Istoria artei conspect

Baroc
1.Termenul Termenul de baroc apare la mij. Sec XVIII ca un fenomen bizar si capricios, spre sec XIX termenul isi precizeaza sfera de referinta arhitectura din Italia, Benedetto Croce zicea despre baroc ca fiind Una din varietatile uratului. 2. Originea Cuvantul de baroc isi are originea din port. barococo care devine barrueco semnificatia fiind o perla de mari dimensiuni, dar numele adevarat vine de la italianul Frederico Baroci. Motivul perlei se regaseste in arta si arhitectura, atingand apogeul in creatie lui Vermeer, acest curent fiind un opus categoric al clasicismului. 3.Cadrul social-politic Pe fondul Reformei si Contra-reformei biserica catolica face apel la baroc,care isi atrage o serie de caracteristici cum ar fi extazul si patetismul, barocul sustine biserica punand in antiteza vesnicia, eternitatea dumnezeirii si efermeritatea vietii omului si promovand irationalismul. In sec XVII putem vorbi de un baroc aulic semnalizat printr-o compozitie deschisa. In arta baroca apare spirala mai ales in picturile lui Rubens cu tematica de vanatoare, intrucat adauga damatismul prin doua modalitati, cromatica indrazneata si o intensificare a denobscurului. 4. Pictura In Flandra ca reprezentanti ai barocului ii avem pe Rubens, si pe van Dyck, ultimul fiind un elev al lui Rubens. Rubens(1577-1640): Educatia la un colegiu iezuit. In 1608 pleaca la studii in Italia, unde il serveste pe ducele de Mantova, tot aici se casatoreste cu Isabelle. Creatia sa se poate imparti in subiecte mitologice, de vanatoare si portrete. Dupa moartea primei sotii acesta intra in diplomatie in 1627-30 fiind trimis in Spania

unde Filip al 2-lea il ridica la rang nobiliar, acesta casatorindu-se cu nepoata sa Helene Fourmain. Van Dyck(1599-1641): Perioada 1616-1621 il gaseste pe acesta in atelierul lui Rubens, dupa care pleaca in Italia pana in 1627, dar cel mai mult ramane la Genova, dupa care revine la Anver dar finalul vietii il gaseste ca pictor al lui Carol I al Angliei o caracteristica a lui van Dyck ar fi motivul ferestrei. Pictura olandeza debuteaza cu o creatie a lui Franz Hans(1586-1666) si anume Portretul unei ghicitoare, care tine intr-o mana halba de bere iar pe umarul opus o bufnita, ideea de prevestitoare de rele, iar zambetul este un element adjustant dar este si o linie care evidentiaza introspectia psihologica. Rembrandt trateaza in pictura sa subiecte de mitologie greco-romana, portrete de grup, lectia de anatomie a profesorului Tulle.

Renasterea
Termenul a fost utilizat pentru prima data de catre Georgio Vasau, la inceputul sec XVI. Renasterea dureaza intre sec XV si primele sapte decenii din sec XVI. Joules Michelet utiliza termenul de renastere in vol. 3 din Istoria Frantei, consacrat sec al XVI lea iar Jakob Bruckhardt in Cultura Renasterii in Italia adopta definitia lui Michelet dar precizeaza sensurile, care sunt acceptate de istoriografia contemporana. 1. Sub aspect socio-economic Renasterea inseamna si aparitia burgheziei bancare si comerciale si destramarea feudalismului. Acest fenomen a cuprins peninsula Italica la sf. Sec IV si inceput de sec XVI. Apar manufacturi si noi clasa sociale cum ar fi burghezia si muncitorul salariat, si putem observa o mutare a vietii sociale cotidiene de la sat la oras care cunoaste o dezvoltare deosebita. 2. Pe plan politic, noua clasa preia puterea, deoarece regimul nobiliar, arhaic si risipitor este incompatibil cu interesele burgheziei care este industriala si comerciala, si preia puterea prin administratie, justitie si finante iar statul va sluji in slujba acestor noi servicii.

