FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT

           (a+b) =a +2ab+b . 2 2 2+ (a-b) =a -2ab-b . 2 2 (a-b)*(a+b)=(a -b ) 2 2 2 (a+b+c)=a +b +c +2ab+2bc+2ac. 3 3 2 2 a +b =(a+b)*(a -ab+b ). 3 3 2 2 a -b =(a-b)*(a +ab+b ). 3 3 3 2 3 2 2 3 (a+b) =a +b +3ab9a+b)+b =a +3a b+3ab +b . 3 3 2 3 2 2 3 (a-b) =a -3ab(a-b)-b =a -3a b+3ab -b . 3 3 3 2 2 2 a +b +c =(a+b+c)*(a +b +c -ab-bc-ca)+3abc. n n n-1 n-2 ’ ’ n-2 n a -b =(a-b)(a +a b +…+a b +b -1);a,b ℝ, n ,n≥2. 2n+1+b2n+1=(a+b)(a2n-a2n-1b’+a2n-2b2+…+a’b2n-1++b2n); n a x ≥0,(∀)x ℝ = ≥2.
2 2 2 2

;a,b ℝ.

APROXIMARI ALE NUMERELOR REALE
(∀)x ℝ , x=x0x1x2x3 . . . xn . . . ; x0 ; xi cifre,x *

Definitie: a.)Numarul x(n)=x0x1x2…xn se numeste aproximare prin lipsa de ordinal n(cu o
eroare mai mica decat 10-n) a numarului x ℝ+*(trunchiere).
b.)Numarul x(n)’=x(n)+10-n se numeste aproximarea prin adios a lui x ℝ+* , de ordinal n.

Observatii: 1.)x(n),x’(n)
  
 

x(n)≤x≤x (n) , (∀) n x-x(n)≤ x’(n)-x< 2.)Daca x<0 aproximarea prin adios o luam prima : x’(n)=x0x1x2...xn aproximarea prin lipsa : x(n)=x(n)-10-n a’ = ;a≥0.

ADUNAREA NUMERELOR REALE

Definitie: suma numerelor positive x=x0x1x2…xn…
s=x+y cu proprietatea ca x(n)+y(n)≤s<x (n)+y (n) , (∀) n
’ ’

si y=y0y1y2…yn… este numarul

(∀) n . x=x0x1x2…xn… . . 4) 0 < 5) 6) < 2 < >0. < 2) { →xz<yz.      mh= mg= ma= mp= mh≤mg≤ma≤mp mg=ma a=b |a|<α-x<a< α | | | | =| | INMULTIREA NUMERELOR REALE Definitie: x. 0 3) <y /*(-1)→ -x>-y. ≥0(∀ x ℝ.y>0 . y=y0y1y2…yn… Se numeste produsul numerelor reale positive x si y numarul real p=xy cu proprietatea:x(n)*y(n)<p<x’(n)*y’(n). Proprietati ale inmultirii si adunarii: 1) x<y / +z →x+z<y+z. .

. Daca a>0 si b<0 atunci |a|=a si |b|=-b. b. 2) |a|=0  a=0. |a|={ 0. Daca a<0 si b<0 atunci a+b<0. |u|+|v|+|w| 0 { 0 0 0 . |x|≥0 . 5) |a|=|b|  a= b 6) Daca c>0 atunci |a|≤c  -c≤a≤c 7) ||a|-|b||≤|a-b|. 3) |ab|=|a|*|b|. c.In acesc caz |a|=-a si |b|=-b →|a+b|=-(a+b) deci |a+b|=|a|+|b|. 4) |a+b|≤|a|+|b|. .deci |a+b|=|a|+|b|.  daca a+b≥0 atunci |a+b|=a+b≤a=|a|≤|a|+|b|.  daca a+b<0 atunci |a+b|=-a-b=-a+|b|≤b|≤|a|+|b| d. 0 0 <0 Proprietati ale modului: 1) |a|≥0.analog pentru a<0 si b>0. ∀ x ℝ. <0 0 0 1. a. . |x| 0 x 0 3.MODULUL UNUI NUMAR REAL SAU VALOAREA ABSOLUTA . 2. Daca a>0 si b>0 atunci a+b>0.|x|= { 0.In aceasta situatie avem a+b≥0 sau a+b<0. MODULUL UNUI NUMAR REAL ∀ x ℝ.

