Sunteți pe pagina 1din 13

Actionari hidropneumatice

PROIECTAREA SISTEMELOR DE ACIONARE HIDRAULICA


Capitolul 1
1.1. Identificarea elementelor constructive
Proiectarea sistemelor de acionare hidraulica reprezint un proces complex a crui
desfurare depinde de o serie de factori obiectivi:tipul de utilaj acionat, parametri funcionali
ai acionarii,ambianta de funcionare, etc. precum si subiectivi.
Pentru proiect se da urmtoarea schema hidraulica:
In aceasta schema hidraulica se poate identifica urmtoarele elemente:
1. Supapa de sens deblocabila
2.Distribuitor electric sau magnetoelectric 4/3 ;
3. Distribuitor electric sau magnetoelectric 4/2 ;
4.Manometru ;
5.Filtre ;
6.Pompa cu cilindreie fixa si cu un singur sens de curgere ;
7.Rezervor ;
8.Supapa de siguranta cu comanda electrica ;
9.Supapa de sens unic cu arc de revenire ;
10.regulator de debit cu doua cai ;
11. Cilindru cu dubla actiune si tija uni laterala ;
1.2 Funcionarea schemei hidraulice
1
Actionari hidropneumatice
Aceasta schema funcioneaz astfel , lichidul hidraulic din rezervor (7) este absorbit in
instalaie de ctre pompa cu cilindru fix (6) prin filtrul (5) pentru nlturarea impuritilor
.Acesta intra in distribuitorul 4/3 cu 3 poziie cu comanda electrica (2) , in cazul in care
pompa ofer un surplus de debit , acesta este evacuat prin supapa de sigurana (8) in
rezervorsi dinainte de a ajuinge la supapa mai tece si prein distribuitorulcu comanda electrica
4/2 cu 2 poziti la care este legat un manometru care arata presiunea de lucru .
Din distribuitor lichidul ajunge in cilindrul cu dubla acionare (11) prin supapa de sens
unic cu arc de revenire (9) sau prin supapa de sens deblocabila (1). Din cilindru lichidul este
evacuat prin conducta de retur prin supapele de sens deblocabila (2) si apoi prin distribuitor
si un cele din urma prin filtrul (5) in rezervor.

Pentru funcionarea instalaiei hidraulice se dau urmtoarele date :
p
max
=160 bari
F =5800 daN
v
e
=0.009 m/s
v
r
=0.01 m/s
c =175 mm
v
u
=4 m/s
l = 10 m
k =1.3

mh
=0.90
Cap.2
Calculul performantelor si alegerea motoarelor liniare

Motoarele hidraulice liniare sub denumirea curenta de cilindri hidraulici transforma
energia hidraulica de presiune in energie mecanica de translatie pe care o treansmit
mecanismelor cationate

2.1. Solutii constructiv-functionale.

Numarul directilor in care cilindrul efectueaza deplasarea sub actiunea energiei
hidrostatice, precum si constructia organului motor (piston, plunjer simplu si multiplu)
determina urmatoarea clasificare :
- Cilindru cu simpla actiune ; cu piston; cu plunjer ; cu telescop .
- Cilindrii cu dubla actiune, cu piston, cu tija unilaterala sau bilaterala .
- Cilindrii tandem in paralel sau in serie .
Cilindrii cu piston pe departe cel mai utilizat tip de cilindrii hidraulici , se realizeaza
fixarea capetelor pe teava in solutii diferite care influenteaza nivelul presiunilor de lucru,
2
Actionari hidropneumatice
gabaritul si tehnologia de fabricatie , cilindru cu tiranti , cu capace filetate ,cu ambele capace
sudate ,cu capac spre piston sudat si cu cel spre tija filetat.Cilindrii cu tiranti sunt pentru
presiuni mici (in general sub 10 MPa ),cel cu filet pentru presiuni medii ( 10-16 Mpa ) iar cele
sudate pentru presiuni mari ( 21-32 Mpa ). Cilindrii cu piston pot fi executati in varianta finala
franate la cap de cursa sau in varianta cu franare la un cap de cursa sau in ambele capuri de
cursa.In cazul folosiri unui cilindru la presiunea maxima de lucru , care in pozitia neutra ;
printr-un distribuitor cu 3 poziti cu blocare in pozitia neutra si supape antisoc si supapa de
sens anticavitational printr-un distribuitor de 3 poziti si pozitie de 0 flotanta pentru deplasarea
libera sub actiunea fortelor exterioare prin distribuitor cu 4 pozitii si recirculare a lichidului
dinspre o camera spre cealalalta cu ajutorul unor supape de sens pilotate in mod convenabil de
distribuitorul cu poziti de lucru .
Alimentarea unui multiplu de cilindri de o singura pompa se poate realiza pe rand
(individual) cu iesire blocata la pozitia cuplata ; simultan in paralel (sau pe rand) cand
comandarea simultana a doua sau mai multe distribuitoare permite alinierea simultana a
cilindrilor respectivi ; simplu in serie (sau pe rand).
2.2. Parametri tehnico-functionali.
Parametri tehnico-functionali impusi prin tema de proiectare sunt :
Parametri tehnico-functionali de iesire :
Fa[daN] forta nominala la tija ;
C[mm] cursa (spatiu de deplasare a pistonului)
Vp[m/s] viteza de deplasare
a
p
[m/s
2
] acceleratia de deplasare
t
c
[s] timpul de realizare a cursei C ;
Nm[kW] puterea mecanica produsa ;

