesiei executorii judecatoresti sunt ocrotiti de lege. Lovirea sau alte acte de violenta savarsite impotriva executorului judecatoresc in timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani. Executorii judecatoresti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale si maximale stabilite de ministrul justitiei, cu consultarea Consiliului U.N.E.J. Ministrul Justitiei va stabili onorarii minimale si maximale pentru persoanele cu venituri sub salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, precum posibilitatea achitarii acestora in mai multe transe. Executorii judecatoresti nu pot conditiona punerea in executare a hotararilor judecatoresti de plata anticipata a onorariului.

55

Executorul judecatoresc are dreptul la concediu de odihna, in conditiile stabilite de statut. El beneficiaza de drepturi de asigurari sociale, pe baza contributiilor la sistemele de asigurari sociale, in conditiile legii. Exercitarea functiei de executor judecatoresc este incompatibila cu: a. activitatea salarizata in cadrul altor profesii, exceptand activitatea didactica universitara, activitatea artistica, literara si publicistica; b. calitatea de deputat sau senator ori de consilier in consiliile judetene sau locale, pe durata mandatului; c. desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse; d. calitatea de asociat intr-o societate in nume colectiv, asociat comandidat in societatile in comandita sau pe actiuni, administrator al unei societati cu raspundere limitata, presedinte al unui consiliu de administratie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societati pe actiuni, administrator al unei societati civile. b. Indatoririle si raspunderea executorilor judecatoresti. Executorii judecatoresti si personalul birourilor judecatoresti au obligatia sa pastreze secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunostinta in cadrul activitatii lor, chiar si dupa incetarea functiei, cu exceptia cazurilor in care legea sau partile interesate ii elibereaza de aceasta obligatie. Executorii judecatoresti au obligatia sa participe, cel putin o data la 3 ani, la programe de formare profesionala continua organizate de U.N.E.J., de camerele executorilor judecatoresti de pe langa curtile de apel, de institutii de invatamant superior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare profesionala. Raspunderea civila a executorului judecatoresc poate fi angajata, in conditiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin incalcarea obligatiilor sale profesionale. Este interzis executorilor judecatoresti sa dobandeasca direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru altii, bunurile ce au facut obiectul activitatii de executare silita. Raspunderea disciplinara a executorului judecatoresc intervine pentru urmatoarele abateri: a. nerespectarea secretului profesional; b. incalcarea incompatibilitatilot si interdictiilor prevazute de lege; c. savarsirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probitatii profesionale ori bunelor moravuri; d. neindeplinirea obligatiilor privind formarea profesionala a executorilor judecatoresti stagiari, angajati pe baza de contract; e. intarzierea sistematica si neglijenta in efectuarea lucrarilor; f. absenta nejustificata de la birou. Actiunea disciplinara se exercita de ministrul justitiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecatoresti si se judeca de Consiliul de disciplina al acestuia, format din 3 membri alesi de adunarea generala a Camerei executorilor judecatoresti, pe o perioada de 3 ani. Pentru suspendarea din functie sau excluderea din profesie este obligatorie cercetarea prealabila, care se efectueaza de inspectori generali din cadrul directiei de specialitate din Ministerul Justitiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecatoresti. Audierea celui in cauza este obligatorie, acesta fiind indreptatit sa ia cunostinta de continutul dosarului si sa-si formuleze apararea.

