Sunteți pe pagina 1din 27

Creaza. Creste.

Sustine
Becht el Corporat ion (Becht el Group) est e cea m ai m are compani e de const ruci i i i ngineri e din S tat el e Unit e al e Am eri ci i , cl asata pe l ocul 5 in randul celor m ai m ari compani i pri vat e di n S UA. S edi ul cent ral, Blue S hi el d of C al iforni a Buil di ng , se afl n carti erul fi nanci ar di n San Francisco, fi rm a Bechtel av and num eroase al t e fili al e in i nt reaga lum e: AUST RAL IA (Bri sbane) B RAZILIA (Ri o de Janei ro) CANADA (Mont real) CH ILE (S anti ago) CH INA (Bei ji ng, Hong Kong, S hanghai, S henzhen) E GIPT (C ai ro) FRANT A (P ari s) I NDIA (New Del hi ) I NDO NE ZIA (Jakart a) JAPO NIA (Tokyo) CO RE EA DE S UD (S eul ) MAL AE ZIA (Kual a Lum pur) PE RU (Li m a) I NSULELE FILIPINE (Manil a) Q AT AR (Doha) RUSIA (Moscova) ARABIA S AUDIT A (Al Khobar, Ri yadh) S I NGAPO RE (Singapore) T AIWAN (Tai pei ) T HAIL ANDA (Bangkok) T URCIA (Ist am bul ) E MIRATEL E ARAB E UNITE (Abu Dhabi ) RE GATUL UNIT (Londra) ST ATELE UNIT E ALE AME RICII (Frederi ck Mar yl and, G l endal e Ariz ona, Houst on Texas, S ugar Land Tex as, McLean Vi rgi ni a, Oak R idge Tennessee, Ri chl and W ashi ngt on, W ashi ngton D.C .)

ncepnd cu anul 2010 , Becht el a avut 27.9 mi li arde dol ari n venituri i 52700 de m uncit ori , care coordoneaz a si const rui esc proi ect e n aproape 40 de ri , di nt re care si i n R omani a.

P recum multi alt i m ari ant reprenori am eri cani , W arren A. Becht el , fondat orul fi rmei care ii poart a num el e, a t recut pri n mult e esecuri , inaint e de a gasi cal ea spre succes. In 1898, un barbat de 25 de ani aproape fal it , i mpreuna cu soti a sa i nsarci nat a, pe nume Cl ara, si -au parasit m i ca ferm a de vit a, afl at a i n col aps si au pl ecat i nspre Okl ahom a, in caut area unor noi oport unit at i de munca in dom eniul constructi i l or. Astfel a nceput o cl t ori e epi c, care va cupri nde un secol de const ructi i, pat ru generai i al e fam ili ei sal e i,n cel e din urm , o m are part e a globul ui . C and W arren A. Becht el a i nceput sa const ruiasca cai ferat e i n 1898, m un ca era grea, dar nu compli cat a.

La m ai mult de 100 de ani de atunci , l um ea est e un loc di feri t. As t azi , dezvol t area si const rui rea proi ect elor de capit al est e m ul t m ai grea decat acum un secol, prot ej and m edi u, avand gri j a ca l ocalnici i sa benefi ci ez e de avantaj el e const ructi il or, conducnd cel e m ai nal t e s t andarde de si guran i furniz and munca de cali t at e, toate in t erm ene prest abi lit e si avand cost uri reduse.

Oam eni i di n fi rm a Becht el st iu sa faca toat e acest e l ucruri si m ai m ul t, pent ru ca,de -a l ungul deceniil or, au gasit i n const ructii o adevarat a provocare, ceea ce i -a det ermi nat sa invest easca i n ut il aj e i novatoare, care faci lit eaz a m unca angaj at il or si obt i n cele m ai fructuoase rezult at e intr -un t erm en opti m al , ei fi ind pri mii care au proi ect at si au concret iz at m ega proi ect e. Becht el a part i ci pat l a construi rea baraj ul ui Hoover in anii 1930 . Ea a avut , de asem enea, im pl i care nt r -o seri e de al t e proi ect e de i ngi neri e de m are profil de construci i : num eroase proi ect e de energi e , cum ar fi rafi nrii i uzi ne nucl eare , proi ect e de transport , i nclusi v tunel ul C analului M neci i, sist em ul de BAR T, Ki ng Fahd Int ernati onal Ai rport n Damm am (cel m ai m are aeroport di n l um e pri n suprafa a de t eren ), Aeroportul Int erna i onal Hong Kong i Di g Bi g, precum i al t e proi ecte , cum ar fi Kongdom C ent er and Towe din Arabi a Saudit , Jubail i ndustri al C it y, reconst rui rea infrastructurii ci vil e din Ir ak , fi n an at de ct re Agen i a S t at el or Unit e pentru Dez vol t are Int erna ional (US AID), precum i de t racti une si i nst al are a mai mult de 35.000 de remorci i case m obil e pent ru vi ct im el e uraganul ui Kat ri na di n Mi ssissi ppi . Becht el de ine i opereaz cent ral e el ectri ce , rafi nri i de pet rol , s is t em e de ap, precum i a aeroport uri lor di n m ai mult e ri , incl usi v S t at el e Unit e al e Am eri cii , Turci a , precum i R egat ul Uni t .

Num el e Becht el a devenit recunoscut i n i nt reaga l ume pent ru i nt egri tat ea sa, at it udi nea poz iti va, ex cel ent a t ehni ca, m unca efi ci ent a i n echipa si focal iz area pe cli ent . Im bunat ati rea cali t ati i vi etii oamenil or , facili t area com unicarii i nt erum ane si evit area presiuni i tim pul ui reprez int a oriz ont ul deschis cat re urm at orul secol de const ructi i al com pani ei Becht el, m ot ivati fii nd de m andri a t recut ul ui lor de gl ori e.

