Sunteți pe pagina 1din 32

Viata Opera unui Creator?

Ce credeti?
Unele grupari religioase interpreteaza Biblia n sens strict literal, promovand ideea ca Pamantul, cu tot ce se afla pe el, a fost creat n sase zile a cate 24 de ore, n urma cu cateva mii de ani. La polul opus sunt ateii, care sustin ca Dumnezeu nu exista, ca Biblia este o carte de mituri si ca viata este produsul ntamplarii oarbe.

Majoritatea oamenilor au convingeri ce se nscriu undeva n tre aceste extreme. Faptul ca citi ti brosura de fa ta arata ca face ti, probabil, parte din aceasta categorie si ca sunte ti interesa ti de ori ginea vie tii. Poate crede ti n Dumnezeu si ave ti respect fa ta de Bi blie, nsa totodata pune ti pre t pe opinia unor reputa ti oameni de stiin ta, care nu cred ca via ta este opera unui Creator. Iar daca sunte ti parinte, poate va gandi ti ce sa le raspunde ti copiilor cand va pun ntrebari despre evolu tie sau crea tie. Scopul acestei brosuri nu este acela de a ridiculiza parerea ce lor ce interpreteaza literal relatarea biblica despre crea tie si nici opinia celor ce nu cred n Dumnezeu. Dimpotriva, editorii spera ca, n urma citirii ei, sa reexamina ti temeiul convingerilor voas tre. Brosura va explica relatarea despre crea tie ntr-o maniera la care, probabil, nu v-a ti gandit pana acum. Si, nu n ultimul rand, va arata de ce are importan ta ce crede ti cu privire la originea vie tii. Ve ti da crezare afirma tiilor celor ce sus tin ca nu exista un Pro iectant inteligent si ca Biblia nu este demn a de ncredere? Sau ve ti analiza ce spun n realitate Scripturile? In ce nva taturi meri ta sa va pune ti credin ta: n cele ale Bibliei sau n cele ale evolu tionistilor? (Evrei 11:1) Sa lasam faptele sa vorbeasca.

Scopul brosurii

Coperta (plaja si reciful): 5 Digital Vision Ltd/age fotostock

VIATA OPERA UNUI CREATOR?

Cuprins
PAGINA 4

Planeta vie

PAGINA 11

Cine detine brevetul?


PAGINA 18

Evolutia Fapt sau mit?


PAGINA 24

Stiinta si relatarea biblica despre creatie


PAGINA 29

Are important a ce credeti?

PAGINA 30

Bibliografie

5 2010 WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF PENNSYLVANIA Toate drepturile rezervate Via ta Opera unui Creator? Editori WATCHTOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF NEW YORK, INC. Brooklyn, New York, U.S.A. Tiparita n 2010 Aceasta brosura nu este de vanzare. Publicarea ei face parte din lucrarea mondiala de instruire biblica, sustinuta prin donatii. Daca nu apare alta indicatie, cita tele biblice sunt extrase din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi. Was Life Created? Romanian (lc-M) Made in Britain by Watch Tower Bible and Tract Society of Britain (Registered in England as a Charity) Tiparita n Marea Britanie

Planeta vie
Viata pe Pamant nu ar fi putut exista daca nu s-ar fi produs o serie de coincidente fericite, unele ramanand ascunse ntelegerii umane pana n secolul al XX-lea. Iata cateva dintre ele: pozitia Pamantului n galaxia Calea Lactee si n Sistemul Solar, precum si orbita lui, nclinatia axei sale, viteza lui de rotatie si satelitul sau neobisnuit, Luna un camp magnetic si o atmosfera care actioneaza ca dublu scut cicluri naturale care realimenteaza si purifica aerul si rezervele de apa ale planetei. In timp ce veti analiza aceste subiecte, ntrebati-va: Sunt caracteristicile planetei noastre produsul ntamplarii oarbe sau opera unui Proiectant inteligent?

VIATA OPERA UNUI CREATOR?

Pam antul nu putea sa aiba o adresa mai buna pentru a sustine viata

Cand vre ti sa-i da ti cuiva adresa voastra, ce men tiona ti? Probabil preciza ti strada, orasul si tara. Dar care este adresa pla netei noastre? Ei bine, tara este galaxia Calea Lactee, orasul este Sistemul Solar, adica Soarele si planetele care graviteaza n jurul lui, iar strada, orbita Pamantului din Sistemul Solar. Gra tie progreselor n registrate n astronomie si n fizica, oame nii de stiin ta au ajuns sa n teleaga mai bine avantajele pozi tiei cu totul si cu totul deo sebite pe care planeta noastra o are n Univers. Sa ne oprim mai ntai asupra orasului, Sistemul Solar. El se afla ntr-o zona idea la din Calea Lactee, nici prea aproape, nici

Adresa perfecta a Pamantului

prea departe de centrul galaxiei. Aceasta zona locuibila, cum o numesc oamenii de stiin ta, con tine exact elementele chimi ce necesare vie tii, n concentra tia potrivi ta. Daca ne-am fi aflat mai departe de centrul galaxiei, aceste elemente chimice ar fi fost mult prea rare; daca ne-am fi aflat mai aproape, cantitatea mare de radia tii poten tial letale, precum si al ti factori ar fi pus n pericol via ta. Putem spune, pe buna drep tate, ca locuim ntr-o zona reziden tiala se lecta a galaxiei, cum se arata n revista Scientific American.1 Strada ideala: Selecta este si stra da pe care se afla planeta noastra, sau or bita ei n Sistemul Solar, orasul. Situa ta la circa 150 de milioane de kilometri de Soare, orbita Pamantului se afla ntr-o zona locuibila, deoarece aici nu este nici prea frig, nici prea cald ca via ta sa fie pusa n pericol. Mai mult decat atat, orbita este aproape circulara, astfel ca Pamantul ra mane tot timpul anului cam la aceeasi dis tan ta fa ta de Soare. La randul sau, Soarele este considerat uzina energetica perfecta. Este o stea sta bila, de marime ideala si emite exact canti tatea necesara de energie. Nu ntamplator 2 Soarele a fost numit o stea aparte.
PLANETA VIE 5

& NASA/JPL/Caltech

Vecinul perfect: Vecin mai bun pentru Pamant decat Luna nici ca se putea! Acest satelit are un diametru pu tin mai mare decat un sfert din diametrul Pa mantului. Comparata cu alte luni din Sistemul Solar, Luna este neobisnuit de mare pentru planeta n jurul careia graviteaza. O pura ntamplare? Pu tin probabil! Datorita Lunii se produc mareele, care au un rol esen tial n echilibrul ecologic al planetei. Luna contribuie si la men tine rea stabilita tii axei de rota tie a Pamantu lui. Fara un satelit croit pe masura, Pa mantul s-ar nvarti asemenea unui titirez cu miscari necontrolate, ba chiar s-ar rastur na. In acest caz, clima, mareele, dar si alte fenomene naturale ar suferi schimbari cu consecin te catastrofale. Inclinatia axei si viteza de rotatie idea le: Inclina tia axei Pamantului de aproxi mativ 2330 face posibila existen ta anotimpurilor, a temperaturilor blande si a zonelor climatice variate. Inclina tia axei teres tre pare a fi cea ideala, se spune n cartea Rare Earth Why Complex Life Is Uncommon in the Universe.3 Ideala este si lungimea zi lelor si a nop tilor rezultat al rota tiei Pamantului n jurul axei sale. Daca planeta s-ar roti mult mai ncet, zilele ar fi mai lungi, iar partea expu sa Soarelui s-ar parjoli, n timp ce cealal ta ar nghe ta. In schimb, daca planeta s-ar roti mult mai repede, zilele ar fi mai scurte, avand poate o durata de numai cateva ore. In plus, s-ar starni vanturi naprasnice, care

nu s-ar mai opri, si ar avea loc si alte feno mene naturale dezastruoase.