56

Consliul de disciplina al Camerei executorilor judecatoresti citeaza partile si pronunta o hotarare motivata care se comunica acestora. Impotriva hotararii Consiliului de disciplina al Camerei executorilor judecatoresti partile pot face contestatie, in termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioara de disciplina a U.N.E.J., care judeca in complet de 5 membri. Hotararea Comisiei superioare de disciplina este definitiva si poate fi atacata cu recurs la curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional. Sanctiunile disciplinare se aplica in raport cu gravitatea faptelor si constau in: a. mustrare; b. avertisment; c. amenda de la 500 lei la 3000 lei, care se face venit la bugetul Camerei executorilor judecatoresti in a carei raza teritoriala este situat birorul executorului judecatoresc respectiv. Neachitarea amenzii in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a stabilit sanctiunea disciplinara atrage suspendarea de drept din functie a executorului judecatoresc pana la achitarea sumei. Hotararea definitiva constituie titlu executoriu; d. suspendarea din functie pe durata de la o luna la 6 luni; e. excluderea din profesie. In cazul in care impotriva excutorului judecatoresc s-a luat masura arestarii preventive sau in cazul in care s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate, in prima instanta, ministrul justitiei, din oficiu sau la propunerea Consiliului U.N.E.J., va lua masura suspendarii din functie a acestuia pana la solutionarea procesului penal, potrivit legii. Ministrul justitiei dispune excluderea din profesie a executorului judecatoresc condamnat, in conditiile legii, incepand cu data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de condamnare. In caz de suspendare sau excludere din profesie stampila, legitimatia, registrele si lucrarile executorului judecatoresc suspendat sau exclus vor fi depuse, in termen de 5 zile, sub luare de semnatura, la Camera executorilor judecatoresti in a carei raza teritoriala este situat biroul acestuia. Camera executorilor judecatoresti are obligatia de a asigura continuarea lucrarilor neexecutate. c. Desfasurarea activitatii executorilor judecatoresti. Executarea silita si celelalte acte care sunt de competenta executorului judecatoresc se indeplinesc la cerere, daca legea nu dispune altfel. Toate actele efectuate de executorul judecatoresc se redacteaza in limba romana. Persoanele interesate care nu vorbesc sau nu inteleg limba romana au dreptul sa ia cunostinta de cuprinsul actului prin intermediul unui interpret sau traducator. In indeplinirea atributiilor lor executorii judecatoresti intocmesc proceseverbale, daca prin lege nu se dispune altfel. Un exemplar al proceselor-verbale intocmite ramane la executor, iar celelalte exemplare se comunica instantei de executare si celor interesati, dupa caz. La cerere, in termen de cel mult 5 zile, executorul va elibera copii de pe actele intocmite in indeplinirea atributiilor sale oricarei persoane care justifica un interes. Executorul judecatoresc isi indeplineste atributiile cu respectarea dispozitiilor prezentei legi, a statutului profesiei si a regulamentului de aplicare a prezentei legi, precum si ale Codului de procedura civila si ale altor legi aplicabile in materie.

57

Actele privind executarea silita se indeplinesc la sediul biroului executorului judecatoresc, in timpul programului de lucru afisat in mod corespunzator sau la locul efectuarii executarii. In cazul in care intocmirea unui act nu sufera amanare din motive obiective, acesta va putea fi indeplinit si in afara programului de lucru. Refuzul executorului judecatoresc de a indeplini un act sau de a efectua o executare silita se motiveaza, daca partile staruie in cererea de indeplinire a actului, in termen de cel mult 5 zile de la data refuzului. In cazul refuzului nejustificat de intocmire a unui act partea interesata poate introduce plangere in termen de 5 zile de la data la care a luat cunostinta de acest refuz la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul biroul executorului judecatoresc. Judecarea plangerii sa face cu citarea partilor. In cazul admiterii plangerii instanta indica in hotarare modul in care trebuie intocmit actul. Hotararea judecatoriei este supusa recursului. Executorul judecatoresc este obligat sa se conformeze hotararii judecatoresti ramase irevocabile. Nerespectarea, cu rea-credinta, de catre executorul judecatoresc a obligatiei, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. Actele indeplinite de executorii judecatoresti, care prezinta erori materiale sau omisiuni vadite, vor fi indreptate sau completate de catre acestia, la cerere sau din oficiu, cu citarea partilor, daca lucrarile cuprind date care fac posibila indreptarea greselilor sau completarea omisiunilor. Cererea de indreptare a erorii materiale sau de completare se va solutiona de urgenta. Despre indreptarea sau completarea efectuata se face mentiune pe toate exemplarele actului. Actele executorilor judecatoresti sunt supuse, in conditiile legii, controlului instantelor judecatoresti competente. Activitatea lor fiind supusa controlului profesional, in conditiile legii. Cei interesati sau vatamati prin actele de executare pot formula contestatie a executare, in conditiile prevazute de Codul de procedura civila. Controlul profesional se exercita de Ministerul Justitiei, prin inspectori generali de specialitate, si de U.N.E.J., prin consiliul sau de conducere, si va avea in vedere: a. organizarea si functionarea Camerelor executorilor judecatoresti si a birourilor executorilor judecatoresti; b. calitatea actelor si lucrarilor efectuate de executorii judecatoresti; c. comportarea executorilor judecatoresti in raporturile de serviciu, cu autoritatile publice si cu persoanele fizice si juridice. Biroul executorului judecatoresc va avea arhiva si registratura proprii. Arhiva activitatii executorilor judecatoresti este proprietatea statului, se pastreaza, se conserva si se preda in conditiile legii. Secretariatul va efectua operatiuni privind primirea, inregistrarea si expedierea corespondentei, inregistrarea si indosarierea actelor, pastrarea registrelor, precum si alte lucrari cu caracter auxiliar necesare pentru buna defasurare a activitatii executorului judecatoresc. Activitatea de arhiva si de secretariat a birourilor executorilor judecatoresti se reglementeaza prin regulamentul de aplicare a prezentei legi. Birourile de executori judecatoresti trebuie sa tina evidenta financiar-contabila, potrivit legii.

