Sunteți pe pagina 1din 65

Drept penal partea special

1. Infractiunile de tradare (art. 155, 156 si 157 C. pen.) au ca subiect activ: a. numai cetateanul roman; b. cetteanul romn sau persoana fara cetatenie care domiciliaza pe teritoriul statului roman; c. cetatean strain sau persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul statului romn 2. Infractiunea de incest, in situatia in care se savarsesete intre persoane majore: a. se poate comite si cu intentie indirecta ; b. presupune intotdeauna constrangerea; c. se va retine in concurs cu infractiunea de viol, daca raportul sexual s-a realizat prin constrangere. 3. Instigatorul, care determina pe faptuitor sa savarseasca infractiunea de omor pentru a ascunde savarsirea unei unei infractiuni de furt comisa anterior de instigator, va fi pedepsit: a. pentru savarsirea infractiunii de furt in concurs cu infractiunea de omor; b. pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav; c. pentru savarsirea infractiunii de furt in concurs cu infractiunea de omor calificat. 4. Forma de vinovtie cu care se poate comite infractiunea de tradare prin ajutarea inamicului este: a. intentia directa sau indirecta; b. intentia indirecta; c. praeterintentia.. 5. Nu vor constitui infractiune de incest: a. relatiile sexuale intre rude majore in linie directa, de acelasi sex ; b. relatiile sexuale dintre bunic si nepoata; c. relatiile sexuale dintre bunic si nepoata adoptata. 6.In situatia in care, in timpul noptii, faptuitorul patrunde pe poarta neasigurata in curtea partii vatamate, fara drept si fara consimtamant, si ii sustrage acesteia o suma de bani sub amenintare, se va retine: a. infractiunea de talharie in forma agravata; b. infractiunea de violare de domiciliu, in concurs cu infractiunea de furt calificat; c. infractiunea de talharie, in concurs cu infractiunea de violare de domiciliu, ambele in forma agravata. 7. Obiectul material al infractiunii de omor este reprezentat de: a. instrumentul folosit pentru savarsirea infractiunii; b. actiunea ucigatoare; c. corpul persoanei n viata.

8. Omorul savarsit cu premeditare art. 175 lit. a) C. pen.: a. implica o simpla chibzuire anterioara asupra faptei; b. implica exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregatire a infractiunii; c. implica existenta unui interval de timp intre luarea hotararii de a comite infractiunea si savarsirea acesteia, chiar dac faptuitorul nu a chibzuit asupra faptei si nu a pregtit-o. 9. Omorul savarsit din interes material art. 175 lit. b) C. pen.: a. se poate retine indiferent daca faptuitorul a obtinut sau nu satisfacerea interesului urmarit; b. se poate retine si cand mobilul omorului a fost gelozia, daca n urma infractiunii faptuitorul realizeaz un avantaj material; c. nu se poate retine dac interesul material urmarit este legitim. 10. Uciderea fratelui mamei reprezint infractiunea de : a. omor simplu; b. omor calificat; c. omor deosebit de grav. 11. Imprima caracter ucigator faptei: a. mobilul; b. gravitatea consecintelor provocate organismului prin actiune; c. scopul.

12. Suprimarea vietii unei persoane grav bolnave la rugamintea acesteia (eutanasia): a. nu reprezinta infractiune; b. reprezint infractiunea de omor; c. reprezint infractiunea de ucidere din culpa.

13. Eroarea cu privire la persoana impotriva careia este indreptata actiunea ucigatoare: a. inlatura raspunderea penala a autorului; b. este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei; c. nu prezinta relevanta in ce priveste raspunderea penala a autorului.

14. In situatia in care faptuitorul trage doua focuri de arma catre victimele sale, dar numai una dintre ele decedeaza, va raspunde pentru: a. savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav (art. 176 lit b C.pen.), in concurs cu tentativa la infractiunea de omor; b. savarsirea infractiunii de omor, in concurs cu tentativa la infractiunea de omor; c. savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav (art. 176 lit b C.pen.), in concurs cu tentativa la aceeasi infractiune. 15.Constituie infractiunea de omor calificat omorul comis n una din urmtoarele mprejurri: a. de dou sau mai multe persoane mpreun;

b. prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane; c. asupra a doua sau mai multor persoane. 16. Omorul savarsit asupra sotului sau unei rude apropiate: a. nu se poate retine n cazul n care victima este fiul fratelui tatalui faptuitorului; b. nu se poate retine n cazul n care victima este sotia fratelui tatalui faptuitorului; c. nu se poate retine n cazul n care faptuitorul era despartit in fapt de sotia sa (victima) care locuia n alta localitate. 17. Exista agravanta prevazuta la art. 175 lit. h) C. pen omorul savarsit pentru a nlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni: a. indiferent daca scopul urmarit a fost sau nu realizat; b. chiar daca infractiunea scop este o talharie; c. daca infractiunea scop a fost savarsita sau urmeaza a fi savarsita doar de catre faptuitor. 18. Omorul comis pentru savarsirea unei tlhrii reprezint: a. omor calificat b. omor deosebit de grav c. concurs de infractiuni ntre omor calificat si tlhrie 19. Omorul comis pentru svrsirea unei piraterii reprezint: a. omor calificat b. omor deosebit de grav c. concurs de infractiuni ntre omor calificat si tlhrie 20. Reprezint omor calificat omorul svrsit: a. in public; b. de doua sau mai multe persoane; c. asupra unei femei gravide; 21. Omorul svrsit asupra fratelui sotiei reprezint: a. omor calificat, svrsit asupra unei rude apropiate; b. omor simplu; c. omor deosebit de grav. 22. Dac fptuitorul a ucis n aceeasi mprejurare, cu intentie, dou persoane, se retine: a. svrsirea a dou infractiuni de omor simplu aflate n concurs b. svrsirea unei infractiuni de omor c. svrsirea unei infractiuni de omor deosebit de grav 23. Infractiunea de pruncucidere: a. reprezint suprimarea vietii unui nou-nscut comis de un printe b. se svrseste imediat dup nastere c. are un subiect activ necircumstantiat, putnd fi orice femeie

24. Prin infractiunea de pruncucidere se ntelege uciderea copilului nou-nscut, svrsit imediat dup nastere de ctre mama aflat: a. ntr-o stare de tulburare pricinuit de nastere b. n stare de betie involuntar si complet c. ntr-o stare de tulburare grav pricinuit de nastere 25. Constituie infractiunea de pruncucidere omorul comis de: a. mam cu premeditare b. orice persoan asupra unui copil nou-nscut c. mam aflat ntr-o stare de tulburare pricinuit de nastere 26. Participantii la svrsirea infractiunii de pruncucidere rspund, n calitate de instigatori sau complici pentru svrsirea infractiunii de: a. omor calificat; b. omor deosebit de grav; c. pruncucidere. 27. Realizarea infractiunii de pruncucidere este conditionat de starea de viabilitate a copilului nou-nscut ? a. da; b. nu; c. da, dar n anumite circumstante. 28. Este necesar a se demonstra legtura de cauzalitate dintre actiunea sau inactiunea mamei si decesul copilului nou-nscut? a. nu; b. da; c. numai n anumite circumstante. 29. Forma de vinovtie la infractiunea de pruncucidere este: a. culpa cu prevedere; b. intentia; c. praeterintentia. 30. In cazul erorii asupra victimei, premeditarea: a. poate fi retinuta numai daca s-au efectuat acvte de premeditare in legatura cu ambele victime; b. poate fi retinuta; c. nu poate fi retinuta , intrucat actele de pregatire au fost efectuate in legatura cu o alta victima. 31. Tentativa la urmtoarele infractiuni se pedepseste: a. uciderea din culp; b. pruncuciderea; c. omorul simplu;

32. La infractiunea de pruncucidere: a. consumarea are loc n momentul survenirii decesului nou-nscutului; b. tentativa nu este posibil; c. tentativa este posibil si se pedepseste; 33. Subiectul pasiv al infractiunii de pruncucidere este: a. copilul nou-nscut, cu conditia de a fi viabil; b. copilul nou-nscut, cu conditia s fie viu; c. copilul nscut mort; 34. Tentativa nu se pedepseste la infractiunea de : a. omorul deosebit de grav; b. omorul simplu; c. pruncuciderea; 35. Limita legal de mbibatie alcoolic a crei depsire antreneaz rspunderea persoanelor ce conduc autovehicule pe drumurile publice este de: a. 1,00 g/l alcool pur n snge; b. 0,80 g/l alcool pur n snge; c. 0,40 g/l alcool pur n snge;

36. Constituie infractiunea de lovire sau alte violente fapta prin care se produce victimei o vtmare ce necesit pentru vindecare ngrijiri medicale de: a. peste 20 de zile; b. cel mult 20 de zile; c. peste 60 de zile; 37. Infractiunea de lovire sau alte violente se consuma: a. n momentul aparitiei efectelor dureroase sau vtmtoare; b. dupa ultimul act material de lovire; c. se consum n momentul atingerii violente a corpului victimei; 38. Actiunea penal se pune n miscare la plngerea prealabil a persoanei vtmate n cazul urmtoarelor infractiuni: a. vtmarea corporal ; b. lovirile sau vtmrile cauzatoare de moarte; c. vtmarea corporal grava 39. Atunci cnd vtmarea corporal are loc asupra membrilor familiei: a. actiunea penal se pune n miscare numai la plngerea prealabil a persoanei vtmate; b. actiunea penal se pune n miscare si din oficiu; c. actiunea penal se pune n miscare numai din oficiu; 40. Consecintele prevzute de lege pentru ca fapta s constituie infractiunea de vtmare corporal grav sunt : a. vtmarea integrittii corporale sau a snttii care necesit pentru vindecare ngrijiri medicale cel mult de 60 de zile;

b. o infirmitate temporara fizica sau psihica; c. vtmarea integrittii corporale sau a snttii, care necesit pentru vindecare ngrijiri medicale mai mult de 60 de zile 41. Lovirea intentionat de ctre fptuitor, cu aceeasi ocazie, a dou persoane constituie: a. o infractiune de lovire sau alte violente b. dou infractiuni de lovire sau alte violente aflate n concurs c. o infractiune de lovire sau alte violente n form continuat 42. Dac n urma unui accident de circulatie au fost ucise dou persoane, fapta constituie: a. o infractiune de ucidere din culp, modalitatea simpl b. dou infractiuni de ucidere din culp aflate n concurs c. infractiunea de ucidere din culp n variant agravat 43. Determinarea sau nlesnirea sinuciderii se retine n varianta agravata: a. cnd fapta s-a svrsit fat de o persoan care nu era n stare s-si dea seama de fapta sa cnd fapta s-a svrsit fat de o persoan care nu era n stare s-si dea seama de fapta sa b. cnd sinuciderea sau ncercarea de sinucidere a avut loc; c. cnd fptuitorul a profitat de starea de neputint a victimei de a se apra 44. Forma de vinovtie n cazul infractiunii de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte este: a. culpa b. intentia c. praeterintentia 45. In situatia in care faptuitorul ia un bun din posesia persoanei vatamate urmarind compensarea unei obligatii preexistente: a. se retine infractiunea de furt; b. nu se poate retine infractiunea de furt, deoarece lipseste scopul insusirii pe nedrept a bunului; c. nu se poate retine infractiunea de furt, deoarece lipseste intentia directa. 46. n care din urmtoarele mprejurri ntreruperea cursului sarcinii constituie infractiune: a. n afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate n acest scop; b. dac vrsta sarcinii nu a depsit patrusprezece sptmni; c. de ctre o persoan care are calitatea de medic de specialitate; 47. ntreruperea cursului sarcinii este legal dac, ntre alte conditii, se realizeaz: a. de ctre o persoan care are calitatea de medic de specialitate. b. n afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate n acest scop; c. de ctre o persoan care nu are calitatea de medic de specialitate; 48. Care este forma de vinovtie n cazul n care prin infractiunea de provocare ilegal a avortului s-a cauzat femeii nsrcinate o vtmare corporal grav sau moartea acesteia? a. culpa b. intentia c. praeterintentia

49. Uciderea din culp, din punctul de vedere al elementului material, este o infractiune: a. omisiv; b. comisiv, care se poate svrsi doar prin actiune; c. comisiv, care se poate svrsi att prin actiune, ct si prin inactiune. 50.Uciderea din culp se retine n variant agravat: a. cnd fapta a fost comis de dou sau mai multe persoane mpreun b. cnd prin fapta comis s-a cauzat moartea a dou sau mai multe persoane c. cnd fapta a fost comis de ctre o persoan care a mai svrsit un omor 51. n cazul in care moartea victimei s-a produs ca urmare a savarsirii unei tentative de talharie: a. se va retine savarsirea tentativei la infractiunea de talharie care a avut ca urmare moartea victimei; b. se va retine savarsirea infractiunii de omor in concurs cu tentativa la infractiunea de talharie; c. se va retine numai infractiunea de omor deosebit de grav corespunzatoare, intrucat talharia este absorbita. 52. Ptrunderea, fr drept, ntr-o locuint, constituie infractiunea de violare de domiciliu n variant agravat, dac se svrseste: a. prin simulare de calitti oficiale; b. n timpul noptii; c. prin folosire de chei mincinoase 53. Folosul pe care autorul intentioneaz s-l dobndeasc prin svrsirea infractiunii de santaj este de ordin: a. numai material; b. numai moral; c. material sau moral; 54. Dac n urma unui accident rutier victima necesit pentru vindecare 8 zile de ngrijiri medicale, fapta va fi ncadrat ca: a. vtmare corporal din culp - art. 184 alin. (3) C. pen. b. lovire sau alte violente - art. 180 alin. (2) C. pen. c. fapta nu este infractiune. 55. Dac s-a provocat vtmarea corporal din culp a mai multor persoane, ncadrarea juridic va fi: a. o singur infractiune de vtmare corporal din culp n varianta tip b. o singur infractiune de vtmare corporal din culp n variant agravat c. un concurs de infractiuni de vtmare corporal din culp (attea infractiuni cte persoane au fost vtmate)

56. La care dintre urmtoarele infractiuni este posibil coautoratul? a. pruncuciderea; b. santajul; c. seductie 57. Nu este posibil coautoratul la urmtoarele infractiuni: a. santajul; b. amenintarea; c. pruncuciderea; 58. mpcarea prtilor nltur rspunderea penal n cazul infractiunilor de: a. amenintare; b. violare de domiciliu - art. 192 alin. (2) C. pen. c. santaj; 59. Constrangerea explicita la infractiunea de viol trebuie sa fie: a. concomitent; b. posterioar actului sexual; c. inexistenta. 60. Participatia la svrsirea infractiunii de viol este posibil n urmtoarele forme: . a. instigare si complicitate; coautoratul nu este posibil b. nu este posibila; c. coautorat, instigare,complicitate 61. Forma de vinovtie cu care se svrseste infractiunea de viol n cazul n care fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei este: a. intentia b. culpa c. praeterintentia 62. Violul este mai grav dac: a. se svrseste de dou sau mai multe persoane; b. victima este membru al familiei; c. se comite n timpul noptii; 63. Subiectul activ al infractiunii de furt poate fi: a. detentorul bunului; b. exclusiv proprietarul bunului; c. numai o persoan juridic n conditiile art. 191 C. pen