3. In plan extern relatiile interstatale sunt determinate de apararea pietii de competitia straina , tot acuma apar si granitele, iar competitia genereaza razboaie. 4. Pe plan cultural artistic, in statele rationale este tradus Vechiul si Noul Testament. Fenomenul este stimulat de Reforma Protestanta din Germania, Anglia Franta, Tarile de Jos, iar formarea statelor nationale duce la emanciparea Bisericilor. Se redefineste rolul omului si avansul in fizica si mecanica bazat pe principul experiment cunoastere in pricipiu se redefineste rolul omului in societate si natura, plus studierea Antichitatii clasice. 5. Caracteristici.Arta se laicizeaza deoarece se pune accentul pe nevoile omului si placerile sale si nu pe sentimentul mantuirii, in acest sens Fecioara Maria apare pictata cu caracteristici feminine normale. Arta este una realista, prin continut si prin destinatie, prin continut devine profana si aproape de realitate pe care cauta sa o surprinda in esenta sa. Pentru Da Vinci natura incepe cu legea si sfarseste cu experienta. Arta este realista prin destinatie pentru ca se pune in slujba omului, patruzand in toate domeniile vietii, pentru a o face mai bogata. In locuinte, mobilierul si imbracaminte sunt mai somptuoase. 6. Periodizarea: a) Renasterea timpurie (sec XV) b) Renasterea matura (1500-1530) c) Renasterea Tarzie (1530-1570) Arhitectura renascentista.Leon Batista Alberti(1404-1472) principiilor, fiind un precursor al lui Da Vinci. pune bazele

a) La elaborarea unui proiect de locuinta trebuie avute in vedere trei elemente, destinatia, comoditatea, demnitatea pentru ca edificiul trebuie sa fie reprezentativ. b) Subliniaza rolul ambiantei c) Subliniaza relatia limbaj morfologic-destinatioematerial-ambianta. d) Ideea de frumusete care va consta in armonia proportiilor subliniate metaforic. e) Scarile nu se trateaza ca accesoriu secundar. Trebuie puse in evidenta in corpul cladirii, recomanda pauza.

7. Principii ale arhitecturii. Realizarea armoniei proportiilor. Stabileste un raport intre proportiile unui obiect intre una mai mica si una mai mare, si intre cea din om si edificiu in totalitatea sa surprins in ecuatie : 16:25=25:39 ; radical 5+1supra2=1,618 E(plm chestia aia) 8. Modul de articulare a fatadelor care se face prin cornise prelungite orizontal iar pe verticala sunt folosite coloane si pilastri. 9. Utilizarea de elemente din arhitectura antica, coloane pilastri si frontoane. 10. Apareiajul trebuie sa fie gradat, parterul trebuie realizat din blocuri mari de piatra de rau sau de cariera in rustica taraneste. Nivelele urmatoare trebuie realizate din piatra dimensionata mai mare -> mai mic si slefuita. Acest principiu apare la palatele Medici, Potti. Sculptura: Omul este reprezentat ca fiind o intruchipare a perfectiunii fiind idealul frumusetii si intelectului, acestea fiind rezultatul vointei sale si nu un fapt divin. Omul este prezentat in splendoarea fortelor sale fizice dar si intelectual, dar in acelasi timp este prezentat intr-un mod realist si psihologic. Astfel de reprezentari incep cu secolul XV odata cu Lorenzo Ghiberti si Donattelo (donato di betto bardi) reprezentantii Renasterii Timpurii in sculptura. Creatia fundamentala a lui Ghiberti o reprezinta realizarea portilor de bronz ale bisericii baptiste din Florenta lucrare care a durat lucrare care a durat din 1402 pana in 1452. Donatello trateaza tema lui David un ronde bosse in bronz, David fiind prezentat degajat si constient. Contrapostul, arcuirea soldului corespondent piciorului de sprijin. Profetul Habacuc, sondarea psihologica a personajului, se prezinta un om in varsta, dul care a vazut de toate la viata sa, un cinic mai pe scurt. Statuia ecvestra Gattamelata din Padova. Andrea del Verrocchio(1435-1488) Orsanmichele, Florenta.Hristos si Toma Necredinciosul. Amplasamentul personajelor aflate in dialog, Iisus se vede preponderent frontal, Toma este surprins din profil. Vesmintele sunt tratate in spiritul traditie gotice. Elaboreaza un limbaj al faldurilor, de la faza liniara la cea a faldurilor motorice in linii centrice, pana la faza agitata a ruperii faldurilor. Portret de femeie in traditia clasica a portretului roman. Statuia ecvestra a lui Colleoni, care exprima dinamismul.