58

Curs X Organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic 1. Dobandirea si incetarea calitatii de consilier juridic; 2. Drepturile si indatoririle consilierului juridic; 3. Organizarea profesiei de consiler juridic. 1. Dobandirea si incetarea Consilierul juridic asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale autoritatilor publice centrale si locale, ale institutiilor publice si de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum si ale persoanelor juridice de drept privat, in slujba carora se afla si in conformitate cu Constitutia tarii. Consilierul juridic poate sa fie numit in functie sau angajat in munca, in conditiile legii, avand statut de salariat. In activitatea sa, consilierul asigura consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei publice in serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de munca, apara drepturile si interesele legitime ale acestora in raporturile lor cu autoritatilor publice, institutiile de orice natura, precum si cu orice persoana juridica sau fizica, romana sau straina; in conditiile legii si ale regulamentelor specifice unitatii, avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic. Poate fi consilier juridic acela care indeplineste urmatoarele conditii: a. este cetatean roman si are domiciul in Romania; b. are exercitiul drepturilor civile si politice; c. este licentiat al unei facultati de drept; d. este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; e. nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de lege. Este nedemn de a fi consilier juridic cel care: a. a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni de natura a aduce atingere profesiei de consilier juridic; b. in exercitarea profesiei de consilier juridic a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotarare judecatoreasca irevocabila; c. este declarat nedemn, pentru alte cauze, din lege. Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibila cu: a. calitatea de avocat; b. activitatile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de consilier juridic sau bunele moravuri; c. alte profesii autorizate sau salarizate; d. functia si activitatea de administrator sau de lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara; e. activitatea publicistica salarizata; f. alte incompatibilitati prevazute de lege sau rezultate din situatia de conflict de interese, in conditiile legii. Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibila cu: a. activitatea didactica universitara si de cercetare; b. functia de arbitru, mediator sau expert, in conditiile legii si cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese; c. participarea la comisii de studii, de intocmire a proiectelor de reglementari juridice;

59

d. orice alta activitate profesionala care nu incalca situatiile de incompatibilitate si de nedemnitate; e. calitatea de asociat, actionar, administrator, cenzor la oricare dintre formele de organizare juridica prevazute de lege. Incetarea exercitarii profesiei de consilier juridic are loc in urmatoarele situatii: a. prin renuntare scrisa la execitarea profesiei; b. prin deces; c. daca impotriva consilierului juridic s-a luat masura excluderii din profesie. In toate situatiile de incetare a exercitarii profesiei de consilier juridic, acesta nu va mai putea folosi legitimatia de consilier juridic, insigna, stampilele si roba. Exercitarea profesiei de consilier juridic se suspenda in urmatoarele situatii: a. in caz de incompatibilitate; b. pe perioada de interdictie de a exercita activitatile profesionale, dispusa prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara; c. in caz de neplata a taxelor si a contributiilor profesionale timp de 3 luni de la scadenta acestora pana la lichidarea lor integrala; d. in conditiile in care consilierul juridic indeplineste alte functii juridice sau profesii salarizate. La debutul exercitarii profesiei, consilierul juridic efectueaza obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, perioada in care are calitatea de consiler juridic stagiar. Conditiile efectuarii stagiului, asigurarea consilierului juridic indrumator, definitivarea si celelalte conditii din perioada stagiului sunt cele prevazute in legea pentru exercitarea profesiei de avocat si statutului profesional al acesteia, care se aplica in mod corespunzator. Drepturile si obligatiile consilierului juridic stagiar sunt cele prevazute in actul de numire sau in contractul de munca, inclusiv toate celelalte drepturi ale functiei, pe perioada stagiului. Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecatorie si tribunale ca instanta de fond, la organele de urmarire penala, precum si la celelalte organe administrative cu atributii jurisdictionale. Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instantele judecatoresti de toate gradele, la organele de urmarire penala, precum si la toate autoritatile si organele administrative cu atributii jurisdictionale. 2. Drepturile si indatoririle consilierului juridic. Drepturile consilierului juridic sunt: a. sa fie inscris in Tablou, cu drept de exercitare a profesiei, daca indeplineste cerintele cerute de lege; b. consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecatotrie si tribunale ca instanta de fond, la organele de urmarire penala, precum si la celelalte organe administrative cu atributii jurisdictionale; c. consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instantele judecatoresti de toate gradele, la organele de urmarire penala, precum si la toate autoritatile si organele administrative cu atributii jurisdictionale. Consilierii juridici au dreptul de a alege si de a fi alesi in organele de conducere ale colegiilor si ale U.C.C.J.R. (Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania), in conditiile prevazute de statutele acestor organizatii profesionale;