2. Elementele culturii organizationale


Cult ura o rganiz at ional a se nast e odata cu organiz ati a. Inca di n m om ent el e in care fondat orii , crez and in idei l e si put eril e lor, defi nesc m is iunea, vizi unea, st rat egi a pri n care spera sa at inga succesul si isi al eg oam enii al at uri de care vor porni l a drum . Ei pot deveni simbolul organiz at i ei pri n credi nt el e l or, m odul de gandi re, valori l e si principiil e dupa care i nt el eg sa conduca si sa dezvolt e busi ness -ul . Toat e organiz atii l e au propri a l or cul tura i ndividual iz at a. Cult ura unei com panii cuprinde col e cti a ei de convingeri si react ii organi ce aproape i ns ti ncti ve, de eroi si personaj e negat ive, de realiz ari , de interdi ct ii si porunci. Apli cand concept ul de cult ura l a organiz ati i, ne referi m l a ideil e, credint el e, tradi ti il e si val oril e l or, care i si gasesc expresi e, de ex em pl u, i n s ti lul manageri al dom inant , in fel ul i n care sunt m ot ivati m em bri i acest ora, i n im agi nea publ i c a et c. Acest ea difera in ceea ce pri vest e atm osfera, felul i n care s e l ucreaz a, ni velul energi ei , oriz ontul i ndi vi dual , t oat e acest ea fi ind influent at e de i st ori e si t radi tii , de si tuati a act ual a, de t ehnol ogi e et c. C ul tura organiz at ional a poat e fi anal iz at a l a doua nivel uri: Ni vel de su prafat a : el em ent e observabi le, vizi bi l e(m odul de a se i mbraca, si mbol uri fizi ce, i nt am pl ari , sl oganuri , eroi , cerem onii ). Ni vel de adan cim e : el em ent e neobservabi l e in m od di rect (val ori, norm e comport am ent al e, int am pl ari , li mbaj,

sim boluri et c.)

P ri nci pal el e elem ent e al e cul turi i organiz ati onale sunt: sist em ul de val ori, norm el e, simboluri l e, i nt amplarile, eroii , sl oganuril e si c eremoni il e. Caracteri sti ci al e organ i zatii lor: Organiz ati a est e i ntot deauna speci aliz ata, are o mi si une carei a i i sunt as oci at e anumi t e obiect ive; Di ferenti erea mi si uni lor se asoci az a cu speci al iz area ,,tehni ca"; Es t e o st ruct ura de int eracti uni regl em ent at e de reguli form ale si i nform al e ce genereaz a acti uni col ecti ve cent rat e pe scopurile propus e ; S e concent reaz a pe efortul in grup.

Obi ecti vel e organiz at i ei: R ezolvarea sarci ni or, m isiuni lor speci fice ; C rearea unui cl im at de m unca adecvat ,care sa ambit ionez e angaj ati i ; C rearea unei i m agini , unui prest i gi u organiz ati ei l a ni vel ul s oci et ati i.

Cult ura organizat ional a i ncl ude urmat oarel e component e: Act iuni comport am ent al e regul at e care apar i n i nt eracti unea di nt re

oam eni, cum ar fi ritual uri si cerem onii organiz at ional e si lim baj e frecvent folosi t e; Norm el e care sunt im part asit e/ accept at e de grupuri l e de lucru di n toat a

organiz at i a, cum ar fi "un sal ari u b un pent ru o z i de munca buna"; Val oril e dom inant e im puse i nt r -o organiz at i e, cum ar fi "cal it at ea

produsului "; Fi l osofi a dupa care se ghideaz a pol iti ca organiz at ional a i n pri vi nt a

angaj ati lor si cl i entil or; R egul il e pent ru int egrarea i n organiz ati e pe care un nou venit t rebui e

s a l e i nvet e pent ru a deveni un m embru accept at ; S entim ent ul sau clim atul care t ranspare i nt r -o organiz at ie pri n aspectul

fiz i c si pri n felul in care m em brii acest eia i nt eracti oneaza cu "cl i enti i " sau al t e pers oane din ext er ior. Becht el est e pri nt re cel e m ai respect at e com panii de i ngi neri e, achizi ii , const ruci i di n lum e. S t a deopart e pent ru capacit at ea de a obi ne o t reab

bun - i ndi ferent de ct de m are, ct de com pl ex est e proi ectul . C ult ura Bechtel est e nt em ei at n ceea ce privet e i nt egri t at ea. Acest l ucru ns eamn deinerea cel ei m ai nalte st andarde al e cul turi i de afaceri et i ce. R eput ati a pentru aderarea l a acest e st andarde est e unul di nt re acti vel e cel e m ai val oroase. Becht el est e const rui t pe val ori t est at e n tim p de excel en i de i nt egri tat e. Fi abi li t at ea perform an ei i cal it at ea durabil a proi ect el or sunt evi den i at e n munca de cali t at e pent ru cl i eni . Becht el are un program de cl as m ondi al de si guran . Fi ecare acci dent es t e preveni t, aceastea conti nua cut area de z ero acci dent e.

Elemente constitutive ale culturii organizationale


- Val oril e si normel e -

Si st emul de val ori si norm el e de com port are sunt refl ect at e in s t rat egii , st ruct ura, sist em e pol iti ce, reguli , proceduri , arat and ce est e permi s si ce nu est e permi s. El e sunt t recut e in com unicarea inform al a, de ex emplu m odul de structurare a organiz at i ei arat a daca indi viz ii pot parti cipa sau nu i nt r -o m ani era crit i ca l a valor i l e si st em ul ui . Chi ar si m arim ea organiz ati ei i nfl uent eaz a sem nifi cati a val ori lor. In concl uzi e, cult ura organiz ati onal a t rebui e int el easa l a doua ni veluri: a) part ea mit i ca (de istori e), care i ncl ude mi turi, povest i ri, eroi, sim boluri, s loganuri si ceremonii ; b) drum ul pe care ne afl am (prez entul ), care est e i ndi cat de st rat egi i, s t ructura, si st em e, conducere, reguli , norm e, indel etni ci ri etc. managerul t rebui e s a invet e sa conduca si acest e val ori (im part asit e). C unoast erea cult uri i organiz at ional e est e necesara si uti l a, i nt rucat consti tui e, probabi l, uni cul si cel m ai fol osit or el em ent ant i ci pat iv, pe t erm en l ung, al unei organizat ii . P oat e fi di fi ci l pentru ci neva at at din int erior cat s i di n afara sa pat runda i n cult ura organiz a t i ei , aceast a fii nd deseori consi derat a drept un uni vers de convi ngeri, valori si conceptii oferit e odat a pent ru t ot deauna si care este rareori decl arat ori supus chesti onari i, m ai al es de cei