{  u<-a sau u>a. ∀ x. | | | | | | k|=|x|k. [a. 0 | |< 13.b]={ x ℝ/a≤x≤b}. | | 12. 5.y≥0→||x|-|y||≤|x-y|.. . | max . {  u≤-a sau u≥a. 6. x [ . 8. |. | 0. 2 . ∀ x ℝ. ∀ x ℝ*.. [a. ∀ a. 0 | |≤ 14. | | |.b)={ x ℝ/a<x} [a. 0 | |≥ 16. ]  | x .b)={ x ℝ/a<x<b}. ∀ k .b]={ x ℝ/x≤b} . 7. y ℝ.1) ℝ. | |=| |. | | | | | =|x|.|x|≥x. { mn . )={ x ℝ/a≤x} (. max . + ) (0.y 0. 9.b)={ x ℝ/a≤x<b}. 11. | |≤ |< INTERVALE DE NUMERE REALE (a.4. {  -a<u<a. ∀ x ℝ→|a-b|=|b-a|. | | | | | | |x + y| |x + |y||x.. 18.b ℝ |a-b|2k=|b-a|2k. |. ∀ k 2 | =x2.b)={ x ℝ/x<b} (. 0 | | 15. 10. | + | ≤ | | + | |. (a. {  u= . {  -a ≤u≤a. |x|≥x. ℝ=(.|. 0 17.b]={ x ℝ/a<x≤b}. (a.

n=p1 *p2 *. < .…pn numere prime p are ( + divizori naturali + … + divizori naturali. ≥ 0 ….PARTEA INTREAGA SI PARTEA FRACTIONARA A UNUI NUMAR INTREG Gf Ox : { n=p1 *p2   1 0 →f(x)=0 n *…*pn : p1. 2 … …. .p2.*pn are ( + PARTEA intreaga a lui x ℝ Definitia 1: [x] = k → k ≤x≤k+1. Definitia 2: {x}={ 0 2 … 0. .. ≥ <0 PARTEA FRACTIONARA A LUI x ℝ Definitia 1: {x} = x-[x].. Definitia 2: x=x0*x1*x2*…*xn*… [x] = { 0.

b=0→ax2+bx+c=0→x2= 3. 0<{x}<1.n * . ℝ .x2 . b. c=0→ax2+bx+c=0→x(ax+b)=0→x=0 sau ax+b=0 →{ 2. 2) [x]≤x<[x]+1 . . b. =b -4ac: * 2 →x .=0 → x >0 → x1. 0 → .Proprietati: 1) x=[x]+{x} . 5) [{x}] = {[x]}=0. 4) [x]=x  x  {x}=0. 1. 3) X<[x] ≤x. 7) {x+k}={x} .>0. Descompunerea in factori a trinomului ax2+bx=c: ≥0→x1.c a. c. 13) [x]+ [x+ ]+[x+ ]=[3x].y [n. 11) n[x]≤ [nx] . 6) [x+k]=[x]+k . k .x2 ℝ ℝ : ax2+bx+c = a(x-x1)(x-x2). 8) [x]=k k≤x<k+1  x [k.b ℝ. n . 14) [ ]=[ /n] . Caz general:Identitatea lui Hermite [x]+[x+ ]+[x+ ]+…+[x+ ECUATIA DE GRADUL AL DOILEA ax2+bx+c=0 . 9) x. 12) [x]+ [x+ ]=[2x] (Identitatea lui Hermite). ]=[nx]. c.x2= =0 → x1=x2= < 0 → x1. 10) [x+y] ≥ [x]+[y]. k .n+1) → [x]=[y]. a ℝ* . ∀ x ℝ.k+1). k.

d si de toate dreptele paralele Observatie: 2 drepte paralele au aceeasi directive. ||AB||=AB ||BA||=BA . Directia unei drepte d este reprezentata de dreapta paralele cu ea : Dir(d)={d’ P/ d’||d sau d’=d}.A d determina pe aceasta 2 sensuri : { 3.Suma si produsul radacinilor: { x12+x22=S2-2P + (Relatiile lui Viete) Ecuatia care admite drept radacini numerele x1. VECTORI LIBERI IN PLAN 1. Sensul pe 2 drepte paralele { 4. Marimea unui segment : Prin marimea segmentului [AB] intelegem lungimea acestuia. 2. Sensul pe o dreapta : 2 puncte distincte O.x2 are forma : x2-Sx+P.