60

In scopul asigurarii secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic, la domiciliul acestuia si la locul unde isi exrcita profesia sunt inviolabile. Raportul dintre consilierul juridic si persoana juridica pe care o asista sau o reprezinta nu poate fi stanjenit sau controlat. Consilierii juridici nu raspund penal, material, administrativ sau disciplinar pentru sustinerile facute oral ori in scris in fata instantei de judecata sau a altor organe, daca acestea sunt in legatura cu apararea si necesare cauzei ce i-a fost incredintata. Indatoririle consilierului juridic sunt: 1. Consilierul juridic apara drepturile si interesele legitime ale institutiei, persoanei juridice, autoritatii sau entitatii pentru care exercita profesia, asigura consultanta si reprezentare juridica, avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic emise de acestea. Consilierul juridic acorda consultanta, opinia sa fiind consultative. El formuleaza punctul sau de vedere potrivit prevederilor legale si crezului sau profesional. Consilerul juridic manifesta independenta in relatia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde exercita profesia, precum si cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de catre consilierul juridic in legatura cu aspectul juridic al unei situatii nu poate fi schimbat sau modificat de catre nicio persoana, consilierul juridic mentinundu-si opinia legala formulata initial, indiferent de imprejurari. In exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde isi exrcita profesia sau din partea oricarei alte persoane juridice de drept public ori privat. Consilierul juridic, in exercitarea profesiei, se supune numai Constitutiei, legii, statutului profesiei si regulilor eticii profesionale. Consilierul juridic va aviza si va semna acte cu caracter juridic, avizul pozitiv sau negativ, precum si semnatura sa fiind aplicate numai pentru aspectele strict juridice ale documentului respectiv. Consilierul juridic nu se pronunta asupra aspectelor economice, tehnice sau de alta natura cuprinse in documentului avizat ori semnat de acesta. Consilierii juridici sunt obligati sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata si sa nu foloseasa expresii jignitoare fata de completul de judecata, fata de ceilalti consilieri juridici, avocati sau fata de partile din proces. 2. Consilierii juridici sunt datori sa studieze temeinic cauzele in care asista sau reprezinta institutiile, autoritatile ori entitatile interesate, sa se prezinte la termene la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecator si de partile in proces, sa depuna concluzii orale sau note de sedinta ori de cate ori considera necesar acest lucru sau instanta de judecata dispune in acest sens. 3. Consilierii juridici sunt obligati sa participe la sedintele convocate de Consiliul Colegiului, la activitatile profesionale si la sedintele organelor de conducere din care fac parte. Absentarea repetata si in mod nejustificat constituie abatere disciplinara. 4. Consilierii juridici sunt obligati sa tina evidentele cerute de lege si pe cele prevazute in regulamentele corpului profesional, adoptate de Consiliul U.C.C.J.R.cu privire la cauzele in care asista sau reprezinta, sa avizeze pentru legalitate

