Sunteți pe pagina 1din 20

Transformatoare trifazate cu conversie radiala (infasurari cilindrice concentrice) Tema 2 Sinteza Optimala 1 Breviar

1.1 Solutia constructiva -miez magnetic trifazat,nesimetric (3 coloane-c,2juguri-j),dispuse in acelasi plan -infasurari cilindrice,dispuse concentric (fig.1)
Lj

IT

JT D

JT

IT

IT

JT

JT

IT

IT

JT

JT

IT

Hb D12 a1 a2 a2 a1

a12

a22

ho 2

Fig.1 In cazul infasurarilor concentrice,(fig.1),infasurarea de joasa tensiune(JT,avand w1 spire,parcurse de curentul de faza If1)este dispusa interior,langa miez,iar infasurarea de inalta tensiune(IT),cu w2 spire,parcurse de curentul de faza If2, la exterior. Principalele dimensiuni indicate in fig 1 sunt urmatoarele: -diametrul mediu (D1,2) si inaltimea medie a celor doua infasurari(Hb)-dimensiunile principale ale transformatorului cu infasurari concentrice (conversie radiala) -grosimile radiale ale infasurarilor:a1 (J.T.,in interior,langa miez) si a2 (I.T,in exterior) -distantele de izolatie radiale: a01 (miez JT),a12 (JT-IT), a22 (IT-IT) si axiale:h10 (JT-miez),h20 (miez-IT) -dimensiunile ferestrei: H (inaltimea),F (largimea) -dimensiunile coloanei: D -diametrul circumscris treptelor, -dimensiunile jugului: Lj-lungimea totala a jugului 1.2 Vectorul Poynting si dimensiunile principale ale transformatoarelor Transformatorul electric este un convertor electromagnetic static,in care se realizeaza o conversie de tip electric-electric(E-E). Puterea electromagnetica este preluata de la sursa de catre infasurarea primara si transmisa infasurarii secundare, prin spatiul (cilindric)dintre cele doua infasurari- sediul campului magnetic de scapari, cu suprafata AP -aria Poynting,(m2)- cu densitatea de suprafata a puterii electromagnetice S p = E s H (VA/m2) vectorul Poynting,orientat radial (fig.2). (1) Dimensiunile principale ale transformatorului cu conversie radiala sunt dimensiunile cilindrului de transfer: diametrul D12 si inaltimea H b ,respectiv diametrul si inaltimea medie a infasurarilor, iar = D12 / H B -o marime adimensionala,factorul de geometrie (arhitectura) a transformatorului.

Infasurare Primara (receptor )

Ap

Infasurare Secundara (generator )

Hs (A/m)

Hs =w1*I1/Hb =w2*I2/Hb

i1

i2

Es w1 Hs

Sp
Hb w2 Sw 2
a12 a2 a1 a12 a2

Sw 1 D
a01 D12 a1

Fig.2 n relaia (1), Es (V/m) reprezint intensitatea cmpului electric indus prin transformare (un vector orientat in lungul spirei in sensul curentului la infasurarea generatoare si in sens invers la infasurarea receptoare), H(A/m) intensitatea cmpului magnetic de scpri (un vector axial pentru configuratia din fig.2.a, cu distributia trapezoidala din fig.2b), iar AP = D12 H B (m2) -aria lateral a cilindrului de scpri pe care o vom defini ca suprafata,de transfer, Poynting. Vectorul Poynting S P rezulta astfel radial, fiind indreptat spre infasurarea secundara, regim de generator a transformatorului,transformatoarele cu infasurari concentrice putand fi denumite ca transformatoare cu conversie de tip radial. n regim sinusoidal, se definete puterea electromagnetic aparent S ca semiprodusul valorilor de vrf E i H , respectiv ca produsul valorilor efective ale acestora (extinznd formal aceasta noiune i
s

n ceea ce privete cmpul magnetic ), astfel nct se poate scrie urmatoarea relatie putere-dimensiuni: S S e = E S H D12 H B = S P AP (VA) (2)