care au o experi ent a li mit at a in privint a al tor organiz ati i sau culturi. C u toat e aces t ea, o asem enea i nt el egere a com portari i col ect ive est e esenti al a, i n s it uat iil e i n care este nevoi e ca organiz at i a sa se adapt ez e unor condi tii s chi mbatoare, incluzand aspi rat iil e si astept ari le m embril or ei .

Valorile firmei Bechtel

Baz ndu -se pe o m ot enire de fam il i e, care se nti nde pe m ai m ul t de 100 de ani , conti nua s fi e n propri et ate pri vat de ct re managem ent act iv i ghi dat de valori ferm dei nut e . Cl i en ii i part enerii n e vor vedea, ca part e in t egrat a su ccesu lui l or. Vom anti cipa n evoile l or i vom respecta fi ecare angaj am en t pe care -l facem . Oam enii vor fi m ndri s lucrez e l a Becht el . Comuni t il e ii consi dera ca responsabil i i recepti vi . Int egreaz a perspect ive global e i l ocal e, de a prom ova o bun gesti onare a resursel or, i cont ri bui e l a o m ai bun calit at e a vi e ii . E ti ca: i nt egri t at e fr com promi suri, onesti t at e, corecti tudi ne se afl n cent rul com pani ei . E xcel en Becht el st abil est e st andarde nal t e. Apli ca t ehnologi i avansat e, i noveaz a continuu i m bunt test e. Resp ect recip roc : Becht el l ucreaz a s ncuraj ez e deschi derea, munca n echip, ncrederea. Apreci az a o cul tur gl obal baz at pe diverse m edii , experi en , i vizualiz ri.

Limbajul specific

Unel e organiz at ii au cat e un motto, o deviz a care -i ajut e sa se im puna pe pi at a s au sa at raga at enti a. El e t rebuie sa t ransm it a fil osofi a organiz ati ei res pect ive si sa -i sugerez e fo rt a.

S loganul al es de fi rm a Becht el este Create. Grow . Sustai n . C om pani a si -a al es un slogan scurt pentru a fi usor de reti nut , acest a est e com pus di n t rei cuvint e speci fi ce acti vi tat ii pe care aceast a o prest eaz a. Di n acest e t rei cuvi nt e putem deduce obi ecti vel e pri cipal e al e fi rm ei : de a fi m ereu i nt r -o i novare conti nua, tinz and sa creasca di n ce i n ce m ai m ul t dar totodat a sa i si susti na cli enti i pt a avea reusit e di n toat e punct el e de vedere.

Simbolurile
In pl an si mboli c, el em ent ul central al cul turii organiz ati onal e est e reprez ent at de logo sau de si gl a. S im bolul poate fi com pus din una sau m ai m ul t e lit ere, o im agi ne sau o com binai e a acest or el em ent e. Un si mbol al unei nt repri nderi t rebui e s fi e cl ar de recunoscut i s se i denti fi ce cu o caract erist i c pentru nt reaga nt repri ndere. n cont ext ul l egal sim bol ul est e i m arca nregist rat unei fi rme, a unui produs, a unei organiz ai i , a unui evenim ent et c. S imm bolul ca i nst rum ent de com unicare t rebui e sa includa sau sa faca refer i re l a istori a organiz ati ei, sa pozi tionez e organiz ati a i n prez ent dar sa s ugerez e si pot enti alul de viit or. C oerenta, bogat i a de si mboluri, durabil it at ea, adapt abil it at ea (l a diverse suporturi m at eri al e), reproduct ibili t at ea ( vizeaz a cal it at ea unui logo de a-si past ra bogati a s em anti ca i n condi tii reproduceri i in cant it at i m ari ) sunt el em ent el e de baz a pentru a avea un l ogo de calit at e. Simbol ul t rebui e s eviden i ez e sem ni fi cai a num elui sau act ivit at ea com pani ei i s redea renum el e acest ei a. Acest l ucru poat e fi realiz at print r un s im bol grafi c i /sau al unui scris sel ect at. Becht el si - a l es un sim bol mixt care cupri nde num el e firm ei p l asat pe gl obul pam ant esc ceea ce semni fi ca ca Becht el se gasest e in m ai mult e

colt uri al e l umi i.Culoril e al ese sunt rosu si gri . R osul este o cul oare put erni ca ce reprezint a st apani rea de si ne a fi rm ei , iar culoarea gri est e cul oarea ce sugereaza sprij in fi nanci ar, acest a fii nd unul di ntre obi ect ivel e fi rmei, dar si put ere.

Fi rm a Becht el a fost in frunt ea com panii lor de i ngineri e i const ruc ii pentru m ai m ul t de 110 de ani . C eea ce a nceput ca o opera iune de cal e ferat -cl asi fi care n t erit oriu Okl ahom a a crescut nt r -o companie m ul ti nati onal a, cu sut e de proi ect e din nt reaga l um e, ajungand l a un num ar de 23000. Unel e di nt re proi ect el e fi rm ei i nclud sem nat ura a num eroase fi rm e prest i gioase precum: Ba y Area R api d Transi t, C hannel Tunnel & R ail Li nk, C ingul ar wi rel ess expansi on si Iraq reconst ruct ion.