Magnetosfera: NASA/Steele Hill; nclinatia axei Pamantului: based on NASA/Visible Earth imagery

Scuturile Pamantului
Din cauza radia tiilor letale si a meteo roizilor, spa tiul este un loc periculos. Cu toate acestea, planeta albastra pare a se deplasa prin acest poligon de tragere galac tic fara sa aiba prea mult de suferit. Si asta pentru ca Pamantul are o armura uimi toare: un camp magnetic puternic si o at mosfera unica. Campul magnetic al Pamantului: Nu cleul planetei, alcatuit din fier topit, se ro teste foarte repede generand un puternic camp magnetic ce se extinde pana depar te n spa tiu. Ac tionand ca un scut, el ne ocroteste de radia tiile cosmice deosebit de puternice si de pericolele ce provin de la Soare. Intre acestea se numara vantul solar, mai exact un flux constant de electroni si protoni, erup tiile solare, care elibereaza n cateva minute o energie egala cu cea eli berata de miliarde de bombe cu hidrogen, si exploziile din coroana solara (regiunea luminoasa din jurul Soarelui), n timpul carora sunt mprastiate n spa tiu miliarde de tone de materie. Putem vedea cu ochii

VIATA OPERA UNUI CREATOR?

Campul magnetic al Pamantului, un scut invizibil

Aurora boreala

nostri dovezi ale existen tei acestui scut. Atat erup tiile solare, cat si exploziile din coroana solara genereaza uluitoare aurore, spectacole multicolore de lumina, vizibile n atmosfera nalta, n apropierea polilor magnetici ai Pamantului. Atmosfera Pamantului: Acest nvelis al catuit din gaze nu doar face posibila respira tia, dar ne si ocroteste. Un strat superior al atmosferei, stratosfera, con tine ozon, o forma de oxigen care absoarbe pana la 99% din radia tiile ultraviolete (UV) provenite de la Soare. Stratul de ozon prote jeaza multe forme de via ta de la om la plancton, care asigura o mare cantitate din oxigenul necesar vie tii de radia tiile periculoase. Cantitatea de ozon stratosferic nu este fixa. Dimpotriva, este variabila, cres cand n func tie de intensitatea radia tiilor UV. Prin urmare, stratul de ozon este un scut dinamic deosebit de eficient. Atmosfera ne ocroteste si de milioanele de fragmente cosmice, unele cat un graun te de nisip, altele cat un bolovan, care ne bombardeaza zilnic planeta. Totusi, majo ritatea lor ard n atmosfera, devenind me teori, puncte luminoase pe bolta cereasca. Scuturile Pamantului nu opresc nsa radia-

tiile esen tiale vie tii, de pilda caldura si lu mina vizibila. De fapt, atmosfera chiar con tribuie la distribuirea caldurii pe glob, iar noaptea ac tioneaza ca o patura, ncetinind pierderea de caldura. Desi nu sunt nca n telese pe deplin, at mosfera Pamantului si campul lui magne tic dovedesc cu prisosin ta ca au fost proiectate cu un scop. Acelasi lucru se poate spune si despre ciclurile care sus tin via ta pe planeta noastra.

Aurora (fotografie): Jan Curtis (http://latitude64photos.com); meteorul: ESA, NASA

Atmosfera ne ocroteste de meteoroizi

Este oare pura ntamplare ca planeta noastra este ocrotita de doua scuturi dinamice?

Cicluri naturale ce sustin viata

Daca ntr-un oras nu ar mai exista nicio sursa de aer curat sau de apa potabila, iar sistemul de canali zare s-ar nfunda, bolile si moartea ar face n scurt timp ravagii. Planeta noastra nsa se autontre tine. Ea nu este ca un restaurant, unde alimentele si pro dusele necesare sunt aduse din afara, iar gunoiul este luat si dus n alta parte. Aerul curat si apa pota bila de care depinde via ta noastra nu sunt aduse de undeva din spa tiu si nici deseurile nu sunt trimise n spa tiu. Cum reuseste planeta noastra sa ramana un loc curat, propice vie tii? Datorita ciclurilor ei naturale, precum cel al apei, al carbonului, al oxigenului si al azotului, prezentate n continuare pe scurt.
Ciclul apei: Apa este esentiala vietii.
Niciunul dintre noi n-ar putea trai fara ea mai mult de cateva zile. Ciclul hidrologic asigura apa curata, potabila ntregii planete. El consta n trei etape: 1) Datorita caldurii Soarelui, apa se evapora n atmosfera. 2) Aceasta apa purificata se condenseaza, formand norii. 3) Din nori, apa cade sub forma de ploaie, grindina, lapovit a si ninsoare napoi pe pamant, de unde se va evapora din nou, ncheind astfel ciclul. Cata apa se recicleaza anual? Potrivit unor estimari, suficient de multa ca sa acopere ntreaga suprafat a a planetei cu un strat de circa un metru.4

3 1

oxigen

dioxid de carbon

Ca sa traim trebuie sa respiram: sa inspiram oxi gen si sa expiram dioxid de carbon. Gandindu-ne nsa ca miliarde de fiinte fac asta, ne-am putea n treba: De ce nu se termina oxigenul din atmosfera si de ce aceasta nu ajunge suprasaturata cu dioxid de carbon? Secretul sta n ciclul oxigenului: 1) Plantele absorb dioxidul de carbon si cu ajuto rul energiei solare l transforma n carbohidrati si oxigen, acest proces uluitor fiind numit fotosinte za. 2) Ciclul se ncheie cand inspiram oxigenul din atmosfera. Toate procesele care au loc n plante si rezultatul lor, aerul respirabil, sunt procese curate, eficiente si discrete.

Ciclul carbonului si cel al oxigenului:

VIATA OPERA UNUI CREATOR?

Atmosfera terestra con tine 78% azot

A
bacterii

molecule organice

B
compusi de azot

C
bacterii

atmosfera terestra este azot. Fulgerele si bacteriile transforma azotul atmosferic n compusi ce pot fi absorbiti de plante. B. Plantele folosesc apoi acesti compusi pentru a produce molecule organice. Animalele care consuma plante asimileaza si ele azotul. C. In cele din urma, cand plantele si animalele mor, bacteriile descompun compusii de azot. In urma procesului de descompunere, azotul este eliberat n sol si n atmosfera, ncheindu-se astfel ciclul.
Stockbyte/Getty Images

Ciclul azotului: Viata depinde si de productia de molecule organice precum proteinele. A. Pentru ca aceste molecule sa fie produse e nevoie de azot. Din fericire, circa 78% din

In pofida progreselor tehnologice nregistrate de om, anual se produc tone si tone de deseuri toxice, nereciclabile. To tusi, Pamantul si recicleaza perfect toate deseurile, fiind un adevarat expert n in ginerie chimica. Cum crede ti ca au aparut sistemele de reciclare ale Pamantului? Daca pura n tamplare ar fi stat n spatele dezvoltarii ecosistemelor planetei, atunci armonia din natura nu ar fi putut atinge o asemenea perfec tiune, afirma Michael Corey, publicist pe teme religioase si stiin tifice.5 Sun te ti de acord cu concluzia lui?

Reciclare perfecta!

Credeti ca toate aceste caracteristici ale Pamantului au fost proiectate cu un scop? Daca da, care dintre argumentele prezentate vi se par cele mai convingatoare? Ce argumente i-ati aduce unei persoane care sustine ca Pamantul nu are nimic deosebit, ca nu este decat un loc prielnic evolutiei formelor de viat a?
PLANETA VIE 9

Cum ati raspunde?

O uluitoare biodiversitate

Bacterii din sol

Polen

Anemona

Nimeni nu stie cate specii de plante si de animale exista pe Pamant. Con form estimarilor, numarul lor ar varia de la 2 milioane la 100 de milioane.6 Unde se gaseste toata aceasta biodi versitate? In sol: In doar 100 g de sol se gasesc 7 fara a 10 000 de specii de bacterii, pune la socoteala numarul total de microbi. S-au descoperit specii de bacte rii chiar si la o adancime de 3 km!8 In aer: In afara de pasari, lilieci si insecte, pe care le vedem zburand prin vazduh, atmosfera e plina de po len, spori, seminte si, n anumite stra turi ale ei, de mii de tipuri de microbi. Varietatea microorganismelor din aer este la fel de mare ca cea din sol, se arata n revista Scientific American.9 In apa: Oceanele raman n mare parte un mister, ntrucat, pentru a studia adancurile, oamenii de stiint a sunt ne voiti sa foloseasca echipamente cos tisitoare. Pana si mult studiatele recife de corali, relativ accesibile, gazduiesc probabil milioane de specii de vietui toare nca necunoscute. A aparut oare aceasta biodiversitate din pura ntamplare? Multi sunt de acord cu poetul care a scris: Cat de multe sunt lucrarile tale, o, Iehova! Pe toate le-ai facut cu nte lepciune. Pamantul este plin de operele tale! (Psalmul 104:24).1
1 Potrivit Bibliei, numele lui Dumnezeu este Iehova (Psalmul 83:18).