Intensitatea cmpului electric indus Es(V/m)), se obine aplicnd legea induciei electromagnetice unei spire (medii) de diametru D12, traversat de cmpul magnetic principal, respectiv din tensiunea de spira E S U Sp / D12 (V/m), unde U sp = AFe B Fe / 2 (V/sp) (3) unde BFe reprezint valoarea, de vrf, a induciei magnetice n miezul magnetic (coloana), iar AFe aria sectiunii de fier corespunzatoare. Observatie: Relatia tensiunii de spira se obtine direct din aplicarea legii inductiei electromagnetice( e = d / dt ), pe conturul unei spire,de suprafata A, strabatuta de fluxul magnetic variabil, (t ) = B (t ) A ; pentru B (t ) = Bm cos t se obtine: e = Bm A sin t = 2 U sp sin t . Intesitatea cmpului magnetic de scpri H = H 2 (sau H S -fig.2b)se determin din legea circuitului magnetic,aplicata pe o linie de camp magnetic ce inlantuie infasurarea(cu HFe=0),obtinand : w I H 1 1 = A1 A2 = i2 A1 (A/m), unde A1 A2 , reprezint pnza de curent (cu i 2 i1 ). HB nlocuind aceste rezultate n relaia (2) se obine:

w1 I 1 D12 H B = w1 U sp I 1= U 1 I 1 S C (VA) (4) D12 H B respectiv puterea aparent (pe o coloan),transferata intre cele doua infasurari ale transformatorului. S e = E S H D12 H B = Impedanta Poynting Z P se defineste ca raportul dintre E S si H obtinandu-se expresia : ZP = U 1n , f ES Z1n D12 = ( ) unde Z 1n = ( ) si = 2 H w1 I 1n , f HB 1.3 Relaia pierderilor Joule (PJ ) si a fluxului termic (Qt ) Daca se considera infasurarea (concentrica) ca o panza de curent de grosime ( ,in m), inaltime HB si diametru mediu D12, si desitatea (medie,pentru cele doua infasurari) de curent J ,sunt valabile relatiile; J ( A / m 2 ) (m) = H ( A / m) = A( A / m) , (6) unde A = w I / H B , in A/m, este densitatea lineara de curent , respectiv panza de curent. Pierderile Joule din infasurare,respectiv din panza de curent,se pot scrie astfel sub forma : PJ = J 2 VCu = J 2 D12 H B = J A D12 H B = AP (m 2 ) ( J A) (W) (7) Fluxul termic unitar, pe suprafata de transfer(Poynting) a puterii electromagnetice(AP ),in acelasi timp si suprafata de referinta pentru transmisia caldurii prin convectie, se poate astfel determina cu urmatoarea relatie: Qt = PJ /(D12 H B ) = J A (W/m2) (8) respectiv, fluxul termic unitar este proportional cu sarcina termica a transformatorului ( J A ). Din expresia de mai sus, se poate obtine relatia de calcul a pierderilor Joule(nominale) , in u.r. : P Q D12 H B Qt J A J EJ pJ = J = t = = = = = r (u.r) (9) S e S P D12 H B S P E S H ES ES astfel nct pierderile Joule nominale, exprimate n u.r.,respectiv rezistenta infasuraii,in u.r.,sunt numeric egale cu raportul dintre intensitile cmpului electrocinetic (EJ) respectiv indus (Es). Relatia (9) este fundamentala, stabilind cea mai simpla si concisa exprimare in u.r. a pierderilor Joule nominalerespectiv a rezistentei infasurarii (in unitati relative r =pJ ), ca raportul dintre intensitatea campului electric de conductie ( E J = J ) si intensitatea campului electric indus( E S ). Pe de alta parte, avand in vedere relatia pierderilor de scurtcircuit ( p kn = p J 1 + p J 2 2 p J ) relatia (9) se mai poate scrie sub forma : Q 2Qt S P = E S H = E S A1 = t (VA/m2) (10) pJ p kn respectiv, vectorul Poynting este numeric egal cu raportul dintre fluxul termic unitar (Qt, W/m2) i pierderile Joule (pJ1, u.r.) din nfurare, stabilindu-se astfel o relaie direct ntre solicitarea termic a transformatorului (proporional cu fluxul termic unitar Qt), pierderile de scurtcircuit (pkn) i vectorul Poynting (Sp). (5)

U sp

1.4 Relaia tensiunii de scurtcircuit (uk) Tensiunea de scurtcircuit nominala (in u.r.),se determina in functie de componentele activa si reactiva:
, 2 2 u k ,n = u k ,a + u k ,r (u.r.),unde componenta activa u k ,a = rk = r1 + r2 = p k ,n (u.r.)