3. Cultura nationala si analiza comparativa dintre cultura romaneasca si cea din SUA sediul central al firmei BECHTEL

Fi ecare t ara sau regi une a unei t ari are un si st em de val ori comune, experi ent e asem anatoare sau percepti i com une despre l um e, pe care l e accept a. Acest e punct e comune form eaza cul tura unei regiuni , t ari sau s oci et ati . Ast fel s -ar put ea afi rm a ca exist a o cultura regional a, dar si o cult ura nat ional a.

VS

Acti vi t at ea i nt erna ional n continu cret ere i mpli c noi cerin e pentru cei ce parti cip la ac iuni t ranscul tural e. C ei di n fi rm a BEC HTEL t rebui e s fac fa unor probl em e p recu m i nterp retarea aciun il or i ati tu din il or ind ivi zil or sau organi zaii lor care op ereaz ntr -un context dif eri t d e cel cu care s -au obi nu i t ei . Tot ei t rebui e s n egocieze cu grupu ri care au nu nu mai scopuri dif eri te d e al e lor, ci i metod e dif er i te d e ajun gere l a aceste scopu ri , al tu ri d e a tep tri dif eri te vis -vis d e comp ortamen tul partenerulu i d e di al og . . Cultura nati onal a n t ara noast ra reunest e valori , credi nt e de baz a, norm e, rit uri , ceremonii speci fi ce cont ext ului rom nesc. P rinci pal el e el em ent e cu pondere m aj ora sel ect at e de subi ect i au fost: at asam ent fat a de s em eni, arm oni a cu nat ura, ospit al it at ea, at asam entul fat a de t ara, preocuparea pent ru cunoast erea vii torului , ori ent area catre obtinerea unui s t at ut s oci al si profesio nal , credi nt a n Dum nezeu, pl acerea de a t rai n arm oni e si de a acum ul a sufi ci ent e resurse pent ru a -si sati sface dori nt el e n vi at a. Di fi cult atil e i nt ampinat e de st atel e di n est ul Europei , fost e com unist e, i n proces ul de t ranzit i e incluz and ai ci si Rom ani a au t ransform at probl em ati ca comuni sm ul ui i n t em a predi l ect a afl at a i n dezbat erea pol iti ca. Efect el e comunism ul ui au fost atat de perverse si profunde, i ncat

pentru regasi rea lumi i norm al e, vor m ai pl ati cat eva generat ii .

Comuni sm ul a dus l a o autoinst rainare I-a i nvat at pe oam eni sa m int a, s a-l arate pe celal al t cu deget ul , sa fi e egoi st i si sa supravi et ui asca ori cum , i ns am ant and in randul m anageri lor post -com uni st i o form a aut ori t ara de conducere, in care angaj ati i sunt t inuti di n scurt, se seam ana scepti cism in col ect iv, fem eil e i si gasesc cu greu l ocuri de m unca in posturi de conducere, i ar avansarea pe o scara i erarhi ca se face, in princi pi u, dupa l egea nepotismului sau al cu noscut il or ni ci decum pe baza apt it udinil or dobandi t e pri n practi ca sau scol ariz are.

n l it erat ura de speci alit at e exi st a diferit e punct e de vedere referi toare l a concept ul de cultura nati onal a. Geert Hofst ede , profesor la Uni versit at ea di n Li m burg, a formul at una dintre cel e m ai recunoscut e defi ni tii al e cult uri i. Ast fel, cultura est e program area col ecti va a gndi rii , care disti nge un m em bru al unui grup de alt ul .

Geert Hofst ede Geert Hofst ede a ex pli cat ca un i ndivi d are o abili t at e nat iva de a devi a de la program el e l ui m ent al e si de a react iona n m oduri di feri t e, care sunt noi, creati ve, dist ruct ive sau neast ept at e. A bordarea lui Geert H ofstede S e considera ca cercet area nt repri nsa de speci ali st ul olandez Geert es t e una di nt re cel e m ai com pl ete si compl exe st udi i care s -au el aborat pna n acea perioada.C ercet area a permis conturarea a ci nci dim ensiuni , des cri s e ca param et ri , care au facut posibil a compararea culturil or di n t aril e i nvest i gat e. A. Di s tan ta f ata d e pu tere

P rim a di m ensi une indi ca m asura n care o soci et at e accept a fapt ul ca put er ea n i nstit ut ii est e di st ri buit a inegal . n acel asi t im p reprez int a m asura n care indi vi zi i au ast ept ari pri vi nd o st ruct ura i erarhi ca care sa sublini eze dif erent el e dintre subordonat i si s uper iori .C apacit at ea fizi ca si int el ect ual a, put erea, bogati a si pozit i a s oci al a pot sau nu sa m earga mpreuna. n unel e t ari pol iti ci enii se pot bucura de pri vil egi ul soci al si de put ere s oci al a fara a fi bogat i, dupa cum oam eni i de afaceri care sunt bogati si au put ere nu au st at ut soci al corespunzator. Unel e soci et ati ncearca sa conci li ez e aceast a sit uat i e, n alt el e ea pare norm al a.

Indi cel e ridi cat al di st ant ei fat a de put ere i n Rom ani a (90) a fost res imt it de fi rm a ameri cana Bechtel, i n m om ent ul i n care aceast a a veni t in R om ani a, pent ru a incepe l ucraril e l a aut ost rada Transil vania. La l ocul de m unca, at unci cnd distant a fat a de put ere est e m are, m anagerii si subordonatii se consi dera reci proc ca inegal i exist enti al , i negali t at e pe care se baz eaz a si st emul ierarhi c. n s it uat i a unei dist ant e m i ci fat a de put ere, cum se i ntam pl a chi ar si i n cadrul fi rm ei Becht el , subordonati i si m anageri i se consi dera unii pe alt ii ca egal i exis t enti al i, i erarhi a e doar o i negal it at e a rol uri lor st abil it e conventi onal. Organiz atii l e sunt descentral iz at e, cu un num ar redus de ni veluri i er arhi ce si un num ar redus de personal de s upraveghere.Si mbol uri l e cu pri vi re l a st atutul soci al sunt suspect e si s ubordonat ii probabil ca vor face com entari i negati ve cu vecinii daca seful l or chel tui e banii com pani ei pent ru a -si procura o m asi na costi sit oa re.