64. Infractiunea de furt se consum n momentul: a. deposedrii victimei de bun; b. mposedrii autorului cu acel bun; c. atingerii bunului de autor. 65. n cazul infractiunii de omor, vor imprima actiunii caracter ucigtor: a. calitatea subiectului activ b. mobilul si scopul; c. gravitatea consecintelor provocate. 66. La infractiunea de omor, legatura de cauzalitate: . a. trebuie dovedit; b. nu se stabileste in raport cu urmarea imediat; c. rezult ex re 67. La infractiunea de omor, in ceea ce priveste formele infractiunii: a. actele pregtitoare sunt posibile si se pedepsesc b. actele pregtitoare nu sunt posibile c. tentativa este posibil si se pedepseste 68. n cazul infractiunii de tinuire ntelegerea ntre fptuitori este: a. posterioar infractiunii principale b. concomitent infractiunii principale c. anterioar infractiunii principale 69.Actele de violent intentionate care au pricinuit victimei o vtmare ce necesit pentru vindecare 20 de zile de ngrijiri medicale constituie: a. infractiunea de vtmare corporal; b. reprezint contraventie; c. infractiunea de lovire sau alte violente art.180 alin. (2) C. pen 70.Poate reprezenta infractiunea de vtmare corporal grav fapta prin care s-a pricinuit : a. pierderea cunostintei; b. pierderea unei proteze; c. punerea n primejdie a vietii persoanei 71. Poate exista tentativ la infractiunea de : a. ucidere din culp b. lovituri cauzatoare de moarte c. pruncucidere. 72. Nu poate fi autor al infractiunii de provocare ilegal a avortului:] a. femeia nsrcinat b. medicul de specialitate c. o persoan care nu este cadru medical 73. Lipsirea de libertate n mod ilegal este mai grav n cazul n care fapta este svrsit: a. prin simulare de calitti mincinoase;

b. prin simulare de calitti oficiale; c. n timpul noptii; 74. Lipsirea de libertate n mod ilegal se va retine n variant agravat atunci cnd fapta este svrsit: a. de ctre o persoan mascat, deghizat sau travestit; b. n timpul unei calamitti; c. n scopul de a obliga victima la practicarea prostitutiei 75. Violarea de domiciliu va fi retinut n variant agravat atunci cnd este svrsit: a. n timpul unei calamitti; b. prin folosire de calitti mincinoase; c. prin simulare de calitti mincinoase; 76. La infractiunea de santaj, tentativa: a. este posibil, dar nu este sanctionat; b. nu este posibil; c. se pedepseste 77. La infractiunea de santaj forma de vinovtie cerut de lege este: a. intentia direct sau indirect b. intentia direct calificat prin scop c. praeterintentia 78. Deschiderea unei scrisori adresate altuia poate reprezenta infractiunea de : a. lipsire de libertate n mod ilegal b. violarea secretului corespondentei c. divulgarea secretului profesional 79. La infractiunea de viol, subiectul activ nemijlocit: a. nu poate fi dect brbatul; b. nu poate fi femeia; c. poate fi orice persoan, indiferent de sex. 80. Fapta tatalui de a-si obliga fiica n varsta de 12 ani sa intretina raporturi sexuale cu el reprezinta infractiunea de : a. viol b. act sexual cu un minor c. viol n concurs cu infractiunea de incest 81. Violul este n variant agravat: a. cnd fptuitorul profit de imposibilitatea victimei de a se apra b. cnd s-a cauzat victimei o vtmare corporal c. cnd victima se afl n ngrijirea fptuitorului 82. Actul sexual cu un minor se va retine n variant agravat dac: a. victima nu a mplinit vrsta de 15 ani; b. victima are vrsta ntre 15 18 ani, iar fapta a fost svrsit de tutore sau curator; c. victima nu a mplinit vrsta de 18 ani, iar actul sexual a fost determinat de oferirea

de bani de ctre fptuitor 83. Infractiunea de incest are urmatoarea particularitate: a. are ca element material actul sexual de orice natur b. se poate realiza si ntre frati si surori c. poate fi comis numai de tat asupra fiului avnd n vedere c acestia sunt rude n linie direct 84. Infractiunea de furt poate avea ca obiect material: a. imobilele prin destinatie; b. lucrurile ce nu apartin cuiva (res nullius); c. lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae). 85. Sunt aplicabile dispozitiile art. 210 C. pen pedepsirea unor furturi la plngerea prealabil n cazul n care subiectul activ este: a. fie gzduitorul, fie gzduitul, care fur unul n paguba celuilalt; b. gzduitorul care svrseste furtul n paguba celui pe care l gzduieste c. gzduitul care sustrage bunuri de la persoana care l gzduieste 86. nscrisurile pot fi obiect material al infractiunii de furt: a. doar dac au valoare economic; b. doar dac sunt acte ce dovedesc starea civil; c. indiferent dac au sau nu valoare economic; 87. Nu reprezint infractiunea de furt calificat: a. luarea unui bun mobil din posesia altuia prin amenintarea cu o arm b. sustragerea unor bunuri n timpul unei calamitti c. sustragerea unui bun de la o persoan aflat n imposibilitate de a se apra 88. Tlhria are ca form de vinovtie praeterintentia n cazul n care: a. a avut vreuna dintre urmrile artate n art. 182; b. a fost svrsit n timpul noptii c. a avut ca urmare vtmarea corporal a victimei 89. Reprezint infractiune de tlhrie: a. furtul svrsit prin ntrebuintare de insulte b. furtul urmat de ntrebuintarea de amenintri pentru pstrarea bunului furat c. furtul svrsit asupra victimei aflate n stare de inconstient sau neputint de a se apra 90. Tlhria se va retine n varianta agravat atunci cnd: a. a avut vreuna din urmrile artate n art. 181 C. pen; b. a fost svrsit prin efractie c. a fost svrsit ntr-un mijloc de transport 91. Tlhria, dupa obiectul juridic special ocrotit este o infractiune: a. complex; b. de obicei; c. simpl.

92. Elementul material al infractiunii de tlhrie este: a. un bun mobil b. acelasi ca la infractiunea de furt, la care se adaug folosirea violentei fizice sau psihice c. degradarea unui bun mobil prin folosirea violentei fizice sau psihice 93. nsusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, reprezint: a. furt b. nsusirea bunului gsit c. abuz de ncredere 94. Latura subiectiv la infractiunea de abuz de ncredere este format din: a. intentie direct sau indirect b. praeterintentie c. intentie sau culp 95. Nu poate fi obiect material al infractiunii de abuz de ncredere : a. un bun mobil corporal; b. un bun imobil prin destinatie c. o sum de bani dat cu titlu de mprumut. 96. Exist gestiune frauduloas n variant agravat atunci cnd: a. pagubele sunt pricinuite cu rea-credint; b. fapta este svrsit cu ocazia administrrii bunurilor; c. fapta este svrsit n scopul de a dobndi un folos material; 97. Obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloas este: a. doar un bun mobil; b. doar o sum de bani; c. o universalitate de bunuri mobile si/sau imobile. 98. Autor al infractiunii de gestiune frauduloas poate fi: a. numai un gestionar sau un administrator la o persoan juridic b. orice persoan al crei patrimoniu este prejudiciat c. persoana creia i s-au ncredintat bunuri spre conservare sau administrare 99. La infractiunea de gestiune frauduloas, tentativa: a. este posibil si se pedepseste; b. desi posibil, nu este incriminat; c. nu este posibil; 100. La infractiunea de nselciune, obiectul material: a. poate fi un bun mobil sau imobil; b. este doar un bun mobil; c. nu exista.

101. La infractiunea de nselciune urmarea imediat const: a. ntr-o stare de pericol cu privire la patrimoniul victimei; b. ntr-o pagub ce se produce n patrimoniul victimei; c. n obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust.

102. Realizarea unui act sexual cu un minor dupa ce a obtinut consimtamantul acestuia prin oferirea de bani, constuie: a. infractiunea de act sexual cu un minor in forma agravata; b. infractiunea de act sexual cu un minor, in concurs cu infractiunea de coruptie sexuala; c. infractiunea de coruptie sexuala; 103.La infractiunea de nselciune forma de vinovtie este: a. intentia direct; b. intentia direct sau indirect; c. praeterintetia. 104. Exist nselciune n varianta agravat atunci cnd fapta: a. se comite n scopul de a obtine un folos material injust; b. a pricinuit o pagub; c. este svrsit prin folosire de nume sau calitti mincinoase; 105. Subiect activ nemijlocit la infractiunea de delapidare poate fi: a. un functionar public sau functionar, care este nsrcinat cu gestiunea sau administrarea bunurilor unei persoane juridice de drept public sau privat b. doar un functionar public c. doar un functionar 106. Elementul material al infractiunii de delapidare const n: a. nsusirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate b. nsusirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate c. primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate 107. Dintre infractiunile contra patrimoniului, tentativa se pedepseste la: a. abuzul de ncredere; b. gestiunea frauduloas; c. delapidarea. 108. Infractiunea de distrugere a bunului propriu se poate svrsi si prin: a. incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si dac rezult pericol public; b. poluare fonic; c. distrugerea unui bun care nu are o deosebit valoare stiintific si care apartine fptuitorului

109. Persoana care, fara a avea calitatea de gestionar, inlesneste unui gestionar sustragerea de bunuri din gestiune: a. va raspunde in calitate de complice la infractiunea de gestiune frauduloasa; b. va raspunde in calitate de complice la infractiunea de delapidare; c. va raspunde in calitate de coautor la infractiunea de delapidare. 110. Constituie intotdeauna un omor comis profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara: a. fapta celui care i-a servit victimei o bautura in care turnase un somnifer puternic, urmata de uciderea acesteia prin strangulare, imediat ce victima a adormit; b. fapta celui care, in stare de ebrietate, fiind enervat de plansetele copilului sau in varsta de 6 luni, il arunca pe geam de la etajul 4, provacandu-i moartea; c. fapta persoanei care, dorind sa-si ucida sotia, o arunca intr-un rau adanc, cunoscand ca aceasta nu stie sa inoate. 111. In cazul infractiunii de viol, in ipoteza in care este necesara formularea plangerii prealabile pentru punerea in miscare a actiunii penale a. impacarea partilor inlatura raspunderea penala; b. daca partile se casatoresc, raspunderea penala este inlaturata; c. retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea penala. 112. La infractiunea de tulburare de posesie: a. elementul material este reprezentat de actiunea de ptrundere fr drept ntr-un imobil b. tentativa este posibil, dar nu este incriminat c. consumarea are loc instantaneu, la momentul intrrii fptuitorului n imobil 113. Obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie este: a. un bun imobil; b. un bun mobil sau imobil; c. ocuparea fr drept a unui imobil aflat n posesia altuia. 114. Infractiunea de tulburare de posesie, din punct de vedere al unitatii de infractiune, este: a. o infractiune continuata; b. o infractiune continu; c. o infractiune de obicei; 115. Exist infractiunea de tulburare de posesie n variant agravat art. 220 alin. (3) C. pen. atunci cnd: a. imobilul apartine domeniului public al statului; b. fapta a fost svrsit de dou sau mai multe persoane mpreun; c. fapta a fost svrsit n timpul noptii; 116. Tinuirea este o infractiune: a. contra patrimoniului; b. contra liberttii persoanei. c. contra persoanei 117.Elementul material al infractiunii de tinuire poate consta n: a. sustragerea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte

prevzut de legea penal; b. nlesnirea valorificrii unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte prevzut de legea penala; c. pretinderea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte prevzut de legea penal; 118. n cazul tinuirii, pedeapsa aplicata tainuitorului: a. nu poate depsi pedeapsa prevzut de lege pentru infractiunea din care provine bunul tinuit b. nu poate fi mai mare dect aceea care s-a aplicat autorului faptei din care provine bunul c. se reduce dac pentru autorul faptei din care provine bunul s-au retinut circumstante atenuante 119. Tinuirea svrsit de sot sau de o rud apropiat: a. se pedepseste n aceleasi conditii ca orice tinuire; b. se sanctioneaz cu o pedeaps redus; c. nu se pedepseste; 120. Forma de vinovtie cu care se poate comite tinuirea este: a. intentia direct sau indirect; b. intentia direct calificat prin scop; c. intentia indirect. 121. Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a-l folosi pe nedrept, constituie infractiunea de: a. furt simplu; b. nu constituie infractiune; c. abuz de incredere. 122. Trdarea prin ajutarea inamicului: a. este lipsit de obiect material; b. poate avea ca subiect pasiv statele aliate Romniei; c. subiectul activ nu este calificat 123. In ipoteza in care, faptuitorul infractiunii de seductie se casatoreste cu victima: a. faptuitorul va raspunde penal pentru savarsirea infractiunii de seductie, deoarece aceasta situatie nu este prevazuta ca o cauza de nepedepsire; b. insitigatorii si complicii vor raspunde penal, chiar daca pentru autor impacarea partilor inlatura raspunderea penala; c. faptuitorul, instigatotul sau complicele nu vor raspunde penal , intrucat aceasta situatie opereaza ca o imprejurare care face ca fapta sa nu constituie infractiune. 124.Complotul: a. are un obiect material; b. nu poate fi svrsit n participatie penal; c. se poate svrsi si prin constituirea unei asociatii sau grupri n scopul svrsirii unor infractiuni contra sigurantei statului

125. Scopul prevzut n art. 167 C. pen. (complotul) const n svrsirea uneia dintre urmtoarele infractiuni: a. compromiterea unor interese de stat; b. trdarea; c. comunicarea de informatii false. 126. In cazul in care faptuitorul s-a aflat in eroare asupra aspectului ilegal al privarii de libertate, atunci fapta: a. este lipsire de libertate in mod ilegal, savarsita cu intentie indirecta; b. este lipsire de libertate in mod ilegal, savarsita din culpa; c. nu este infractiune. 127. Daca doua persoane, impreuna, iau un bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia in scopul de a si-l insusi pe nedrept, constituie infractiunea de: a. furt calificat; b. furt; c. talharie 128. In cazul infractiunilor contra libertatii persoanei, actiunea penal se pune n miscare la plngerea prealabil a persoanei vtmate n cazul: a. santajului; b. violarii de domiciliu prev. de art. 192 alin. (1) C. pen. c. violarii de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C.pen. 129. Infractiunea de omor se consuma: a. n momentul realizrii actiunii incriminate; b. in momentul luarii rezolutiei infractionale; c. n momentul producerii urmrii imediate, adic al instalrii mortii persoanei. 130. Omorul asupra sotului sau unei rude apropiate se retine n caz de: a. ucidere a persoanelor devenite astfel de rude prin afinitate; b. ucidere a persoanelor devenite astfel de rude prin adoptie; c. ucidere a copilului concubinului; 131. Omorul deosebit de grav art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. se retine dac omorul asupra a dou sau mai multe persoane se realizeaz: a. doar printr-o actiune unic b. doar prin actiuni succesive c. att printr-o actiune unic, ct si prin actiuni succesive 132. Intretinerea unui act sexual cu un minor in varsta de 17 ani, intruneste continutul infractiunii de: a. act sexual cu un minor; b. nu constituie infractiune; c. coruptie sexuala. 133. La infractiunea de determinare sau nlesnire a sinuciderii, referitor la latura obiectiva: a. urmarea imediat const exclusiv n decesul persoanei; b. legtura de cauzalitate rezult ex re;