(11) Componenta reactiva a tensiunii (nominala) de scurtcircuit ( u k ,r )este, (in u.r.),numeric egala cu
, reactanta de scurtcircuit,respectiv cu reactanta totala de scapari: u k ,r = x1,k = x = x ,1 + x , 2 (u.r) ,unde: x1,k = L1,k / Z 1,n (u.r.), cu L1,k = L1, + L,2, = w12

(12) Permeanta totala a canalului de scapari se calculeaza cu relatia generala o A / H B , (H), unde (m2)-aria echivalenta strabatuta de campul magnetic de scapari, este o suprafata inelara cu diametrul mediu D1, 2 si grosimea echivalenta a = a1, 2 + ( a1 + a 2 ) / 3 (fig.2), A = D12 a , respectiv: H w12 o a D12 o w12 a o a u k ,r = x = = = = o a (u.r.) Z 1,n HB Z 1,n ZP ES (13)

1.5. Relaia factorului (mediu) de umplere a nfurrilor (ku) Se definesc factorii de umplere(subunitari) ai celor doua infasurari(joasa tensiune,inalta tensiune) k u ,1 si k u , 2 ca raportul dintre aria neta de material conductor(cupru sau aluminiu),ocupata,in sectiune, de conductoarele celor doua infasurari( w1 S w1 ,si w2 S w 2 ),si suprafata de gabarit a acestora, a1 H B ,si a 2 H B (fig.1),respectiv: w2 S W 2 (<1,si k u , 2 < k u ,1 ,avand in vedere ponderea izolatiei in inf.I.T ) (14) a2 H B In functie de factorii de umplere individuali, k u ,1 si k u , 2 se defineste factorul mediu de umplere al celor k u1 = si ku 2 = doua infasurari: 2 w1 S w,1 w S + w2 S W 2 2 k u1 k u 2 2 H 2 w1 I 1 ku = 1 W1 = = (a1 + a 2 ) H B k u1 + k u 2 (a1 + a 2 ) H B J 1 (a1 + a 2 ) H B J 1 (a1 + a 2 ) unde s-a avut in vedere ca,pentru o aceeasi densitate de curent, J 1 J 2 = J ,avem w1 S w1 w2 S w 2 Din relatia de definitie (14) se poate explicita suma ( a1 + a 2 ): 2 H 4 u kr 4 a + a2 a1 + a 2 = = = (m) , cu a = a12 + 1 (15) k u J k u p kn Z P k u p kn 0 a 3 w1 SW 1 a1 H B

unde s-a inlocuit J =

u kr p kn E S (conform relatiei 9), si Z P = .( ), 0 a 2

Din ecuatia (15) rezulta valoarea largimii echivalente a canalului de scapari( a ) 16 u k ,r 1 2 a = (a12 + a12 + R 2 (m), unde R 2 = (m2) (16) 3 0 p kn k u 2 Rezulta astfel expresii de calcul a dimensiunilor radiale ale infasurarilor: ku 2 k u1 a1 = (a1 + a 2 ) , respectiv a 2 = (a1 + a 2 ) (m) ,unde a1 + a 2 = 3( a a12 ) (17) k u1 + k u 2 k u1 + k u 2 relatii analitice importante pentru grosimea infasurarilor (in mod uzual estimate cu o relatie empirica),evaluata astfel in concordanta cu principalele date de proiectare ale ),frecventa( f ),parametri de transformatorului:materialul infasurarilor si temperatura de functionare( scurtcircuit( p k ,n , u k ,n ),si factorul mediu de umplere a infasurarilor( k u ,1 , k u , 2 ). 1.6 Relatia tensiunii de spira Pornind de la expresia de calcul a componentei reactive a tensiunii de scurtcircuit,(13), (18) Z 1n se obtine o relatie alternativa pentru tensiunea de spira,in functie de puterea pe coloana (S c) si factorul de geometrie : U sp. = ( S c o a ) / u k ,r (V) , unde = Dm / H B respectiv sectiunea de fier a miezului(coloanei): AFe = 2 U sp = 2 S c o a (m2) 2 u k ,r B Fe (19) u kr = x k =

0 w12 a

2 ,unde Z 1,n = U 1n , f / I 1n , f = U 1n , f / S c , si U 1n , f w1 U sp

B Fe

(20)

2. Algoritmi de sinteza(proiectare) optimala Problema de sinteza este operatinea inversa analizei,avand ca obiectiv proiectarea(dimensionarea) transformatorului cu performante tehnice(date nominale si de catalog) si economice(consumuri si costuri de materiale) impuse. In mod traditional,algoritmul de dimensionare este unul multivariavil,iterativ,numarul de iteratii depinzand in mare masura de experienta proiectantului si a fabricii constructoare, metoda fiind astfel inadecvata programelor universitare,cu putine ore si grupe mari de studenti. Pentru depasirea acestor incoveniente, pornind de la concepte fundamentale ale convertoarelor electromagnetice(densitatea de putere electromagnetica-vectorul Poynting) au fost elaborate noi definitii (vezi dimensiunile principale), relatii de calcul si algoritmi de sinteza(dimensionare) care includ o mare parte din performantele impuse, reducand cu mult numarul de iteratii necesare. Rezulta astfel algoritmi de sinteza univariabili (in functie de factorul de geometrie,adimensional),usor de gestionat (grafoanalitic),care permit adoptarea unei solutii(geometrie) optime in raport cu criteriile de optimizare (tehnice si economice)adoptate.

