Data: 04.02.

2013 Specializarea: Sociologie An de studiu : III Nume: Rohozneanu Prenume: Dan-Dumitru Grupa: II Titlul lucrarii:

Divortialitatea ca factor de risc in constituirea familiilor monoparentale

Divortialitatea este un fenomen demografic ce exprima intensitatea divorturilor intr-o populatie sau in anumite subdiviziuni ale ei . Catalin Zamfir, Lazar Vlasceanu Dictionar de Sociologie, pag. 183.

a. b. c. d. e. f.

Tema cercetarii Obiectivul / Obiectivele cercetarii Principalele concepte, definitii Ipoteza/Ipotezele Populatia de ancheta previzionata Metode/tehnici, tipuri de instrumente utilizate

a) Tema cercetarii se intituleaza : Divortialitatea ca factor de risc in constituirea familiilor monoparentale in Romania si are in vedere unul dintre fenomenele demografice cu impact rasunator in zilele noastre atat in viata privata cat si in viata publica, a unor persoane mediatizate sau nu, divortul. Divortul reprezinta ruperea casatoriei si implict destramarea cuplului care poate avea loc in conditiile legale stabilite de lege intrucat cei doi parteneri doresc acest lucru nemaiexistand o alta cale.

Ca punct de plecare in cercetarea intreprinsa vom avea in vedere lucrarea Studii Demografice de Traian Rotariu unde se prezinta capitolul : O privire succinta asupra divortialitatii in Romania si a contributiei acesteia in formarea familiilor monoparentale , de unde si titlul ales pentru lucrare. Gasesc de cuviinta de mentionat faptul ca m-a interesat o astfel de tema intrucat pe micile ecrane , mass-media ofera generatiei tinere modele de viata demne de urmat din ce in ce mai des intalnite in care cupluri cu o situatie financiara buna ajung in momentul in care desi sunt legati printr-un act isi aleg din vari motive cai de viata diferite ca urmare a unor neintelegeri atat de natura emotionala /sentimente cat si financiara (dorinta de a avea mai mult), alte motive. Evaluarea importantei unui fenomen ce contribuie la aparitia familiilor monoparentale se poate face avand in vedere stocul de populatie dupa diferite caracteristici . Ar trebui evidentiata populatia de barbati si femei care traiesc singuri/singure cu unul sau mai multi copii ,avand o anumita caracteristica si

modul in care s-a ajuns in acest punct: despartire ,divort, vaduvie, nasterea in afara casatoriei sau a cuplului. Informatiile se obtin din realizarea recensamintelor sau anchetelor nationale. In recansamantul efectuat in anul 2002 se ofera cateva informatii insa incomplete pe aceasta tema. In tabelul 35 al volumului 3 al recensamantului din 2002 sunt prezentate tipurile de gospodarii dupa numarul nucleelor familiale. Cele cu un nucleu familial regasim 67.126 de tati singuri avand sub tutela un copil sub 25 de ani si 343.692 de mame singure in aceasi situatie. Limita de 25 de ani folosita in metodologia de prelucrare a datelor din recensamant poate fi discutabila. Ceea ce i se pare acceptabil autorului este necesitatea unei astfel de limite pentru a putea distinge macar un anumit tip de familii monoparentale si anume unde copilul depinde de parintele cu care convietuieste. Alaturi de cele 410.818 familii uninucleare monoparentale cu copii mai mici de 25 de ani mai sunt regasite inca 269.979 familii uniinucleare parentale cu toti copii de 25 de ani si peste. De aici reiese ca din multimea familiilor uninucleare mono parentale din Romania anul 2002 aproape jumatate nu corespund imaginii standard de mama, tata cu copil in intretinere sau minori. In ceea ce priveste anchetele nationale mari ale INS nu se ofera informatii utile in problema abordata de autor . Pentru a putea face referire la tema propusa exemplul oferit de autor este al cunoscutei Current Population Survey, ancheta realizata de Bureau of the Census al US. Ultimele date din 2008 ofera o informatie utila in contextul problematice abordate insa situatia din SUA si cea din Romania se diferentiaza in ce priveste intensitatea fenomuenului de divort ,frecventa separarii cuplurilor si a nasterilor in afara casatoriei. Ratele obtinute in SUA fiind mai mari decat in Romania. autorul face o paralela intre regimul comunist din Romania si perioada interbelica. Intradevar ne gasim in fata unei provocari stiintifice deosebite as indrazni sa spun chiar un fel de puzzle in sensul lui Kuhn. Problema stiintifica este acea ca in Romania postdecembrista chiar si in cazul in care a avut loc schimbarea de regim si in ciuda libertatii castigate in toate domeniile vietii sociale luanduse in calcul si relaxarea legislativa legata de familie ,casatorie si divort , in ciuda schimbarilor comportamentale si pe multe dimensiuni sociale divortialitatea ramane dupa 20 de ani ramane scazuta ca in vremea regimului apus foarte departe de tarile vecine. Fenomenul este straniu iar sociologul Vasile Ghetau il eticheteaza ca fiind suspect. Se oberva ca in timpul regimului comunist fenomenul ia amploare in intensitate comaparativ cu perioada interbelica ( ratele osciland in jurul lui 0.5% ) ajungand la cote maxime in jurul anului 1960 (2%). Masurile luate in luna octombrie 1966 de catre dictatorul comunist avand in vedere cresterea natalitatii , consolidarii familiei a avut ca consecinta caderea la 0 a intensitatii fenomenului in anul 1967 urmand ca in anii urmatori situatia sa revina la ceea ce fusese inainte , nivel la care se mentine pana in prezent avadn variatii nesemnificative. In anii premergatori lui 1966 ponderea familiilor divortate fara copii minori se stabilizase undeva in jurul a doua treimi din totalul celor desfacaute prin divort deci numai o treime din divorturi generau practic familii monoparentale.