10

VIATA OPERA UNUI CREATOR?

Bacteriile: Penn State University, laboratory of Jean Brenchley, and with kind permission from Springer Science Business Media: Extremophiles, Novel ultramicrobacterial isolates from a deep Greenland ice core represent a proposed new species, Chryseobacterium greenlandense sp. nov., January 2010, Jennifer Loveland-Curtze; polenul: 5 Fotosearch

Cine detine brevetul?


In ultimii ani, cercetatorii si inginerii s-au lasat lite ralmente nvatati de plante si de animale (Iov 12:7, 8). In dorinta de a inventa lucruri noi si de a mbunatati performantele celor deja existente, ei stu diaza si ncearca sa copieze diverse caracteristici ale organismelor vii. Acest domeniu se numeste biomi metica. Pe masura ce veti analiza exemplele urmatoare, ntrebati-va: Cui i se cuvine n realitate meritul de a fi proiectat toate acestea?

11

Ce pot nva ta inginerii aeronautici de la balena-cu-cocoas a? Multe, se pare. Ajunsa la maturitate, o balena-cu-cocoas a cantares te circa 30 t, cat un camion ncarcat. Desi are un corp rigid, acest mamifer lung de 12 m si nzestrat cu notatoare mari, asema natoare unor aripi, este de-o agilitate remar cabila n apa. Ceea ce i-a nedumerit pe cercetatori este modul n care reuseste aceasta vie tuitoa re marina cu corp rigid sa descrie n apa cercuri foarte stranse, aparent imposibil de efectuat. Ei au descoperit ca secretul sta n forma notatoarelor. Muchia anterioara a acestora nu este neteda, asemenea aripilor unui avion, ci este serata, prevazuta cu un rand de protuberan te, numite tuberculi. In timp ce balena noata taind apa, acesti tuberculi sporesc for ta ascensionala si re duc rezisten ta la naintare. Cum? In revista Natural History se spune ca fiecare tubercul da nastere la vartejuri care accelereaza tre cerea apei peste notatoare, chiar si atunci c and balena se nal t a aproape perpendicular.10 Ce aplica tii promite aceasta descoperi re? Daca aripile avioanelor ar imita mo delul notatoarelor acestei balene, ar fi nevoie de mai pu tine flapsuri sau de alte dispoziti-

Inotatoarele balenei

ve mecanice care sa modifice fluxul de aer. In plus, astfel de aripi ar fi mai sigure si mai usor de ntre tinut. John Long, specia list n biomecanica, este de parere ca, foarte curand, nu vom mai vedea decat avioane cu aripi prevazute cu protuberan te, aseme nea notatoarelor balenei-cu-cocoas a.11 E bine stiut ca aripile aparatelor de zbor imita forma aripilor unei pasari. De curand nsa, inginerii au facut progrese n copie rea designului acestora. Cercetatorii de la Universitatea Florida au realizat un proto tip al unui aeromodel care imita capacita tea pescarusului de a plana, de a plonja si de a se nal ta rapid, se spune n revista New Scientist.12 Remarcabilele acroba tii ale pescarusilor se datoreaza unei mari flexibilita ti a articula tiilor aripilor. Construit si el cu aripi flexi bile, aeromodelul de 60 cm are un motor

Aripa pescarusului

12

VIATA OPERA UNUI CREATOR?

mic ce pune n miscare o serie de tije de me tal, care, la randul lor, pun n miscare ari pile, precizeaza revista. Aceste aripi mes tesugit proiectate permit micului aparat de zbor sa plonjeze si sa planeze ntre cladiri nalte. Oficialii militari sunt nerabdatori sa dezvolte un aparat de zbor de o asemenea manevrabilitate, pentru a-l folosi la depista rea armelor chimice si biologice n marile orase. Pescarusul si pastreaza caldura corpului chiar si atunci cand st a pe ghea ta. Cum reu seste el acest lucru? In parte, datorita unei caracteristici uluitoare cu care sunt nzestrate mai multe animale din regiunile reci. Ea are la baza principiul schimbului de cal dura n contracurent. In ce consta acest principiu? Pentru a-l n telege, imagina ti-va doua tevi prinse lao lalta. Printr-o teava circula apa calda, iar prin cealalta, apa rece. Intre cele doua lichi de are loc un schimb de caldura: daca ele circula n acelasi sens, se transfera doar jumatate din caldura de

la apa calda la apa rece; nsa daca ele circu la n sensuri opuse, aproape toata caldura se va transfera de la apa calda la cea rece. Cand pescarusul sta pe ghea ta, schim batoarele de caldura din picioarele lui n calzesc sangele care urca dinspre laba rece a piciorului pasarii. Acestea conserva cal dura n corpul ei, prevenind pierderea de caldura prin picioare. Arthur Fraas, inginer mecanic si aeronautic, a spus despre schimbatorul de caldura regenerativ [al pescarusului] ca este unul dintre cele mai eficiente sisteme de acest fel din lume.13 Este atat de ingenios, ncat inginerii n-au ezitat sa-l copieze.
5 Fotosearch

Avionul: Kristen Bartlett/University of Florida

Piciorul pescarusului

In urma transferului de caldura, sangele care urca spre corp se ncalzeste, iar sangele care coboara se raceste

Prototipul unui automobil imita cu fidelitate designul hidrodinamic al pestelui-cufar

Sonarul cu care sunt nzestra ti delfinii este superior celui inventat de om

Cui i se cuvine meritul?

NASA (Administra tia Na tionala pentru Aeronautica si Spa tiul Cosmic, SUA) lu creaz a la realizarea unui robot cu mai multe picioare care sa imite mersul unui scorpion, iar proiectan tii din Finlanda au realizat deja un tractor cu sase picioa re, ce poate trece peste obstacole aseme nea unei insecte uriase. Al ti cercetatori au proiectat un material prevazut cu solzisori ce imita modul n care se nchid si se des

Cine detine brevetul pentru natura? chid conurile de brad. Acest material si modifica structura n func tie de temperatu ra corpului celui ce l poarta. O companie producatoare de automobile a realizat un autoturism care imita cu fidelitate designul hidrodinamic al pestelui-cufar. Iar al ti spe cialisti studiaza proprietatea cochiliilor ure chilor-de-mare de a amortiza socurile, cu scopul de a realiza veste antiglon t mai usoa re, dar mai rezistente. Natura e sursa atat de multor idei genia le, ncat cercetatorii au creat o baza de
14 VIATA OPERA UNUI CREATOR?

date care cuprinde informa tii despre mii de sisteme biologice. Oamenii de stiin ta o pot accesa pentru a gasi solu tii inspirate din natura la problemele pe care le ntam pina n realizarea unor proiecte, precizea za revista The Economist. Sistemele natura le din aceasta baza de date sunt denumite brevete biologice. In mod normal, titularul unui brevet este persoana sau compa nia careia i se recunoa ste prin lege calita tea de inventator. Iata ce se spune n The Economist despre aceasta baza de brevete biologice: Numind brevete biologice ideile ingenioase preluate din natura, cer cetatorii nu fac altceva decat sa scoata n eviden ta ca, n realitate, natura este titularul brevetelor.14 Dar cum de exista n natura toate aces te idei stralucite? Mul ti cercetatori sunt de parere ca modelele aparent ingenioase existente n natura sunt rezultatul a milioa ne de ani de loterie evolutiva. Al tii nsa au ajuns la o alta concluzie. Microbiologul Mi chael Behe a scris urmatoarele n edi tia din 7 februarie 2005 a ziarului The New York Times: Dovezile incontestabile ale existen tei [n natura] a unui proiect lasa loc unui