2.1 Algoritmul tensiunii de spira Relatia de baza este relatia tensiunii de spira (19),care permite generarea analitica a secventelor de calcul pentru dimensiuni geometrice,solicitari electromagnetice,consumuri de materiale,etc.,in functie de factorul de geometrie ,si principalele date de proiectare(putere,frecventa,parametri de scc.,etc). Astfel, pentru factorul de geometrie variabil ( 0.5.....4 ),se calculeaza urmatoarele secvente: a) Tensiunea de spira U sp. = ( S c o a ) / u k ,r ) , (21) unde a = f ( p k ,n , u k ,r , k u , , ) ,

b) Sectiunea de fier(utila) a miezului magnetic: AFe = Usp 2 /( B Fe ) ,(se adopta . B Fe ) (22) Observatie. Valoarea inductiei magnetice in miez,B Fe, se poate evalua in functie de performantele dorite la mersul in gol, respectiv po,n si io,n (in u.r.),avand in vedere urmatoarele relatii: p o (u.r.) c Fe (kg / VA) p Fe ( B Fe ) si q o (u.r.) c Fe (kg / VA) q Fe ( B Fe ) ,respectiv p o / q o p Fe / q Fe (23) unde p Fe (w/kg) si q Fe (Var/kg) sunt pierderile specifice de putere activa,respectiv reactiva,ca date de catalog ale tolei. Avand in vedere expresia curentului (nominal) de mers in gol: 2 2 io ,a = p o (u.r.) io ,r = q o (u.r.) io (u.r ) = i0.a + io ,r = c Fe ( p Fe ) 2 + (q Fe ) 2 , unde si (24) valoarea corespunzatoare a inductiei magnetice(BFe) poate rezulta astfel din urmatoarea egalitate:
f Q ( B Fe ) = p o ,n p Fe ( B Fe ) + q Fe ( BFe ) = io ,n p Fe ( B Fe ) = f P ( B Fe ) 2 2

(25) Grafic,inductia magnetica corespunzatoare se afla la intersectia functiilor f P ( BFe ) ,respectiv f Q ( B Fe ) c) (26) Diametrul coloanei(circulara): D = (4 AFe ) /( k u ,c ) , unde k u ,c = k iz , Fe k g ,

- kiz,Fe ,factorul de izolatie a tolelor (0.9....0.95) 2 - k g = AFe / Ac ,unde Ac = D / 4 factorul geometric de umplere a coloanei,in functie de numarul de trepte ( / 4 .....1) d) Dimensiunile principale (diametrul mediu D1,2 si inaltimea medie a infasurarilor Hb): - D1, 2 = D + dD (m), unde dD = 2a 01 + 2a1 + a12 , - H b = D12 / = Lw / ,unde Lw este lungimea medie a spirelor (de joasa si inalta tensiune)

(27)

e) Solicitari electromagnetice,si termice: -vectorul Poynting S P = S c /(D1, 2 H b ) (VA/m2), E s = U sp /(D1, 2 ) (V/m), H = A = S P / E s ,A/m - densitatea (medie) de curent in cele doua infasurari : J = p k ,n E s /( 2 ) ,(A/mm2), (28) - fluxul termic pe suprafata de transfer(Poynting): Qt , p = J A ,

f) Dimensiunile ferestrei(FxH): -largimea ferestrei: F = 2(a + a o ,1 + a1, 2 ) + a 22 (m) ,unde a = a1 + a 2 -inaltimea ferestrei: H = H b + 2ho , 2 (m), g) Consumuri de materiale active(cupru,fier) 2 -consumul de cupru(aluminiu) in infasurari: M Cu = d Cu VCu = d Cu Pk ,n / J (kg)
2 -consumul specific de cupru: cCu = M Cu / S n = p kn d Cu /( J ) (kg/VA)

(29)

(30)

-consumul de fier -in cele 3 coloane: M Fe,c = 3 AFe H d Fe (kg), -in cele doua juguri: M Fe, j = 2 AFe (3D + 2 F ) d Fe (kg),unde s-a considerat AFe , j = AFe ,c = AFe -consumul specific de fier: c Fe = ( M Fe,c + M Fe, j ) / S n (kg/VA) h) Costul specific al materialelor active -costul specific al infasurarilor k Cu = cCu Cu , (u.m./VA) , (31) -costul specific al miezului magnetic k Fe = c Fe Fe , (u.m./VA), unde Cu si Fe (u.m./kg), reprezinta costul specific al materialului conductor(cupru sau aluminiu),respectiv al miezului magnetic(tole) i) Parametri de mers in gol (po ,io) - pierderile de putere activa, in miez: p Fe = c Fe p Fe ( B Fe ) = p o = io ,a (u.r.) - pierderile de putere reactiva, in miez: q Fe = c Fe q Fe ( B Fe ) = io ,r (u.r.)
2 2 - curentul de mers in gol: io = io ,a + io ,r (u.r.)

