PARTICIPATIA PENALA

Notiunea si caracterizarea pluralitatii de infractori

Infractiunea, ca orice activitate umana constienta, poate fi savarsita de o singura persoana, cat si prin eforturile unite ale mai multor persoane; in acest caz din urma exista o ,,pluritate de infractori. Tendinta naturala a omului de asociere nu se regaseste doar in cazurile activitatilor utile societatii ci si in cazul activitatilor daunatoare, in sfera infractionalitatii. Prin ,,pluritatea de infractori denumim acea situatie in care o fapta prevazuta de legea penala este savarsita de doi sau mai multi subiecti active, prin eforturi conjugate. Nu trebuie sa se faca confuzie intre pluritatea de infractiuni (un singur infractor si mai multe infractiuni savarsite de acesta) si pluritatea de infractori (o singura infractiune savarsita de mai multi infractori).

Formele pluralitatii de faptuitori

A.Pluralitatea naturala. Este forma pluralitatii de infractori in care cooperarea mai multor persoane la comiterea faptei este ceruta de insasi natura acesteia. Datorita acestui specific, pluralitatea naturala mai este denumita si pluralitate necesara1. Ca o prima categorie de infractiuni cu pluralitate naturala intra cele care pot fi savarsite decat prin contributia a doua personae fizice, de aceea sunt denumite infractiuni bilaterale. Din aceasta categrie amintim infractiuni ca: bigamia (art. 303 C.pen. in vigoare), incestul (art. 203 C.pen. in vigoare), etc. O alta categorie de infractiuni o constituie cele care, in mod natural, implica cooperarea unui numar mai mare de doua persoane. Cateva exemple de astfel de infractiuni : subminarea puterii de stat (art. 162 C.pen. in vigoare), incaierarea (art. 322 C.pen. in vigoare), jocul de noroc (art. 330 C.pen. in vigoare). Specific pluralitatii naturale de infractori este faptul ca fiecare participant are calitatea de autor si va fi pedepsit ca atare, daca indeplineste conditiile raspunderii penale. B. Pluralitatea constituita sau constitutive. Este forma pluralitatii de infractori ce presupune gruparea mai multr persoane in vederea savarsirii de infractiuni. Legiuitorul roman a incriminat aceasta forma a pluralitatii ca o infractiune de sine statatoare, avand in vdere caracterul antisocial al gruparii sau asocierii mai multor persoane in vederea savarsirii de infractiuni. Dispozitiile care incrimineaza complotul (art. 167 C.pen. in vigoare) ca si asocierea in vederea comiterii de infractiuni (art. 323 C.pen. in vigoare), sunt prevazute conditiile cu privire la gruparea de persoane, la scopul urmarit ,,savarsirea de infractiuni la organizarea acesteia de durata pentru a reprezenta o infractiune, pentru a realiza pluralitatea constituita. Pluralitatea constituita exista indifferent daca s-au savarsit sau nu fapte infractionale din cele pe care si le-au propus cei care s-au constituit. Cand s-au comis infractiuni pentru care se initiase sa se constituise asociatia sau gruparea, sunt aplicabile dispozitiile privind concursul de infractiuni. Si in cazul pluralitatii constituite, fiecare persoana este considerate sa a savarsit infractiunea si va raspunde penal pentru aceasta ca autor.
1

Ilie Pascu, Drept penal. Parte generala, editia a 2-a, p 192, editura Hamangiu, 2009, apud V. Papadopol, in T.Vasiliu si colab., op.cit., p. 142.