Pestele-cufar si automobilul: Mercedes-Benz USA

Cercetatorii studiaza proprietatea cochiliilor urechilor-de-mare de a amortiza socurile

Soparla gecko se poate prinde chiar si de cele mai netede suprafe te cu ajutorul unor for te moleculare

argument pe cat de simplu, pe atat de con vingator: daca asa cum spune zicala en glezeasca arata ca o ra ta, merge ca o ra ta si macaie ca o ra ta, . . . avem toate motive le sa credem ca e o ra ta. Concluzia lui? Dovezile existen tei unui proiect nu trebu ie trecute cu vederea doar pentru ca sunt atat de evidente.15 Cu certitudine, meritul pentru realizarea unei aripi de avion mai sigure si mai eficien te i se cuvine proiectantului ei. In mod ase manator, meritul pentru crearea unui mate rial de mbracaminte mai comod sau a unui motor mai eficient i revine inventatorului. De fapt, cel ce copiaza proiectul cuiva fara a recunoaste dreptul de autor al inventato rului este pasibil de pedeapsa. Acum gandi ti-va: Cercetatori de seama imita, n linii mari, diverse sisteme din natu ra pentru a rezolva probleme dificile de proiectare. Totusi, unii atribuie evolu tiei oarbe genialitatea ideilor originale pe care le co piaza. Vi se pare logic acest lucru? Daca o copie presupune existen ta unui proiectant inteligent, ce putem spune despre original? Cui i se cuvine n realitate meritul: ucenicu lui, care si imita maestrul, sau maestrului, care inventeaza?

Dup a ce analizeaz a dovezile care atesta ca natura este opera unui Proiectant, mul ti oameni sunt n asentimentul scriito rului biblic Pavel: Calita tile . . . nevazute [ale lui Dumnezeu], da, puterea sa eterna si dumnezeirea sa, se vad clar de la crearea lumii, deoarece sunt percepute prin lucrurile facute (Romani 1:19, 20).

O concluzie logica

Piciorul soparlei gecko: 5 Fotosearch; colibriul: Laurie Excell/Fogstock/age fotostock

Cum ati raspunde?

Vi se pare logic sa credeti ca proiectul genial evident n natura este rezultatul ntamplarii oarbe? Ce contraargumente ati aduce ipotezei ca viata este doar n aparent a opera unui Proiectant?

CINE DETINE BREVETUL?

15

Daca o copie presupune existenta unui proiectant inteligent, ce putem spune despre original?

Opera unui Proiectant?


Fibre

Copie: Kevlarul este o fibra rezistenta, obtinuta artificial, ce intra n alcatuirea unor articole precum vestele antiglont. Este produsa la temperaturi nalte si cu ajutorul unor solventi toxici. Original: Paianjenii-tesatori produc sapte tipuri de fire de matase. Cele mai puternice dintre ele, care formeaza scheletul panzei, sunt mai usoare decat bumbacul si, totusi, la aceeasi greutate, sunt mai tari decat otelul si mai rezistente decat kevlarul. Daca ar fi de marimea unui teren de fotbal, o panza de paianjen ale carei spite ar avea grosimea de 1 cm si ale carei cercuri concentrice ar fi la distant a de 4 cm unele de altele ar putea opri din zbor un avion de pasageri! Paianjenul si produce matasea la temperatura camerei, folosind ca solvent apa.
Fir de matase secretat de paianjen (imagine la microscop)
Copyright Dennis Kunkel Microscopy, Inc.

16

VIATA OPERA UNUI CREATOR?

Navigatie

Copie: Unele aeronave comerciale au sisteme computerizate de pilotare automata, care pot dirija aeronava nu doar n timpul zborului, ci si n timpul aterizarii. Computerul unui pilot automat experimental este de marimea unui card de credit. Original: Avand creierul de marimea unei gamalii de ac, fluturele-monarh migreaza din Canada pana ntr-o padurice din Mexic, parcurgand o distant a de 3 000 km. El navigheaza orientandu-se dupa Soare si are capacitatea de a-si corecta directia de zbor n functie de pozitia acestuia pe cer.

Lentile

Copie: O echipa de bioingineri a realizat un ochi compus artificial care are peste 8 500 de lentile si nu depaseste 2,5 mm n diametru. Astfel de lentile ar putea fi folosite la realizarea unor detectori de miscare de mare viteza si a unor videocamere ultrasubtiri si multidirectionale. Original: Ochiul libelulei are n component a circa 30 000 de lentile. Imaginile produse de fiecare dintre ele formeaza o imagine panoramica, asemanatoare unui mozaic. Ochiul compus al libelulei este extrem de eficient n detectarea miscarii.

CINE DETINE BREVETUL?

17

Evolutia
Fapt sau mit?

Evolutia este un fapt, la fel cum caldura Soarelui este un fapt, afirma profesorul Richard Dawkins, un renumit savant evolutionist.16 Experimentele si observatiile directe dovedesc ca temperatura Soarelui este, ntr-adevar, extrem de ridicata. Dar se poate demonstra cu ajuto rul experimentelor si al metodei observatiei directe ca si evolutia este, indiscutabil, un fapt? Inainte de a raspunde la aceasta ntre- picioarele mai scurte sau parul mai lung bare, trebuie clarificat un lucru. Mul ti oa- decat stramosii lor.1 Unii oameni de stiin meni de stiin ta au observat ca, n timp, des- ta numesc aceste mici modificari microe cenden tii organismelor vii ar putea suferi volu tie. mici modificari. De pilda, crescatorii de Evolu tioni stii sus tin ns a c a aceste caini pot folosi metoda ncrucis arii selecti- schimbari mici s-au acumulat de-a lungul ve pentru ca, n final, descenden tii sa aiba a miliarde de ani si au produs modifica rile majore necesare transformarii pestilor n amfibieni si a antropoidelor n om. Cu privire la aceste schimbari majore ipotetice oamenii de stiin ta folosesc termenul ma Charles Darwin croevolu tie. si cartea sa
Darwin: Din cartea Originea speciilor (1902); cartea: AbeBooks.com

Originea speciilor

1 Modificarile pe care le pot produce crescatorii de caini provin adesea din disfunc tii genetice. Spre exem plu, soricarul este de talie mica deoarece cartilajele nu i s-au dezvoltat normal, ceea ce a dus la nanism.