(32)

j) Criterii de optimizare -criteriul parametrilor de mers in gol: d po = ( p o p o ,n ) / p o.n < po , d i ,o = (io io.,n ) / io ,n < po unde Po si io sunt erorile relative admisibile,fata de valorile impuse, asupra marimilor p o , io -criterii economice: a) consum minim de materiale active(fier,cupru): c m = cCu + c Fe min; b) cost minim de materiale active(fier,cupru): k m = k Cu + k Fe min;

(33)

2.2 Algoritmul Poynting Un algoritm de dimensionare alternativ se poate construi avand in vedere relatia(10), dintre vectorul Poynting(SP), fluxul termic (Qt) pe suprafata de transfer(AP) a puterii electromagnetice-proportional cu sarcina termica A*J, si pierderile Joule nominale din infasurare( p j1,n p j 2,n = p k ,n / 2 ). Astfel,daca se impun solicitarea termica Qt(W/m2), si pierderile de scurtcircuit pk,n (u.r.),algoritmul Poynting corespunde urmatoarelor secvente specifice,in functie de factorul de geometrie : a) vectorul Poynting si elementele sale(independente de !): S P = 2Qt / p k ,n (VA/m2), E s = S P Z P (V/m), H = A = S P / E s (A/m), Z P = o a / u k ,r ( ) (32)

b) dimensiunile principale: AP = S c / S P (m2), D = D12 dD H b = AP / (m), D1, 2 = H b / (m) si (m) (33) c) solicitarile electrice si magnetice,in infasurari si miez: J = p k ,n E s / 2 B Fe = E s D12 /( k c , f D 2 ) (T),unde k c , f = k u ,c / 4 2 (A/m2), (34) In continuare se determina dimensiunile ferestrei,consumul de materiale active, parametri de mers in gol,conform secventelor f,g,h,i din algoritmul precedent. Observatie: Utilizarea algoritmului Poynting conduce la solicitari electrice(J) constante,independente de factorul de geometrie ( ),respectiv consum de cupru constant(rel.28),astfel incat criteriile de optimizare privesc exclusiv miezul magnetic(consumul de fier,pierderile in fier),unde inductia magnetica este variabila(rel.34). 2.3 Date de proiectare orientative a) distante de izolatie,in functie de tensiunea nominala a infasurarii (IT) Un (kV) 1 6 10 15 20 35 Uinc (kV) 5 25 35 45 55 85 a01 (cm) 0,5 1,5 1,8 2 2,3 3 a12 (cm) 0,9 1,2 1,5 1,7 1,8 2,7 a22 (cm) 1 1 1,4 1,7 2 3 h10=h20 (cm) 1,8 1,8 2,5 3 4,5 7

Observatie: Se va considera Un ca fiind tensiunea infasurarii de inalta tensiune

b) factorul geometric de umplere a coloanei(kg),in functie de numarul de trepte Sn(kVA) nt kg 5 15 4 0,886 15 45 5 0,908 45 5000 6 0,92 5000 20000 7 0,93

c)valori recomandate pentru inductia magnetica-table laminate la rece Sn (kVA) BFe,c (T) 10-50 1.21-1.55 75-250 1.48-1.65 315-500 1.55-1.675 630-1000 1.56-1.69 >1000 1.57-1.7

d) proprietati fizice materiale conductoare(cupru,aluminiu) Propr. Fiz. Material Cupru


Aluminiu

(m) la 20oC 1,75 10-8 3,1 10-8

(1/oC)

d (kg/m ) 8900 2700


3

(N/m2) (2,1 4,5)108 (0,7 2,3)108

c (J/kg0C) 388 885

(W/moC) 375 205

3,9 10-3 3,7 10-3

e)solicitari electromagnetice si termice,recomandate(infasurari din cupru,racire in ulei,cl.iz.A) Sn kVA) J(A/mm2) A(A/cm) Qt(W/m2) 1~5 2.35 165 820 5~10 2.5 190 1000 10~50 2.65 225 1250 50~100 2.8 260 1500 100~1000 2.9 325 2000 1600~10000 3.1 500 3300 >10000 3.7 625 4900

8 Obs: Fluxul termic Qt s-a calculat cu relatia: Qt = Cu ,75 J A ,pentru Cu ,75 = 2.1 10 m,

f) factori de umplere ai infasurarilor Fig.3 ku 0,8 (1) 0,6 0,2


JOAS TENSIUNE 1.bobinaj cilindric 2.bobinaj spiralat

400 V 525 V

(2)