Am trecut in revista o scurta istorie a divortialitatii din Romania comparativ cu S.U.A facand referire la lucrarea domnului Traian Rotariu intrucat am considerat ca fara a intelege realitatile trecute ,in care societatea a fost consemnata prin recensamant,nu putem avea un temei clar al cercetarii propuse.

b)Obiectivele cercetarii:

1. Un prim obiectiv al cercetarii este acela de a afla in ce masura divortialitatea influenteaza pozitiv respectiv negativ viata sociala in Romania. 2. Un al doilea obiectiv ar fi acela de a afla mecanismul de producere a fenomenului social de divort . 3.Un al treilea obiectiv ar fi acela de a afla amploarea fenomenului social de divort in municipiul Iasi in raport cu amploarea fenomenului in Romania 4. Un al patrulea obiectiv ar fi acela de a afla in ce mod este influentata viata unui copil in momentul divortului dintre soti 5.Stabilirea unor programe si campanii de informare a publicului cu privire la fenomenul studiat/ eventualele institutii capabile sa ofere sprijin in eventualitatea renuntarii la divort prin consultanta avizata.

c) Principalele concepte /definitii :

Divortialitatea - este un fenomen demografic ce se studiaza concomitent cu nuptialitatea. Sub aspect demografic i moral divortul apare ca urmare a unor conflicte stresante i consumptive, neurastenizante ce merg pana la agresiuni, crime, etc.

Monoparentalitate reprezinta un concept sociologic care inseamna faptul ca in urma unui divort unul sau mai multi copii raman in custodia unui singur parinte sau dupa caz in urma unui deces a unuia dintre parinti.

Cuplu Pereche, reunire de dou persoane bazat pe o legtur constant sau datorat unei apropieri accidentale.

Concubinaj- Convieuire a unui brbat cu o femeie fr ndeplinirea formelor legale de cstorie; cstorie nelegitim.

Vaduvie- reprezinta starea prin care o persoana de sex masculin sau feminin o intampina in momentul decesului unuia dintre soti fara a se mai pune in discutie recasatorirea.

Concepte sociologice cu privire la grup ,cuplu ,conflict :

1. Teoriile conflictului pornesc de la premisa ca acesta este normal in cadrul grupului, dar si intre grupurile sociale, pentru ca lipsa resurselor face ca interesul unei persoane sau al unui grup sa se ciocneasca cu al altora. Conflictul depinde de structura grupului (marime si compozitie), precum si de resurse, care incurajeaza fie competitia, fie cooperarea (cf. A. Baran-Pescaru, p. 50). Teoriile conflictului sprijina interventiile - asistenta sociala, terapia si autoterapia - indreptate catre rezolvarea conflictului si imbunatatirea abilitatilor de negociere, precum si actiunile de diminuare a inechitatilor sociale extinse.

2. Teoria micosistemelor a lui Scanzoni explica cum poate aparea conflictul marital dintr-un schimb de resurse initial echitabil, pentru ca partenerii isi reduc sau sporesc contributiile nonreciproc( de expmplu sotul care nu mai contribuie financiar sau sotia care ofera mai mult financiar ,dar nu-l poate determina pe sot sa participe mai mult in gospodarie).

3 Paradigma sistemica este o abordare comprehensiva a comportamentului sistemelor vii.Isi are originea in organicismul lui H. Spencer, care cauta principiile generale si procesele care guverneaza toate fiintele vii, precum si in teoria moderna a informatiei. Perspectiva sistemelor a aparut in studiile despre familie initial prin terapeutii de familie, cum ar fi Gregory Bateson si Don Jackson, iar mai tarziu a aparut in formulari mult mai teoretice, cum ar fi functionalismul lui Parsons si teoria generala a sistemelor a lui Buckley. Din perspectiva teoriei sistemelor, cuplul reprezinta un sistem alcatuit din doua personalitati care interactioneaza, avand la baza o structura, o functionalitate, o serie de proprietati si caracteristici. Paradigma se concentreaza asupra caracteristicilor comportamentale ale fiecarui partener.