In concl uzi e, aceast a dim ensiune i ndi ca m asura n care o soci et ate accept a distribui rea i negal a a put eri i n i nstit ut ii si organiz at ii (gradul de i negali t at e soci al a) S e poat e vorbi ast fel de dist ant a: a) m are fat a de put ere (i negalit at e soci al a); b) mi ca fat a de put ere (egali tat e soci al a). a ) Di stan ta mare fata d e pu tere este p rezen ta in Roman ia p os t comu ni s ta, ind icel e di stan tei f ata d e pu tere (IDP) fi ind de 90 - inegal it at il e dint re oam eni sunt d e ast ept at si de dorit; - i erarhi a n organiz at ii refl ect a i negal i t at ea exi st enti ala di nt re cei de sus s i cei de jos; - cent raliz area est e caract eri st i ca; - pri vi l egi il e si si mbol uril e de st at ut sunt de ast ept at; - exi st a o st are confl i ct ual a l at ent a nt re det inatori i put eri i si ceil alti ; b ) Di stan ta mi ca fata d e pu tere este caracteri sti ca taril or p recu m S UA, un d e s e afl a S ed iul cen tral al f irmei B ech tel, d ar si a Au stri ei , Irl and ei si Su edi ei , und e: - inegal it atil e dint re oam eni t rebui e mi nimiz at e; - i erarhia n organiz atii nseam na o i negal i t at e de rol uri s t abil it a conventi onal ; - descent ral izarea este caract eristi ca; - pri vi l egiil e s i si mbol uril e de st at ut nu sunt bi ne pri vit e; - ex ist a o armoni e lat ent a nt re cei care deti n put erea si cei l alt i.

Hofst ede aj unge l a concluz i a ca di st ant a fat a de put ere est e corel at a cu l atit udi nea geografica a t arii (cu ct est e m ai n nord, cu at t di st ant a fat a de put ere est e m ai mica). De asem enea, est e corel at a cu num arul l ocuit oril or (num ar m are l ocuit ori = dist ant a m are fat a de put ere) si cu venit uri le popul ati ei (t aril e bogat e au o dist ant a fat a de put ere m ai mi ca).

B. Indi vid uali sm / Col ecti vism

Di m ensi unea indivi duali sm si col ect ivism reprez int a gradul n care o s oci et at e pret ui est e obi ecti vel e personale, aut onom i a, i nti mit at ea, angaj am entul fata de norm el e de grup,im pl i carea n acti vi t at i col ecti ve, coeziune soci al a si soci al iz are i nt ensa. Hofst ede definest e i ndi vidu al ismu l ca ap artin nd soci etatil or n care l egatu ril e d in tre ind ivi zi sun t h aoti ce si se asteap ta ca fi ecare sa si p oarte s ingu r d e gri ja . Colecti vi sm ul apart ine soci et ati lor n care oam eni i sunt int egrati nca de la nast ere n subgrupuri put erni ce, care pe t oat a durat a vi et ii cont inua s a-I prot ej ez e n schi mbul unei l oi alit ati reciproce.

Di men siun ea i ndi vi duali sm/ col ecti vi sm refl ect a m asura n care oam enii prefera sa se preocupe de ei nsisi si de fam ili il e l or, ram nnd i ndependent i di n punct de vedere emotional de grup, organiz at ii , col ect ivit at i. aril e cu indi ce ridi cat de i ndi vidual ism (S UA, C anada, Aust rali a , M area Brit ani e, Suedia) ti nd sa acorde o i mport ant a m are init i ati vei i ndividual e, eti cii muncii si exi gent elor pi et ei. n t arile "col ect ivi st e" (P aki st an, t ari l e Am eri cii de S ud, P ort ugali a, Greci a,Rom ani a) oam enii prefera sa aparti na uno r grupuri si s a s e nt rajutorez e. Hofstede aj unge l a concluzi a ca t ari l e bogate au un grad ri dicat de indi vi dualism, n t im p ce t ari l e sarace au i ndi ci ridi cati pent ru col ect ivism .

a ) Indi vid uali smul , caracteri sti c cultu ri i organi zational e apl icat in man agemen tu l fi rmei B ech tel , p resu pun e ca:

di n

SUA

si

- orici ne se ngri j est e singur de si ne si de propri a fam ili e; - com uni carea n i nt eri orul grupul ui est e redusa; - sarci na est e m ai im port ant a de ct rel ati a; - "eu" se considera abordare norm al a; - se pune accent ul pe i nit i ati va si real iz area i ndividual a; - l egi l e si drepturil e sunt acel easi pent ru t ot i; - sunt evi t at e rel at iil e de fami li e l a locul de m unca; - angaj area si prom ovarea se fac pe baz a de m erit e;

b )Col ectivismu l in Roman ia este rep rezen tat d e un indi ce cu grad rid i cat (30), i n care: - oa m eni i se nasc n fami lii m ari care cont inua sa -i prot ej ez e n s chi mbul l oi alit atii ; - comuni carea n i nt eri orul grupul ui est e i nt ensa; - rel at ia est e m ai im port anta dect sarcina; - "noi " se considera o abordare norm al a; - se pune accent ul pe apartenent a l a organiz at ii; - l egil e si drept uri l e pot fi di ferit e de la un grup l a al tul; - angaj area si promovarea se fac n funct i e de int e resel e de grup; - i nt eresel e col ecti ve predom ina asupra i nt eresel or indi vi dual e.