Vectori liberi in plan : Multimea{̅̅̅̅/̅̅̅̅ ̅̅̅̅} → ⃗⃗⃗⃗⃗ Observatie: a.B.Putem allege orice punct din plan ca fiin originea vectorului.5. ̅ 6. [ ]. ADUNAREA VECTORILOR Fie ⃗ . Vectorul liber ramane parallel cu el insusi pastrandu-si si sensul si modulul.B P (din plan) ⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗ Punem prin definitie ca : ⃗ + ⃗⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗ Observatie: ⃗ + ⃗⃗ nu depinde de alegerea punctelor O.marime se noteaza ̅̅̅̅ si se numeste segment orientat.acelasi sens si acelasi modul se numest segmente echipolente. .sens.A.A. ̅̅̅̅ { . Segment orientat : O pereche de puncte (A. . Segmente orientate echipolente : 2 segmente orientate din plan care au aceeasi directie. ⃗⃗ V(multimea vectorilor) nenuli. Regula triunghiului : O. 1. ⃗⃗⃗⃗⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗  ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ b.B) definite prin directive. . | | ̅̅̅̅=0 →segment orientat nul. ⃗ c. 0=⃗⃗⃗⃗⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ .Cd au aceeasi : { 7. ̅̅̅̅ ̅̅̅̅  AB.

R P avem ⃗⃗⃗⃗⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗ +⃗⃗⃗⃗⃗ . Regula lui Chasles (regula triunghiului) : ∀ P. FORMA CANONICA ax2+bx=c=a(x+ )2- NATURA RADACINILOR ECUATIILOR DE GRADUL AL DOILEA P 0 0 0 + + + + 0 + + + + 0 + + + s Natura radacinilor x1. Elementul neutru este ⃗⃗⃗ : ⃗ + ⃗⃗⃗ =0 + ⃗ = ⃗ . Regula Poligonului : M.x2>0 b=par → ’=( )2-ac → x1=x2= PROPRIETATI ALE ADUNARII VECTORILOR 1. + ⃗⃗ = ⃗⃗ + .⃗ : ⃗ + ⃗ )= ⃗ + ⃗ 0 . ⃗⃗ V.x2 ℝ X1=x2=0 x1=x2≤0 X1=x2>0 X1<0. . Asociativitatea : ⃗ +( + ⃗⃗ )=( ⃗ + )+ ⃗⃗ . Comutativitatea : .Q… : ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗⃗ +⃗⃗⃗⃗⃗ +⃗⃗⃗⃗⃗⃗ . ∀ ⃗ V. ⃗⃗ V. Opusul lui ⃗ il notam cu .x2<0 X1>0. ∀ ⃗ . ⃗⃗⃗ 2.2.x2>0. 0 0 ⃗⃗⃗ ⃗.|x1|>x2 X1<0.|x1|<x2 X1<0.x2>0. 3. ⃗⃗⃗ 3.P. 4. ∀ .Q.N.

Spunem prin definitie ca : ⃗ . consideram 0* ⃗ =0 pentru orice vector ⃗ . =⃗⃗⃗⃗⃗ . Observatie: a. | ⃗ |=| |*| ⃗ |.= ⃗ +(. Inmultirea vectorilor cu numere reale: Definitie : Operatia care asociaza oricarui vector si oricarui numar real produsul lor se numeste inmultirea vectorilor cu numere reale.acelasi sens sar au sensuri ⃗ contrare se numesc vectori opusi iar suma lor este de 0. ⃗ =⃗  0 0 sau ⃗ 0. consideram *0 ⃗ 0 pentru orice ℝ. ⃗+ . Vectorii ⃗ si ⃗ au aceeasi directive ∀ b. |⃗⃗⃗|= ⃗ si (-1) ⃗ =.⃗ . 2. Produsul dintre un vector si un numar natural: Definitie : Fie un vector ⃗  si un numar :   Daca ⃗ si sunt nenule se numeste produsul vectorului ⃗ cu numarul real un vector notat ⃗ care au : ⃗ ⃗ 0 ⃗ <0 { |⃗ | | | ⃗ ⃗ Daca 0 . c.  INMULTIREA VECTORILOR CU NUMERE REALE 1. Urmarind regula paralelogramului constatam ca o diagonala reprezinta suma vectorilor iar cealalta diferenta lor.Observatie:  2 vectori care au aceeasi directive. d. ⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗ .). Proprietati: 1) ( + ⃗ 2) ⃗ + ⃗ +⃗ . Daca ⃗ ⃗ ⃗ 0 . ℝ. .