In opinia lui Charles Darwin, bunaoara, telor. Dar produc oare muta tiile specii cu existen ta micilor modificari pe care le ob- totul noi? Sa vedem ce ne dezvaluie cei cir servam arata ca sunt posibile si schimbari ca 100 de ani de studiu n domeniul ge mult mai mari, neobservate de nimeni.17 neticii. El spunea ca, de-a lungul erelor, cateva orPe la sfarsitul anilor 30 ai secolului tre ganisme vii primordiale, asa-numitele for- cut, oamenii de stiin ta au acceptat cu entu me de via ta simple, au evoluat lent prin ziasm o idee noua. Ei erau deja convinsi ca modificari extrem de usoare , ceea ce a selec tia naturala procesul prin care orga dus la apari tia milioanelor de forme de via- nismul cel mai bine adaptat la mediu reu ta existente astazi pe Pamant.18 seste sa supravie tuiasca si sa se reprodu Mul ti considera logice afirma tiile lui ca ar putea genera specii noi de plante Darwin. Ei si spun: Daca la nivelul spe- n urma unor muta tii ntamplatoare. Ast ciei1 se pot produce schimbari mici, n-ar fel, au tras concluzia ca selec tia artificia putea oare evolu tia produce schimbari la, indusa de om, ar trebui sa dea rezultate majore de-a lungul unui interval mare de mult mai bune. Entuziasmul se raspandea timp?. In realitate nsa, teoria evolu tiei se n randul biologilor n general si n randul bazeaza pe trei mituri. Sa le analizam pe geneticienilor, al crescatorilor de animale rand. si al cultivatorilor de plante n special, a 1. Mutatiile furnizeaza materia prima spus Wolf-Ekkehard Lonnig, om de stiin ta de la Institutul Max Planck de Genetica necesara aparitiei speciilor noi. Teoria macroevolu tiei este cladita pe ipoteza ca muta tiile modificari ntamplatoare sur venite n codul genetic al plantelor si ani malelor pot duce la apari tia nu numai Desi prezinta anomalii, de specii noi, ci chiar de familii ntregi de musculi tele-de-o tet mutante raman tot musculi te-de-o tet plante si animale, cu totul noi.19 Fapt: Multe caracteristici ale animalelor si plantelor sunt determinate de infor- Din cauza muta tiilor, plantele pot suferi ma tiile ce se gasesc n codul lor genetic, modificari cum este cazul acestei plante proiectul nscris n nucleul fiecarei celule.2 cu flori mai mari , dar n anumite limite Cercetatorii au descoperit ca muta tiile pot produce schimbari n organismul descenIndivid normal den tilor atat ai animalelor, cat si ai plan
1 De si termenul specie e folosit frecvent n aceas ta sec tiune, este demn de remarcat ca n cartea biblica Geneza acest cuvant nu este folosit cu sensul lui stiin tific. Termenul specie folosit n Biblie nu nseamna categorie sistematica fundamentala subordonata genu lui, care cuprinde animale si plante cu trasaturi si nsusiri comune, ci soi, fel, varietate; clasa, categorie (Dictionarul explicativ al limbii romane). Unele Biblii (de pilda, Cornilescu, 1921, si Biblia ortodoxa) folosesc cuv antul soi sau fel. Adesea, ceea ce oamenii de sti in ta opteaza sa numeasca evolu tie a unei specii este doar o varia tie n cadrul aceleia si specii, potrivit sen sului cu care este folosit acest cuvant n relatarea bibli ca din Geneza. 2 Cercetarile arata ca citoplasma, membranele si alte structuri celulare au si ele un rol n dezvoltarea morfo logica si fiziologica a unui organism.

Individ normal

EVOLUTIA FAPT SAU MIT?

19

Vegetala din Germania.1 Dar de ce acest entuziasm? Lonnig, care de circa 30 de ani studiaza muta tiile genetice la plante, a afir mat: Cercetatorii credeau ca venise mo mentul sa revolu tioneze metoda tradi tio nala de cultivare a plantelor si de crestere a animalelor. Ei se gandeau ca prin inducerea si selectarea muta tiilor avantajoase puteau ob tine plante si animale noi, supe rioare celorlalte.20 De fapt, unii sperau sa ob tina chiar specii cu totul noi. Oameni de stiin ta din Statele Unite, Asia si Europa au ini tiat programe de cer cetare care au beneficiat de sprijin financiar substan tial. Ei au folosit metode care promiteau grabirea procesului evolutiv. La ce rezultate s-a ajuns dupa mai bine de 40 de ani de cercetari intense? In pofi da cheltuielilor uriase, ncercarea de a ob tine prin iradiere [tehnica ce induce mu ta tii] varieta ti din ce n ce mai productive s-a dovedit, n mare parte, un esec, spu ne cercetatorul Peter von Sengbusch.21 Iar Lonnig a afirmat: Prin anii 80, speran tele si entuziasmul savan tilor se spulberase ra; esecul era de propor tii globale. Studiul muta tiilor artificiale la plante si animale a fost abandonat n tarile occidentale. Majoritatea mutan tilor . . . au murit ori s-au do vedit inferiori varieta tilor salbatice.2 Chiar si a sa, informa tiile str anse n timpul celor circa 100 de ani de cerce tari asupra muta tiilor n general si al celor 70 de ani de studiu asupra muta tiilor ar tificiale n special le-au permis oamenilor de stiin ta sa traga unele concluzii privind capacitatea acestor muta tii de a determi 1 Lonnig crede ca via ta a fost creata. El si prezinta propria opinie, nu pe cea a Institutului Max Planck de Genetica Vegetala din Germania. 2 In urma experimentelor repetate s-a constatat ca numarul mutan tilor noi scadea constant si ca apareau frecvent mutan ti de acela si fel. In plus, mai pu tin de 1% dintre mutan tii vegetali au fost ale si pentru cerce tari suplimentare, iar mai pu tin de 1% dintre ace stia au fost considera ti potrivi ti pentru comercializare. Mai mult, nu s-a ob tinut nicio specie cu totul noua. La animale, muta tiile artificiale au dat rezultate si mai slabe decat la plante, metoda fiind abandonata definitiv.

na apari tia de specii noi. Dupa examina rea dovezilor, Lonnig a spus: O specie [de plante sau de animale] nu se poate trans forma prin muta tii ntr-o specie cu totul noua. Aceasta concluzie concorda cu toate experimentele, cu toate rezultatele cerce tarilor n domeniul muta tiilor efectuate n secolul al XX-lea, precum si cu legile pro babilita tii. Prin urmare, se poate transforma o spe cie ntr-una noua prin intermediul muta tii lor? Dovezile arata ca nu! Dupa cercetari ndelungate, Lonnig a conchis ca speciile bine delimitate genetic au grani te precise ce nu pot fi nici anulate, nici depasite prin 22 muta tii ntamplatoare. Sa vedem care sunt implica tiile celor spuse pana acum. Daca savan ti de presti giu nu pot sa produca specii noi prin in ducerea si selectarea artificiala a muta tiilor avantajoase, este oare posibil ca un proces lipsit de inteligen ta sa aiba mai mul ti sor ti de izbanda? Daca studiile dezvaluie ca mu ta tiile nu pot transforma o specie ntr-o alta specie, cu totul noua, atunci cum e posibil sa se fi produs macroevolu tia? 2. Selectia naturala duce la aparitia de specii noi. Darwin era de parere ca se lec tia naturala, cum o numea el, avanta jeaza formele de via ta cel mai bine adap tate la mediu si ca formele de via ta cel mai pu tin adaptate dispar n cele din urma. Evolu tionistii moderni afirma ca, pe masura ce speciile se raspandesc si se izoleaza, selec tia naturala favorizeaza acele specii pe care muta tiile genice le fac apte sa supravie tuiasca n noul mediu. Astfel, aceste grupuri izolate evolueaza, pretind evolu tionistii, transformandu-se n final n specii cu totul noi. Fapt: Asa cum s-a aratat, dovezile ob ti nute n urma studiilor indica clar ca muta tiile nu pot duce la apari tia de specii cu totul noi de plante si de animale. Dar ce dovezi aduc evolu tionistii n sprijinul

20

VIATA OPERA UNUI CREATOR?

Studiul asupra cintezelor lui Darwin nu dovedeste decat ca o specie se poate adapta la conditiile climatice

afirma tiei ca selec tia naturala favorizeaza muta tiile avantajoase, determinand apari tia unor specii noi? O brosura publicata n 1999 de Academia Americana de Stiin ta (AAS) face referire la cele 13 specii de cinteze studiate de Darwin pe Insulele Ga lapagos, cunoscute astazi sub numele de cintezele lui Darwin.23 In anii 70, un grup de cercetatori coordonat de Peter si Rosemary Grant, de la Universitatea Princeton (SUA), a nceput sa studieze aceste cinteze si a descoperit ca, dupa un an de seceta, majoritatea cintezelor care au supravie tuit aveau ciocul mai mare decat celelalte cinteze de pe in sule. Intrucat marimea si forma ciocului este unul dintre principalele criterii dupa care sunt diferen tiate cele 13 specii, aceste descoperiri au fost considerate relevante. Brosura AAS mai spune: Peter si Rose mary Grant au estimat ca, daca seceta ar lovi insulele o data la zece ani, dupa numai 200 de ani ar aparea o noua specie de cinteze.24 Brosura omite totusi sa men tioneze ca, n anii ce-au urmat secetei, numarul cinte zelor cu ciocul mai mic l-a depasit din nou

pe cel al cintezelor cu ciocul mai mare. Cercetatorii au observat ca, n func tie de condi tiile climatice, pe insule predominau de la un an la altul ba cintezele cu ciocul mai mare, ba cele cu ciocul mai mic. Ei au mai remarcat ca cinteze din specii diferi te se mperecheau, puii lor fiind mai bine adapta ti la mediu decat parin tii. Concluzia cercetatorilor a fost ca, daca ncrucisarea continua astfel, n 200 de ani ar fi avut loc fuzionarea a doua specii.25 Asadar, duce oare selec tia naturala la apari tia de specii noi? Cu decenii n urma, biologul evolu tionist George Christopher Williams si exprima ndoielile cu privire la acest lucru.26 Iar evolu tionistul teoretician Jeffrey Schwartz scria n 1999 ca selec tia naturala ajuta probabil speciile sa se adap teze la condi tiile de mediu mereu n schim bare, dar ea nu da nastere la ceva nou.27 Intr-adevar, cintezele lui Darwin nu se transforma n ceva nou. Tot cinteze ra man. Iar faptul ca cinteze din specii di ferite se mperecheaza ne poate face sa ne ndoim de criteriile n baza carora de finesc unii evolu tionisti specia. In plus, informa tiile referitoare la aceste p asari
EVOLUTIA FAPT SAU MIT? 21