mh
,
v
,
t
[%] randamentu mecano-hidraulic, volumic si total la
presiunea de lucru
Parametrii tehnico-functionali de intrare :
p[MPa] presiunea nominalade lucru
Q[l/min] debitul consumat ptr. a realiza o viteza de translatie V
N
h
[kW] puterea hidraulica consumata
Parametrii constructivi principali :
D[mm]-diametrul pistonului, identic cu alezajul nominal conform STAS
7233-78
D
t
[mm] diametrul tijei
D
c
[mm] diametrul nominal al orificilor de alimentare evacuare
V
c
[cm
3
] volumul lichidului din cilindru la cursa C
max
2.3. Relatii de calcul si proiectarea, alegerea motoarelor liniare
Avand in vedere multitudinea variantelor constructiv-functionale de cilindrii hidraulici in
contimnuare se propun etapizari ale proiectarii pentru cilindri cu simpla si dubla actiune.
Fortele ce trebuiesc invinse de cilindrii hidraulici in regim stationar si dinamic sunt :

N N F k F
tot
69600 58000 2 . 1
1

unde k =1.40....1.15 coeficient al fortei care tine cont de faptul ca in faza de proiectare
nu se cunoaste participarea fortelor perturbatoare la sarcina.
3
Actionari hidropneumatice
Si eu am ales coeficintul k=1.2
Rezulta astfel pentru diametrul calculat al pistonului :

mh
toti
p
F
D


max
4


mm m
p
F
D
mh
toti
78 078 . 0
9 . 0 10 160
69600 4 4
5
max




In raport cu valoarea calculata D, diametul pistonului D
cat
se stabileste la valoarea
intreaga imedeat urmatoare, prevazuta in STAS 7288-78, STAS 7233-84 ce concine valoarea
alezajelor nominale.
Conform acestor STAS-uri am ales valoarea D
cat
=80mm care corespunde si cu ISO 3320-
1975.
Din tabelele cu cilindri hidraulici tipizati, seria medie putem observa ca un cilindru
hidraulic cu diametrul pistonului D
cat
=80mm are diametrul tijei d
t
=50, cursa pistonului
c=175mm.
Capitolul 3
Calculul si dimenisionarea conductelor rigide si flexibile.
Dirijarea mediului hidraulic in si intre diferitele elemente generatoare , consumatoare ,
de comanda si auxiliare se realizeaza prin conducte hidraulice care pot fi :
- interioare elementelor si locurilor de legatura si exterioare cand leaga elementele
instalatiei plasate spatial ;
- constructii rigide , rigide cu articulati si flexibile
- de presiune (1,5 intre 4,0 Mpa ) joasa , inalta si superioara (peste 80 Mpa ).
Conductele rigide se executa din tevi metalice , in toate cazurile fiind necesar un calcul
de verificare care considera conductele recipienti inchisi.Conductele flexibile pot fi
simple , din elastrometri fara insertie , sau cu insertie textila si mecanica multipla in functie
de presiunile de lucru.Legatura conductelor fixe si flexibile la elementele instalatilor
precum si intre ele in cadrul diferitelor teuri , conuri , etc. , se realizeaza prin intermediul
armaturilor,filetate pentru dimensiuni nominale normale si prin legaturi flanse pentru
dimensiuni nominale mari .
3.1. Elemente de calcul hidraulic si mecanic.
Calculul hidraulic al conductelor determina legatura dintre caracteristicile geometrice
si constructive ale conductelor si caracteristicile fluidului transportat. Calculul hidraulic
urmareste stabilirea pierderilor de presiune ale fluidului, distributia presiunii si debitului,
lungimile de transport ale fluidului, caracteristicile principale de distributie si reglaj,
regimurile hidraulice de functionare.
4
Actionari hidropneumatice
3.2.Calculul conductelor
Elementul de plecare al calculul diametrului nominalal conductelor D
cn
este debitul de
lichid Q ce trebuie transportat si viteza medie a lichidului prin diferitele portiuni ale
circuitului.
Diametrul interior al conductelor d
c
se calculeaza din relatia continuitatii, astfel :