c. legtura de cauzalitate trebuie dovedit. 134. La infractiunea de determinarea sau nlesnirea sinuciderii, tentativa: a. este posibil si se pedepseste; b. nu este posibil; c. este posibil si nu se pedepseste; 135. Infractiunea de vtmare corporal grav, prevzut n art. 182 alin. (1) si (2) C. pen., se svrseste numai cu: a. intentie indirect; b. intentie direct; c. intentie indirect sau cu praeterintentie; 136. Infractiunea de vtmare corporal grav prevzut n art. 182 alin. (3) se svrseste numai cu: a. intentie indirect; b. intentie direct calificata prin scop; c. intentie; 137. La infractiunea de vtmare corporal grav tentativa se sanctioneaz n cazul variantei prevzute n: a. daca fapta a produs o infirmitate psihica permanenta; b. daca fapta a produs o infirmitate fizica permanenta; c. cand fapta a fost savarsita in scopul producerii unei infirmitati fizice permenente. 138. La infractiunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte: a. obiectul material lipseste; b. urmarea imediat const n decesul victimei; c. legtura de cauzalitate rezult ex re; 139.n cazul infractiunii prevzute n art. 185 C. pen., nu se pedepseste ntreruperea cursului sarcinii efectuat de medic, daca: a. ntreruperea cursului sarcinii era necesar pentru a salva viata, sntatea sau integritatea corporal a femeii nsrcinate, de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi nlturat altfel; b. ntreruperea cursului sarcinii era necesar pentru a salva viata, sntatea sau integritatea corporal a femeii nsrcinate, de la un pericol grav si care nu putea fi nlturat altfel; c. ntreruperea cursului sarcinii era necesar pentru a salva viata, sntatea sau integritatea corporal a femeii nsrcinate, de la un pericol iminent si care nu putea fi nlturat altfel; 140. Tentativa la infractiunea de lipsire de libertate n mod ilegal se pedepseste dac: a. fapta este svrsit prin rpire; b. fapta a avut ca urmare moartea victimei; c. fapta a avut ca urmare sinuciderea victimei. 141. In situatia in care tutorele fura in paguba minorului:

a. fapta nu este prevazuta de legea penala, deoarece art. 210 C.pen aminteste decat furtul savarsit de minor in paguba tutorelui sau; b. se aplica prin analogie disp. art. 210 C.pen. pedepsirea unor furturi la plangerea prealabila; c. fapta intruneste elementele consitutive ale infractiunii de furt. 142. La infractiunea de sclavie: a. obiectul material lipseste; b. subiectii sunt calificati; c. elementul material poate s constea si n traficul de sclavi; 143. Supunerea la munc fortat sau obligatorie: a. este lipsit de obiect material; b. legtura de cauzalitate rezult ex re; c. se svrseste numai cu intentie direct 144. Incalcarea unei prevederi legale speciale referitoare la exercitarea unei profesii sau meserii, prin care se produce decesul unei persoane, presupune: a. numai infractiunea de ucidere din culpa; b. numai infractiunea prevazuta de legea speciala; c. infractiunea prevazuta de legea speciala, in concurs cu infractiunea de ucidere din culpa. 145. Urmatoarele imprejurari sunt atat forme calificate de furt, cat si forme agravate de talharie: a. a avut vreuna din urmarile aratate la art. 182 C.pen.; b. comiterea faptei de o persoana mascata, deghizata sau travestita; c. comiterea faptei prin efractie, escaladare, sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau a unei chei mincinoase; 146. La violarea de domiciliu: a. expresia calitti mincinoase absoarbe (include) si pe aceea de calitti oficiale; b. expresia calitti mincinoase nu absoarbe (include) si pe aceea de calitti oficiale; c. forma de vinovtie este intentia direct; 147. Traficarea, in cazul infractiunii de delapidare, presupune: a. folosirea bunului in interesul faptuitorului o perioada de timp, urmata de aducerea bunului in patrimoniul persoanei vatamate; b. supunerea bunului unor operatiuni speculative, pentru o perioada limitata, profitul realizat fiind insusit de faptuitor; c. folosirea bunului de catre o alta persoana decat faptuitorul, careia bunul ii este incredintat de catre faptuitor . 148. Santajul, ca infractiune complex, absoarbe n continutul su infractiunile de: a. amenintare si loviri sau alte violente; b. amenintare si violare de domiciliu; c. amenintare si omor simplu

149. Emiterea unui cec asupra unei insitutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retage, dupa emitere, provizia , in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, constituie infractiune , daca: a. posesorul cecului depune acest instrument de plata la tras; b. s-a pricinuit o paguba posesorului cecului; c. indiferent daca s-a pricinuit sau nu o paguba posesorului cecului; 150. La infractiunea de divulgarea secretului profesional: a. subiectul pasiv este circumstantiat de text; b. legtura de cauzalitate trebuie dovedit; c. actele preparatorii si tentativa sunt posibile, dar nu se sanctioneaz 151. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii este mai grava cand fapta s-a savarsit fata de : a. doua sau mai multe persoane; b. sot sau ruda apropiata; c. un minor; 152. Exista infractiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii prevazuta de art. 179 C.pen: a. numai daca sinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut loc; b. chiar daca persoana determinata sa se sinucida nu incearca sa se sinucida; c. cand faptuitorul determina o persoana la sinucidere ori la incercarea acesteia prin mijloace de constrangere fizice ori psihice 153. Uciderea din culpa este susceptibila de : a. de participatie proprie; b. de participatie proprie sau improprie dupa caz; c. numai de participatie improprie; 154. Daca in urma unui accident de circulatie au fost ucise patru persoane, fapta constituie: a. patru infractiuni de ucidere din culpa, aflate in concurs; b. ucidere din culpa in modalitate agravata; c. ucidere din culpa, in forma simpla; 155. Constituie obiect material al infractiunii de pruncucidere: a. numai corpul copilului nou-nascut viabil; b. numai corpul copilului nou-nascut conceput in afara casatoriei; c. numai corpul copilului nou-nascut viu; 156. Constituie infractiunea de loviri sau alte violente : a. violentele comise in cadrul jocurilor sportive legale; b. violentele produse cu ocazia unor operatii medicale; c. violentele comise in gluma sau cu intentia de a aplica o corectie; 157. In situatia in care faptuitorul cere in schimbul eliberarii persoanei lipsite de libertate in mod ilegal ca familia acesteia sa ii dea o suma de bani, se va retine: a. infractiunea de santaj, in concurs cu infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal in forma simpla; b. infractiunea de santaj , in concurs cu infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta de art. 189 alin. 2 C.pen.

c. infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta de art. 189 alin. 2 C.pen.

158. La infractiunea de provocare ilegala a avortului sunt incriminate si se pedepsesc: a. actele pregatitoare, tentativa si forma consumata; b. actele pregatitoare si forma consumata; c. tentativa si forma consumata 159. In situatia in care victima este lipsita de lebertate in mod ilegal cu scopul de a fi obligata la precticarea prostitutiei, faptuitorul va raspunde pentru savarsirea infractiunii de: a. lipsire de libertate in forma simpla , in concurs cu infractiunea de proxenetism; b. lipsire de libertate in forma agravata art. 189 alin. 3 C.pen , indiferent daca scopul a fost realizat sau nu; c. lipsire de libertate in forma agravata art. 189 alin. 3 C.pen , numai daca scopul a fost realizat. 160. Subiect pasiv al infractiunii de provocare ilegala a avortului poate fi: a. statul si femeia careia i s-a provocat avortul; b. fatul; c. femeia careia i s-a provocat avortul, cand acesta se impunea din motive terapeutice 161. Lipsirea de libertate este absorbita de infractiunea de viol, atunci cand: a. violul, ca infractiune scop, nu s-a realizat; b. lipsirea de libertate este necesara realizarii actului sexual; c. lipsirea de libertate este necesara realizarii actului sexual si se prelungeste si dupa acest moment. 162. Daca infractiunea de violare de domiciliu se savarseste prin folosirea de calitati mincinoase; a. nu are relevanta asupra incadrarii juridice a faptei; b. constituie modalitate normativa agravata a infractiunii; c. va exista concurs de infractiuni 163. Cand constrangerea consta in amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru pentru o ruda apropiata este realizat continutul infractiunii de: a. santaj; b. amenintare; c. lovire sau alte violente. 164. Infractiunea de violare de domiciliu: a. este susceptibila de consumare in timp; b. este instantanee, intervenind in momentul patrunderii in locuinta ori in momentul exprimarii refuzului de a parasi imobilul; c. este susceptibil si un moment al epuizarii infractiunii 165. Daca victima lipsita in mod ilegal de libertate decedeaza ca urmare a acestei fapte, activitatea infractionala realizeaza continutul: a. unui concurs intre infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal si infractiunea de ucidere din culpa; b. unui concurs intre infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal si infractiunea

de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte; c. unei singure infractiuni de lipsire de libertate in mod ilegal in varianta agravata. 166. Prin savarsirea infractiunii de santaj se incalca: a. relatiile sociale privitoare la libertatea morala a persoanei; b. relatiile sociale referitoare la libertatea fizica a unei persoane; c. relatiile sociale referitoare exclusiv la patrimoniul unei persoane 167. In situatia in care proprietarul patrunde fara drept in locuinta inchiriata persoanei vatamate: a. se poate retine infractiunea de violare de domiciliu; b. se poate retine infractiunea de violare de domiciliu numai daca patrunderea s-a realizat prin violenta; c. nu se poate retine infractiunea de violare de domiciliu , intrucat prin incheiereas contractului de inchiriere, proprietarul a pastrat toate atributele dreptului de proprietate. 168.Folosul urmarit de faptuitor, in cazul infractiunii de santaj: a. trebuie sa fie just; b. poate fi pentru sine sau pentru o alta persoana; c. trebuie sa fie materializat exclusiv in bani. 169. Producerea sau procurarea mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de masuri in scopul lipsirii de libertate in mod ilegal a unui minor: a. constituie tentativa la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal; b. constuie infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal; c. nu constituie infractiune

170. Divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari intercepate, chiar in cazul in care faptuitorul a luat cunostinta de acesta din intamplare, constituie infractiunea de: a. divulgarea secretului profesional; b. santaj; c. violarea secretului corespondentei 171. Pentru a se realiza continutul constitutiv al infractiunii de hartuire sexuala, amenintarea sau constrangerea trebuie sa se faca in scopul: a. de a indeplini un act contrar indatoririlor de serviciu; b. de a obtine satisfactii de natura sexuala; c. de a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu ale victimei 172. Actele cu caracter obscen savarsite asupra unei minore constituie infractiunea de: a. act sexual cu un minor; b. coruptie sexuala; c. perversiuni sexuale 173. Infractiunea de violare de domiciliu: a. se retine in cazul chiriasului care, la expirarea contractului de inchiriere, refuza sa paraseasca apartamentul inchiriat, la cererea expresa a proprietarului; b. nu se retrine daca faptuitorul a patruns in locuinta , desi avea doar acordul uneia dintre persoanele prezente care o folosesc.

c. se va retine in forma tentativei, atunci cand patrunderea s-a facut doar in curtea locuintei, deoarece faptuitorul a fost impiedicat sa patrunda in casa. 174. In cazul infractiunii de seductie, victima de sex feminin: a. trebuie sa fie in varsta de pana la 16 ani; b. trebuie sa fie in varsta de pana la 18 ani; c. poate avea si peste 18 ani 175. Infractiunea de perversiune sexuala este mai grava daca: a. se savarseste in public; b. se produce vatamarea corporala a victimei; c. este savarsita impotriva a doua sau mai multe persoane 176. Tentativa este sanctionata la urmatoarele infractiuni: a. incestul; b. hartuirea sexuala; c. seductia 177. Infractiunea de divulgare a secretului profesional se va retine daca: a. s-a adus un prejudiciu de orice natura unei persoane; b. fapta este de natura sa aduca un prejudiciu; c. nu are relevanta daca fapta este sau nu apta sa produca un prejudiciu vreunei persoane 178. Calitatea de subiect pasiv al infractiunii de amenintare o poate avea: a. o colectivitate; b. bolnavul aflat in stare de coma; c. nu este circumstantiat de text 179. Nu constituie infractiunea de violare de domiciliu: a. patrunderea cu forta in locuinta a celui care o foloseste efectiv; b. patrunderea proprietarului in locuinta chiriasului fara voia acestuia; c. patrunderea in fostul domiciliu a sotului despartit in fapt de sotia sa, avand domiciliul flotant in alta localitate, fara consimtamantul sotiei 180. Subiectul pasiv al infractiunii de act sexual cu un minor este: a. numai minorul care nu a implinit varsta de 15 ani; b. atat minorul care nu a implinit varsta de 15 ani, cat si cel intre 15 si 18 ani, daca fapta este savarsita de tutore, curator, supraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa; c. numai minorul intre 15 si 18 ani, daca fapta este savarsita de tutore curator, supraveghetor,ingrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa 181. Fapta aceluia care, prin promisiuni de casatorie, determina o persoana de sex femeiesc in varsta de 14 ani si 6 luni de a avea cu el raport sexual, constituie: a. infractiunea de seductie; b. act sexual cu un minor; c. concurs intre infractiunea de seductie si cea de act sexual cu un minor

182. Constituie abuz de incredere fapta persoanei care: a. dupa ce si-a dat acordul ca vecinul sa depoziteze pentru o luna materiale de constructii in magazia sa, foloseste respectivele materiale pentru ridicarea unui garaj, fara acordul vecinului; b. dupa ce a comandat cina la restaurant si a consumat alimentele, refuza sa plateasca pretul consumatiei; c. dupa ce imbraca un costum pentru a-l proba, intr-un magazin de confectii, refuza sa-l resrituie si paraseste in fuga magazinul fara sa achite contravaloarea costumului. 183. Constituie infractiune de insusirea bunului gasit: a. vanzarea bunului gasit inainte de expirarea termenului de 10 zile prevazut de lege pentru predarea sa; b. fapta soferului de taxi care, vazand ca un client coboara din masina uitandu-si portofelul pe bancheta din spate, isi insuseste banii aflati in acesta; c. fapta persoanei care insuseste corespondenta adresata vecinului sau, introdusa din greala de catre factorul postal in cutia sa de scrisori. 184. Subiect pasiv al infractiunii de hartuire sexuala poate fi: a. orice persoana, indiferent de sex, aflata in imposibilitate de a se apara; b. orice persoana, indiferent de sex, angajata in munca in aceeasi structura profesionala cu subiectul activ; c. orice persoana de sex feminin 185. Consumarea infractiunii de viol survine: a. in momentul finalizarii actului sexual; b. in momentul constrangerii, de orice natura; c. in momentul inceperii actului sexual 186. Renuntarea voluntara la inceperea actului sexual (desistarea) la infractiunea de viol: a. nu atrage raspunderea penala; b. atrage raspunderea penala in forma tentativei; c. atrage raspunderea penala, daca survine ca urmare a rugamintilor victimei 187. Obiectul juridic special al infractiunii de talharie este: a. simplu, fiind constituit din relatiile sociale referitoare la patrimoniu; b. simplu, fiind constituit din relatiile sociale referitoare la viata, sanatatea sau integritatea corporala a persoanelor; c. complex, fiind constituit din relatiile sociale referitoare la patrimoniu, precum si cele referitoare la viata, sanatatea sau integritatea corporala a persoanelor 188. Nu constituie infractiunea de furt calificat: a. furtul savarsit de catre o persoana mascata, deghizata sau travestita; b. furtul savarsit asupra membrilor familiei; c. furtul privind componente ale sistemelor de irigatii