Michelangelo Buenarotti.Sculptura Renasterii mature si tarzii. Se naste la 1475 si studiaza cu Domenico Ghirlandaio, printre primele lucrari putem enumera, Madonna de la Scala. Bachus (1497-1499) cumparat de Lorenzo di Medici, aceasta sculptura reprezinta indealul Renasterii, in sculptura trebuind evitata expunerea partii dorsala mai ales nud, dar problema este rezolvata de micul zeu Pan care il acopera pe Bachus. David (1501-1504) Galleria dellAcademia. Idealul de fata, de constiinta a valorii de sine. Personajul este pregatit sa se arunce, dar este relaxat, fiind concentrat ceea ce se citeste pe chip. Lucrarea la 4,33m este supradimensionata. Sclav trezindu-se (tema libertatii). Face parte dintr-o intreaga suita de statui de sclavi. Moise 2,35m sezand apare ca un intelept. Mormantul lui Lorenzo di Medici. Pieta (1498-1499), tema l-a bantuit toata viata, lucrarea se afla in Basilica San Pietro. Pieta Palestina (1534-1536), gandeste coborarea de pe crucce, iar Ioan pare a fi un autoportret. Pieta Rondanini (1555-1564), sacrificiul uman.

Pictura Renasterii.
Ca intreaga arta se laicizeaza si pictura prin continut si destinatie, tematica picturii renascentiste a fost determinata de destinatie si diferentiata de pozitia sociala a comandatarului, ideosebi de cea profana care cuprinde portrete de familie, portrete, teme de inspiratie mitologica sau din realitatea imediata prezentate in clip alegoric. Probleme de care s-au lovit pictorii renasterii, au fost de natura tehnica si de imbogatire a mijloacelor de expresie artistica, cum ar fi identificarea de noi agenti si solventi cromatici cum ar fi uleiul aceasta intrebuintare fiind descoperita de Van Eyck, precum si schimbarea raportului dintre culori in armonia de ansamblu, realizarea proiectia perspectivei liniare cat si aeriene.

Renascentistii cauta rezolvari stiintifice pentru toate problemele cum ar fi si utilizarea culorilor in abordarea perspectivei metoda utilizata in sec XV in Renasterea Timpurie. Scoala Florentina. Pictori renumiti ai scolii florentine: Fra Angelico (1387-1455). Incoronarea Fecioarei. A fost preocupat de tematica religioasa. Perspectiva aeriana se stabileste prin culori lumini si umbre. Masaccio (1401-1428) laicizeaza schemele iconografiei introducand elemente de viata cotidiana ( Tributul, Capela Brancacci). Incepe o noua directie in interpretarea dramaticului (Rastignirea) Domenico Ghirlandaio (1445-1494). Reia perspectiva de la Castagno in Batranul cu nepotul reprezentativa pentru Renastere. Batranul este bolnav de cancer si se sugereaza dragostea . Sandro Boticelli (1445-1510) (Nasterea Venerei). Exprima insusiri umane prin forme fizice, profiluri pure. Personajele lui nu sunt pline de viata, creaza un personaj meditativ, palid; Incoronarea Fecioarei. Scoala din Padova. Pictori renumiti ai scolii din Padova: Andrea Mantegna (1431-1506). Identifica noi mijloace de exprimare. Hristos mort, cadavru vazut perpendicular de la talpi restrans. Rafael Sanzio (1483-1520). Scoala din Atena, Logodna Fecioarei. Zaharia cheama pretendentii a doua zi cu cate un bat, viitorul sot venind ultimul pe capul acestuia asezandu-se un porumbel iar din bat infloreste un crin, iar spatiul arhitectural este renascentist, tot Rafael decoreaza si apartamentul papal. Leonardo da Vinci. Cina cea de Taina. Mona Lisa, Sf. Ana, Fecioara, Iisus. Leonardo a fost preocupat de raportul dintre lumina si umbra. Considera ca nimic din natura nu este independent. Michelangelo. Capela Sixtina (1508-1512). Pictura lui Michelangelo are acente sculpturale. Judecata de Apoi (1538-1541).