Cintezele din medalioane: Din cartea Journal of Researches, de Charles Darwin (1873), imagine obtinuta prin amabilitatea Biodiversity Heritage Library

dezvaluie ca pana si unele academii de sti in ta prestigioase pot fi subiective cand si prezinta dovezile. 3. Fosilele atesta schimbari macroevolutive la plante si animale. Brosura AAS, men tionata anterior, i lasa cititoru lui impresia ca fosilele descoperite de oa menii de stiin ta ofera suficiente dovezi n sprijinul macroevolu tiei. Ea afirma: S-au descoperit atat de multe forme de via ta in termediare ntre pesti si amfibieni, ntre amfibieni si reptile, ntre reptile si mamife re, precum si n linia de descenden ta a pri matelor, ncat adesea este dificil de stabilit cu exactitate cand se produce tranzi tia de la o specie la alta.28 Fapt: Aceasta afirma tie ndraznea ta este destul de surprinzatoare. De ce? Niles EldPotrivit dovezilor fosile, toate grupele mari de animale au aparut dintr-o data si au ramas aproape neschimbate

O credint a oarba
De ce mul ti evolu tionisti de renume sus tin cu tarie ca macroevolu tia este un fapt? Celebrul evolu tionist Richard Lewontin a scris cu sinceritate ca mul ti oameni de stiin ta sunt dispusi sa accepte idei lipsite de fundament stiin tific fiindca [si-au] luat un angajament prioritar, un angajament fa ta de materialism.1 Mul ti savan ti refuza chiar si numai sa ia n calcul posibilitatea existen tei unui Proiectant inteligent deoarece, asa cum scrie Lewontin, nu pot ac cepta ca un Picior Divin sa li se puna n prag.30 In acest sens, sociologul Rodney Stark a declarat pentru revista Scientific Ameri can: De 200 de ani se promoveaza ideea ca, daca vrei sa fii un adept al stiin tei, nu trebuie sa-i permi ti min tii sa fie ncatusata de religie. El a mai afirmat ca, n mediul academic, cei religiosi nu vorbesc despre Creator.31 Daca ve ti considera adevarata teoria macroevolu tiei, va trebui sa crede ti si ca oamenii de stiin ta agnostici sau atei nu sunt subiectivi, ca nu interpreteaza descoperirile stiin tifice prin prisma convin gerilor personale. Va trebui sa crede ti ca muta tiile si selec tia naturala au determinat apari tia tuturor formelor de via ta comple xe, desi un veac de cercetari dovedesc ca muta tiile nu au dus la transformarea nici macar a unei singure specii bine definite ntr-o specie cu totul noua. De asemenea, va trebui sa crede ti ca toate vieta tile au evo luat dintr-un stramos comun, desi dovezi le fosile demonstreaza cu tarie ca speciile majore de plante si de animale au aparut dintr-o data si ca nu au evoluat n alte spe cii de-a lungul veacurilor. Este oare o astfel de convingere bazata pe fapte sau pe mi turi? In realitate, credin ta n evolu tie este o credin ta oarba.
1 Aici, termenul materialism se refera la teoria po trivit careia tot ce exista n Univers, inclusiv via ta, a aparut fara vreo interven tie supranaturala n acest proces.

redge, un evolu tionist nflacarat, afirma ca fosilele nu dovedesc producerea treptata de schimbari evolutive, ci existen ta unor intervale lungi de timp n care, la ma joritatea speciilor, nu s-au acumulat decat foarte pu tine modificari evolutive sau nu s-au acumulat deloc.129 Pana acum, oamenii de stiin ta din n treaga lume au descoperit si au catalogat circa 200 de milioane de fosile mari si miliarde de microfosile. Mul ti cercetatori sunt de acord ca acest vast tezaur de do vezi demonstreaza ca toate grupele mari de animale au aparut dintr-o data, ca acestea au ramas aproape neschimbate si ca mul te specii au disparut brusc, asa cum au si aparut.
1 Chiar si pu tinele dovezi fosile pe care cercetatorii le aduc n sprijinul teoriei evolu tiei sunt discutabile. Vezi paginile 2229 ale bro surii Originea vie tii Cinci ntrebari care merita sa fie analizate, publicata de Martorii lui Iehova.

5 Juan Carlos Mu noz/age fotostock, and courtesy of Royal Tyrrell Museum of Palaeontology

22

VIATA OPERA UNUI CREATOR?

Cum ati raspunde?

Cum i-ati raspunde cuiva care sustine ca asa-numita microevolutie este o dovada n sprijinul macroevolutiei? De ce este relevant faptul ca, potrivit dovezilor fosile, majoritatea speciilor au suferit doar modificari infime de-a lungul unei mari perioade de timp?

Stiinta si relatarea biblica despre creatie


Multi afirma ca stiinta contrazice relatarea biblica despre creatie. In realitate nsa, contradictia nu este ntre stiint a si Biblie, ci ntre stiint a si convingerile gruparilor re ligioase care interpreteaza Biblia n sens strict literal. Unele grupari de acest fel sus tin n mod eronat ca ntreaga creatie fizica ar fi fost adusa n existent a n sase zile a cate 24 de ore, acum circa 10000 de ani. Totusi, Biblia nu sprijina aceasta idee. Daca ar sprijini-o, multe descoperiri stiintifice din ultimii 100 de ani ar pune sub semnul ntrebarii exactitatea ei. Un studiu atent al textului biblic dezvaluie ca faptele stiintifice nu vin nicidecum n contradictie cu Scripturile. Avand n vedere toate acestea, Martorii lui Iehova nu sunt de acord cu multi creationisti. In continuare vom vedea ce ne nvat a n realitate Biblia.

Cand a fost nceputul?


Relatarea din Geneza se deschide cu o afirma tie simpla, dar plina de for ta: La nceput Dumnezeu a creat cerurile si pa mantul (Geneza 1:1). Mul ti biblisti sunt de acord ca acest verset se refera la o lu crare care nu a avut loc n timpul zilelor de creare, descrise ncepand cu versetul trei. Implica tiile sunt profunde. Conform afirma tiei de la nceputul Bibliei, Univer sul, inclusiv planeta Pamant, exista cu mult timp nainte de nceperea zilelor de creare; Biblia nsa nu specifica de cand. Geologii estimeaza ca varsta Pamantului ar fi de patru miliarde de ani, iar astro nomii afirma ca Universul ar avea nu mai pu tin de 15 miliarde de ani. Oare aceste date si eventualele lor ajustari contra zic afirma tia din Geneza 1:1? Nicidecum, ntrucat Biblia nu precizeaza varsta ceru24 VIATA OPERA UNUI CREATOR?

rilor si a pamantului. Prin urmare, stiin ta nu contrazice textul biblic.