189. Luarea unui vehicul din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a-l folosi pe nedrept, constituie infractiunea de: a. furt calificat, art.209 C.Pen.; b. furt prev. de art.208 C.Pen.; c. abuz de incredere. 190. Se aplica agravanta prevazuta de art. 209 alin.1 lit. g C.Pen. in timpul noptii in urmatorul caz: a. fapta a fost savarsita intr-o camera intunecata, situata la subsolul cladirii; b. fapta a fost savarsita in timpul unei eclipse totale de soare; c. fapta a fost savarsita la instalarea intunericului 191. Obiectul material al infractiunii de furt este constituit din: a. obiectele folosite la comiterea infractiunii; b. bunurile insusite din patrimoniul public sau privat; c. contravaloarea bunurilor insusite din patrimoniul public sau privat 192. Latura subiectiva a infractiunii de inselaciune include scopul : a. de a obtine, pentru altul, un folos material injust; b. de a pagubi o persoana; c. de a obtine, pentru altul, un folos nepatrimonial injust 193. Infractiunea de gestiune frauduloasa se realizeaza prin pricinuirea de pagube unei persoane: a. cu rea-credinta; b. cu buna credinta; c. din neglijenta 194. Pot constitui obiect material al infractiunii de delapidare: a. bunurile mobile corporale; b. infractiunea este lipsita de obiect material; c. bunuri fara valoare patrimoniala 195. Urmarea imediata in cazul infractiunii de distrugere consta in: a. distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun, producandu-se o paguba; b. crearea unei stari de pericol in ceea ce priveste existenta si starea de fapt a bunurilor; c. crearea unei stari de pericol pentru viata, sanatatea si integritatea corporala a persoanelor 196. Subiect pasiv al infractiunii de delapidare poate fi: a. o persoana fizica; b. o persoana juridica de drept public sau privat; c. nu este circumstantiat de text 197. Infractiunea de abuz de incredere realizata prin modalitatea refuzului de restituire a unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, este o infractiune: a. continua; b. continuata;

c. instantanee 198. Infractiunea de distrugere se sanctioneaza chiar cand bunul apartine faptuitorului: a. cand bunul are o deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta asemenea valoare; b. cand fapta se savarseste prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc, chiar daca nu rezulta pericol public; c. cand fapta este savarsita prin demolare a unui imobil aflat intr-un stadiu avansat de degradare 199. Dezastrul consta in: a. producerea unei pagube mai mari de 200.000 lei; b. distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport in comun, de marfuri sau de persoane, care a avut ca urmare moartea sau vatamerea grava a integritatii corporale ori a sanatatii mai multor persoane; c. distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport in comun, de marfuri sau de persoane 200. In cazul infractiunii de furt calificat, cand autorul are asupra sa o arma, este necesar: a. ca autorul sa foloseasca arma; b. sa poarte la vedere arma; c. nu are relevanta daca victima vede sau nu arma 201. Daca o persoana isi insuseste un bun mobil care a ajuns din eroare in posesia sa: a. nu raspunde penal; b. savarseste infractiunea de insusirea bunului gasit; c. savarseste infractiunea de furt 202. Dintre infractiunile contra patrimoniului,tentativa se pedepseste la infractiunea de : a. distrugere calificata; b. tulburare de posesie; c. gestiune frauduloasa 203. . Pentru existenta infractiunii de tainuire se cere: a. faptuitorul sa cunoasca faptul ca dobandeste un bun care provine din savarsirea unei fapte penale; b. este suficient ca faptuitorul sa cunoasca faptul ca un bun provine din infractiune si nu anunta autoritatile; c. faptuitorul primeste bunul, stie ca provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala si urmareste obtinerea unui folos material 204. Exista infractiunea de distrugere din culpa si atunci cand bunul apartine faptuitorului, in urmatoarele conditii: a. cand prin distrugere s-au produs consecinte deosebit de grave; b. daca fapta se savarseste prin explozie; c. daca bunul are o deosebita valoare artistica, stiintifica sau arhivistica 205. Furtul calificat savarsit prin efractie: a. implica intotdeauna o violare de domiciliu; b. presupune inlaturarea unui obstacol interpus intre faptuitor si bunul pe care

intentioneaza sa-l sustraga; c. presupune folosirea frauduloasa a unei chei adevarate 206. In cazul infractiunii de tainuire, tentativa: a. nu este posibila; b. este posibila, dar nu se pedepseste; c. se pedepseste 207. Obiectul material al infractiunii de abuz de incredere consta in : a. un bun mobil, care in momentul comiterii faptei se afla in posesia faptuitorului; b. un bun mobil al altuia, care in momentul comiterii faptei se afla in posesia faptuitorului; c. un bun mobil al altuia, care in momentul comiterii faptei se afla in detentia, cu orice titlu, a faptuitorului 208. Refuzul unei persoane de a restitui o suma de bani imprumutata constituie: a. abuz de incredere; b. o fapta de natura civila; c. inselaciune 209. Obiect ul material al infractiunii de tulburare de posesie poate fi: a. orice bun mobil sau imobil; b. numai un bun mobil; c. numai un bun imobil sau o parte a acestuia, precum si din bunurile distruse ori desfiintate 210. Tainuirea se pedepseste : a. si daca este savarsita fara nici un interes material; b. daca este savarsita de o ruda apropiata; c. daca este savarsita pentru obtinerea unui interes material , chiar pentru altul 211. Violarea de domiciliu, dupa obiectul juridic ocrotit, este o infractiune : a. contra patrimoniului; b. contra libertatii persoanei; c. privitoare la viata sexuala 212. Talharia este mai grava, daca: a. a avut ca urmare pierderea unui simt sau organ ; b. a avut ca urmare o infirmitate temporara fizica ori psihica; c. vatamarile au necesitat pentru vindecare mai mult de 20 de zile de ingrijiri medicale 213. Violul poate fi definit ca fiind : a. actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit, prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa; b. actul sexual , de orice natura, cu o persoana de acelasi sex , prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa; c. actul sexual , de orice natura , cu o persoana de sex diferit sau de aclasi sex, prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si

exprima vointa 214. Conditiile punerii in miscare a actiunii penale la forma tip a infractiunii de viol : a. impacarea partilor inlatura raspunderea penala; b. actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate; c. actiunea penala se pune in miscare atat la plangerea prealabila a persoanei vatamate , cat si din oficiu 215. Tulburarea de posesie, dupa obiectul juridic ocrotit, este o infractiune : a. contra patrimoniului; b. contra libertatii persoanei; c. contra infaptuirii justitiei 216. Forma de vinovatie, cu care este comisa infractiunea act sexual cu un minor , este : a. atat intentia directa , cat si intentia indirecta; b. intentia directa calificata prin scop; c. praeterintentia 217. In cazul infractiunii de divulgare secretului profesional, prevazuta de art. 196 C.pen., actiunea penala se pune in miscare : a. exclusiv, la plangerea prealabila a persoanei vatamate; b. din oficiu; c. atat la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cat si din oficiu

218. Divulgarea sectretului profesional, raportata la valorile sociale ocrotite, este o infractiune: a. contra sigurantei statului ; b. contra libertatii persoanei; c. de serviciu sau in legatura cu serviciul 219.In cazul infractiunii de amenintare , pedeapsa care se aplica faptuitorului : a. trebuie sa fie aceesi cu cea prevazuta de lege pentru infractiunea care face obiectul amenintarii; b. poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta pentru infractiunea cu care se ameninta; c. pedeapsa nu poate depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care face obiectul amenintarii 220. Nu exista tentativa la infractiunea de omor in urmatoarea circumstanta: a. otrava administrata victimei a fost in cantitate prea mica neprovocand moartea; b. s-a folosit o arma despre care se stia ca nu este incarcata; c. glontul menit pentru victima a fost deviat de un obstacol 221. In cazul coautoratului la infractiunea de omor: a. trebuie sa se efectueze o activitate materiala in intregime de catre fiecare coautor, actiunea de ucidere; b. este suficienta simpla prezenta la locul comiterii faptei; c. trebuie ca activitatea fiecarui coautor sa contribuie imn mod direct la producerea mortii

222. Nu exista infractiunea de omor atunci cand: a. persoana isi suprima singura viata; b. victima a dat consimtamantul autorului in acest sens; c. victima avea o boala incurabila 223. In cazul infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, tentativa: a. este posibila , dar nu se pedepseste; b. nu este posibila; c. se pedepseste 224. Daca faptuitorul ucide victima la scurt timp dupa ce i-a sustras banii, fapta va constitui: a. omor calificat ( art.175 lit. b C.pen. ); b. omor deosebit de grav ( art. 176 lit. d ) ; c. talharie in forma agravanta ( art. 211 alin. 3 ) 225. Fapta de lovire savarsita din culpa care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare 6-8 zile de ingrijiri medicale, constituie: a. infractiunea de lovire sau alte violente; b. infractiunea de vatamare corporala din culpa; c. nu este infractiune 226.Vatamarea corporala din culpa este mai grava daca: a. vatamarile au necesitat pentru vindecare cel mult 60 de zile de ingrijiri medicale; b. vatamarile au necesitat pentru vindecare mai mult de 60 de zile de ingrijiri medicale; c. daca este indreptata aspra mebrilor familiei 227. Vatamarea corporala este fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare : a. cel mult 60 de zile de ingrijiri medicale; b. cel mult 60 de spitalizare; c. mai mult de 60 de zile de ingriojiri medicale 228. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si efectele, in ceea ce priveste infractiunile de lovire sau alte violente si vatamare corporala: a. numai daca actiunea penala a fost pusa in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate; b. atat in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cat si in cazul in care aceasta a fost pusa in miscare din oficiu; c. nu este inlaturata raspunderea penala, daca actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu 229. Nu constuie infractiune de violare de domiciliu : a. patrunderea cu forta in locuinta a celui care o foloseste efectiv; b. patrunderea proprietarului in locuinta chiriasului fara voia acestuia; c. patrunderea in fostul domiciliu a sotului despartit legal, fara consimtamantul sotiei 230. Tentativa la infractiunea de violare de domiciliu : a. nu este posibila;

b. se pedepseste; c. este posibila, dar nu se pedepseste 231. Elementul material al infractiunii de amenintare este constituit: a. din actiuni si inactiuni; b. exclusiv din actiuni; c. exclusiv din inactiuni 232. Incestul este comis, din punct de vedere al laturii subiective: a. cu intentie directa; b. din culpa; c. cu intentie indirecta 233. Obiectul juridic special al infractiunii de hartuire sexuala este constituit din: a. relatiile sociale privitoare la viata, sanatatea sau integritatea corporala a persoanei; b. relatiile sociale privitoare la libertatea persoanei; c. pe de-o parte, din relatiile sociale privitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei, iar pe de alta parte, din relatiile sociale care asigura buna desfasurare a raporturilor interpersonale la locul de munca 234. Constituie furt la plangere prealabila: a. furtul comis de un minor in paguba tutorelui sau; b. furtul din camera unui hotel unde autorul a fost cazat; c. furtul comis la locul de munca de catre un angajat in paguba colegului sau 235. Distrugerea din culpa, prevazuta de art. 219 alin. 2 C.pen., presupune: a. avarierea unui cablu de joasa tensiune al retelei electrice, daca a avut ca urmare aducerea acestuia in stare de neintrebuintare; b. degradarea unei conducte petroliere, chiar daca aceasta nu a fost adusa in stare de neintrebuintare; c. distrugerea sistemelor de alimantare cu apa, daca a avut ca urmare aducerea acestora in stare de neintrebuintare. 236. Pirateria, dupa obiectul juridic ocrotit, este o infractiune: a. contra libertatii persoanei; b. contra patrimoniului; c. contra sanatatii sau integritatii corporale a persoanei 237. Termenul de predare a bunului gasit autoritatilor sau celui care l-a pierdut este de: a. 60 de zile; b. 20 de zile; c. 10 zile 238. Consumarea infractiunii de insusire a bunului gasit survine: a. in momentul expirarii termenului de 10 zile in care faptuitorul poate preda bunul gasit; b. in momentul luarii rezolutiei de a nu preda bunul gasit; c. in momentul gasirii bunului

239. Forma de vinovatie a infractiunii de seductie este: a. praeterintentia; b. intentia directa, calificata prin scop; c. ata intentia directa, cat si cea indirecta 240. Lipsirea de libertate poate consta, din punct de vedere al elementului material: a. atat din actiuni, cat si din inactiuni; b. exclusiv din actiuni; c. exclusiv din inactiuni 241. Divulgarea secretului profesional este o infractiune contra: a. libertatii persoanei; b. patrimoniului; c. infaptuirii justitiei 242. La infractiunea act sexual cu un minor: a. legatura de cauzalitate este prezumata; b. tentativa este posibila, dar nu se pedepseste; c. consumarea infractiunii survine in momentul finalizarii actului sexual cu un minor in varsta de sub 15 ani 243. Dintre infractiunile contra libertatii persoanei, prin constrangere, este comisa infractiunea de: a. coruptie sexuala; b. viol; c. seductie 244. Subiect activ al infractiunii de delapidare poate fi: a. orice persoana, nefiind circumstantiat de text; b. gestionarul sau administratorul; c. un functionar cu atributii de control 245. Sunt infractiuni contra libertatii persoanei: a. violarea secretului corespondentei; b. talharia; c. pirateria 246. Tulburarea de posesie este mai grava daca: a. se savarseste de catre doua sau mai multe persoane impreuna; b. se savarseste de catre o persoana inarmata; c. se savarseste prin folosire de calitati mincinoase 247. Tulburarea de posesie nu poate fi comisa, din punct de vedere al formei de vinovatie: a. cu intentie indirecta; b. cu intentie directa; c. din culpa 248. Obiectul material al infractiunii de inselaciune, in varianta agravata, poate fi: a. numai un bun imobil; b. cec-ul

c. numai un bun mobil 249.Actele de perversiune sexuala constituie infractiune daca: a. se savarsesc, in orice modalitate si imprejurare; b. au produs scandal public; c. subiectul pasiv a fost constrans 250. Elementul material al infractiunii de coruptie sexuala se realizeaza prin: a. ademenirea unei persoane in vederea savarsirii de acte sexuale cu un minor; b. acte de perversiune sexuala cu un minor; c. acte de constrangere a unui minor 251. Subiect activ al infractiunii de uzurpare de calitati oficiale poate fi: a. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal; b. doar un functionar public; c. atat functionarul , cat si functionarul public. 252.Pentru existenta infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, este necesar ca: a. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala; b. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate; c. faptuitorul sa fi folosit de calitatea oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate. 253. In cazul infractiunii de port nelegal de decoratii sau semne distinctive, participatia penala: a. este posibila sub toate formele, inclusiv cea a coautoratului; b. nu este posibila; c. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii. 254. Subiect pasiv principal al infractiunii de ultraj este: a. statul roman; b. un functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat; c. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal. 255. Elementul material al infractiunii de ultraj consta in: a. orice actiune de amenintare a unui functionar public, indiferent daca se afla in exercitiul functiei sau nu; b. orice actiune de amenintare a unui functionar public, dar doar daca acesta se afla in exercitiul functiei; c. orice actiune de amenintare impotriva unui functionar public, chiar daca acesta isi depaseste atributiile de serviciu. 256. Infractiunea de ofensa adusa unor insemne se savarseste: a. doar printr-o actiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii; b. doar printr-o inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii; c. printr-o actiune sau inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii.