u
c
v
d
Q

4
2

unde :
u
c
v
Q
d

max
4


s
m D
v Q
e dr
3
2
2
000028 , 0 078 . 0
4
14 , 3
006 , 0
4




( )
( )
s
m d D
v Q
r st
3
2 2
2 2
000028 , 0 050 , 0 078 , 0
4
14 , 3
01 , 0
4


Deci :

m
v
Q
d
u
c
0029 , 0 0000089 , 0
4 14 , 3
000028 , 0 4 4
max


Diametrul interior calculat se va normaliza conform normelor de tipizare a tevilor si
tuburilor standardizate astfel incat cel adoptat sa fie superior celui calculat .
De acea se vor alege niste conducte cu diametrul de 6 mm
Capitolul 4
Calculul dimensional si alegerea aparaturii de distributie ,reglaj si auxilear
In instalatiile de actionare hidranlica pe langa generatoarele de presiune hidrostatica si
motoarele hidrostatice sunt prezente diferite elemente care conduc la functionarea sistemelor
in conformitate cu cerintele programului de realizat de modul continuu sau discret al divizarii
fluidului si de performantele stationare, dinamice, de fiabilitate si de siguranta in exploatare,
precum si economice realizate.

4.1 Soluii constructive funcionale
Distribuitoarele hidraulice au rolul de a dirija discret sau continuu lichidul de lucru sau
de comanda de la sursa de presiune la organul de lucru sau ctre alte elemente ale sistemului
precum si de a permite evacuarea acestuia spre rezervor, dupa realizarea sarcinii de lucru, in
conformitate cu ciclul motoarelor alimentate. Clasificarea distribuitoarelor se face in funcie
de principul constructiv-functional, numrul de circuite, numrul de poziii, comanda etc.
Supapele de presiune au rolul de a menine presiunea la o valoare constanta in sistem, de
a realiza succesiunea automata a unor faze din ciclul de lucru, sau de a o reduce in
conformitate cu cerinele programului prestabilit. Din punct de vedere constructiv si
funcional se difereniaz in: supape normal inchise, supape normal deschise, supape cu
comanda directa, supape cu comanda pilotat, supape de preiune si sigurana, supape de
deversare, supape de deconectare, supape de succesiune, supape de conectare, supape de
deducie, supape cu nchidere cilindrica, supape cu nchidere conica, supape cu reglare
discreta si supape cu reglare continua.
5
Actionari hidropneumatice
Supapele de sens unic permit circulaia agentului de lucru numai in anumite sensuri si
pot fi: su sens unic ce permit trecerea libera a lichidului intr-un sens de curgere si inchid
trecerea acestuia in celalalt sens si supape de sens deblocabile
Supapele de debit sunt elemente ce permit reglarea debitului pe circuitele de lucru prin
varierea unor rezistente care creaza pierderi de presiune locale sau liniare. Acestea pot fi
drosele sau regulatoare de debit cu 2 sau 3 cai.
4.2. Alegerea aparaturii de distributie, reglaj si auxiliar