3. Program de calcul (date de proiectare, algoritmul Usp, solutia optima) 0,4 3.1 Program de calcul(matlab)
200 400 600 800 1000 1200 1400 1600

400 V 525 V 3,6 kV

(Sn ) kVA

ku 08 , 06 , 05 , 04 , 02 , 20 0

AT NL

A E SU E T NI N

3k V 6k V 1k 5V 3k 0V

40 0

60 0

80 0

10 00

10 20

10 40

10 60

( n) S kA V

function TrafoSintezaOptimizareSE2012 %S1 Sinteza optimala %S1.1 Date nominale (exemplu de calcul) Sn=1000000 fn=50 U1n=1000 %stea U2n=100000 %triunghi Pkn=10500 % W ukn=0.05 %u.r. Pon=1700 %W ion=0.014 %u.r. %date nominale prelucrate pkn=Pkn/Sn uka=pkn ukr=sqrt(ukn^2-pkn^2) pon=Pon/Sn ioa=pon ior=sqrt(ion^2-ioa^2) %conditii de compatibilitate Cpu=pkn/ukn %<1 Cpi=pon/ion %<1 %date material infasurari ro1=3.7e-8%rezistivitate aluminiu,la 75 grade %ro1=2.1e-8;%rezistivitate cupru,la 75 grade dcu=2700 %densitatea aluminiului %dcu=8900 %densitate cupru xcu=2%cost unitar,aluminiu (u.m./kg) %xcu=3;%cost unitar,cupru (u.m./kg) %S1.2.Date constructive(trafo trifazat cu inf.cilindr.conc) %1.2.1 Date constructive miez (trifazat,3 coloane) Sc=Sn/3;%puterea electromagnetica,pe coloana kizfe=0.95%factor de izolatie tole(oxizi ceramici kg=0.92 %factor geometric de umplere a coloanei(nt=6) kuc=kg*kizfe;%factor global de umplere a coloanei %proprietati material tole- tabla Armco M6 0.35 mm dfe=7650;%densitate tole xfe=1;%cost unitar(u.m/kg) %caracteristici pierderi de putere activa pfet(b)-W/kg,si %reactiva,qfet(b)-VAr/kg Bfe=[1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8]; pfet=[0.5 0.6 0.7 0.82 0.95 1.1 1.32 1.6 2];% W/kg,(vezi pg 95,carte) qfet=[1.46 2.1 3.1 4.5 6.7 10.1 15.8 25 48]; %VA/kg inclusiv intrefieruri %aproximare analitica curbe pierderi tabla laminata la rece a1=.5 ;n1=2.3;%propunere pentru p10=0.5W/kg ppfe=a1.*(Bfe.^n1);% expr analitica p10=0.44 b1=1.46; c1=0.04; n2=2.2;n3=12; %propunere pentru q10=1.46VAR/kg qqfe=b1.*(Bfe.^n2)+c1.*(Bfe.^n3);%expr analitica plot(Bfe,ppfe,'-',Bfe,pfet,'.')%verificare aproximare analitica plot(Bfe,qqfe,'-',Bfe,qfet,'.')%verificare aproximare analitica %S1.2.2 Date constructive infasurari(cilindrice concentrice,stratificat))

dcu=2700;%Aluminiu %dcu=8900; %cupru xcu=2;%cost unitar,aluminiu (u.m./kg) %xcu=3;%cost unitar,cupru (u.m./kg) ro1=3.7e-8;%rezistivitate aluminiu,la 75 grade %ro1=2.1e-8;%rezistivitate cupru,la 75 grade ro2=ro1; ku1=.75;%factor de umplere infasurare j.t. ku2=.5;%factor de umplere infasurare i.t %S1.2.3.Schema de izolatie(trafo in ulei,cl.iz.A) a01=.018;a12=.015;a22=.014;h01=.025;h02=h01; %Un=U2n=10kV % calcul grosime(radiala) infasurari miuo=pi*4e-7; omega=2*pi*fn; ku=2*ku1*ku2/(ku1+ku2);%factor mediu de umplere al celor 2 infasurari RR=16*ro1*ukr/(3*miuo*2*pi*fn*pkn*ku); as=(a12+sqrt(a12^2+RR))/2;%as=a12+(a1+a2)/3,grosime echiv.canal scapari,inf.concentrice a=3*(as-a12); %a=a1+a2 ,grosimea infasurarilor %S2 Algoritmi de optimizare %S.2.1.Algoritmul Usp (Afe) %estimare inductie in fier Bfen Bfe=[1:.05:1.8]; qqfe=b1.*Bfe.^n2+c1.*Bfe.^n3; ppfe=a1.*Bfe.^n1; fp=ion.*ppfe; fq=pon.*sqrt(qqfe.^2+ppfe.^2); plot(Bfe,fp,'.',Bfe,fq,'-');
0 . 0 9 0 . 0 8 0 . 0 7 0 . 0 6 0 . 0 5 0 . 0 4 0 . 0 3 0 . 0 2 0 . 0 1 0 1