257. In cazul infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art. 242 C.pen. , forma de vinovatie ceruta de lege este: a. intentia directa, in toate cazurile; b. culpa, in cazul alin. 2 ; c. praeterintentia , in cazul alin. b. 258. La infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.): a. tentativa se pedepseste att n cazul faptei prevzute la alin. (1), ct si n cazul faptei de la alin. (2); b. tentativa nu se pedepseste; c. tentativa se pedepseste doar n cazul faptei prevzute la alin. (1). 259. Infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.) are ca element material n varianta tip: a. retinerea sau distrugerea unui nscris emis de un organ de urmrire penal, de o instant de judecat, sau de un alt organ de jurisdictie, ori mpiedicarea n orice mod ca un nscris destinat unuia dintre organele mentionate s ajung la acesta; b. sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt nscris care se afl n pstrarea ori n detinerea unui organ sau unei institutii de stat, ori a unei alte unitti din cele la care se refer art. 145 C. pen.; c. sustragerea oricrui nscris aflat n pstrarea sau detinerea unei persoane juridice de drept privat, dac acest nscris avea o valoare stiintific deosebit pentru subiectul pasiv. 260. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art. 239 alin. (1) C. pen., amenintarea trebuie s: a. s fie svrsit contra unui functionar public care nu ndeplineste o functie ce implic exercitiul autorittii de stat, aflat n exercitiul functiunii, ori pentru fapte ndeplinite n exercitiul functiunii; b. sa fie savarsita atat nemijlocit, cat si prin intermediul altor persoane; c. s fie comis prin mijloace de comunicare direct. 261. In cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru, prevazuta de art. 244 alin. 1 C.pen., subiectul activ al infractiunii poate fi: a. doar custodele; b. orice persoana, chiar si proprietarul bunului ; c. numai un functionar public. 262. Cand infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri este savarsita din culpa , obiectul material al acesteia : a. numai un inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat si care are o valoare stiintifica; b. numai un document sectre aflat in pastrarea unei institutii de stat; c. poate fi orice inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat. 263. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri este mai grava cand fapta este savarsita de: a. un functionar cu atributii de conducere; b. un functionar cu atributii de control; c. un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu.

264. Purtarea, fara drept, de grade sau insigne militare, constituie: a. ofensa adusa autoritatii; b. uzurpare de calitati oficiale; c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive. 265. Folosirea fara drept a unei calitati oficiale, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, constituie infractiunea de: a. ultraj; b. uzurpare de calitati oficiale; c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive. 266. Lovirea unui politist aflat n exercitiul functiunii, dar care si-a depsit atributiile de serviciu, reprezint infractiune de: a. ultraj; b. ultraj n concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente; c. lovire sau alte violente. 267. Fapta inculpatului care, cu aceeasi ocazie, a insultat si amenintat n mod succesiv trei lucrtori de politie aflati n exercitiul functiunii reprezint: a. o singur infractiune de ultraj n variant agravat; b. trei infractiuni de ultraj, aflate n concurs cu trei infractiuni de lovire sau alte violente; c. trei infractiuni de ultraj aflate n concurs real; 268. Forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor este: a. doar intentia direct; b. intentia direct sau indirect; c. intentia sau culpa. 269. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor este: a. numai un functionar public; b. numai un functionar; c. att un functionar public ct si un functionar; 270. Abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor: a. are caracter special n raport cu orice infractiune: b. are caracter subiectiv numai n raport cu alte infractiuni al cror subiect activ nemijlocit este, n mod obligatoriu, un functionar public sau functionar; c. are caracter subsidiar n raport cu orice infractiune. 271. Neglijenta n serviciu (art. 249 C. pen.) se svrseste: a. numai din culp b. numai cu intentie c. att cu intentie, ct si din culp

272. Subiect activ nemijlocit la infractiunea de neglijent n serviciu poate fi: a. numai un functionar public; b. orice functionar; c. orice salariat care exercit o nsrcinare n serviciul unei persoane fizice sau juridice. 273. ntrebuintarea de expresii jignitoare fat de o persoan, de ctre un functionar public n exercitiul atributiilor de serviciu reprezint: a. infractiunea de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor; b. infractiunea de purtare abuziv; c. infractiunea de abuz n serviciu prin ngrdirea unor drepturi. 274. Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act si prin acesta cauzeaza o tulburare insemnata unei institutii de sta, constituie: a. abuz in serviciu ciontra intereselor persoanelor; b. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi; c. abuz in serviciu contra intereselor publice. 275. Lovirea sau alte acte de violenta savarsite de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu, constituie: a. purtare abuziva; b. supunere la rele tratamente; c. ultraj. 276. Neglijenta unei persoane care a dat prilej altei persoane sa afle un secret de stat, daca fapta este de natura sa aduca atongere intereselor statului, constituie: a. neglijenta in serviciu; b. neglijenta in pastrarea secretului de stat; c. abuz in serviciu contra intereselor publice. 277. Ingradirea de catre un functionar a folosintei sau a exercitiului drepturilor unui cetatean ori crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate, daca prin aceasta se cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane, constituie: a. abuz in serviciu contra interelor publice; b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor; c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi. 278. Pentru existenta infractiunii de neglijenta in pastrarea secretului de stat, este necesar ca fapta incriminata, sa conduca la una din urmatoarele consecinte: a. sustragerea unui document ce constituie secret de stat; b. contrafacerea unui document ce constituie secret de stat; c. distrugerea cu stiinta a unui document ce constituie secret de stat. 279. In cazul infractiunii de neglijenta in serviciu, participatia penala: a. nu este posibila; b. este posibila doar in modalitatea participatiei proprii; c. este posibila doar sub forma participatiei improprii, situatie in care instigatorul sau

complicele raspunde pentru infractiunea prevazuta de art. 246 C.pen. sau art. 248 C.pen. 280. Neangajarea unei persoane pe un post vacant, desi aceasta indeplineste conditiile prevazute de lege, constituie: a. abuz in serviciu contra interelor publice; b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor; c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi. 281. Forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de purtare abuziv este: a. intentia direct calificat prin scop b. intentia direct sau indirect c. intentia indirect 282. Infractiunea de abuz in serviciu pin ingradirea unor drepturise savarsesete si prin crearea unor situatii de inferioritate pe temei de: a. cetatenie; b. varsta; c. pregatire profesionala. 283. n varianta agravat, luarea de mit nu poate fi svrsit dect de ctre: a. un functionar public; b. un functionar cu atributii de control; c. un functionar public cu atributii de conducere. 284. La luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ: a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor n bani b. bunurile care au fost promise c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit 285. Cnd luarea de mit, n varianta primirii de foloase injuste, a fost svrsit n participatie, instanta poate confisca de la unul dintre fptuitori: a. numai beneficiul realizat personal (bunurile si valorile de care a profitat personal) b. ntreaga sum sau toate bunurile ori valorile ce au constituit obiectul mitei c. doar bunurile, banii sau valorile ce au fost gsite asupra fptuitorului 286. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de luare de mit, n varianta tip, poate fi: a. doar functionarul public; b. orice functionar; c. orice persoan. 287. Pentru existenta infractiunii de conflict de interese, este necesara o situatie premisa constand in aceea ca: a. functionarul public nu are competenta participarii la luarea deciziei; b. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material pentr concubinul sau; c. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material. 288. Poate fi subiect al infractiunii de luare de mita:

a. notarul public; b. avocatul; c. expertul tehnic desemnat sa efectueze o expertoiza tehnica, platit prin intermediul biroului local de expertize. 289. Fapta medicului ginecolog de a pretinde de la o pacienta o suma de bani pentru a o asista la nastere, care era iminenta, constituie infractiunea de: a. luare de mita; b. nu constituie fapta prevazuta de legea penala; c. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. 290. Consumarea infractiunii de luare de mita are loc: a. in momentul in care faptuitorul accepta promisiunea unor bani sau alte foloase; b. in momentul confiscarii banilor, valorilor sau bunurilor; c. in momentul trimiterii in judecata a faptuitorului. 291. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mit este: a. cel cruia i se pretinde, de ctre un functionar, s dea bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea unui act care intr n ndatoririle sale de serviciu; b. functionarul mituit; c. persoana juridic de drept public sau privat n serviciul cruia fptuitorul si exercit atributiile functionale. 292. n cazul infractiunii de luare de mit, actiunea sau inactiunea concret a subiectului activ nemijlocit trebuie s fie: a. posterioar ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la ndatoririle de serviciu b. concomitent ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la ndatoririle de serviciu c. anterioar ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la ndatoririle de serviciu 293. Elementul material al infractiunii de luare de mit (art. 254 C. pen.) poate consta n: a. promisiunea sau oferirea de bani; b. nerespingerea promisiunii unor foloase; c. darea de bani ori alte foloase. 294. Constrngerea mituitorului, de ctre cel care a luat mit, de a svrsi aceast fapt este: a. o cauz de nepedepsire; b. o cauz special care nltur caracterul penal al faptei; c. o cauz de reducere a pedepsei. 295. Pretinderea unor foloase de ctre functionar si primirea acestora dup efectuarea actului privitor la ndeplinirea ndatoririlor sale de serviciu, pentru care foloasele au fost pretinse, constituie infractiunea de: a. luare de mit; b. abuz n serviciu contra intereselor persoanelor; c. primire de foloase necuvenite.

296. Daca functionarul, desi nu are competenta de a efectua un anumit act, l-a facut sa creada pe cel care i-a dat banii sau alte foloase ca indeplinirea actului intra in atributiile sale de serviciu, atunci suntem in prezenta infractiunii de : a. luare de mita; b. primire de foloase necuvenite; c. inselaciune. 297. Infractiunea de dare de mita , prevazuta de art. 255 C.pen.: a. este o infractiune contra autoritatii; b. este o infractiune autonoma, existand si fara luarea de mita; c. este o infractiune corelativa, existand doar impreuna cu infractiunea de luare de mita. 298. Daca promisiunea, oferirea sau darea de banisau alte foloase este savarsita prin intermediul altei persoane, aceasta: a. raspunde in calitate de coautor la infractiunea de dare de mita; b. nu raspunde penal; c. raspunde in calitate de complice la infractiunea de dare de mita, chiar daca prin activitatea sa nu infaptuieste actiunea incriminata.

299. Confiscarea speciala prevazuta de art. 255 alin. 4 C.pen. se aplica: a. doar in situatia in care faptuitorul este functionar; b. in toate cazurile , chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare; c. doar in situatia in care oferta de bani sau alte foloase a fost urmata de acceptare. 300. Dac functionarul corupt, n scopul de a satisface solicitarea mituitorului, nu ndeplineste un act privitor la ndatoririle lui de serviciu, iar aceast nendeplinire constituie, prin ea nssi, o infractiune: a. luarea de mit va intra n concurs cu respectiva infractiune; b. luarea de mit absoarbe respectiva infractiune; c. luarea de mit se retine n variant agravat. 301. Fapta de a pretinde si primi un folos necuvenit, de ctre un functionar, dup ndeplinirea n parte a unei ndatoriri de serviciu, dar nainte de finalizarea ei, constituie: a. primire de foloase necuvenite; b. abuz n serviciu contra intereselor persoanelor; c. luare de mit. 302.Valoarea foloaselor necuvenite primite de cel mituit: a. trebuie s aib un nivel mai ridicat de 200.000 lei; b. poate s aib orice nivel, dar s nu fie bunuri de valoare simbolic, nici daruri ocazionale, sau daruri care exprim un sentiment de recunostint ori de respect personal; c. trebuie s aib un nivel invers proportional cu valoarea serviciului fcut prin ndeplinirea actului.

303. n cazul infractiunii de dare de mit: a. bunurile pot fi confiscate de la mituitor; b. bunurile pot fi confiscate de la autor doar dac oferta de mituire a fost acceptat de functionar; c. bunurile pot fi confiscate de la autor chiar dac oferta de mituire nu a fost urmat de acceptare. 304. La infractiunea de dare de mit (art. 255 C. pen.) elementul material al faptei: a. se svrseste doar anterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu; b. se svrseste doar ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu; c. se poate svrsi fie anterior, fie ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu. 305. Latura obiectiva a infractiunii de trafic de influenta include scopul de a determina functionarul : a. sa faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu; b. sa faca un act ce nu intra in atributiile sale serviciu; c. sa faca un act ce depaseste atributiile sale de serviciu. 306. Denuntarea de ctre mituitor a faptei, mai nainte ca organul de urmrire penal s fi fost sesizat pentru acea infractiune, este: a. o cauz special de nepedepsire; b. o cauz ce nltur caracterul penal al faptei; c. o cauz de reducere a pedepsei. 307. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de dare de mit este: a. orice persoan fizic ce ndeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal; b. orice functionar; c. numai un functionar public. 308. Actul ce constituie temeiul primirii de foloase necuvenite n cazul infractiunii prevzut n art. 256 C. pen. trebuie s fie: a. att licit, ct si ilicit; b. numai ilicit; c. numai licit. 309. Elementul material al infractiunii de primire de foloase necuvenite const n: a. primirea, pretinderea, acceptarea promisiunii sau nerespingerea promisiunii unor astfel de foloase; b. primirea unor foloase necuvenite; c. pretinderea unor foloase necuvenite.

310. Pentru existenta infractiunii de primire de foloase necuvenite: a. foloasele pot fi primite anterior ndeplinirii actului la care functionarul era obligat

n virtutea functiei b. foloasele pot fi primite doar dup ndeplinirea actului la care functionarul era obligat n virtutea functiei c. foloasele necuvenite pot fi primite anterior sau dup ndeplinirea actului la care functionarul era obligat n virtutea functiei

311. In cazul infractiunii de trafic de influenta, precizarea numelui functionarului asupra caruia faptuitorul are sau lasa sa se creada ca are influenta: a. este esentiala pentru retinerea infractiunii de trafic de influenta; b. constituie o circumstanta agravanta; c. nu este determinanta, daca faptuitorul a indicat calitate functionarului. 312. Infractiunea de trafic de influent: a. se poate comite si printr-o inactiune, respectiv prin nerespingerea unei promisiuni de daruri; b. are un subiect activ nemijlocit circumstantiat; c. se comite numai cu intentie direct calificat prin scop.

313. Tentativa la primirea de foloase necuvenite: a. se pedepseste; b. nu este incriminat; c. nu este posibil.

314. Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat drept mita in cazul cand: a. au fost dati pentru ca un functionar sa indeplineasca un act privitor la indatoririle sale de serviciu; b. mituitorul a fost constrans prin orice mijloacede catre cel care a luat mita; c. mituitorul a denuntat fapta dupa ce organul de urmarire penala a fost sesizat pentru acea infractiune.

315. Elementul material al laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta se poate realiza prin: a. nerespingere de daruri direct sau indirect; b. oferire de daruri indirect; c. acceptare de daruri, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul. 316. La infractiunea de denuntare calomnioas: a. coautoratul este posibil; b. obiectul juridic special adiacent se refer la relatiile sociale privind normala desfsurare a actelor de justitie; c. subiectul pasiv secundar este statul prin organul judiciar a crui activitate a fost periclitat.