C. Mas cu lin itate / Fe mi ni tate Aceast a dimensi une reprez int a gradul n care o societ at e pri vest e com port am entul ncrez at or sau m asculi n ca fii nd i mport ant pent ru a avea s ucces si ncuraj eaza st ereot ipuril e l egat e de rolul sexelor. Granit a dint re aces t e ast ept ari di fera de l a o t ara l a alta. n t aril e de ti p indi vi duali st , at t baieti i, ct si fet el e pot fi ndrum ati cat re realiz ari l e frat il or l or si apoi cat re cel e al e soti lor si fi il or.n cult uri l e fem inine precum Ol anda, S uedi a si Danemarca, exist a o preferinta pentru rezol varea confl i ct el or prin com prom is si negoci ere. n Frant a, ce are un punct aj m edi u femi nin, apar uneori insult e verbal e nt re s efi si s indi cat e, precum si nt re sefi si subordonati .

n spat el e acestor confl i ct e exist a un sens de m oderat i e ti pi c frantuz es c, care perm it e part il or sa c onti nue sa lucrez e m preuna.C ult uri le m as culi ne si femi nine creeaz a ti puri di feri t e de eroi n m anagem ent. Managerul masculi n est e, desigur, deci s si agresi v , cuvnt cu s emni fi cat i e poz it iva n cult uri l e m asculi ne. El i a deci zi a si nu ji gneste daca est e uneori dur . Cu l tu ri l e mascu lin e au un avantaj competi tiv n organiz at ii , n s peci al n cel e de dim ensiuni m ari: lucruril e t rebui e facut e repede si bi ne. Cu l tu ri l e f emi n in e au un avant aj rel ativ n sferel e de servi ci i: consult ant a, t ransport , nindust ri a m anufact uri era, unde comenzil e sunt real iz at e conform com enzi i cli entului. a) Mas cu lin i tate - un grad mod erat d e 42 in Romani a, se pun e mare p ret p e cs ti gu ri , recun oastere sociala, comp eti tie. - roluril e ex ercit at e n soci etat e de reprez ent anti i celor doua s exe s unt diferent i at e n m od cl ar; - barbat ii ar t rebui sa dom ine n soci et at e; - perform ant a est e cea care cont eaz a n vi at a; - t rai esti pent ru a m unci ; - banii si bunuril e sunt im port ant e; - m anagerii sunt deci si si agresivi; - confl i ct ele sunt rez ol vat e pri n disput a;

- se pune accent pe echit at e, com peti ti e nt re col e gi si perform ant el e economi ce, m at eri ale; b ) Femi n i tate: - rol uril e exerci t at e n soci et at e de reprez ent ant ii cel or doua sexe sunt fl ui de; - ar t rebui ca reprez ent antii cel or doua sex e sa fi e egal i; - cal it at ea viet ii este foart e im port ant a; - m uncest i pent ru a t rai ; - oam enii si m edi il e sunt im port ant e; - se m ani festa si mpati e fat a de cei neajutorati; - decizi il e sunt l uat e preponderent de cat re un grup; - confl i ct el e sunt rez ol vat e prin com prom is si negoci eri ; - se pune accent pe egal it at e, soli dari t at e, cal it at ea condit iil or de m unca. Aceast a dim ensiune arat a ncl inat i a: - spre valori "m asculi ne" cum ai fi : domi nati a, com pet iti a, m at eri ali smul, et c.; - spre val ori "femi ni ne" cum ar fi : gri j a fat a de al tii , cooperarea si as i gurarea calit atii vi etii n comunit at e. BE CH TEL tinde sa dea m are i mport ant a pri et enes c si si gurant ei econom i ce, soci al e, et c. cooperarii , cl im at ul ui

Romani a est e o t ara fem inina, adica m embri soci et ati i caut a un m ediu col aborat iv si cer susti nerea t ut uror m embril or soci et atii , indi ferent de aport ul acest ora. De asem enea, sunt m ai put in com pet iti ve si nu urm ares c cu ori ce pret provom area si casti gul . Ves tea b una est e ca nu vom avea ni ciodata nevoi e de acti uni speci al e de prom ovare a fem eilor in pozit ii de conducere sau i n st ruct uri l e poli ti ce, deoarece pot avansa singure daca ast a doresc, caci part enerii de sex opus nu au tendi nt a (sau puterea? ) de a c rea pract i ci discri mi nat orii . Ves tea p roasta este i nsa ca val oril e fem inine al e soci et ati i det erm ina un ni vel m ai scazut de com peti ti vit at e al organiz ati il or locale fat a de cel e din pi at a ext erna, si angaj ati i rom ani nu vor cont ri bui i n m od pozi ti v l a i mbunat at irea sit uati ei. Deoarece valoril e fem in i ne pret ui esc t im pul li ber

pers onal si cooperarea i n det rim entul obi ect ivelor de perform ant a, fi rm el e rom anest i vor permit e firm el or straine sa l e i a locul pe piat a fara o l upta s emni fi cat iva.

Expli cati i p osibi l e R el i gi a unei t ari poate fi o sursa a val oril or femi ni ne sau m asculi ne, i n funct i e de m odul i n care proi ect eaz a di ferent el e i nt re sex e. R eli gi a ortodoxa, predom inanta in Rom ani a, est e m ai incli nat a spre com pl em ent ari t at ea sex el or decat spre subordonarea fem ei i barbat ul ui . Hofst ede crede ca val oril e lum i i int regi vor deven i in tim p m ai fem inin e dat ori ta faptulu i ca sl uj bel e pe care t radi cional l e execu tau barbat ii au deveni aut om ati zat e, iar cel e ram ase sunt acel e servi cii care nu pot fi m ecani zate s i i n care fact orul um an si cooperarea sunt cel e m ai im por tant e . Acest e servi cii cer i nvat area unor val ori femi ni ne.