Dar cat au durat zilele de creare? A fost fiecare literalmente de 24 de ore? Unii sus tin ca, ntrucat Moise, scriitorul Genezei, a facut mai tarziu referire la ziua care a urmat celor sase zile de creare ca la un model pentru sabatul saptamanal, fie care zi de creare trebuie sa fi fost o zi pro priu-zisa, de 24 de ore (Exodul 20:11). Sprijina textul din Geneza aceasta concluzie? Nu. Termenul ebraic tradus zi se poate referi la diverse intervale de timp, nu doar la un interval de 24 de ore. De pilda, cand prezinta lucrarea de creare realizata de Dumnezeu, Moise se refera

Cat au durat zilele de creare?

Nebuloasa: IAC/RGO/David Malin Images

Geneza nu ne spune ca Pamantul si Universul ar fi fost create n sase zile a cate 24 de ore, cu circa 10 000 de ani n urma

Durata unor lucrari de creare nu s-a limitat la o zi, ci a cuprins doua sau mai multe zile

la toate cele sase zile de creare ca la o singura zi (Geneza 2:4). In plus, n prima zi de creare, Dumnezeu a nu mit lumina Zi, iar ntunericul l-a numit Noapte (Geneza 1:5). Aici, doar o parte dintr-un interval de 24 de ore este de finita zi. Putem spune, asadar, ca nu exista nicio baza biblica pentru a sus tine, n mod dogmatic, ca fiecare zi de creare a fost de 24 de ore. Dar atunci cat au durat acestea? Biblia nu specifica. Totusi, capitolele 1 si 2 din Geneza lasa sa se n teleaga ca a fost vorba de intervale lungi de timp.

Sase perioade de creare

Moise si-a scris relatarea n ebraica, din perspectiva unui observator ce s-ar fi aflat pe Pamant. Stim, de asemenea, ca Universul exista nainte de nceperea perioadelor, sau zilelor, de creare. Aceste informa tii elucideaza n mare parte controversa referitoare la relatarea despre crea tie. In ce fel? O analiza atenta a relatarii din Geneza dezvaluie ca durata unor lucrari de creare nu s-a limitat la o zi, ci a cuprins
26 VIATA OPERA UNUI CREATOR?

doua sau mai multe zile. De exemplu, nainte de prima zi de creare, lumina ce provenea de la Soarele deja existent era mpiedicata ntrucatva sa ajunga la suprafa ta Pamantului, probabil de niste nori grosi (Iov 38:9). Pe parcursul primei zile, aceasta perdea de nori a nceput sa se rareasca, permi tand luminii difuze sa patrunda n atmosfera.1 In ziua a doua, atmosfera a continuat sa se limpezeasca, ntre norii grosi de deasupra si oceanul de dedesubt forman du-se un spa tiu. In ziua a patra, atmos fera s-a limpezit atat de mult, ncat cei doi astri, Soarele si Luna, au aparut pe ntinderea cerurilor (Geneza 1:1416). Cu alte cuvinte, din perspectiva unui ob servator de pe Pamant, acesti doi astri au devenit vizibili. Toate aceste evenimente s-au derulat treptat. Relatarea din Geneza mai spune ca n a cincea zi au nceput sa apara creatu rile zburatoare, termen care se referea in 1 In relatarea despre cele ntamplate n prima zi, cuvantul ebraic pentru lumina este ohr, care se refe ra la lumina n general. In schimb, n descrierea celei de-a patra zile este folosit termenul maohr , care se refera la sursa de lumina.

clusiv la insecte si vieta ti cu aripi mem branoase. Limbajul Bibliei lasa sa se n teleaga ca e posibil ca unele evenimente majore din timpul fiecarei zile, sau perioade, de cre are, sa fi avut loc treptat, nu dintr-o data, si ca unele dintre ele sa se fi desfasu rat si pe parcursul urmatoarelor zile de creare.1 Demonstreaza oare apari tia treptata a plantelor si a animalelor ca Dumnezeu s-a folosit de evolu tie pentru a produce marea varietate de organisme vii? Nu. Din relatarea biblica reiese cat se poate de clar ca Dumnezeu a creat toate specii le de baza atat din regnul vegetal, cat si din cel animal (Geneza 1:11, 12, 2025). Au fost aceste specii originare progra mate sa se adapteze la condi tii de me diu mereu n schimbare? Ce anume deli miteaza o specie, diferen tiind-o de toate
1 De pilda, porunca data de Dumnezeu oamenilor de a se nmul ti si de a umple pamantul a fost rostita n ziua a sasea (Geneza 1:28, 31). Totu si, oamenii nu au nceput sa umple pamantul decat n urmatoarea zi (Geneza 2:2).

Dupa specia lor

Studiile moderne confirma ca toate fiin tele vii se reproduc dupa specia lor

celelalte? Biblia nu ne spune. Ea afirma doar ca vie tuitoare le misunau dupa specia lor (Geneza 1:21). Aceasta afir ma tie transmite ideea ca va ria tiile posibile n interiorul unei specii sunt totusi limitate. Si, ntr-adevar, atat dovezile fosile, cat si studiile moderne arata ca principalele categorii de plante si de animale au suferit foarte pu tine modi ficari de-a lungul unor intervale mari de timp. Contrar concep tiilor anumitor grupari religioase, Geneza nu ne spune ca Uni versul, inclusiv Pamantul si vie tuitoarele

Cum ati raspunde?

Care sunt unele conceptii gresite referitoare la relatarea biblica despre creatie? De ce este impresionant ca Biblia si stiinta concorda n multe aspecte?

de pe el, ar fi fost creat ntr-un interval scurt de timp din trecutul relativ recent. De fapt, descrierea pe care o gasim n Geneza cu privire la crearea Universului si la apari tia vie tii pe Pamant este n armonie cu descoperirile stiin tifice din epoca moderna. Din cauza propriilor convingeri filozo fice, mul ti oameni de stiin ta resping de clara tia Bibliei ca Dumnezeu a creat tot ceea ce exista. Este interesant nsa ca, n stravechea carte biblica Geneza, Moise a scris ca Universul a avut un nceput si ca via ta a aparut n etape, progresiv, de-a lungul unor intervale mari de timp. Dar cum putea avea Moise acces la informa tii stiin tifice exacte acum 3500 de ani? Exis ta o singura explica tie logica. Cel care a avut puterea si n telepciunea de a crea cerurile si pamantul a fost, cu siguran ta, n masura sa-i ofere lui Moise aseme nea informa tii. Aceasta da greutate decla ra tiei pe care o face Biblia despre sine, ca este inspirata de Dumnezeu (2 Timotei 3:16).1 Probabil va ntreba ti: Dar chiar are im portan ta daca cred sau nu relatarea bibli ca despre crea tie? Va ndemnam sa anali za ti cateva motive pentru care merita sa-i da ti crezare.
1 Pentru informa tii suplimentare, vezi bro sura O carte pentru toti oamenii, publicata de Martorii lui Ie hova. In prezent nu se mai tipare ste.

Pinguinii: By courtesy of John R. Peiniger

28

VIATA OPERA UNUI CREATOR?

Are important a ce credeti?


Credeti ca viata are un scop? Iata ce a declarat evolu tionistul William Provine: Tot ce stim despre procesele evolutive are implicatii profunde, ne afecteaza enorm n telegerea sensului vietii. La ce concluzie a ajuns el? Nu vad sensul existentei omului n Univers.32

Gandi ti-va la semnifica tia acestor cu vinte. Daca via ta nu ar avea niciun sens, atunci scopul existen tei voastre nu ar fi de cat acela de a face cateva fapte bune si, poate, de a va transmite caracteristicile ge netice urmatoarei genera tii. La moarte, a ti nceta pentru totdeauna sa exista ti. Creie rul cu capacitatea lui de a gandi, de a judeca si de a medita asupra sensului vie tii n-ar fi decat un simplu accident al naturii. Iar lucrurile nu se opresc aici. Mul ti care cred n evolu tie sus tin ca Dumnezeu fie nu exista, fie nu intervine n via ta oa menilor. In oricare din aceste doua cazuri, viitorul nostru s-ar afla n mainile condu catorilor de pe scena politica, stiin tifica si religioasa. Judecand dupa ce s-a ntamplat de-a lungul istoriei, conflictele, corup tia si haosul ar continua sa napastuias ca societatea umana. Daca evolu tia ar fi un fapt, atunci am avea toate motivele sa traim dupa deviza fatalista: Sa mancam si sa bem, caci maine vom muri (1 Corinteni 15:32). Insa Biblia ne nva ta: La [Dumnezeu] este izvorul vie tii (Psalmul 36:9). Aceste cuvinte au o semnifica tie profunda. Daca ceea ce spune Biblia este adevarat, via ta are realmente un sens. Creatorul nos-

tru are un scop cu privire la to ti cei care aleg sa- si traiasca via ta n armonie cu voin ta sa, scop ce vade ste multa iubire (Eclesiastul 12:13). Din acesta face parte si pro misiunea ca oamenii vor trai ntr-o lume n care nu vor mai fi conflicte, corup tie si haos si n care nici chiar moartea nu va mai exista (Psalmul 37:10, 11; Isaia 25:68). Pe buna dreptate, milioane de persoane din ntreaga lume cred ca a-l cunoa ste pe Dumnezeu si a asculta de el da sens vie tii lor mai mult decat orice altceva! (Ioan 17:3) O asemenea convingere nu se bazea za pe iluzii de sarte. Dovezile sunt clare: Via ta este opera unui Creator!