317. n cazul n care prin acelasi denunt mai multe persoane sunt nvinuite mincinos de aceeasi infractiune, se va retine: a. o singur infractiune de denuntare calomnioas n varianta tip; b. mai multe infractiuni de denuntare calomnioas n concurs; c. o singur infractiune de denuntare calomnioas n varianta agravat. 318. Exist varianta agravat a infractiunii de denuntare calomnioas cnd: a. nvinuirea mincinoas a avut ca efect arestarea sau condamnarea unei persoane; b. s-au produs ori ticluit probe mincinoase n sprijinul unei nvinuiri nedrepte; c. fapta a fost svrsit de dou sau mai multe persoane mpreun. 319. n cazul infractiunii de denuntare calomnioas, nvinuirea mincinoas: a. se poate referi la o fapt care ar expune persoana la o sanctiune disciplinar b. se poate referi la svrsirea unei contraventii c. se poate referi doar la svrsirea unei infractiuni 320. Producerea ori ticluirea de probe mincinoase n sprijinul unei nvinuiri nedrepte reprezint: a. infractiunea de mrturie mincinoas b. infractiunea de denuntare calomnioas c. nedenuntarea unor infractiuni 321. La infractiunea de denuntare calomnioas, nvinuirea mincinoas poate fi fcut prin: a. plangere; b. autodenunt; c. constituire de parte civila. 322. Declaratia fptuitorului infractiunii de denuntare calomnioas mai nainte de punerea n miscare a actiunii penale fat de persoana n contra creia s-a fcut denuntul sau plngerea, ori mpotriva creia s-au produs probele, c denuntul, plngerea sau probele sunt mincinoase reprezint: a. o cauz de impunitate; b. o cauz de reducere a pedepsei; c. o cauz de agravare a pedepsei. 323. Retragerea mrturiei mincinoase nainte de arestarea inculpatului sau, n toate cauzele, nainte de pronuntarea unei hotrri, ori a unei alte solutii ca urmare a mrturiei mincinoase reprezint o cauz de: a. impunitate; b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen; c. o cauz de nlturare a caracterului penal al faptei.

324. Retragerea mrturiei mincinoase dup arestarea inculpatului sau, n toate cauzele, dup ce s-a pronuntat o hotrre, ori s-a dat o alt solutie ca urmare a mrturiei mincinoase reprezint o cauz de: a. impunitate; b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen.; c. nlturare a caracterului penal al faptei. 325.Subiect activ nemijlocit al infractiunii de mrturie mincinoas este: a. doar martorul; b. martorul sau persoana care ncearc s-l determine pe martor s dea declaratii mincinoase; c. martorul, expertul sau interpretul. 326. La infractiunea de mrturie mincinoasa: a. forma de vinovatie este intentia directa calificata prin scop; b. nu are relevanta daca subiactul activ a fost intrebat cu privire la imprejurari esentiale; c. afirmatia mincinoas sau omisiunea de a spune tot ce stie trebuie s priveasc mprejurri esentiale; 327. Infractiunea de mrturie mincinoas (art. 260 C. pen.): a. este incriminat n forma tentativei; b. nu poate avea forma continuat; c. se consum n momentul n care audierea sau ascultarea a luat sfrsit, iar depozitia a fost semnat de martor, expert sau interpret. 328. Infractiunea de mrturie mincinoas: a. se refer si la afirmatii mincinoase fcute de martor asupra oricror mprejurri despre care este ntrebat n solutionarea unei cauze; b. se svrseste si din culp; c. se savarseste atat actiune, cat si prin inactiune. 329. Persoana care a determinat pe o alt persoan s ncerce s determine pe un martor, expert, interpret s svrseasc infractiunea de mrturie mincinoas, va rspunde pentru: a. instigare la mrturie mincinoas; b. instigare la ncercarea de a determina mrturia mincinoas; c. instigare la mpiedicarea participrii n proces. 330. ncercarea de a determina mrturia mincinoas (art. 261 C. pen.): a. se comite, potrivit prerii majoritare, cu intentie direct sau indirect; b. se consum instantaneu n momentul n care s-a svrsit actiunea de constrngere sau corupere prin care s-a ncercat determinarea la mrturie mincinoas; c. nu este posibil n forma continuat.

331. Omisiunea de a denunta de ndat svrsirea unei fapte de omor ntruneste elementele constitutive ale infractiunii de: a. favorizarea infractorului (art. 264 C. pen.); b. tinuire (art. 221 C. pen.); c. nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.).

332. Nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.) se poate comite din punct de vedere al vinovtiei: a. numai cu intentie; b. numai din culp; c. att cu intentie, ct si din culp. 333. mpiedicarea participrii la proces: a. legatura de cauzalitate rezulta ex re; b. este o infractiune cu consumare instantanee; c. se sanctioneaz si dac actele de executare sunt ntrerupte din cauze independente de vointa fptuitorului.

334. Martorul, expertul sau interpretul a carui omisiune priveste imprejurari aspra carora nu a fost intrebat , raspunde pentru: a. marturie mincinoasa; b. omisiunea de a incunostiinta organele judiciare; c. omisiunea de a sesiza organele judiciare. 335. Elementul material al nedenuntrii unor infractiuni se poate realiza: a. numai prin inactiune; b. numai prin actiune; c. att prin actiuni, ct si prin omisiuni. 336. n cazul infractiunii de favorizare a infractorului (art. 264 C. pen.) ajutorul se poate acorda: a. nainte de svrsirea infractiunii principale; b. dup svrsirea faptei de baz; c. n timpul svrsirii faptei.

337. Participatia penala, in cazul infractiunii de nedenuntare a unor infractiuni: a. nu este posibila decat sub forma complicitatii; b. este posibila sub forma instigarii; c. este posibila sub toate formele.

338. Daca incercarea de a determina marturia mincinoasa se realizeza prin alte mijloace decat coruperea sau constrangerea, atunci:

a. nu se realizeaza o fapta prevazuta de legea penala; b. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de incercare de a determina marturia mincinoasa; c. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de marturie mincinoasa.

339. Infractiunea de impiedicare a participarii la proces: a. absoarbe infractiunea de amenintare; b. absoarbe infractiunea de vatamare corporala grava; c. absoarbe infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal.

340. Infractiunea de favorizarea infractorului: a. se poate svrsi numai printr-o actiune; b. se deosebeste de infractiunea de tinuire si prin aceea c fptuitorul nu urmreste obtinerea unui folos material pentru sine; c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii svrsite de infractorul favorizat. 341. Mentinerea intentionat a strii de arest/detinere dup expirarea duratei mandatului de arestare preventiv/de executare a pedepsei constituie infractiune de: a. lipsire de libertate n mod ilegal; b. arestare nelegal; c. represiune nedreapt. 342. Infractiunea de arestare nelegal: a. are, de regul, ca obiect material corpul persoanei mpotriva creia se svrseste actiunea incriminat; b. se poate svrsi numai printr-o actiune; c. este incriminat si n forma tentativei.

343.Pentru retinerea infractiunii de cercetare abuziva, este necesar ca organul judiciar: a. sa fi intrebuintat cumulativ toate mijloacele prevazute de lege pentru obtinerea de declaratii; b. sa fi intrebuintat unul din mijloacele prevazute de lege, respectiv promisiuni, amenintari, violente; c. sa fi intrebuintat santajul pentru obtinerea de declaratii.

344. Infractiunea de evadare: a. poate mbrca forma infractiunii continue sau continuate; b. presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare celei n executarea creia se afla condamnatul; c. este n forma agravat cnd se ntrebuinteaz anumite instrumente.

345. Pedeapsa n cazul infractiunii de evadare: a. se adaug la pedeapsa ce se execut, fr a putea depsi maximul general al nchisorii; b. se contopeste cu pedeapsa ce se execut; c. nu poate depsi cuantumul pedepsei ce se execut la momentul evadrii. 346. Vinovtia n cazul svrsirii de nlesnire a evadrii de ctre o persoan ce avea ndatorirea de a pzi pe cel ce a evadat poate mbrca: a. doar forma intentiei directe; b. doar forma intentiei; c. forma intentiei sau culpei. 347. Nerespectarea regimului armelor si munitiilor (art. 279 C. pen.) este mai grav dac: a. arma sau munitia nu este depus n termenul fixat de lege la organul competent, de ctre cel cruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilittii permisului; b. se poart arme, fr drept, n localul unittilor de stat sau al altor unitti la care se refer art. 145 C. pen., la ntruniri publice, ori n localuri de alegeri; c. se detin, nstrineaz sau poart arme de panoplie.

348. Pentru existenta infractiunii de tortura, este necesar: a. sa existe o actiune prin care sa fie provocata unei persoane o durere; b. sa existe o actiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau psihice, produse doar prin mijloace anume prevazute de lege; c. sa existe o inactiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau psihice, produse doar prin mijloace anume prevazute de lege, din culpa. 349. Denuntarea calomnioas, potrivit prerii majoritare a doctrinei penale, se comite: a. numai cu intentie direct b. cu intentie direct sau indirect c. doar cu intentie indirect 350. Arestarea nelegal se comite numai cu: a. intentie direct calificat prin scop; b. intentie direct sau indirect; c. intentie sau culp.

351. Represiunea nedreapta este o fapta : a. care impiedica infaptuirea justitiei; b. contra integritatii corporala sau sanatatii persoanei; c. contra libertatii persoanei.

352. Cercetarea abuziv este o infractiune: a. continu; b. intentionat; c. de obicei.

353. Favorizarea infractorului este o infractiune: a. omisiva; b. conex corelativ; c. praeterintentionata.

354. Ajutorul dat unui infractor dupa savarsirea infractiunii de evadare, constituie: a. infractiunea de favorizare a infractorului; b. infractiunea de inlesnire a evadarii; c. infractiunea de evadare, prevazuta de art. 269 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 269 alin. 2 C.pen.

355. Daca faptuitorul savarseste acte de amenintare impotriva unui politist care il sprijina pe executorul judecatoresc la executarea unei hotarari judecatoresti, acesta: a. raspunde pentru infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti; b. raspunde pentru infractiunea de ultraj; c. raspunde pentru infractiunea amenintare.

356. Daca faptuitorul, impiegat de miscare, s-a prezentat la locul de muncasub influenta bauturilor alcoolice si a uitat sa puna macazul intr-o pozitie corespunnzatoare, cauzand ciocnirea unui tren de marfa cu vagoanele ce stationau in gara, provocand avarierea mijloacelor de transport, constituie: a. infractiunea de neglijenta in serviciu; b. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa; c. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau indeplinirea lor defectuoasa.

357. Daca faptuitorul paraseste postul pe care il ocupa in cadrul sigurantei mijloacelor de transport pe caile ferate si nu revine la post, desi prezenta acestuia este necesara, acesta raspunde pentru: a. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa; b. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau indeplinirea lor defectuoasa. c. infractiunea de parasire a postului si prezenta la serviciu in stare de ebrietate;

358. In cazul omisiunii de a incunostiinta organele judiciare, participatia penala: a. este posibila sub toate formele; b. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii, deoarece obligatia instituita in textul de inscriminare are caracter personal; c. este posibila doar sub forma coautoratului. 359. Conform prerii majoritare a doctrinei de specialitate, luarea de mit se poate comite: a. cu intentie direct sau indirect; b. numai cu intentie direct calificat prin scop; c. numai cu intentie indirect.

360. Infractiunea de favorizarea infractorului: a. se poate svrsi numai printr-o actiune; b. se deosebeste de infractiunea de tinuire si prin aceea c fptuitorul nu urmreste obtinerea unui folos material pentru sine; c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii svrsite de infractorul favorizat.

361. Daca un detinut sesizeaza organele de urmarire penala, afirmand ca este autorul unei anumite infractiuni oe care in realitate nu a comis-o , pentru a zadarnici urmarirea penala a altor vinovati pe care ii cunostea: a. savarseste infractiunea de favorizarea infractorului; b. savarseste infractiunea de nedenuntare a unor infractiuni; c. savarseste infractiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare. 362. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mit este: a. cel cruia i se pretinde, de ctre un functionar, s dea bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea unui act care intr n ndatoririle sale de serviciu; b. functionarul mituit; c. persoana juridic de drept public sau privat n serviciul cruia fptuitorul si exercit atributiile functionale.

363. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 C. pen.) se poate realiza: a. doar prin contrafacere (plsmuire); b. doar prin alterare (prefacere); c. fie prin contrafacere, fie prin alterare; 364. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 alin. 1 C.pen.) poate avea ca obiect material: a. monede, titluri de credit public, cecuri, titlurile de orice fel pentru efectuarea pltilor b. monede antice din diverse metale c. orice fel de monede sau bancnote, chiar iesite din circulatie

365. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, in varianta prevazuta de art. 282 alin.2 C.pen., are ca obiect material: a. orice monede sau valori, chiar iesite din circulatie b. monede antice, din diverse metale c. monedele sau valorile detinute sau puse in circulatie 366. Cnd aceeasi persoan falsific monede sau alte valori si apoi le pune n circulatie, fapta sa constituie: a. o singur infractiune de falsificare de moned sau de alte valori b. o singur infractiune de falsificare de moned sau de alte valori, n form continuat c. un concurs de infractiuni, ntre fapta de falsificare si cea de punere n circulatie a valorilor falsificate 367. Pentru existenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori este necesar ca: a. moneda sau valoarea falsificata sa fi fost retrasa din circulatie; b. moneda sau valoarea falsificat s fi fost emisa de o institutie competenta si sa se gaseasca in circulatie; c. moneda sau valoarea falsificat s nu aiba legal puterea de a circula

368. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, potrivit opiniei majoritare, nu se poate comite dect cu: a. intentie direct b. intentie direct sau indirect c. intentie indirect 369. In varianta asimilata, elementul material al infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori (art. 282 alin. 2 C. pen.), consta in: a. contrafacere b. alterare c. punerea in circualatie sau detinerea de valori falsificate 370. Falsificarea de monede sau de alte valori este mai grav, dac: a. valorile falsificate au fost puse n circulatie; b. s-ar fi putut cauza sau s-a cauzat o pagub important sistemului financiar; c. valorile falsificate nu se mai afla n circulatie 371. Falsificarea de bilete, tichete sau orice alte imprimate productoare de consecinte juridice constituie infractiunea de: a. falsificare de monede sau de alte valori b. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport c. fals material n nscrisuri oficiale 372. Forma de vinovtie cu care se poate comite infractiunea de falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport, n viziunea doctrinei majoritare, este: a. intentia direct b. intentia direct sau indirect

c. intentia indirect 373. Punerea n circulatie a unor cupoane false de rspuns international constituie infractiunea de: a. falsificare de monede sau de alte valori b. nselciune c. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport 374. Detinerea de instrumente n vederea falsificrii de valori (art. 285 C. pen.): a. nu are obiect material; b. are ca obiect material timbre, marci, plicuri sau carti postale; c. are ca obiect material instrumentele sau materialele detinute in scopul aratat in art.295 C.pen. 375. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: a. falsificare de monede sau de alte valori; b. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport; c. detinere de instrumente n vederea falsificrii de valori. 376. Elementul material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale (art.288 C.pen.) consta in: a. falsificarea unui nscris oficial cu prilejul ntocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte sau mprejurri neadevrate ori prin omisiunea inserrii unor date sau mprejurri; b. falsificarea unui nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui n orice mod, de natura sa produca consecinte juridice; c. folosirea unui nscris oficial n vederea producerii de consecinte juridice 377. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale (art. 288 alin. 1 C. pen.) poate fi: a. numai un functionar; b. numai un functionar public; c. orice persoan fizic care indeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal. 378. Pentru existenta obiectului material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale, este necesar: a. ca inscrisul oficial (falsificat) sa apartina unei unitati din cele prevazute in art.145 C.pen. b. ca nscrisul oficial (falsificat) s apartina exclusiv unei autoritati publice; c. ca nscrisul falsificat s emane de la o persoana fizica.