D. Evitarea incertitudinii
Aceast a dim ensi une, pent ru pri m a oara descrisa de Hofst ede, est e definit a ca m asura n care m em brii unei cult uri se simt am eni nt ati de s it uat ii incert e sau necunoscut e. n societ at ile caract eriz at e prin evit area put erni ca a i ncert itudi ni i exis t a mult e reguli /protocol are care control eaz a drepturil e si ndat ori ril e propri et ari lor si sal ari atil or. Nevoi a de legi si regul i nu se baz eaz a pe o l ogi ca form al a. Daca evit area i ncerti tudi ni i est e put erni ca,nevoi a de reguli est e em ot ional a.

n t aril e n care evi t area i ncert it udi nii est e redusa, pare ca exist a o res pi ngere em ot ional a fat a de regul i protocolare. R egul il e sunt st abi lit e num ai n caz uril e de o absolut a necesit ate, ca de exemplu daca se ci rcul a pe s t nga s au pe dreapta n caz ul unei evit ari put erni ce a i ncert itudi ni i exi st a o pref erint a pentru reguli , care sunt fi e scrise/ex pli cit e n caz ul soci et ati lor i ndividual ist e, fi e nescrise/im pl i cit e n caz ul soci et atil or col ecti vi st e a ) E vi tare mare a in certi tu din ii - incertit udi nea est e perceput a ca un peri col cont inuu care t rebui e sa f ie com batut; - supri m area i deil or si a com port am ent el or care devi az a: rezi st ent a l a nou; - persoanel e sunt preocupat e m ajor de asi gurarea unei vi eti si gure, l inis tit e; - t inerii sunt privit i cu suspi ci une; - s e m ani fest a o put erni ca necesi t ate pent ru regl em ent ari si reguli ; b) E vi tare mi ca a in certi tud ini i - incertit udinea est e un aspect norm al al vi etii ; - tol erant a ideil or si a com port am ent el or care devi az a sau sunt i novat oare; - persoanel e m ani fest a voint a n a -si asum a riscuri pe parcursul vi et ii; - senti ment e pozit ive fat a de ti neri ;

- se considera norm al sa apel ez i l a ct m ai puti ne reguli cu puti nt a. Aceast a di m ensi une se refera l a m asura n care m em brii unei cult uri se s im t am eni nt at i n condi tii de incerti tudi ne, prefernd predi cti bil it ate si s t abil it at e. aril e n care popul ati a se tem e de incert it udine t i nd sa ai ba o s usti nut a nevoi e de securi t at e si o m a re ncredere n experti si cunost int el e l or (Greci a, J aponi a, P ort ugali a, Bel gi a). Cult uril e cu grad scaz ut de evit are a i ncert it udi ni i sunt m ai ncli nat e s pre accept area riscuril or, care sunt asoci at e vii torul ui i ncert S UA (46 punct e, com par ati v cu medi a m ondial a de 64) Int r-o societ at e cu indi ce redus de evit are a incert it udi ni i, s pune Hofst ede, i ncerti tudi nea est e un aspect norm al al vi eti i, astfel nct nu t rebuie s a exi st e m ai m ul te reguli dect est e st ri ct necesar, soci et at e a devenind t ol erant a fat a de i dei l e si comport am entel e ori ginal e sau i novat oare. Di mpot riva, nt r -o soci et ate cu i ndi ce ri dicat de evit are a i ncert itudi ni i, sit uati il e i ncert e sunt perceput e ca ni st e peri col e care trebui e com batut e, exist nd num eroase regul i m enit e sa protej ez e comuni t at ea mpot riva am enint ari lor i ncerti tudi nii ; ideil e si com port am ent el e "neortodox e" s unt combat ut e si se m ani fest a rezi st ent a l a nou.

Romani a a in registrat un n ivel rid i cat d e evitare a in cer ti tu din ii 6 1 care demonst reaz a ca popul at ia are un grad ri di cat de anxi et at e in privint a vii torul ui si prefera si gurant a zi l ei de ast azi incert it udini i zi l ei de m aine: nu da vrabia din m ana pe cioara de pe gard. O astfel de soci et at e nu poate pl ani fi ca st rat egi c pe t erm en m ai lung pent ru ca pri vi rea in vii tor ii decl ans eaz a m ecanism e defensive..

E. Orientarea pe termen lung/scurt

Ult im a dim ensiune i dent i fi cat a de Hofst ede reprezi nt a m asura n care val oril e s unt ori ent at e cat re viit or (economi si re, persev erenta), prin

opozit i a fat a de t recut sau de prez ent (respect pentru t raditi i, ndepli ni rea obli gati il or soci al e) R om ani a a i nregist rat de asem nea, un scor scaz ut in privi nt a ori ent arii pe t erm en l ung,comparati v cu S t at el e Uni t e al e Am eri cii , dup a cum era de ast ep t at in pri vi nt a ori carei regi un. S oci et ati l e ori ent at e pe t erm en scurt t rai esc i n pri nci pal prin i ns t rum ent el e de credit . S oci etat ea rom aneasca are incli nat ii mi nim e spre pl ani fi care st rat egi ca dat orit a nivelul ui de anixet at e si t endint ei spre acti uni operat ional e si rapi de, c u feedback i nst ant aneu. Angaj atii vor l asa pl ani fi carea i n sarcina speci al istil or sau a consult anti lor si vor int el ege cu di fi cult at e care sunt acel e i nform atii rel evant e pent ru ant i ci parea vii torul ui . . In concl uzi e, si rom anil or l e va fi di fi cil sa pl ani fi ce pe t erm en foart e l ung si vor prefera sa aduca i n discuti e ex peri ent el e di n t recut pent ru a rezolva problem el e di n prez ent . Ori ent area pe t erm en scurt est e l a radaci na ni velului scaz ut de capit al rei nvest it si nevoi a de i mbogat i re rapi da, o co ncepti e m ent al a, pe care fi rm a BEC HTEL va t rebui sa o accept e.