In circuitul nostru hidralulic avem doua distribuitoare electrice care asigura dirijarea
fluidului sub presiune .
Primul cel principal este ales din catalog ca avand urmatoarele caracteristici :
-Comanda electrica
Codul modelului 123-4-5*/6*-7*-8
DE10-04N-220/50-5-0
1-distribuitor cu sertar
2-tipul comenzii
3-0-diametrul nominal dc=6
4-schema functionala
5/6-tensiunea electromagnetilor 220V-50Hz
7-cupla electrica tip stecker
8-seria de fabricatie O4N
Si supape de presiune :
Carcteristici supape de presiune:
-deschiderea nominala: DN 10
-racordarea: pe placa
-pozitia pe montaj: indiferenta
-masa kg: 7,4...9,0
-domeniul de reglare a presiunii: 30...160 bar ; 0,7...315 bar
-sensul de curgere pentru care se regleaza presiunea: P -supape normal inchise
T-supape normal deschise
-domeniul de vascozitate : 10...500cst
-temperatura mediului de lucru: -25...+80
-debit maxim [l/min]: 60
-distribuitor pentru cuplarea sau decuplarea electrica a supapei: tip DE 4 pentru placa
CETOP-42-4-2
-tipul fluidului: ulei mineral aditivat, filtare 25m
Circiutul find mult mai comples sa vor utiliza cataloagele de produse de unde se vor
alege cu mai multa atentie toate piesele necesara pentru a fi mult mai in siguranta .

6
Actionari hidropneumatice
4.3.Lichidul de lucru

Proprietile fizico-chimice si funcionale mai importante ale lichidelor hidraulice sunt
trecute in tabelul de mai jos:
Vascozitatea este proprietatea fluidelor de a se opune deformatiei prin dezvoltarea unor
eforturi tangeniale. Vascozitatea lichidului variaz pronunat cu temperatura provocand
modificri ale parametrilor funcionali ai instalaiei hidraulice.
Densitatea definita prin masa unitii de volum in condiiile normale de densitatea
uleiurilor minerale este cuprinsa intre 830 si 940 kg/m .
Compresibilitatea lichidelor se definete prin modulul de elasticitate (E) sau prin
inversul acestuia, modulul de compresibilitate avnd rol deosebit mai ales in comportarea
sistemului hidraulic in regim dinamic. Cteva valori ale modulului E al unor lichide: apa
-21000 daN/cm
2
, glicerina - 40000daN/cm
2
, uleiurile minerale - 13000...18000daN/cm
2
.in
cazul nostru vom folosi uleiuri minerale.
4.4. Calculul performantelor si alegerea filtrelor
Performantele elementelor si instalatilor, in ansamblul lor, au devenit tot mai ridicate,
atat ca putere si ca frecventa proprie, precum si ca presiuni de lucru, acest lucru fiind posibil
pe baza creterii complexitii echipamentelor si a aimbunatatirilor tehnologice, intre care
nevelul sczut al tolerantelor si noilor materiale sunt printre cele mai importante. Dar toate
aceste performante si meninerea lor in timp nu sunt posibile fara o pregtire corespunztoare
7
Proprietati Fizice Chimice Funcionale
De baza
Vascozitatea
Punctul de inflamabilitate
Punctul de picurare
Compoziia chimica
Indicele de vascozitate
Proprietile de
curgere
Complementar
e
Densitatea
Compresibilitatea
Punctul de congelare
Punctul de autoaprindere
Conductibilitatea termica
Compatibilitatea cu
materialele instalaiei
Durabilitatea
Miscibilitatea cu aerul
Viteza de
dezemulsionare
Rezistenta la
spumare
Rezistenta
depresiune
Actionari hidropneumatice
prin filtrare, a mediilor hidraulice, care reprezint suportul energetic si de informaii in
isntalatiile hidraulice de acionare.

Sarcina filtrrii este de a reduce nivelul de contaminare cu impuriti a fluidului de lucru
sub presiune, sub valoarea admisa de elementele instalaiei, ferindu-le de o uzura prematura
importanta.

Clasificarea filtrelor: filtre cu aciune mecanica, filtre cu aciune magnetica, filtre cu
aciune electrostatica, filtre cu aciune centrifugala si filtre cu aciune mixta.