379. Falsificarea de bilete ori foi de calatorie sau transport constituie: a. infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.) b. infractiunea de falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport (art. 289 C. pen.)

c. nu constituie infractiune. 380. n varianta agravat, falsul material n nscrisuri oficiale nu poate fi svrsit dect de ctre: a. un functionar public b. un functionar public n exercitiul atributiilor de serviciu c. un functionar n exercitiul atributiilor de serviciu

381. Intra sub incidenta art. 283 C. pen. falsificarea de: a. bilete, tichete sau imprimate productoare de consecinte juridice; b. titluri de credit emise de institutii publice; c. timbre, mrci postale, plicuri si crti postale. bilete si foi calatorie sau de transport, cupoane de raspuns international 382. Tentativa nu se pedepseste la infractiunea de: a. fals material n nscrisuri oficiale; b. fals n declaratii; c. fals privind identitatea.

383. La infractiunea de fals intelectual (art. 289 C. pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: a. orice persoana; b. numai un functionar public; c. numai functionarul aflat in exercitiul atributiilor de serviciu. 384. n cazul infractiunii de fals intelectual, alterarea adevarului priveste: a. materialitatea inscrisului, in forma si sursa sa; b. continutul inscrisului; c. atat forma, cat si continutul actului.

385. Infractiunea de fals intelectual se poate comite: a. numai dupa redactarea inscrisului oficial; b. numai concomitent cu redactarea inscrisului oficial; c. atat inainte, cat si dupa redactarea inscrisului oficial.

386. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: a. fals n nscrisuri sub semntur privat; b. uz de fals; c. fals intelectual. 387. Falsificarea unui nscris sub semntur privat si folosirea lui de ctre autorul falsului constituie: a. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat, n concurs cu infractiunea de uz de fals; b. infractiunea de uz de fals;

c. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat. 388. Falsificarea unui act de studii si folosirea lui pentru inscrierea la un concurs in vederea ocuparii unui post constituie: a. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat; b. infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale, n concurs cu infractiunea de uz de fals; c. infractiunea de fals intelectual, n concurs cu infractiunea de uz de fals. 389. La infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat: a. tentativa este posibil si se pedepseste; b. tentativa este posibil, dar nu se pedepseste; c. tentativa nu este posibil. 390. Obiect material al infractiunii de uz de fals poate fi: a. doar un nscris oficial; b. doar un nscris sub semntur privat; c. un nscris oficial sau un nscris sub semntur privat.

391. Elementul material al infractiunii de uz de fals se realizeaza prin actiunea de: a. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat; b. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare, spre a fi folosit fara drept; c. folosire a unui inscris oficial sau sub semnatura privata, cunoscand ca este fals. 392. Uzul de fals se svrseste, sub aspect subiectiv, cu: a. intentie direct sau indirect b. intentie direct calificat prin scop c. intentie indirect

393. La infractiunea de uz de fals, obiectul material: a. poate fi doar un inscris sub semntur privat; b. poate fi atat un inscris oficial, cat si un inscris sub semnatura privata; c. poate fi doar un inscris oficial. 394. Infractiunea de fals n declaratii se svrseste numai cu: a. intentie direct calificat prin scop; b. intentie indirect; c. intentie direct sau indirect. 395. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals n declaratii este: a. martorul, expertul sau interpretul; b. persoana care face n public declaratii calomnioase; c. orice persoan, care are capacitatea de a face declaratii productoare de consecinte

juridice. 396. La infractiunea de fals n declaratii, elementul material se realizeaza prin actiunea de: a. prezentare sub o identitate falsa; b. folosire a unui inscris, cunoscand ca este fals; c. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ. 397. ncredintarea unui nscris care serveste pentru dovedirea strii civile ori pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fr drept, constituie infractiunea de: a. fals n declaratii b. fals privind identitatea c. uz de fals 398. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art.293 alin. (1) C.pen., prezentarea sub o identitate fals trebuie fcut: a. exclusiv in fata unui organ sau a unei institutii de stat; b. in fata unei unitti dintre cele la care se refer art. 145 C. pen; c. in fata oricarei persoane fizice sau juridice.

399. In varianta tip (art.293 alin.1 C.pen.), elementul material al infractiunii de fals privind identitatea se realizeaza prin urmatoarele actiuni: a. falsificarea unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare; b. prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati altei persoane; c. folosirea unui inscris, cunoscand ca este fals. 400. In sensul art.286 C.pen., prin Falsificarea instrumentelor oficiale se intelege: a. falsificarea titlurilor de orice fel pentru efectuarea platilor; b. falsificarea imprimatelor producatoare de consecinte juridice; c. falsificarea unui sigiliu, unei stampile sau a unui instrument de marcare .

401. Infractiunea de folosire a instrumentelor oficiale false este mai grava (art. 287 alin.2 C.pen.), atunci cand priveste: a. sigiliul sau stampila unei institutii publice; b. un instrument de marcare apartinand unei unitti dintre cele la care se refer art.145 C. pen; c. un sigiliu sau o stampila cu stema tarii.

402. Infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.) are ca obiect material: a. numai bunuri individual determinate; b. numai bunuri care se determina prin numarare; c. numai bunuri care se determina prin masurare.

403. La fi: a. b. c.

infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor; orice functionar; orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal.

404. Infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor (art. 297 C.pen.) se consuma: a. in momentul aparitiei pagubei in patrimonial victimei; b. in momentul in care marfurile sau produsele au fost falsificate, substituite, expuse spre vanzare sau vandute; c. in momentul in care victima a achitat pretul.

405. La infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor; b. numai un functionar care, datorita atributiilor de serviciu, cunoaste date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii; c. orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal.

406. Infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.) se consuma: a. In momentul aparitiei unei pagube in patrimonial unitatii; b. In momentul divulgarii datelor sau informatiilor care nu erau destinate publicitatii; c. In momentul divulgarii, daca aceasta fapta era de natura sa produca pagube.

407. Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art. 299 C.pen.) subzista si atunci cand: a. durata brevetului a expirat; b. produsul contrafacut, desi pastreza caracteristicile esentiale ale celui original, prezinta totusi unele deosebiri de detaliu; c. brevetul este lovit de nulitate.

408. La infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art.299 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi: a. titularul de brevet; b. persoana care foloseste inventia in temeiul unei prevederi legale; c. numai persoana care contraface sau foloseste, fara drept, obiectul unei inventii.

409. Infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute (art.300 C.pen.) subzista si atunci cand: a. produsele contrafacute au fost date in gaj; b. produsele contrafacute au fost donate unui tert; c. produsele contrafacute au fost expuse spre vanzare sau oferite la schimb.

410. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se comite, sub aspect subiectiv, cu: a. intentie indirecta; b. intentie directa sau indirecta; c. intentie directa calificata prin scop.

411. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se poate comite in una din urmatoarele modalitati alternative: a. efectuarea, fara autorizatie, de operatiuni de import, export sau tranzit; b. aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii; c. divulgarea unor date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii.

412. La infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.), se cere ca fapta sa se fi comis in scopul: a. de a obtine un folos material necuvenit; b. de a revinde produsele; c. de a induce in eroare pe beneficiari.

413. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind operatii de import sau export (art.302 C.pen.) se consuma in momentul: a. efectuarii, fara autorizatie, a oricarei operatiuni de import, export sau tranzit; b. aplicarii pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii; c. punerii in circulatie a produselor contrafacute.

414. Tentativa se pedepseste la infractiunea de: a. concurenta neloiala; b. specula; c. inselaciune la masuratoare. 415. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 C.pen.), elementul material consta intr-o actiune de: a. folosire a unor nume comerciale sau denumiri ale organizatiilor de comert ori industriale; b. schimbare a destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale; c. cumpararea de produse, in scop de prelucrare. 416. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 alin.1C.pen.), urmarea secundara consta intro: a. stare de pericol; b. vatamare a intereselor legale ale unei persoane; c. perturbare a activitatii economico-financiare sau intr-o paguba adusa unei unitati dintre cele la care refera art.145.

417. In varianta agravata (art.302 alin.2 C.pen.), infractiunea de deturnare de fonduri are ca urmare: a. o perturbare a activitatii economico-financiare; b. o paguba adusa unei unitati dintre cele la care refera art.145; c. consecinte deosebit de grave. 418. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302 C.pen.) este mai grava, atunci cand: a. a avut ca urmare vatamarea corporala a unei persoane; b. a avut ca urmare infectarea apei; c. a avut ca urmare vatamarea corporala grava a unei persoane ori a cauzat o paguba materiala importanta. 419. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302 C.pen.) subzista si atunci cand: a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine; b. deseurile sau reziduurile provin din Romania; c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau juridice straine. 420. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302 C.pen.) subzista si atunci cand: a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine; b. deseurile sau reziduurile provin din Romania; c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau juridice straine. 421. In varianta agravata, infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 alin.2 C.pen.) pretinde ca fapta sa fi avut consecinte deosebit de grave formula prin care se intelege: a. o paguba adusa unei unitati dintre acelea la care refera art.145; b. punerea in pericol a sanatatii unui mare numar de persoane; c. o paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii unei unitati dintre cele la care se refera art.145.

422. In varianta tip, infractiunea de fals privind identitatea (art.293 alin.1 C.pen.) consta in actiunea de: a. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fara drept; b. prezentare sub o identitate falsa sau de atribuire a unei asemenea identitati altei persoane; c. achizitionare de documente de identitate false.

423. Pentru existenta variantei agravate a infractiunii de Fals prin folosirea emblemei Crucii Rosii (art.294 alin.2 C.pen.), este necesar ca fapta: a. sa fi cauzat pagube materiale; b. sa se fi comis in timp de razboi; c. sa fi avut consecinte deosebit de grave. 424. Cine poate fi subiect activ al infraciunii de bigamie prev. de art. 303 din Codul penal? a. orice persoan de sex opus care intr n alian cu o alt persoan; b. numai persoana cstorit, care incheie o nou cstorie fr ca prima s fie desfcut prin divor; c. sotul nevinovat din prima casatorie. 425. Consumarea infraciunea de bigamie survine: a. n momentul depunerii declaraiei la starea civil; b. n momentul ncheierii noii cstorii fr ca prima s fie desfcut prin divor; c. n momentul declrii lipsei impedimentelor la cstorie.

426. Abandonul de familie prev. de art. 305 din Codul penal este: a. o infraciune instantanee; b. o infraciune continuat, consumarea avnd loc n momentul cnd cel ndreptit la ntreinere este prsit; c. o infraciune continu care se consum n momentul de pasivitate al fptuitorului i se epuizeaz cnd acesta pune capt infraciunii. 427. Punerea n micare a aciunii penale n cazul infraciunii de abandon de familie se face: a. din oficiu de ctre procuror; b. la plngerea persoanei vtmate; c. la sesizarea fcut de so sau rud apropiat. 428. Cerina esenial a elementului material al laturii obiective a infraciunii de rele tratamente aplicate minorului const n: a. msura sau tratamentul s nu aib un caracter ru; b. s pun n primejdie grav dezvoltarea fizic sau moral a minorului; c. s pun n pericol numai integritatea fizic a minorului. 429. Care sunt subiecii activi ai infraciunii de nerespectarea msurilor privind ncredinarea minorului, prev. de art. 307 din Codul penal? a. persoana care are calitatea de rud a minorului; b. persoana creia i s-a ncredinat minorul spre cretere i educare; c. orice persoan n calitate de coautor.

430. Aciunea penal n cazul infraciunii de nerespectarea msurilor privind ncredinarea minorului se pune n micare: a. din oficiu de autoritatea tutelar sau procuror; b. la plngerea persoanei vtmate; c. din oficiu sau la plngerea persoanei vtmate, n funcie de interesul superior al minorului. 431. Infraciunea de zdrnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 308 din Codul penal se consum: a. n momentul cnd fptuitorul nu a luat unele msuri de combatere a bolilor; b. n momentul cnd se produce rspndirea bolii molipsitoare; c. n momentul cnd s-au pregtit mijoacele necesare zdrnicirii combaterii bolilor. 432. Dac fapta de nerespectare a msurilor privitoare la prevenirea i combaterea bolilor molipsitoare are ca urmare mbolnvirea sau moartea unei persoane, se aplic regula: a. fptuitorul rspunde numai pentru infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor; b. infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor intr n concurs cu vtmarea corporal din culp sau cu infraciunea de ucidere din culp. c. fapta de nerespectare a msurilor privind combaterea bolilor molipsitoare se absoarbe n infraciunea mai grav. 433.Sub aspect subiectiv infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor se comite: a. numai cu intenie direct; b. numai din culp; c. cu intenie direct sau indirect. 434. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de contaminare veneric i transmiterea sindromului imunodeficitar dobndit, prev. de art. 309 din Codul penal se realizeaz prin: a. aciunea de transmitere a unei boli venerice prin: raport sexual, relaii sexuale ntre persoane de acelai sex; b. aciunea de transmitere nu se face prin acte de perversiune sexual; c. numai prin relaii sexuale ntre persoane de acelai sex. 435. Infraciunea de contaminare veneric i de transmiterea sindromului imunodeficitar (SIDA) se svrete cu: a. intenie direct sau indirect; b. din culp. c. cu praeterintenie. 436. Dac prtile nu s-au impcat, dar in cursul judectii, pentru svarsirea infractiunii de abandon de familie, inculpatul isi indeplineste obligatiile de intretinere, aceasta determin: a. condamnarea inculpatului la o pedeaps cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei

b. reducerea pedepsei la jumtate c. nepedepsirea inculpatului 437. Sub aspect subiectiv infraciunea de sustragere de la tratament medical se comite: a. cu intenie direct sau indirect; b. din culp; c. cu praeterintenie. 438. La infractiunea de abandon de familie in modalitatea normativ a lsrii fr sprijin, elemental subiectiv il constituie vinovtia: a. sub forma intentiei; b. numai sub forma intentiei directe; c. atat sub forma intentiei, cat si sub forma culpei 439. Infraciunea de infectarea apei, prev. de art. 311 din Codul penal, prin orice mijloace dac este duntoare sntii oamenilor, animalelor i plantelor, se comite prin: a. intenie direct sau indirect; b. din culp; c. cu praeterintenie. 440. Forma de vinovie a infraciunilor de punere n primejdie a unei persoane n neputina de a se ngriji, prev. de art. 314 din Codul penal ct i al infraciunii de lsare fr ajutor, prev. de art. 315 din Codul penal, este: a. intenia direct sau indirect; b. culpa; c. att cu intenia, ct i din culpa. 441. Infraciunea de punere n primejdie a unei persoane n neputin de a se ngriji, prev. de art. 314 din Codul penal, se consum: a. n momentul n care se pune n primejdie n mod efectiv prin oricare dintre modalitile normative: viaa, sntatea sau integritatea persoanei; b. numai atunci cnd sunt realizate efectiv, cumulativ cele trei modaliti normative; c. n momentul n care se ntrevede n perspectiv un pericol pentru viaa, sntatea sau integritatea unei persoane. 442. Pentru existena infraciunii de lsare fr ajutor, prev. de art. 315 din Codul penal, se impune: a. ca fptuitorul s gseasc o persoan; b. ca persoana gsit de fptuitor s fie n primejdie de a-i pierde viaa, ori a suferi o vtmare a integritii corporale i s fie n neputin de a se apra; c. ca persoana gsit de fptuitor s fi primit ajutor i din partea altora. 443. Lsarea fr ajutor prin omisiune de ntiinare, prev. de art. 316 din Codul penal se svrete sub aspect subiectiv: a. numai cu intenie; b. numai din culp; c. cu intenie sau din culp.