1 . 1

1 . 2

1 . 3

1 . 4

1 . 5

1 . 6

1 . 7

1 . 8

%Fig M-1 Bfen=1.55;%pt fp=fq %factor de geometrie variabil (beta=pi*D12/Hb=0.5....3.5) for n=1:40 beta(n)=0.5+n*0.1 ;%se modifica beta=0.5-4.5 % tens de spira, aria sect de fier,diametrul coloanei Usp(n)=sqrt(miuo*omega*Sc*as*beta(n)/(ukr)); Afe(n)=sqrt(2)*Usp(n)/(omega*Bfen);

D(n)=sqrt(4.*Afe(n)/(pi*kuc)); %dimensiuni principale si solicitari electromagnetice dD=a+a12+2*a01; D12(n)=D(n)+dD;%diametrul mediu al celor doua infasurari Hb(n)=(pi*D12(n))/beta(n);%inaltimea medie a celor doua infasurari Ap(n)=(pi*D12(n))*Hb(n);%suprafata(aria)de transfer (Poynting) Sp(n)=Sc/Ap(n);%densitatea de putere (vectorul Poynting,VA/m2) Es(n)=Usp(n)/(pi*D12(n));%intensitatea campului electric (de transformare)V/m Hs(n)=Sp(n)/Es(n);%intensitatea campului magnetic(de scapari),A/m Zp(n)=Es(n)/Hs(n);%impedanta Poynting J(n)=(pkn*Es(n))/(2*ro1);%densitatea medie de curent, Qt1(n)=(ro1*J(n))*Hs(n);%fluxul termic unitar,pe suprafata Poynting plot(beta,D12,'+',beta,Hb,'.',beta,D,'*')
1 . 8 1 . 6 1 . 4 1 . 2 1 0 . 8 0 . 6 0 . 4 0 . 2 0 0 . 5

1 . 5

2 . 5

3 . 5

4 . 5

% Fig.M2 %dimensiuni fereastra(F*H) F(n)=(2*(a+a01+a12)+a22)*n/n; %largimea ferestrei, constanta H(n)=Hb(n)+h01+h02; %inaltimea ferestrei Lj(n)=2*F(n)+3*D(n); %lungimea jugului %consumuri si costuri specifice fier/cupru Mfec(n)=3*dfe*Afe(n)*H(n);%kg Mfej(n)=2*dfe*Lj(n)*Afe(n);%Afej=Afec cfec(n)=Mfec(n)/Sn;%kg/VA cfej(n)=Mfej(n)/Sn; cfe(n)=cfec(n)+cfej(n);%consum specific de fier(tole) kg/VA kfe(n)=xfe*cfe(n);%costul specific al fierului, u.m/VA ccu(n)=dcu*pkn/(ro1*J(n)^2);%consum specific de cupru(aluminiu),kg/VA kcu(n)=xcu*ccu(n);%cost specific cupru(aluminiu) cm(n)=cfe(n)+ccu(n);%consum specific de materiale active(fier,cupru) km(n)=kfe(n)+kcu(n);%cost specific de materiale active plot(beta,cm,'-',beta,km,'+')

2 . 5 2 . 4 2 . 3 2 . 2 2 . 1

x 1 0

2 1 . 9 1 . 8 1 . 7 1 . 6 0 . 5

1 . 5

2 . 5

3 . 5

4 . 5

%Fig.M3 % pierderi in fier si putere de magnetizare ppfen=a1*Bfen^n1;%pierderi specifice,putere activa,in miez,W/kg qqfen=b1*Bfen^n2+c1*Bfen^n3;%pierderi specifice,putere reactiva,VAr/kg pfe(n)=cfe(n)*ppfen;%pierderi de putere activa in fier,in u.r.,(Po/Sn)) qfe(n)=cfe(n)*qqfen;%pierderi de putere reactiva(magnetizare),u.r.(Qo/Sn)) io(n)=sqrt(pfe(n)^2+qfe(n)^2);%curent de magnetizare in u.r.(I1o/I1n) po(n)=pfe(n);%pierderi de mers in gol,in u.r.(Pon/Sn) %f)criterii de optimizare dpo(n)=(po(n)-pon)/pon;%eroare relativa,fata de valoarea nominala,pon,impusa dio(n)=(io(n)-ion)/ion;%eroare relativa,fata de valoarea nominala,ion,impusa plot(beta,dpo,'-',beta,dio,'.') plot(beta,cm,'-',beta,km,'.') %fig.M3
0 . 6