Arta crestina in Tarile Romane sec XV-XVI

Perioada de sinteza cand mesterii locali stapanesc cu desavarsire sistemul de construire. Biserica mare domneasca din Targoviste tot in cruce greaca inscrisa. Planul longitudinal: Dolhestii Mari/Biserica de la Balinesti (Ioan Tautul) sfintita in 1499. Planul triconc: Planul cu cea mai mare raspandire. 1. Triconc cu pronaos supralargit. Cupola este ridicata pe trampe care sunt deasupra patratului. 2. Triconc simplu, cu bolta naosului pe pandantivi si arce piezise. Biserica de la Patrauti si inca o biserica la Mileseuti. Biserica de la Voronet si biserica de la Harlau. 3. Triconc dezvoltat. Sf. Gheorghe de la Suceava ( Moastele Sf. Ioan cel Nou) inceputul constructiei, in timpul lui Bogdan III-lea Stefanita, urmandu-i Petru Rares, modelul e reluat la Probota. Manastirea de la Galata a lui Petru Schiopu, manastirea Sucevita, ctitorie a Movilestilor. 4. Planul mixt. Manastirea Razboieni ( Stefan cel Mare ), biserica Arbore ( Luca Arbore), biserica de la Dobravat, biserica de la Slatina ctitorie a lui Lapusneanu. Pictura exterioara. Istoriografia a abordat chestiunea inca din timpul cronicarilor, dar incepand cu sec XIX fenomenul a intrat in atentia istoriografiei europene. Joseph Strizygousky, profesor de arta la Univ. din Viena 1913-1914 In perioada interbelica apare o lucrare de mari dimensiuni in franceza I. D. Stefanescu. Studii privind pictura asupra inceputurilor si asupra originilor, au publicat Andrei Graban, Gabriel Micle. Dupa WW2, numarul celor care s-au ocupat a crescut simtitor, Sorin Vilea, Virgil Vataseanu, G. Nastase,

ION

SOLCANU.

Astazi mai sunt resturi de fresce la Balinesti, Cosula, Sf. Fecioara din Baia, Sf. Dumitru si Sf. Gheorghe din Suceava, dar pe alte cinci, Arbure, Humor, Moldovita, Voronet, Sucevita, frescele se pastreaza fie, in totalitate, cazul de la Sucevita, Voronet, fie partial precum cele de Arbure. Voronet- Stefan cel Mare 1488 Sucevita- testamentul picturii din Moldova. Originile picturii exterioare, in istoriografie si-au format loc numeroase opinii, cautand sa vada de unde vine aceasta deprindere, unii au considerat ca ar fi de origine iraniana mazdeista. O alta opinie plaseaza originile prin Armenia, de unde a trecut prin Bulgaria, pentru ca in Bulgaria exista biserici cu pictura exterioara. Dupa altii ar fi venit prin Serbia, George Bolj se baza pe faptul ca pe malul lacului Prespa la cateva biserici s-au identificat urme de picturi exterioare. Dupa altii acest obicei a fost adus din Italia, obiceiul de a picta suprafete largi. Obiceiul apare si in Transilvania la inceput de sec XV in ce conditii s-au folosit aceste tehnici in Moldova greu de stiut. Inceputurile. 1. Inceputurile picturii exterioare trebuie plasate in vremea lui Petru Rares (1527-1538/1542-1546), dar bisericile au fost ridicate in timpul lui Stefan cel Mare. 2. Picturile exterioare incep in timpul lui Stefan cel Mare afirmatie a lui Dumitru Nastase sustinuta si de ION SOLCANU. Se lucreaza la exterior din mai pana in septembrie cam asta era perioada propice pictarii. Concluzia daca au pastrat decorul din abside este din cauza ca aparuse decorul pictural. Una dintre cele trei biserici cu decor rural este biserica de la Arbure(1516):Turcii cei rai au distrus. Istoriografia. Programul a fost elaborat in timp. Sub raport tematic avem doua grupe. 1. Temele principale: Arborele lui Iesei/Cinul cu ierarhia cereasca/Rugamintea tuturor absidelor/Imnul acatist/Judecata de Apoi. 2. Temele secundare: erau plasate pe locuri secundare. Vamile vazduhului nu exista la toate bisericile/Parabola fiului risipitor/ Vieti de sfinti.

A) Arborele lui Iesei are o tulpina care iese din Iesei iar din el pe arbore sunt urmasii sai de la David la Iisus, fiind arborele genealogic a lui Iisus. Tema aceasta este flancata de filozofii antici, pagani si de sibile. La Sucevita, filozofii, nu mai sunt pusi pe verticala ci pe orizontala. B) Cinul: Ipostazele bisericii ceresti, spre axul rasaritean al bisericii, unde sunt figurate, ipostazele dumnezeirii: Dumnezeu Tatal, Iisus Emanuel, Intruparea lui Iisus, Iisus ca mare preot, Sf. Patron al bisericii respective, Sf. Crostofor. Cea mai ampla pictura este la Sucevita cu 7 registre. Judecata de Apoi pictata de Ionascu Chiril.