444. Pentru existena infraciunii de mpiedicare a existenei cultelor, prev. de art. 318 din Codul penal, este necesar: a. ca aciunea care mpiedic, deci care face imposibil exercitarea cultului s vizeze orice cult sau sect religioas; b. aciunea fptuitorului s vizeze un cult religios organizat i care funcioneaz legal; c. s se realizeze ambele variante normative de ctre acelai fptuitor 445.Elementul material al laturii obiective al infraciunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 din Codul penal, presupune doar: a. o aciune panic, care duce la distrugerea mormntului, monumentului sau urnei funerare; b. acte prin care fptuitorul i exprim lipsa de respect fa de memoria celui disprut (desenarea unor scene obscene, scrierea unor cuvinte injurioase, etc.); c. n momentul constrngerii unei persoane s participe la serviciile religioase ale unui alt cult. 446. Consumarea infraciunii de profanare de morminte are loc n momentul cnd: a. aciunea de profanare a fost svrit i s-au produs semnele materiale ale profanrii; b. autorul infraciunii a fost descoperit; c. rudele defunctului au sesizat autoritile. 447. Tulburarea folosinei locuinei, prev. de art. 320 din Codul penal, n modalitatea normativ de tulburare repetat a folosinei const n: a. svrirea unui singur act de producere de zgomote excesive, violene verbale, etc.; b. manifestrile de tulburare s fie repetate indiferent dac acestea constituie infraciune prin ele nsele; c. tulburarea folosirii unor spaii destinate a servi ca ateliere, depozite, magazii. 448. mpiedicarea normalei folosine a locuinei, ca o alt modalitate normativ, de tulburare a folosinei locuinei, presupune: a. mpiedicarea accesului n locuin sau ntr-o camer; b. nentreruperea apei, gazului, a curentului electric; c. ca faptele exterioare s provin din exteriorul locuinei. 449. n cazul n care faptele de tulburare a folosinei locuinei constituie infraciuni de sine stttoare se aplic regula: a. unitii infracionale; b. concursului de infraciuni; c. infraciunii de obicei. 450. Care din variantele de mai jos sunt manifestri de natur a provoca scandal public, element material al laturii obiective al infraciunii de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice: a. indignarea izolat a unei persoane; b. revolta cu caracter singular; c. acostarea, lovirea pe strad, fr nici un motiv a unor persoane.

451. Pentru existena infraciunii de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice este necesar ca: a. actele, gesturile, cuvintele i expresiile proferate prin care se aduc atingere bunelor moravuri sau s produc scandal public, ori s tulbure grav ordinea public, trebuie s fie fcute n public; b. actele care aduc atingere bunelor moravuri s nu contravin obiceiurilor bazate pe respectul reciproc; c. actele s nu vizeze pstrarea demnitii umane cu observarea decenei n cuvinte i atitudini. 452. Infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice, se consum: a. n momentul cnd se svresc aciunile care aduc atingere bunelor moravuri; b. n momentul n care se comite aciunea prin care se aduce atingere bunelor moravuri se produce scandal public, ori se tulbur grav linitea i ordinea public; c. n momentul realizrii aciunii de lovire sau distrugere. 453. Sub aspect subiectiv, infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice, se comite cu: a. intenie direct sau indirect; b. se poate svri din culp; c. att cu intenei, ct i din culp. 454. Pentru existena infraciunii de ncierare, prev. de art. 322 din Codul penal, se cere: a. toi cei care au participat la ciocnirile violente s fi desfurat aciuni care s dureze de la nceput pn la sfrit; b. sunt considerai participani la ncierare att subiecii care au nceput altercaia ct i cei care au intervenit pe parcurs, precum i cei care s-au retras nainte ca ea s fi luat sfrit; c. s se poat stabili contribuia fiecrui participant. 455. ncierarea se consum: a. atunci cnd ncepe participaia la ncierarea mai multor persoane, cu activiti determinate; b. atunci cnd mai multe persoane sunt angajate ntr-un conflict violent, n aa fel nct aciunile lor se mpletesc i sunt greu de delimitat; c. n momentul realizrii actelor de lovire au alte violene. 456. Sub aspect subiectiv, ncierarea se comite: a. cu intenie direct sau indirect; b. din culp sub forma uurinei; c. culpa sub forma neglijenei. 457. Infraciunea de ncierare nu se pedepsete: a. cnd participantul a renunat la aciune, dei el a fost implicat n aciunea violent; b. dac a fost prins n ncierare cu voia sa; c. dac a ncercat s despart pe alii.

458. Subiecii activi ai infraciunii de asociere pentru svrirea de infraciuni, prev. de art. 323 din Codul penal, sunt: a. subiectul activ este determinat; b. subiectul activ este nedeterminat (pluralitate constituit, pluralitate ocazional); c. orice persoane care rspund penal n calitate de coautor. 459. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de asociere pentru svrirea de infraciunii se caracterizeaz prin urmtoarele modaliti de aciuni: a. iniiativa de a constitui o asociere n acest sens; b. neaderarea la o asociere creat n acest scop; c. denunarea unei asemenea asocieri. 460. Latura subiectiv a infraciunii de asociere n vederea svririi de infraciuni, se caracterizeaz prin: a. intenie direct sau indirect; b. poate fi svrit i din culp; c. numai din culp. 461. Infraciunea de instigarea public i apologia infraciunilor (art. 324 din Codul penal), const n: a. orice aciune de a ndemna s nu se respecte legea; b. aciunea de a reproba n public persoanele care au svrit infraciuni; c. aciunea de purtare n public de uniforme, embleme, semne distinctive prin care se ndeamn la nerespectarea legilor i la svrirea de infraciuni. 462. Care dintre infraciunile contra ordinii i disciplinei militare au obiect material? a. calcarea de consemn si absenta nejustificata; b. dezertarea si insubordonarea; c. lovirea superiorului si lovirea inferiorului. 463. Infraciunea de rspndirea de materiale obscene, prev. de art. 325 din Codul penal, se realizeaz prin: a. aciunea de a confeciona materiale cu caracter obscen; b. aciunea de a deine n vederea rspndirii de obiecte obscene, descrieri, etc. c. aciunea de a deine pentru uz propriu materiale cu caracter obscen. 464. Infraciunea de rspndirea de materiale obscene se consum: a. n momentul n care fptuitorul, vinde, rspndete, confecioneaz materiale cu caracter obscen; b. cnd ncepe s procure astfel de materiale n vederea rspndirii; c. n momentul confecionrii materialelor obscene. 465. n ce situaii infraciunea de insubordonare este mai grav? a. dac subiectul activ este un militar; b. dac militarul insubordonat este ofier, maistru militar, subofier sau militar angajat; c. dac s-a produs vtmarea corporal grav a militarului insubordonat.

466. Ceretoria (prev. de art. 326 din Codul penal), const n: a. adresarea fptuitorului fcut la mila publicului cernd ajutor material; b. apelarea la mila publicului fcut prin orice mijloace (oral, nscris, prin gesturi) n mod repetat, cernd ajutor material; c. apelarea la mila publicului fcut prin orice mijloace (oral, nscris, prin gesturi) n mod repetat, cernd ajutor spiritual. 467. Infraciunea de ceretorie se svrete cu: a. intenie; b. se poate svri din culp; c. att cu intenie, ct i din culp. 468. Consumarea infraciunii de ceretorie are loc n momentul: a. fptuitorul a comis primul su act de apelare la mila publicului pentru obinerea mijloacelor de existen; b. cnd s-a realizat, prin repetare, un numr suficient de acte, din care s rezulte atitudinea fptuitorului de a face ceretorie ca surs de procurare a mijloacelor de trai; c. cnd fapta a fost repetat de cel puin patru ori. 469. Pentru existena infraciunii de prostituie, prev. de art. 328 din Codul penal, este necesar ca: a. persoana care practic relaiile sexuale cu diferite persoane s desfoare o singur aciune cu caracter inechivoc; b. practicarea acestor raporturi repetate s aib drept scop procurarea mijloacelor de existen sau a principalelor mijloace de existen; c. fptuitorul s practice raporturi sexuale cu scopul de a-i procura mijloacele de trai cu aceeai persoan. 470. Consumarea infraciunii de prostituie are loc n momentul: a. cnd persoana ntreine primul raport sexual n schimbul cruia solicit subvenii pentru infraciunea sa; b. cnd se realizeaz un numr suficient de raporturi sexuale cu diferite persoane pentru ca aceste raporturi s fie caracterizate ca fiind un mod obinuit de procurare a mijloacelor de existen, sau a principalelor mijloace de existen; c. indiferent dac s-a constatat sau nu caracterul de ndeletnicire, dac fapta este repetat constant. 471. Care din aciunile de mai jos sunt elemente materiale ale laturii obiective ale infraciunii de proxenetism, prev. de art. 329 din Codul penal: a. a nlesni practicarea prostituiei; b. a nu trage foloase de pe urma practicrii prostituiei; c. a denuna activitile care duc la practicarea proxenetismului. 472.Infraciunea de prostituie se svrete, sub aspect subiectiv: a. cu intenie direct sau indirect; b. n unele situaii se comite i din culp; c. cu intenie depit.

473. Care sunt cerinele existenei infraciunii jocul de noroc, prev. de art. 330 din Codul penal: a. organizarea sau ngduirea jocurilor de noroc s se fac n mod privat; b. organizarea sau ngduirea jocurilor de noroc numai pentru anumite persoane; c. organizarea sau ngduirea n mod obinuit a jocurilor de noroc ntr-o cas particular. 474. Infraciunea jocul de noroc, se svrete cu: a. intenie; b. n unele situaii se poate comite din culp; c. praeterintenie, n varianta prevzut n alin. 2 al art. 330 C. Pen. 475. Consumarea infraciunii jocul de noroc are loc: a. n momentul cnd a avut loc organizarea jocului de noroc sau ngduirea practicrii; b. n orice moment; c. n momentul autorizrii jocului de noroc. 476. La infractiunea de abandon de familie subiectul activ nemijlocit este: a. doar persoana care are obligatia legal de intretinere, fat de cel indrepttit la intretinere; b. doar persoana care are de pltit o pensie de intretinere stabilit pe cale judectoreasc; c. orice persoan care indeplineste conditiile generale ale rspunderii penale. 477. Infractiunea de abandon de familie (art. 305 C. pen.): a. este susceptibil de tentativ in oricare din variantele sale de incriminare; b. este susceptibil de tentativ doar in modalitatea normativ a prsirii sau alungrii; c. este pedepsit si in forma tentativei. 478. Opinia majoritar consider c abandonul de familie, cu exceptia modalittii normative a lsrii fr sprijin se comite: a. numai cu intentie direct; b. cu intentie direct sau indirect; c. cu intentie si din culp. 479. Contaminarea veneric si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit art. 309 alin. (1) C. pen.: a. se transmite prin raport sexual, prin relatii sexuale intre persoane de acelasi sex sau prin acte de perversiune sexual; b. se transmite prin orice mijloace; c. se svarseste din culpa. 480. La infractiunea de contaminare veneric si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit: a. obiectul material exist si const in corpul persoanei subiectului pasiv; b. participatia penal este posibil in toate formele sale; c. mobilul determinant si scopul urmrit de fptuitor intereseaz pentru existenta infractiunii. 481. Traficul de substante toxice: a. nu are obiect material;

b. poate fi svarsit de orice persoan fizic ce indeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal; c. este o infractiune omisiv. 482. Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice este mai grav: a. dac se comite in public; b. dac se produce scandal public; c. dac s-a tulburat grav ordinea si linistea public. 483. Asocierea pentru svarsirea de infractiuni: a. este o infractiune proprie; b. este sanctionat si in forma tentativ; c. nu se pedepseste dac fptuitorul denunt autorittilor asocierea mai inainte de a fi fost descoperit si de a se fi inceput svarsirea infractiunii care intr in scopul asocierii. 484. Proxenetismul este o infractiune: a. proprie; b. in persona propria; c. comisiv. 485. Proxenetismul poate s constea in: a. indemnul la fapte antisociale; b. producerea de materiale obscene; c. tragerea de foloase de pe urma practicrii prostitutiei.

486. Infractiunea de instigare la discriminare se poate savarsi pe temei de: a. boala cronica necontagioasa; b. nivel de pregatire profesionala; c. cetatenie.

487. Infractiunea de joc de noroc se poate realiza prin: a. atragerea de clienti pentru organizarea de jocuri de noroc, in alt spatiu decat cel autorizat; b. punerea la dispozitie a unui local , fara forme legale pentru practicarea jocurilor de noroc autorizate; c. organizarea de concursuri pentru desfasurarea jocurilor de noroc , fara aprobarea proprietarului spatiului unde se desfasoara competitia. 488. Subiect activ al infractiunii de punere in primejdie a unei persoane in neputinta a se ingriji poate fi: a. oricare dintre parinti; b. orice persoana; c. parintele decazut din drepturile parintesti.

489. Daca o persoana a depus un act fals de studii pentru a ocupa un post, acesta savarseste infractiunea: a. fals in declaratii; b. uz de fals; c. fals in inscrisuri sub semnatura privata. 490. Daca in cursul audierilor, o persoana audiata in calitate de invinuit isi atribuie identitate falsa, acesta va raspunde pentru: a. fals privind identitatea; b. fals in declaratii; c. nu savarseste o fapta prevazuta de legea penala. 491. Impiedicarea unei persoana de a folosi o parte dintr-o locuinta, detinuta in baza unei hotarari judecatoresti, constituie infractiunea de: a. tulburare de posesie; b. nerespectarea hotararilor judecatoresti; c. tulburarea folosintei locuintei. 492. Care este obiectul material al infraciunii de sustragere de la serviciul militar? a. folosirea de nscrisuri false; b. simularea unei boli sau infirmiti; c. infraciunea este lipsit de obiect material. 493. Represiunea nedreapta este o infractiune : a. contra integritatii corporale sau sanatatii; b. contra infaptuirii justitiei; c. de serviciu sau in legatura cu serviciu. 494. Ultrajul este o infractiune complex care poate s absoarb n continutul su infractiunile de: a. amenintare; b. lipsirea de libertate in mod ilegal; c. omorul deosebit de grav. 495. La infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.): a. tentativa se pedepseste att n cazul faptei prevzute la alin. (1), ct si n cazul faptei de la alin. (2); b. tentativa nu se pedepseste; c. tentativa se pedepseste doar n cazul faptei prevzute la alin. (1). 496. La abuzul n serviciu contra intereselor publice (art. 248 C. pen.): a. urmarea imediat const ntr-un rezultat si acesta este n mod obligatoriu concretizat ntr-o pagub; b. urmarea imediat const ntr-o stare de pericol; c. urmarea imediat const ntr-un rezultat, dar nu este obligatoriu s se retin existenta unei pagube; 497. n cazul infractiunii de luare de mita: a. folosul necuvenit const ntr-un mprumut; b. actiunea sau inactiunea incriminat nu trebuie, obligatoriu, s aib ca obiect bani

sau alte foloase; c. banii sa provina dintr-o alta infractiune. 498. La luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ: a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor n bani; b. bunurile care au fost promise; c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit. 499. Denuntarea calomnioas, potrivit prerii majoritare a doctrinei penale, se comite: a. numai cu intentie direct b. cu intentie direct sau indirect c. doar cu intentie indirect 500. Nu exist agravanta la infractiunea de evadare dac: a. fapta a fost svrsit prin folosirea de arme; b. fapta a fost svrsit n timpul noptii; c. fapta a fost svrsit prin folosirea de violente.