d) Ipoteza /Ipoteze: 1. Rata divortialitatii in Romania a crescut semnificativ in ultimii ani. 2. Familiile de tip monoparental sunt tot mai des intalnite pe teritoriul Romaniei. 3. Tot mai multi copii ramasi fara unul din parinti in urma unui divort/ deces reprezinta un punct vulnerabil al societatii 4. Moblilitatea sociala poate influenta procentajul divortialitatii in Romania/Iasi

5.Somajul poate influenta procentajul divortialitatea in Romania/Iasi 6. Situatia financiara poate influenta divortialitatea in Romania/Iasi

e) Populatia de ancheta previzionata: In cadrul cercetarii ,subiectii vor fi alesi dupa urmatorul criteriu: a) persoane divortate cu varsta curpinsa intre 30 si 45 de ani cu domiciliul stabil in municipiul Iasi cu unul sau mai multi copii aflati sub tutela. b) la nivel scolar se va alege o clasa (intre 5-12 )unde exista mai multe cazuri in care parintii sunt divortati/separati. Totalul populatiei selectate este de 1000 de persoane.

f) Metode/tehnici, tipuri de instrumente utilizate : Am gasit de cuviinta ca in cercetarea aleasa demn de utilizat ca instrument ar fi chestionarul precedat de un ghid de chestionar pentru operatorii implicati insa as merge si pe ideea alegerii interviului ca si instrument insa acest lucru este posibil pe un numar mai mic de participanti iar cercetarea si-ar pierde din credibilitate , esantionul fiind nesemnificativ.

Modelul cauzal in abordarea divortialitatatii ca factor de risc in constituirea familiilor monoparentale

Problema sociala : Divortialitatea ca factor de risc in constituirea familiilor monoparanetale poate fi privita ca facand parte din structura modelului cauzal deoarece avem anumite cauze care sunt insotite de efecte atat in plan social cat si in plan familial. O principala cauza a declansarii fenomenului de divort in Romania este faptul ca societatea in care traim impune o noua serie de comportamente umane unele sfidand traditia si biserica deopotriva. Motivele pentru care se recurge in instanta spre separarea celor implicati intr-o casatorie sunt din ce in ce mai diverse si totodata complexe. O prima cauza a divortialitatii ar fi: mobilitatea sociala. Miscarea indivizilor n cadrul unei structuri sociale si accesul la ocuparea unor pozitii corespunztoare calittilor si mijloacelor de care dispun (studii, cometent, bunuri materiale, putere politic etc.) reprezint procesul de mobilitate social (concept introdus de P.SOROKIN, 1927). Aspiratiile indivizilor spre pozitii sociale superioare sau spre noi locuri n ierarhia social sunt stimulate cu att mai mult cu ct societatea realizeaz o evolutie global, continu, determinnd trecerea de la un sistem de pozitii sociale - avnd un anumit nivel de eficient - la un sistem mbunttit, care intr n consonant cu noi ci de perfectionare si de eficientizare a statusurilor, de creare a unor statusuri superioare. Odata cu crearea unei distante intre membrii unui cuplu apar probleme atat de natura afectiva cat si sociala/familiala . In circumstantele in care unul din parinti este plecat la munca in strainatate iar celalalt ramane acasa, un rol semnificativ il are relatia care continua cat si sustentabilitatea acesteia. Exista anumiti factori cate pot influenta negativ cursul evenimentelor. Din studiile facute pana acum rezulta faptul ca majoritatea cuplurilor isi parasesc unul din parteneri din cauza duratei de sedere a acestuia pe alt teritoriu decat cel de origine si implicit a parasirii spatiului conjugal. Conform modelului cauzal , putem afirma ca exista o anumita cauza : parasirea domiciliului insotita de o anumita consecinta sau efect: renuntarea la casnicie insa mai putem vorbi si despre multicauzalitate intrucat exista mai multi factori care favorizeaza acest efect produs de fenomen cum ar fi : gasirea unui alt partener in tara in care s-a stabilit, reorientarea sociala si profesionala, distanta dintre cei doi .

O alta cauza a divortialitatii poate fi : emanciparea femeii. Conceptul de "emancipare a femeii" a strnit mereu o serie nesfrsita de argumente pro si contra si un val de nemultumire din partea barbatilor. Confundat adesea cu feminismul extrem, el a reprezentat aproape instantaneu baza de plecare a ideii de "familie moderna". Rolul barbatului in gospodarie a capatat intre timp noi sensuri si femeia nu mai era cea care trebuia sa se ocupe de copii in totalitate si de munca intrucat institutiile noi precum gradinita scoala ofereau educatie copiilor deci timpul liber alocat femeii a crescut semnificativ. Emanciparea economica a femeii constitue o cauza majora a ridicarii ratei divortialitatii. Femeile angajate in munca , au venituri care le ofera mai mare independent si drept urmare nu mai suporta orice de la sotii lor , iar atunci cand casnicia lor nu mai merge , ea este cea care intenteaza divortul .