4. Identificarea problemelor pe care le-ar intimpina un manager din alta cultura sa conduca o filiala din Romania

C a sa conduca o fil i al a din R om ani a , un m anager ar inti mpina m ult e probl em e din punct de vedere a cul turi i nati onal e si din m ul te alt el e. In t ara noast ra i ndi cel e di st ant ei fat a de put ere est e mare , ceea ce refl ect a i negali t ati di n punct de vedere al accesul ui oam enil or l a put ere, l a avuti e. S eful est e aut ori t ar ,angaj at ii ascult a si fac ceea ce ii spune s eful .R el ati il e int er -peronal e sunt mai im port ant e deci t sarci ni l e de munca . Nevoi a em ot ional de a fi i n perm anent a ocupat si de a m unci din greu. P robl em el e unui manager di nt r-o al t a cul tura sunt:

Bari era de l im ba R eli gi a C ul tura Urm ari l e com unismul ui R el ati il e dintre angaj at si angaj ator S it uati a economi ca

Tehnologi il e Tradi ti il e si obiceiuri l e

Bari era d e li mb a - un m anager din al t a t ara i i va fi foart e difi cil sa comi ni ce cu cei din j ur,deoarece foart e putin di n angaj ati i fi lm el or noastre cunos c o l im ba st raina.

Ramri l e comun ismu lui - datori t a fapt ului ca pana i n ani i 90 , t ara noastra a fost o t ara comuni sta, unui m anager dintr -o al t a cul tura ii va fi foart e di fi ci l s a s e adapt ez e condit iil or di n R om ani a ,sau sa se im puna si sa isi dezvol t e unele pri ncipii , concept e , i dei di n t ara sa. S ituatia econ omi ca -din punct de vedere al economi ei un m anager veni nd di n al t a t ara cu o econom ia foart e dezvol t at a ii va fi greu sa l ucrez e int r -o fi li al a dint r -o t ara slab dezvol t at a,cu fonduri m i ci .El t rebui e sa faca in asa fel i ncit acel e fonduri sa fi e bine dist ribuit e sis a fi e at ent l a nevoil e acel ei fi rme.

Cul tu ra -nt el easa ca o vari abi l a de m anagem ent , notiunea de cult ura organiz at ional a l amurest e n z il el e noast re probl em e de adapt are st rat egi ca s i de m anagem entul resurselor um ane, ca si evol uti i econom ice, t ehnol ogi ce s i soci al e,dndu -l e o anum it a cl arit at e. Ea furnizeaz a el ement el e necesare t rat arii cel or doua probl em e fundam ent al e de m anagem ent: . m ent inerea coerentei si coordonarea i nterna; . defi ni rea raporturi lor organiz at i ei cu medi ul sau.

Es t e frapant sa const at am ca aceast a noti une se dez volt a n m om ent ul n care cult uril e organiz at iil or erau serios am eni nt at e. Mut at iil e profunde si rapide di n dom eniil e acoperit e de organiz ati i, frecvent el e schim bari de propri et at e, rest ruct urari si fuzi uni , i nt ernati onaliz area, inovatii l e t ehnol ogi ce care accel ereaz a re nnoi rea produsel or si schi mbaril e rapide al e proceselor de product i e, schi mbarea m oduri lor t raditi onal e de organiz are i nt erna (i erarhi e si st andardiz are): aces ti fact ori const itui au verit abi l e am eni nt ari pent ru cult uri. Daca, cult ura apare ast azi ca o vari abila de m anagem ent , aceast a s e nt mpl a pent ru ca est e o probl em a de managem ent .

Problemele managementului intercultural


Cul tu ra un ei soci etati poate man agemen t in ternational p rin : afecta di rect p racti cil e de

. C ent rali zarea/descentral izarea decizii lor : n unele organiz atii t oat e decizii l e im port ant e sunt luate de t op -m anageri , i ar n alt el e parti cipa n m od acti v si m anageri i de l a nivelurile m edii si joase; . Si gurant a/ ri sc: unii decident i au m ari probl em e cu conditi ile de i ncert itudi ne, t rebui e sa m asoare riscul ; pentru al ti i ns a, as um area ri scuri lor est e ncuraj at a, iar l uarea decizii lor n condit ii de i ncert itudi ne est e ceva obisnuit; . Ras plata i ndi vi dual a / de grup: angaj at ii care fac o m unca deosebi ta sunt ras pl atit i indi vi dual (bonusuri si comisioane), n alt e t ari , nsa, norm ele cult ural e cer raspl ata de grup; . Pr oceduri f ormal e/i nf ormal e : n unel e tari proceduril e formal e sunt urm at e n m od ri gid, pe c nd n alt el e nu; . L oi al it at ea organizat ional a nalt a/ joasa : n unel e soci etat i oam enii s e i denti fica put erni c cu organiz at i a sau cu pat ronul lor, n al t ele oam eni i s e i denti fi ca cu m eseri a l or;

. C ooperare/ compet it i e : unel e angaj ati , alt el e cooperarea;

organiz at ii

ncuraj eaz a

com pet i ti a

nt re

. Vi zi une pe t ermen scurt/ lung : unel e ntreprinderi s e concent reaz a pe obi ec t ive p e t erm en scurt(profi t, efi ci ent a), al t el e sunt m ai i nt eresat e de obi ect iv e p e t erm en lung (cot a de pi at a, dez volt aret ehnol ogi ca); . St abili tat e/i novati e : cul tura unei t ari ncuraj eaz a st abil it atea si rezi st ent a l a s chi mbari, alt el e pun val oare pe inovare si schi mbare.

Urm ari nd di fi cul t ati l e nt l nit e de num eroase organiz ati i put em obs erva ca sol uti ile preconiz at e de am eri cani nu const it ui e m ereu un ras puns adecvat l a probl em el e ce se pun n alt e t ari .

Biografie
www.becht el.com Edward Hall , M.R . Hal l Underst andi ng Cult ural Di fferences: Germ an, French and Am eri cans, Yarm outh, Int ercult ural P ress, 1990 Fons Trom penaars Ri di ng the W aves of Cult ure: Undersanding Diversit y i n Global Business, Burr Ri dge, Irwi ng P rofessional P ubli shi ng, 1993 www.wi ki pedi a.com www.geert -hofst ede.com
www.geerthofstede.nl http://www.training.ro www.byadina.wordpress.com www.youtube.com http://progsquad.ro