& Faunia, Madrid

Cum ati raspunde?

Ce credeti: am evoluat sau am fost creati? De ce credeti acest lucru? De ce ar fi bine sa analizati pe ce se bazeaza convingerile voastre?

29

Bibliografie
Planeta vie

14. The Economist Technology Quarterly, Report, Technology That Imitates Nature, 11 iunie 2005, p. 1822. 15. The New York Times, Design for Living, de Michael J. Behe, 7 februarie 2005, p. A21.
Evolutia Fapt sau mit?

1. Scientific American, editie speciala (2008), intitulata Majestic Universe, p. 11. 2. Perfect Planet, Clever Species How Unique Are We?, de William C. Burger, 2003, p. 24, 34. 3. Rare Earth Why Complex Life Is Uncommon in the Universe, de Peter D. Ward si Donald Brownlee, 2000, p. 224. 4. The Sacred Balance Rediscovering Our Place in Nature, de David Suzuki, 2007, p. 102. 5. God and the New Cosmology The Anthropic Design Argument, de M. A. Corey, 1993, p. 144, 145.
Chenarul: O uluitoare biodiversitate

16. Natural History, Darwin & Evolution The Illusion of Design, de Richard Dawkins, noiembrie 2005, p. 37. 17. Originea speciilor, de Charles Darwin, Ed. Beladi, Craiova, 2007, p. 128, 129. 18. Charles Darwin The Origin of Species, introducere de sir Julian Huxley (1958), First Signet Classic Printing, septembrie 2003, p. 458. 19. Nobel Lectures, Physiology or Medicine 19421962, 1999, The Production of Mutations, de H. J. Muller, 1946, p. 162. 20. Mutation Breeding, Evolution, and the Law of Recurrent Variation, de Wolf-Ekkehard Lonnig, Expectations in Mutation Breeding, 2005, p. 48, si interviu cu Wolf-Ekkehard Lonnig. 21. Mutation Breeding, Evolution, and the Law of Recurrent Variation, p. 4851. 22. Mutation Breeding, Evolution, and the Law of Recurrent Variation, p. 49, 50, 52, 54, 59, 64, si interviu cu Wolf-Ekkehard Lonnig. 23. Science and Creationism A View From the National Academy of Sciences, Evidence Supporting Biological Evolution, 1999, p. 10. 24. Science and Creationism A View From the National Academy of Sciences, Evidence Supporting Biological Evolution, p. 11. 25. Scientific American, Natural Selection and Darwins Finches, de Peter R. Grant, octombrie 1991, p. 87; Nature, Oscillating Selection on Darwins Finches, de H. Lisle Gibbs si Peter R. Grant, 11 iunie 1987, p. 511; Science, Hybridization of Bird Species, de Peter R. Grant si B. Rosemary Grant, 10 aprilie 1992, p. 193197. 26. Adaption and Natural Selection, de George C. Williams, 1966, p. 54. 27. Sudden Origins Fossils, Genes, and the Emergence of Species, de Jeffrey H. Schwartz, 1999, p. 317320.

6. Wildlife in a Changing World An Analysis of the 2008 IUCN Red List of Threatened Species, editata de Jean-Christophe Vie, Craig Hilton-Taylor si Simon N. Stuart, 2009, p. 6. 7. Journal of Industrial Microbiology, Total Bacterial Diversity in Soil and Sediment Communities A Review, de V. Torsvik, R. Srheim si J. Goksyr, vol. 17, 1996, p. 170178. 8. Science, Environmental Genomics Reveals a Single-Species Ecosystem Deep Within Earth, de Dylan Chivian si altii, vol. 322, 10 octombrie 2008, p. 275278. 9. Scientific American, Microbe Census Reveals Air Crawling With Bacteria, de David Biello, http://www.scienticamerican.com/ article.cfm?idmicrobe-census-reveals-ai.
Cine detine brevetul?
5 David Hawks

10. Natural History, As the Whale Turns, de Adam Summers, iunie 2004, p. 24, 25. 11. Science, Random Samples, Flippered Flight, 21 mai 2004, p. 1106. 12. New Scientist, Technology, Is It a Bird, Is It a Plane . . ., 3 septembrie 2005, p. 21. 13. Heat Exchanger Design, editia a II-a, de Ar thur P. Fraas, 1989, p. 2.
30 VIATA OPERA UNUI CREATOR?

28. Science and Creationism A View From the National Academy of Sciences, editia a II-a, Evidence Supporting Biological Evolution, p. 14. 29. The Triumph of Evolution and the Failure of Creationism, de Niles Eldredge, 2000, p. 49, 85. 30. The New York Review of Books, Billions and Billions of Demons, de Richard C. Lewontin, 9 ianuarie 1997, p. 2832. 31. Scientific American, Scientists and Religion in America, de Edward J. Larson si Larry Witham, septembrie 1999, p. 91. Are important a ce credeti? 32. Science, Technology, and Social Prog ress, editata de Steven L. Goldman, Evolution and the Foundation of Ethics, de William B. Provine, 1989, p. 253, 266.

Biblia
CARE ESTE MESAJUL EI?

Biblia este cea mai larg raspandita carte a tuturor timpurilor, fiind pretuita de multi. Brosura Biblia Care este mesajul ei?, frumos ilustrata, va poate ajuta sa aflati ce nvat a Biblia. Primele doua parti ale acestei brosuri de 32 de pagini vorbesc despre paradisul creat de Dumnezeu pentru oameni si despre modul n care acesta a fost pierdut. Urmatoarele parti prezinta o scurta istorie a poporului prin intermediul caruia Dumnezeu a furnizat Conducatorul Regatului sau, care va restabili Paradisul pe pamant. In continuare, brosura aduce n discutie viata, serviciul, miracolele, moartea si nvierea lui Isus Cristos, Conducatorul numit de Dumnezeu.

Puteti gasi raspuns si la urmatoarele ntrebari:


De ce suferim?

CE NE INVATA n realitate BIBLIA?

Cum putem avea o viat a de familie mai fericita? Ce se ntampla cu noi cand murim? Cartea Ce ne nvat a n realitate Biblia?, de 224 de pagini, raspunde la aceste ntrebari, precum si la multe altele.

Pute ti lua legatura cu Martorii lui Iehova pe site-ul www.jw.org.

Doriti mai multe informatii?

NASA, ESA, and the Hubble Heritage (STScl/AURA) -ESA/Hubble Collaboration

Este viata opera unui Creator? Sau este produsul ntamplarii oarbe? Putine ntrebari au starnit controverse mai mari. Cu toate acestea, raspunsul la ele este de important a vitala. Bro sura de fat a supune unei analize atente ntrebari precum: A fost planeta noastra proiectata pentru a sustine viata? Ce ne nvat a proiectele evidente n natura? Se bazeaza teoria evolutiei pe fapte incontestabile? Contrazice stiinta relatarea biblica despre creatie? De ce are important a ce credeti?

www.jw.org

lc-M