0 . 5

0 . 4

0 . 3

0 . 2

0 . 1

0 . 1 0 . 5

1 . 5

2 . 5

3 . 5

4 . 5

grid end

% Fig.M4

'S.3 Solutia optima' % Sol.opt. Alg.Usp(solutia optima,dpo,dio < epsipo,epsiip,sau cm sau km =min)' %epsipo =0.15, epsiio=0,2,erori admisibile,fata de parametri de mers in %gol(pon,ion)impusi betax=1.7 % ,km=min(fig.M3)si erori admisibile pt po si io (dpo <0.15 si dio<0.2) nx=round((betax-0.5)/0.1)%nr ordine ciclul beta

'solicitari electromagnetice si termice'

Bfe=Bfen %(T) Spx=Sp(nx) %(VA/m2) Esx=Es(nx) %(V/m) Hsx=Hs(nx) %(A/m) Zpx=Es(nx)/Hs(nx) %ohm Jx=J(nx) %A/m2 Qtx=Qt1(nx) %(W/m2 'dimensiuni principale' Apx=Ap(nx) %m2 D12x=D12(nx)%m Hbx=Hb(nx) %m epsiAp=(pi*D12x*Hbx-Apx)/Apx %u.r. Dx=D(nx) %m Afex=Afe(nx)%m2 Uspx=Usp(nx) %V 'dimensiuni fereastra' Fx=F(nx) %m Hx=H(nx) %m Ljx=Lj(nx)%m 'dimensiuni radiale infaurari' a1=a*ku2/(ku1+ku2) a2=a*ku1/(ku1+ku2) 'consumuri specifice materiale active' ccux=ccu(nx) *1000 %kg/kVA cfex=cfe(nx)*1000 %kg/kVA 'parametri de gol' pox=po(nx) %u.r. epsipox=(pox-pon)/pon %u.r. iox=io(nx) %in u.r. epsiiox=(iox-ion)/ion %u.r. 'parametri de scc' pkx=ccu(nx)*ro1*Jx^2/dcu epsipkx=(pkx-pkn)/pkn ukrx=omega*miuo*as/Zpx ukax=pkx ukx=sqrt(ukax^2+ukrx^2) epsiukx=(ukx-ukn)/ukn

% Observatii
1.se 2.se 3.se 4.se va nota semnificatia marimilor,unitatea de masura,interpretari,etc vor specifica si interpreta marimile din graficele anexate(fig.M1,M2,M3,M4) va comenta alegerea solutiei optime (fig.M3,M4),respectiv factorul beta optim va desena si cota,pentru solutia optima, schita reprezentativa din Fig.1(miez magnetic,infasurari,dimensiuni de gabarit)

3.2 Rezultate numerice (Aplicatii)

DATE NOMINALE Sn = 1000000 fn = 50 U1n = 1000 U2n = 100000 Pkn = 10500 ukn = 0.0500 Pon = 1700 ion = 0.0140 pkn = 0.0105 uka = 0.0105 ukr = 0.0489

pon = 0.0017 ioa = 0.0017 ior = 0.0139 Cpu = 0.2100 Cpi = 0.1214 ro1 = 3.7000e-008 dcu = 2700 xcu = 2 kizfe = 0.9500 kg = 0.9200

ans = S.3 Solutia optima

betax = 2 nx = 15 ans = solicitari electromagnetice si termice Bfe = 1.5500 Spx = 4.8543e+005 Esx = 12.4485 Hsx = 3.8995e+004 Zpx = 3.1923e-004 Jx = 1.7663e+006 Qtx = 2.5485e+003 ans = dimensiuni principale Apx =

0.6867 D12x = 0.3730 Hbx = 0.5860 epsiAp = 0 Dx = 0.2484 Afex = 0.0424 Uspx = 14.5884 ans = dimensiuni fereastra Fx = 0.2272 Hx = 0.6360 Ljx = 1.1997 ans = dimensiuni radiale infaurari

a1 = 0.0294 a2 = 0.0442 ans = consumuri specifice materiale active ccux = 0.2456 cfex = 1.3960 ans = parametri de gol pox = 0.0019 epsipox = 0.1251 iox = 0.0162 epsiiox = 0.1569 ans = parametri de scc pkx =

0.0105 epsipkx = 0 ukrx = 0.0489 ukax = 0.0105 ukx = 0.0500 epsiukx =2.7756e-016