Parametrii tehnico-functionali ai filtrelor sunt:
- [m] - fineea de filtrare
- Qnom[l/min] - debitul nominal la cderea de presiune nominala prin filtru si la imbacsire nuia
- Pmax[MPa] - presiunea maxima la care filtrul rezista
- p[MPa] - cderea de presiune in filtru la Q
nom
si la imbacsire nula
- Dn[mm] - deschiderea nominala a recordurilor de intrare-iesire
- C[%] - gradul de filtrare a lichidului introdus in filtru
- V
f
[cm
3
] - capacitatea de reinere sau filtrare
- fl%] - randamentul
- G
f
[%] - gradul de filtrare
In funcie de rolul pe care il au in schema hidraulica filtrele hidraulice se monteaz
in diverse poziii funcionale:
Filtrele montate pe conducta de aspiraie a pompei servesc la protejarea pompelor
impotriva contaminrilor din rezervorul de ulei, care prin ptrunderea in pompa ar putea
afecta buna funcionare.
Filtre montate pe conducta de refulare a pompei servesc la protejarea elementelor
hidraulice de ptrunderea contaminatiilor care trec prin pompa sau care au fost generai de
acestea.
Filtre montate pe circuitul de retur, funcioneaz la presiuni sczute , sunt dotate cu
sesizoare de imbacsire si supape de ocolire.
In cazul instalaiei noastre vom alege doua filtre cu aspiraie I.E.M Rm Vlcea
Cod:668.2204.300 cu debitul nominal de 401/min si fineea nominala 180.
Capitolul 5
Calculul circuitului hidraulic
5.1. Pierderi energetice

Pierderile de presiune hidraulice se manifesta atat pe lungimea traseelor circuitelor -
pierderi liniare ,p
l
, cat si in anumite zone ale circuitului pierderile locale; acestea din urma
fiind datorate rezistentelor create de diferitele obstacole ale circuitului (coturi, racorduri,
deviatii - p
c
, cat si in elementele hidraulice distribuitoare, supape, drosele, filtre,etc p
e
).
8
Actionari hidropneumatice


+ +
s
i
i
r
i
c
t
i
e t
p p p p
1 1 1
unde: t - nr. de tronsoane de conducta
r - nr. de rezistente locale
s nr. de elemente hidraulice
De unde presiune de pompare este: pp=pef mh+pt
5.2. Calculul pierderilor de presiune
Pierderile liniare de presiune se determina astfel:


g
V
D
l
p
u
cn
e
2
2


032 , 0
2000
64 64

e
R

345 , 3
81 , 9 2
4
078 , 0
10
032 , 0
2



Pierderile locale de presiune se determina astfel:


g
v
p
u
c
2
2


81 , 9 2
4
2


c
p

00000032 , 0
2
2


g
u
dc
l
hd
v

Pierderile totale se determina astfel :




00000284 , 0 00000032 , 0 81 , 9 905 , 0

hd g
p


9
Actionari hidropneumatice
Capitolul 6
Calculul performantelor si alegerea pompei volumice
6.1 Soluti constructiv functionare

In sistemele hidraulice de acionare pompele volumice au rolulde generatoare a energiei
hidrostatice prin conmvertirea a energiei mecanice primita de la un motor electric sau termic.
Pompele volumice au o construcie apoape identica cu cea a motoarelor hidraulice
rapide de acelai tip .O clasificare sintetica insotita si de indicarea domeniilor uzualede
presiuni, turaii, volume geometrice, debite, si randamente.
Pompele cu roti dinate pot fi cu angrenare exterioara sau interioara cu sau fara
compensarea axiala a jocurilor.ln construcia acestor pompe se folosesc in special roti dinate
cu dini drepi.
Pompele cu palete pot avea copacitatea reglabila cand au oa singura excentricitate sau
fixa cand au excentricitatea dubla sau multipla si deci construcie echilibrata.Pompele cu
uruburi se disting prin capaciti mari de debit si presiuni si prin debitlipsit total de pulsaii.
Pompele hodrocicloidale sunt cu roti dinate cu angrenare interioara, dinii roilor avnd profil
hidrocicloidal.Ele pot fi realizate cu coroana dinata mobila sau cu coroana dinata fixa.sunt
cunoscute sub denumirea de Orbitol funcionnd ata in calitate de pompa cat si ca motoare
lente si de momente mici.
Pompele cu pistoane radiale pot avea construcii in care pistoanele sunt obligate sa
urmreasc statorul excentric datorita numai efectului de centrifugare sau construcii in care
pistoanele sunt dirijate de o cale de rulare excentrice .Pompele cu pistoane in linie folosesc de
obicei o distribuie prin supape de aspiraie si refular Pompele cu pistoane axiale
reprezintacategoria cea mai utilizata de pompe volumice de presiune inalta.
6.2. Parametri termofunctionali, alegerea pompei
Parametri termofunctionali impusi prin tema de proiectare sunt:

- Parametri termofunctionali de iesire:
p[MPa] - presiunea nominala de lucru
Q[l/min] - debitul de produs, la o turaie n rot/min
N
h
[kW] - puterea hidraulica produsa

mh
,
v
,
t
, [%] - randamentul mecano-hidraufic, volumic si total la presiunea de lucru
- Parametri termofunctionali de intrare
M[daNm] - momentul de antrenare necesar ptr. a imprima debitului pompei o presiune P
n
mjn
, n
max
[rot/min] - turaiile limita admise de antrenare
N
m
[kW] - puterea mecanica consumata
V
g
[cm3/rot] - capacitatea geometrica
D
c
[mm] - diametrul nominal al orificiilor de alimentare-evacuare.
Tipul de pompa care urmeaz a fi utilizat trebuie determinat in funcie de caracterul
solicitat capacitii acestuia si nivelul presiunii maxime de lucru.
Mrimea pompei se stabilete cu ajutorul relaiilor de calcul, aducandu-se la nivelul
produselor accesibile comercial date prin catalogul de produs pus la dispoziie de fabricantul
pompei alese.
Pompa sistemului hidraulic se alege punnd condiia ca aceasta sa realizeze un debit de ulei
10
Actionari hidropneumatice
care sa asigure viteza necesara de acionare a pistonului cilindrului hidraulic, respectiv viteza
de rotaie a arborelui motorului hidraulic rotativ.
Se alege astfel dintr-o tiposerie comerciala electromotorul de putere imediat superioara puterii
maxime solicitata de pompa la turaia de sincronism n rot/min care trebuie sa fie mai mica
dect turaia admisibila indicata in documentaia tehnica pentru tipul de pompa respectiv.
Pentru instalaia noastr am ales o pompa cu pistoane axiJe produsa de I.M. Plopeni Tipul
716EZ care asigura o presiune nominala de 200 bari la o turaie de 3000 rot/min si o cilindree
(a=25) de 31.1cm
3
/rot.
Capitolul 7
7.1. Soluti canstructiv functionale
Rezervoarele de lichid din sistemele de acionare hidraulice ce servesc pentru
inmagazinarea cantitii de lichid necesar umplerii circuitului precum si ta improspatarea
lichidului evacuat din elementele de execuie .Ele se executa din , fie din parti distince ale
utilajului din fonta prin turnare , din aluminui sau tabla sudata, sau ca parti nglobate
amenajate in unele comparimente din batiul utilajuli respectiv.
Pentru ndeplinirea in bune condiii a sarcinilor cerute rezervoarelor , acestea trebuie sa
satisfac urmtoarele condiii:
- sa aiba o capacitate suficienta pentru a nmagazina intraga cantitate de lichid
necesar sistemului , volum care este la sistemele In circuit deschis , mai mare dect
volumul refulat de pompa de pompa intr-un minut .Pentru calcule aprixlmative in cazul
unor instalaii de mica importanta , volumul de ulei al rezervoruluise calculeaz cu
relaia: Vol=(35)Qp unde Qp este debitul pompei.
- sa asigure evacuarea uoara a excesului de cldura acumulata in sistem si sa menin
o temperatura adecvata a lichidului de lucru .Pentru evitarea nclzirii exagerate a
lichidului de lucru la proiectarea rezervorul! este bine sa se asigure o aerisire libera a
rezervorufi si izolarea lui de razele solare sau alte surse de cldura.
- sa permit umplerea si golirea comoda.
- sa permit o curire si ntreinere uoara.
- rezervoare dschise la care presiunea lichidului din rezervor este egala cu presiunea
atmosferica;
- rezervoare inchise la care presiunea lichidului este mai mare dect cea atmosferica.
7.2. Calculul rezervorului si alegerea rezervorului propriuzis