∀ ⃗⃗⃗⃗⃗ . v(p↔q)=1  v(p)=v(q). → ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗ 0. ∀ .    ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ .(. ⃗ . p↔q=(p→q) ⋀(q→p). . 7) ( )⃗ ⃗ 8) ⃗ ⃗ 9) (-1) ⃗ = . ⃗⃗⃗ . ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ Relatia lui Sylvester : ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ . .3) ⃗ 4) 1* ⃗ = ⃗ . ⃗⃗⃗⃗⃗⃗     ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗ 0. 5) –( ⃗⃗⃗⃗ 6) (.⃗ . ⃗ ⃗. p= ̅ . . v(p⋀q)=v(p)*v(q).… . { ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ )→relatia vectoriala a medianei. . Definitie : Se numeste tautologie daca v( =1. Elemente de logica matematica p 0 0 1 1 p 0 1 1 0 q 0 1 0 1 q 0 1 0 1 p\/q 0 1 1 1 p→q 1 1 0 1 p 0 0 1 1 p 0 0 1 1 q 0 1 0 1 q 0 1 0 1 p⋀q 0 0 0 1 p↔q 1 0 0 1 p 0 1 p 1 0 v( p)=1-(p). . v(p\/q)=max(v(p). 3⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗ 0.v(q)).⃗ ⃗. .

q(x.z…).y. . x Vectori coliniari Definitie : 2 vectori care au aceeasi directive se numesc vectori coliniari. si cuantificatorul universal ∀ : p(x).y. ⃗ ℝ astfel incat ⃗ + =0.z…) care contin aceleasi variabile putem forma cu ajutorul conectorilor logici. Observatie: Vectorul nul este coliniar cu orice alt vector.z. P\/Q.Q.z…) si Q=q(x.. Observatie: Daca avem 2 predicate P=p(x.a. → x a. P⋀Q.R sunt coliniare daca ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ .Ori de cate ori definim un predicat trebuie sa indicam si multimile in care variabilele iau valori.2.⃗⃗⃗⃗⃗ sunt coliniari. dupa cum depend respective de 1. ternare. P→Q. Propozitie: 2 vectori u si v ⃗ ⃗ Observatie:    Daca este unic. noi predicate: Cuantificatorul existential p(x)propozitie.y. Notam predicatele cu p(x.i. binare. ⃗ u si v sunt coliniari  ⃗ V sunt vectori coliniari daca si numai daca ℝ astfel incat u ⃗ ⃗ v . P↔Q s.y. .Elemente de calcul al predicatelor Definitie : Un enunt care depinde de una sau mai multe variabile si are proprietatea ca pentru orice “valori” date variabilelor corespunde o propozitie(adevarata sau falsa) se numeste predicat(sau propozitie cu variabile).Predicatele sunt: unare.). 3 puncte P.3…variabile.

u. ⃗ . . Exemplu:   { { ∀ +2+ + +2+ + + 0 + 0 + + 0 Definitie : Prin inductie matematica intelegem procedeul mathematic care din 1 sau mai multe propozitii particulare obtinem o propozitie generala.Vectori necoliniari Definitie : 2 vectori care nu au aceesi directive se numesc vectori necoliniari. Observatie: Propozitia general ape care o intuim trebuie sa o demonstram. Inductia matematica Definitie : Prin deductie matematica intelegem procesul prin care dintr-o propozitie generala obi propozitii particulare. Observatie:    vectorii necoliniari sunt nenuli.v necoliniari → ⃗ + 0 ⃗ ⃗ 0{ ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗ 0 0.

∀ ≥ .Metoda inductiei matematice 1) Principiul 1 al inductiei matematice 1. ⃗ }. . sunt coordonatele vectorilor v in baza ⃗ ={a. “ r adevarata ∀ r<k k adevarata” (n) este adevarata . ⃗ b Descompunerea unui vector intr’un reper cartezian Definitie : Prin system de axe si coordinate sau system cartezian (notat cu xOy sau Oxy) intelegem un system format din 2 axe de coordinate ortogonale(notate Ox si Oy) cu originea comuna “ ”. P(n): … propoz t e adevarata. 2. (n) este adevarata . ⃗ b 2. “ (k) P(k+1)” Presupunand ca P(k) este propozitie adevarata . astfel incat ⃗. 2. Observatie: 1. Etapa verificarii . ∀ 2) Principiul 2 al inductiei matematice 1.Trebuie sa aratam ca P(k+1) este adevarata. Etapa demonstratiei. ⃗ ) se numeste baza.b dintre 2 vectori necoliniari. . ∀ n≥n0 Descompunerea unui vector dupa 2 directii diferite Propozitie: Fie a. Perechea (a. Daca sunt ndepl n te cele 2 etape ≥ 0. Etapa verificarii directe. ⃗ ⃗ (∀ v V ⃗ . P(n0) este propozitie adevarata. Etapa demonstrat e .