61

actele juridice si sa achite cu regularitate taxele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului Colegiului si bugetului U.C.C.J.R. 5. Consilierii juridici sunt obligati sa restituie actele ce le-au fost incredintate institutiei, autoritatii sau entitatii interesate de la care le-au primit. 6. Obligatia de a pastra secretul profesional, prevazuta in Legea nr. 514/2003 este absoluta si limitata in timp, conform clauzei de confidentialitate. Ea se extinde asupra tuturor activitatilor consilierului juridic. Consilierul juridic nu poate fi obligat in nicio circumstanta si de catre nicio persoana fizica sau juridica sa divulge secretul profesional. Aceeasi obligatie revine organelor de conducere ale colegiilor teritoriale si angajatilor acestora cu privire la informatiile cunoscute de catre acestia in functiile pe care le detin. Consilierul juridic inscris in Colegiu, dar care nu isi va putea exercita profesia, se considera suspendat. Consilierul juridic, functionar public, ii sunt aplicabile si beneficiaza si de prevederile legii functionarului public. Perchezitionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a locului sau de munca sau ridicarea de inscrisuri ori de bunuri de la acesta nu poate fi facuta decat de procuror in baza unui mandat emis de judecator. Exercitarea activitatilor specifice profesiei de consilier juridic: consultanta, asistenta, repezentare juridica, avizare pentru legalitate si contrasemnare de acte juridice de catre persoane neautorizate prin nerespectarea conditiilor prevazute de lege si de prezentul statut reprezinta exercitare fara drept a profesiei de consilier juridic si se sanctioneaza conform legii penale. Toti consilerii juridici asociati, membri ai colegiilor teritoriale, au indatorirea de a participa la activitatile profesionale, stagiile de pregatire profesionala, conferintele, simpozioanele si la orice alte manifestari organizate de colegiile teritoriale si U.C.C.J.R. potrivit statutelor si regulamentelor acestora. Colegiile si U.C.C.J.R. au obligatia sa actioneze prin toate mijloacele legale pentru organizarea si exercitarea unitara si specializata a profesiei. Lipsa nejustificata a consilierului juridic asociat de la formele de pregatire profesionala sau neabsolvirea acestora constituie abatere disciplinara, fiind sanctionata cu suspendarea din profesie pentru o perioada cuprinsa intre o luna si 6 luni. 3. Organizarea profesiei de consilier juridic. a. Organizarea si functionarea Colegiului Consilierilor Juridici. Colegiul teritorial este organizatia profesionala creata pentru toti consilierii juridici asociati in aceasta forma de organizare dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti, indiferent de ramura, domeniul de activitate ori locul exercitarii profesiei, ce asigura organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic in mod unitar si apara drepturile si interesele legitime ale consilierilor juridici. Colegiul teritorial este persoana juridica de interes general si are sediul in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti, avand patrimoniu si buget propriu. Patrimoniul Colegiului poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile dreptului comun. Colegiul teritorial activeaza in baza statutului propriu. Organele de conducere ale colegiilor teritoriale sunt stabilite in statutele proprii. Atributiile si raspunderile organelor de conducere ale colegiilor teritoriale sunt statutele proprii. In cadrul fiecarui colegiu functioneaza un secretar general si un trezorier, o comisie de cenzori compusa din 3-5 membri si o comisiei de disciplina formata din 3-5 membri, a caror atributii sunt stabilite prin regulamentele proprii de

62

functionare aprobate de Adunarea generala a Colegiului, in baza hotararilor Consiliului U.C.C.J.R. Colegiile teritoriale infiintate dupa constituirea U.C.C.J.R. devin membre cu drepturi si obligatii egale prin asociere. Decanii acestor colegii sunt de drept membri in Consiliul U.C.C.J.R. b. Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania. U.C.C.J.R. este formata din toate colegiile consilierilor juridici din Romania si cuprinde toti consilierii juridici inscrisi in Tabloul acestora, cu drept de exercitare a profesiei de consilier juridic si are drept scop organizarea unitara a exercitarii profesiei de consilier juridic in Romania. Organele de conducere ale U.C.C.J.R. sunt: a. Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania; b. Consiliul U.C.C.J.R.; c. biroul executiv; d. presedinte; e. prim-vicepresedinte; f. vicepresedinti. In structura centrala a U.C.C.J.R. functioneaza: a. secretarul general; b. Comisia centrala de cenzori; c. Comisia centrala de disciplina; d. Comisia metodologica de organizare si exercitare a profesiei de consilier juridic; e. Aparatul tehnic administrativ. Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania este constituit din cate un delegat pentru 100 de consilieri juridic din fiecare colegiu si decanii colegiilor. Congresul ordinar se intruneste anual, la convocarea Consiliului U.C.C.J.R. sau la convocarea presedintelui U.C.C.J.R. La cererea a cel putin unei treimi din numarul colegiilor, Consiliul U.C.C.J.R. este obligat sa convoace congresul in sedinta extraordinara, in maxim 10 zile de la solicitarea acestora. Convocarea congresului ordinar se face cu cel putin o luna inainte de data stabilita, prin instiintarea in scris colegiilor si prin publicarea intr-un ziar central. Consiliile colegiilor sunt obligate sa afiseze data convocarii si ordinea de zi la sediul colegiului si la instantele judecatoresti din raza teritoriala a acestora. Colegiile teritoriale sunt obligate sa isi aleaga delegatii cu cel putin 10 zile inainte de congres. Congresul este legal constituit in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti. Fiecare colegiu are drept la un singur vot in Congresul U.C.C.J.R. Consiliul U.C.C.J.R. este constituit din decanii colegiilor teritoriale. Mandatul membrilor Consiliului U.C.C.J.R. este de 4 ani. In cazul incetarii mandatului unui dintre ei, inlocuitorul sau executa diferenta de mandat. Inclocuitorul este desemnat de adunarea generala a colegiului teritorial. Consiliul U.C.C.J.R. are atributii si competente stabilite prin Statutul U.C.C.J.R. Biroul Executiv al U.C.C.J.R. este format din presedintele si primvicepresedintele U.C.C.J.R., precum si din cei 3 vicepresedinti alesi de Congresul U.C.C.J.R. dintre membrii sai pentru un mandat de 4 ani. Unul dintre vicepresedinti, stabilit la propunerea presedintelui, indeplineste functia de secretar al Biroului executiv al U.C.C.J.R. Biroul executiv al U.C.C.J.R. are atributiile si competentele stabilite prin Statutul U.C.C.J.R.

63

a. b. c. d. e.

Presedintele U.C.C.J.R. are urmatoarele atributii: reprezinta U.C.C.J.R. in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate; incheie conventii si contracte in numele U.C.C.J.R. in numele U.C.C.J.R., cu autorizarea Biroului executiv al U.C.C.J.R.; convoaca si conduce sedintele Consiliului U.C.C.J.R. si ale Biroului executiv; ordoneaza cheltuielile bugetare si extrabugetare ale U.C.C.J.R.; semneaza actele consiliului si ale Biroului executiv.

Prim-vicepresedintele U.C.C.J.R. este inlocuitorul de drept al presedintelui U.C.C.J.R. si are urmatoarele atributii: a. coordoneaza si organizeaza activitatea curenta a departamentelor profesionale si administrative ale U.C.C.J.R.; b. supravegheaza relatiile dintre structurile centrale ale profesiei si colegiile teritoriale, precum si relatiile dintre acestea din urma; c. acorda sprijin si ajutor colegiilor in relatiile lor cu autoritatile centrale si locale. Vicepresedintii U.C.C.J.R. sunt in numar de 3 si sunt inclocuitori ai presedintelui, in lipsa prim-vicepresedintelui, in ordinea stabilita de catre acesta, ei coordoneaza si indruma activitatea curenta a colegiilor. Secretarul general al U.C.C.J.R. este ales de Congresul U.C.C.J.R. si indeplineste sarcinile stabilite de Biroul executiv al U.C.C.J.R., mandatul acestuia fiind de 4 ani. In structurile centrale de conducere ale profesiei de consilier juridic: Consiliul U.C.C.J.R., Biroul executiv al U.C.C.J.R., presedintele, prim-vicepresedintele si vicepresedintii U.C.C.J.R. durata mandatului in functie este de 4 ani si orice titular de mandat poate fi reales in aceeasi sau in alta functie din aceste structuri centrale de conducere. Comisia centrala de cenzori a U.C.C.J.R. se compune din 3-5 membri alesi de catre Congresul U.C.C.J.R., pentru un mandat de 4 ani, dintre care unul are calitatea de contabil autorizat sau de expert contabil. Comisia centrala de cenzori are obligatia verificarii trimestriale a activitatilor economico-financiare ale U.C.C.J.R. si dispunerii masurilor necesare bunei administrari a patrimoniului U.C.C.J.R. Comisia centrala de disciplina a U.C.C.J.R. este alcatuita din 5-9 membri, alesi de Congresul U.C.C.J.R. pentru un mandat de 4 ani. Membrii Comisiei de disciplina se aleg dintre consilierii juridici cu o vechime mai mare de 10 ani in activitati juridice. Comisia isi organizeaza, isi tine evidentele, isi desfasoara lucrarile si functioneaza in baza regulamentului propriu, validat de Congresul U.C.C.J.R. Comisia metodologica de organizare si exercitare a profesiei de consilier juridic este alcatuita din 7-9 membri alesi de Congresul U.C.C.J.R. si functioneaza in baza regulamentului propriu, validat de Congresul U.C.C.J.R. cheltuielile necesare participarii membrilor Consiliului U.C.C.J.R., a Biroului executiv al U.C.C.J.R. si a membrilor comisiilor centrale de cenzori, de disciplina si comisiei metodologice la sedintele acestor organe se suporta de fiecare colegiu.

64