Puterea hidraulica instalat N
tot
este :
3
5
1 1
10 60
028 . 0
10 160

Q p N
tot

kW N
tot
46 , 7
Puterea hidraulica se transforma in cldura:
;
tot
u
N
N


;
c tot u
N N N

;
tot
c tot
t
N
N N

;
c tot t c
N N N

11
Actionari hidropneumatice
( )
( ) practic N g N
teoretic N N
N N N
tot t c
tot t c
tot t tot c


1
1
( ) ( ) 46 , 7 85 . 0 1 7 . 0 1
tot t c
N g N

kW N
c
783 . 0
Cantitatea de cldura va fii :
h kcal N Q
c c
/ 63 , 673 860
Suprafaa rezervorului rezulta din relaia :
( )
2
0
48 , 1
455
63 , 673
m
T T k
Q
S
s a
c

De unde v (volumul) rezervorului este :


( )
3 3
3
3
0
87 , 10 72 , 108
57 , 29
63 , 673
65 . 0
m dm
T T k
Q
v
s a
c

,
_

1
]
1

Ts-temperatura lichidului este de 55C


To-temperatura mediului ambiant este de 20C
Capitolul 8
Norme de tehnica securitatii muncii
Normele de tehnica securitatii muncii specifice functionarii instalatiilor hidraulice sunt
detreminate de sursele de pericol pe care il reprezinta manipularea unor lichide de lucru sub
presiune, fierbinti, inflamabile sau toxice precum si de celelalte surse cu caracter general,
legate de functionarea unor instalatii alimentate cu energie electrica, cu piese in miscare de
translatie sau rotatie.
Pentru prevenirea accidentelor datorate alunecarii pe pardoseala pe care s-ar scurge
lichidul de lucru se folosesc tevi pentru colectarea scurgerilor. In incaperile in care
functioneaza sau se lucreaza la instalatii hidraulice se prevad pardosele antiderapante.
In cazul scurgeriilor de lichide de lucru, pardoseala trebuie imedeat curatata.
La efectuarea operatiilor de intretinere sau de reparare este obligatorie oprirea
instalatiei si deconectarea motorului de antrenare precum si depresurizarea instalatiei.
Inainte de oprire, organele de lucru vor fi aduse intr-o pozitie nepericulasa. Aceasta se
refera de exemplu la coborarea pe sol a sarcinilor, retragerea pistoanelor cilindrilor
hidraulici intr-o pozitie in care tijele sunt descarcate de sarcini etc. Deconectarea
motoarelor de antrenare se realizeaza prin intreruperea alimentarii de la retea a
motoarelor electrice sau prin indepartarea cheii de contact la motoarele termice.
Depresurizarea instalatiei, inclusiv a acumulatorilor se realizeaza prin comutarea in
gol a distribuitoarelor in spatele pozitiei de lucru, dereglarea supapelor de presiune sau
desfacrea treptata a unui racord. La depresurizare se folosesc obligatoriu ochelari,
manusi si paravane de protectie.
12
Actionari hidropneumatice
Pentru a preveni accidentele provocate de piesele in miscare, in mod obligatoriu, se
vor pune aparatori dimensionate corespunzator, la intrarea carora instalatia sa opreste
automat.
Toate locurile periculoase indiferent de stadiu sau in ce loc sa afla echipamentul vor fi
ingradite si marcate cu placi avertizoare.
Pentru fiecare instalatie cu actionare hidraculica trebuie intocmite instructiuni precise
de explorare, intretinere si de securitate a munci, intocmite de catre proiectant si
completate de catre de catre unitatea ce exploateaza respectiva instalatie.
Respectarea documentatiei insotitoare a instalatiei este obligatorie pentru personalul ce
o deserveste, raspunderea pentru nerespectarea fiind in totalitate a beneficiarului.
Respectarea tuturor normelor tehnice de securitate a muncii in vigiare in timpul
executiei in inteprinderilor constructoare, in timpul montajului la beneficiar, in
perioada punerilor in functiune precum si in timpul explorarii si a reparatiilor.
Personalul inteprinderilor care lucreaza la realizarea sau exploatarea instalatiilor va fi
inzestrat cu tot echipamentul de protectie necesar conform normelor de tehnica
securitatii in viguare in functie de locul de munca. Pentru operatoriicare lucreaza la
reglarea aparatelor sub presiune se vor prevedea ecrane de protectie si se vor face
instructaje speciale.

13