) )m. Sirul (an)n este sin constant daca an=an+1=a. ∀ n≥n0. f. ∀ .Siruri de numere reale Definitie : f: n0 r n s r de numere reale ntelegem o apl cat e “f: . ) daca ∀ ℝ Observatie: an este sir marginit (superior + astfel incat Siruri monotone a. termenul general al s rulu s “n” rangul termenulu Siruri marginite Definitie 1: Sirul (an)n>1 este marginit daca ( Definitie 2: Sirul (an)n este marginit daca ( anm>M. fo a0 . Sirul (an)n este strict monoton daca este strict crescator/descrescator. nm 0. Observatie: Calculam an+1-an si comparam cu 0.M ℝ si n astfel ncat m≤an<M. ∀ n≥n0. . e. ℝ. Sirul (an)n este strict crescator daca an<an+1. Sirul (an)n este crescator daca an≤an+1. ∀ n≥n0. Sirul (an)n este descrescator daca an≥an+1. ∀ n≥n0. b. g. d. Sirul (an)n este monoton daca este crescator sau descrescator. Sirul (an)n este strict descrescator daca an>an=1. n0 ℝ. ∀ n≥n0. f1 a1… fn an unde n (an)n>0 s r de numere reale unde “a” general. c. 0 astfel incat |an|≤ .

. Teorema: ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ Teorema lui Pappus: Teorema bisectoarei: .Punctul care imparte un segment intr-un raport dat Definitie: Relatia AM=kMB . . ’ . k=- ℝ-{-1} spunem ca M imaprte segmental dat AB in raportul k. Observatie: 1. ’ . Cunoscand a1 si r putem obtine toti termenii sirului: { 2. r=a2-a1=an+1-an.Numarul r ℝ se numeste ratia progresiei aritmetice. ∀ 2 2+ + + ≥ .⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ Progresii aritmetice Definitie: Sirul (an)n≥ an+1=an+r . ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ . . A Observatie: 1. este m jlocul segmentulu [ ]. ∀ ≥ . k 2. +2 Teorema 1: (an)n≥ Observatie: este progresie aritmetica  an+1= . mpos b l k ℝ*-{-1}. 3. Formula termenului general : an=a1+(n-1)r. ∀ se numeste progresie aritmetica daca este definit de relatia de recurenta : ≥ .

Observatie: Daca termen une progres geometr ce cu rat a r… Suma primilor n termini ai unei progresii geometrice: Sn=b1+b2+…+bn q q Sn=nb1 Sn= . ∀ Observatie: Impunem q Teorema : ℝ* q 0 caz part cular nesemn f cat v . 2. 2 2+ a. 2.x3. Teorema justifica denumirea de progresie aritmetica.x2.b. (Suma primilor n termini ai unei progresii aritmetice): Sn=a1+a2+…+an= Observatie: 1. ∀ b. x1.c  b= x1. . An-am=(n-m)r .x2.1.x3 { 2 + 2 + 2 4. . bn+1=bn*q . bn(termenul general)=b1*qn-1 . Progresia geometrica (bn)n≥ Definitie: a. ∀ ≥ . q= … ≥ ≥ c. ∀ n≥m. 3. Teorema 2: ∀ ≥ . Daca an+1-an … constanta r s rul este o progres e ar tmet ca cu rat n ℝ.x4 x2= x3= { 5. Sn=a1+a2+…+an a2=S2-S1 { an=Sn-Sn-1.

bk*bn-k+1=b1*bn .c.b. .x3 { 2 2 6.c b2=ac. x1. a. bn=bn*q . 2 4. 3.x3.x4 { .Observatie: 1.x2.b.x2. k=̅̅̅̅̅.n 2. x1. a. ∀ n≥m.d { 2 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful