FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT

           (a+b) =a +2ab+b . 2 2 2+ (a-b) =a -2ab-b . 2 2 (a-b)*(a+b)=(a -b ) 2 2 2 (a+b+c)=a +b +c +2ab+2bc+2ac. 3 3 2 2 a +b =(a+b)*(a -ab+b ). 3 3 2 2 a -b =(a-b)*(a +ab+b ). 3 3 3 2 3 2 2 3 (a+b) =a +b +3ab9a+b)+b =a +3a b+3ab +b . 3 3 2 3 2 2 3 (a-b) =a -3ab(a-b)-b =a -3a b+3ab -b . 3 3 3 2 2 2 a +b +c =(a+b+c)*(a +b +c -ab-bc-ca)+3abc. n n n-1 n-2 ’ ’ n-2 n a -b =(a-b)(a +a b +…+a b +b -1);a,b ℝ, n ,n≥2. 2n+1+b2n+1=(a+b)(a2n-a2n-1b’+a2n-2b2+…+a’b2n-1++b2n); n a x ≥0,(∀)x ℝ = ≥2.
2 2 2 2

;a,b ℝ.

APROXIMARI ALE NUMERELOR REALE
(∀)x ℝ , x=x0x1x2x3 . . . xn . . . ; x0 ; xi cifre,x *

Definitie: a.)Numarul x(n)=x0x1x2…xn se numeste aproximare prin lipsa de ordinal n(cu o
eroare mai mica decat 10-n) a numarului x ℝ+*(trunchiere).
b.)Numarul x(n)’=x(n)+10-n se numeste aproximarea prin adios a lui x ℝ+* , de ordinal n.

Observatii: 1.)x(n),x’(n)
  
 

x(n)≤x≤x (n) , (∀) n x-x(n)≤ x’(n)-x< 2.)Daca x<0 aproximarea prin adios o luam prima : x’(n)=x0x1x2...xn aproximarea prin lipsa : x(n)=x(n)-10-n a’ = ;a≥0.

ADUNAREA NUMERELOR REALE

Definitie: suma numerelor positive x=x0x1x2…xn…
s=x+y cu proprietatea ca x(n)+y(n)≤s<x (n)+y (n) , (∀) n
’ ’

si y=y0y1y2…yn… este numarul

4) 0 < 5) 6) < 2 < >0. . y=y0y1y2…yn… Se numeste produsul numerelor reale positive x si y numarul real p=xy cu proprietatea:x(n)*y(n)<p<x’(n)*y’(n). x=x0x1x2…xn… .y>0 . ≥0(∀ x ℝ. 0 3) <y /*(-1)→ -x>-y. .      mh= mg= ma= mp= mh≤mg≤ma≤mp mg=ma a=b |a|<α-x<a< α | | | | =| | INMULTIREA NUMERELOR REALE Definitie: x. < 2) { →xz<yz. (∀) n . Proprietati ale inmultirii si adunarii: 1) x<y / +z →x+z<y+z.

Daca a>0 si b>0 atunci a+b>0. 4) |a+b|≤|a|+|b|. . c.In aceasta situatie avem a+b≥0 sau a+b<0. |x| 0 x 0 3. 5) |a|=|b|  a= b 6) Daca c>0 atunci |a|≤c  -c≤a≤c 7) ||a|-|b||≤|a-b|. 3) |ab|=|a|*|b|.  daca a+b≥0 atunci |a+b|=a+b≤a=|a|≤|a|+|b|. . |x|≥0 .|x|= { 0. |u|+|v|+|w| 0 { 0 0 0 . Daca a>0 si b<0 atunci |a|=a si |b|=-b. a. 2) |a|=0  a=0.  daca a+b<0 atunci |a+b|=-a-b=-a+|b|≤b|≤|a|+|b| d.analog pentru a<0 si b>0.deci |a+b|=|a|+|b|. |a|={ 0. ∀ x ℝ. Daca a<0 si b<0 atunci a+b<0. 2.MODULUL UNUI NUMAR REAL SAU VALOAREA ABSOLUTA . . MODULUL UNUI NUMAR REAL ∀ x ℝ. 0 0 <0 Proprietati ale modului: 1) |a|≥0.In acesc caz |a|=-a si |b|=-b →|a+b|=-(a+b) deci |a+b|=|a|+|b|. <0 0 0 1. b.

. | | | | | | k|=|x|k. | 0. ∀ x ℝ.|x|≥x. + ) (0.. | |≤ |< INTERVALE DE NUMERE REALE (a. . {  u≤-a sau u≥a.b)={ x ℝ/a≤x<b}. 0 | | 15. 2 .b)={ x ℝ/x<b} (. (a. 5. | max . 18. | + | ≤ | | + | |. ∀ x ℝ→|a-b|=|b-a|. {  -a ≤u≤a. |. ∀ x ℝ*.y 0. | | | | | =|x|. 6.b ℝ |a-b|2k=|b-a|2k. [a. 10. |. 8.|. | | | | | | |x + y| |x + |y||x. [a. | | |. 0 | |< 13. 0 | |≤ 14. 7. {  u<-a sau u>a. ∀ a.b)={ x ℝ/a<x<b}. ℝ=(.y≥0→||x|-|y||≤|x-y|.1) ℝ. )={ x ℝ/a≤x} (. 9. | |=| |. (a.b)={ x ℝ/a<x} [a. { mn .b]={ x ℝ/x≤b} . ∀ k 2 | =x2. max . ]  | x . ∀ k .b]={ x ℝ/a<x≤b}. ∀ x. y ℝ. {  -a<u<a.b]={ x ℝ/a≤x≤b}.4. | | 12. 0 17.. 0 | |≥ 16. 11. x [ . {  u= . |x|≥x.

n=p1 *p2 *.. ≥ 0 …. . Definitia 2: x=x0*x1*x2*…*xn*… [x] = { 0. 2 … …. ≥ <0 PARTEA FRACTIONARA A LUI x ℝ Definitia 1: {x} = x-[x].PARTEA INTREAGA SI PARTEA FRACTIONARA A UNUI NUMAR INTREG Gf Ox : { n=p1 *p2   1 0 →f(x)=0 n *…*pn : p1.*pn are ( + PARTEA intreaga a lui x ℝ Definitia 1: [x] = k → k ≤x≤k+1. Definitia 2: {x}={ 0 2 … 0.p2.. < .…pn numere prime p are ( + divizori naturali + … + divizori naturali. .

b=0→ax2+bx+c=0→x2= 3.c a.k+1). k . 7) {x+k}={x} . =b -4ac: * 2 →x . b. Descompunerea in factori a trinomului ax2+bx=c: ≥0→x1. Caz general:Identitatea lui Hermite [x]+[x+ ]+[x+ ]+…+[x+ ECUATIA DE GRADUL AL DOILEA ax2+bx+c=0 .=0 → x >0 → x1. 6) [x+k]=[x]+k .>0.b ℝ.Proprietati: 1) x=[x]+{x} . 8) [x]=k k≤x<k+1  x [k. n . 2) [x]≤x<[x]+1 .y [n. k . 3) X<[x] ≤x. ]=[nx]. 9) x. c. 13) [x]+ [x+ ]+[x+ ]=[3x]. . 4) [x]=x  x  {x}=0. 14) [ ]=[ /n] . c. 0<{x}<1. 11) n[x]≤ [nx] .x2 ℝ ℝ : ax2+bx+c = a(x-x1)(x-x2). k. 12) [x]+ [x+ ]=[2x] (Identitatea lui Hermite).n * . b. 0 → . a ℝ* . 1. ℝ . 10) [x+y] ≥ [x]+[y].x2 . 5) [{x}] = {[x]}=0. ∀ x ℝ. c=0→ax2+bx+c=0→x(ax+b)=0→x=0 sau ax+b=0 →{ 2.n+1) → [x]=[y].x2= =0 → x1=x2= < 0 → x1.

Marimea unui segment : Prin marimea segmentului [AB] intelegem lungimea acestuia. Directia unei drepte d este reprezentata de dreapta paralele cu ea : Dir(d)={d’ P/ d’||d sau d’=d}. d si de toate dreptele paralele Observatie: 2 drepte paralele au aceeasi directive. VECTORI LIBERI IN PLAN 1.Suma si produsul radacinilor: { x12+x22=S2-2P + (Relatiile lui Viete) Ecuatia care admite drept radacini numerele x1.A d determina pe aceasta 2 sensuri : { 3. ||AB||=AB ||BA||=BA .x2 are forma : x2-Sx+P. Sensul pe 2 drepte paralele { 4. Sensul pe o dreapta : 2 puncte distincte O. 2.

Cd au aceeasi : { 7.acelasi sens si acelasi modul se numest segmente echipolente. 1.B P (din plan) ⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗ Punem prin definitie ca : ⃗ + ⃗⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗ Observatie: ⃗ + ⃗⃗ nu depinde de alegerea punctelor O. Vectori liberi in plan : Multimea{̅̅̅̅/̅̅̅̅ ̅̅̅̅} → ⃗⃗⃗⃗⃗ Observatie: a. Vectorul liber ramane parallel cu el insusi pastrandu-si si sensul si modulul. .B. . Regula triunghiului : O. [ ].B) definite prin directive. ⃗ c. ̅̅̅̅ ̅̅̅̅  AB. Segment orientat : O pereche de puncte (A.Putem allege orice punct din plan ca fiin originea vectorului. ̅̅̅̅ { . ⃗⃗⃗⃗⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗  ̅̅̅̅ ̅̅̅̅ b.A.A. ⃗⃗ V(multimea vectorilor) nenuli.marime se noteaza ̅̅̅̅ si se numeste segment orientat. ADUNAREA VECTORILOR Fie ⃗ . | | ̅̅̅̅=0 →segment orientat nul.5. 0=⃗⃗⃗⃗⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ .sens. . ̅ 6. Segmente orientate echipolente : 2 segmente orientate din plan care au aceeasi directie.

⃗⃗ V.Q… : ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗⃗ +⃗⃗⃗⃗⃗ +⃗⃗⃗⃗⃗⃗ . ∀ . + ⃗⃗ = ⃗⃗ + . Regula Poligonului : M. ∀ ⃗ .x2<0 X1>0.x2>0. FORMA CANONICA ax2+bx=c=a(x+ )2- NATURA RADACINILOR ECUATIILOR DE GRADUL AL DOILEA P 0 0 0 + + + + 0 + + + + 0 + + + s Natura radacinilor x1. Comutativitatea : . ⃗⃗⃗ 2. Asociativitatea : ⃗ +( + ⃗⃗ )=( ⃗ + )+ ⃗⃗ .x2>0.|x1|<x2 X1<0. ⃗⃗⃗ 3. ⃗⃗ V.R P avem ⃗⃗⃗⃗⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗ +⃗⃗⃗⃗⃗ . Regula lui Chasles (regula triunghiului) : ∀ P.N.2. 4. Opusul lui ⃗ il notam cu .|x1|>x2 X1<0.Q. 0 0 ⃗⃗⃗ ⃗. . ∀ ⃗ V.x2 ℝ X1=x2=0 x1=x2≤0 X1=x2>0 X1<0.P.⃗ : ⃗ + ⃗ )= ⃗ + ⃗ 0 . Elementul neutru este ⃗⃗⃗ : ⃗ + ⃗⃗⃗ =0 + ⃗ = ⃗ .x2>0 b=par → ’=( )2-ac → x1=x2= PROPRIETATI ALE ADUNARII VECTORILOR 1. 3.

Proprietati: 1) ( + ⃗ 2) ⃗ + ⃗ +⃗ . ⃗ =⃗  0 0 sau ⃗ 0. =⃗⃗⃗⃗⃗ . consideram *0 ⃗ 0 pentru orice ℝ. ℝ. consideram 0* ⃗ =0 pentru orice vector ⃗ . 2. Daca ⃗ ⃗ ⃗ 0 . ⃗ =⃗⃗⃗⃗⃗ . Vectorii ⃗ si ⃗ au aceeasi directive ∀ b. Urmarind regula paralelogramului constatam ca o diagonala reprezinta suma vectorilor iar cealalta diferenta lor. d.= ⃗ +(. .). ⃗+ .Spunem prin definitie ca : ⃗ . Observatie: a.  INMULTIREA VECTORILOR CU NUMERE REALE 1.⃗ . Produsul dintre un vector si un numar natural: Definitie : Fie un vector ⃗  si un numar :   Daca ⃗ si sunt nenule se numeste produsul vectorului ⃗ cu numarul real un vector notat ⃗ care au : ⃗ ⃗ 0 ⃗ <0 { |⃗ | | | ⃗ ⃗ Daca 0 . c.Observatie:  2 vectori care au aceeasi directive. | ⃗ |=| |*| ⃗ |. Inmultirea vectorilor cu numere reale: Definitie : Operatia care asociaza oricarui vector si oricarui numar real produsul lor se numeste inmultirea vectorilor cu numere reale.acelasi sens sar au sensuri ⃗ contrare se numesc vectori opusi iar suma lor este de 0. |⃗⃗⃗|= ⃗ si (-1) ⃗ =.

⃗ . ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ Relatia lui Sylvester : ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ . v(p⋀q)=v(p)*v(q). . .    ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ . .⃗ . Elemente de logica matematica p 0 0 1 1 p 0 1 1 0 q 0 1 0 1 q 0 1 0 1 p\/q 0 1 1 1 p→q 1 1 0 1 p 0 0 1 1 p 0 0 1 1 q 0 1 0 1 q 0 1 0 1 p⋀q 0 0 0 1 p↔q 1 0 0 1 p 0 1 p 1 0 v( p)=1-(p). ∀ . . { ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ )→relatia vectoriala a medianei. . 5) –( ⃗⃗⃗⃗ 6) (.v(q)).⃗ ⃗. v(p\/q)=max(v(p). ⃗⃗⃗⃗⃗⃗     ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗ 0. p↔q=(p→q) ⋀(q→p). Definitie : Se numeste tautologie daca v( =1.(.3) ⃗ 4) 1* ⃗ = ⃗ . ⃗⃗⃗ . → ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗ 0.… . p= ̅ . v(p↔q)=1  v(p)=v(q). 3⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗ 0. . ∀ ⃗⃗⃗⃗⃗ . ⃗ ⃗. 7) ( )⃗ ⃗ 8) ⃗ ⃗ 9) (-1) ⃗ = .

⃗ u si v sunt coliniari  ⃗ V sunt vectori coliniari daca si numai daca ℝ astfel incat u ⃗ ⃗ v . P⋀Q. P→Q.⃗⃗⃗⃗⃗ sunt coliniari.a. P↔Q s. ternare.Q. si cuantificatorul universal ∀ : p(x).y. . Observatie: Daca avem 2 predicate P=p(x.z…). P\/Q.y.R sunt coliniare daca ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ .2. Propozitie: 2 vectori u si v ⃗ ⃗ Observatie:    Daca este unic..y.z…) si Q=q(x.z. dupa cum depend respective de 1.Predicatele sunt: unare. Observatie: Vectorul nul este coliniar cu orice alt vector. .3…variabile. ⃗ ℝ astfel incat ⃗ + =0.Elemente de calcul al predicatelor Definitie : Un enunt care depinde de una sau mai multe variabile si are proprietatea ca pentru orice “valori” date variabilelor corespunde o propozitie(adevarata sau falsa) se numeste predicat(sau propozitie cu variabile). 3 puncte P.Ori de cate ori definim un predicat trebuie sa indicam si multimile in care variabilele iau valori. noi predicate: Cuantificatorul existential p(x)propozitie.y. Notam predicatele cu p(x. binare. x Vectori coliniari Definitie : 2 vectori care au aceeasi directive se numesc vectori coliniari.i.).z…) care contin aceleasi variabile putem forma cu ajutorul conectorilor logici.q(x. → x a.

Exemplu:   { { ∀ +2+ + +2+ + + 0 + 0 + + 0 Definitie : Prin inductie matematica intelegem procedeul mathematic care din 1 sau mai multe propozitii particulare obtinem o propozitie generala. . u. Inductia matematica Definitie : Prin deductie matematica intelegem procesul prin care dintr-o propozitie generala obi propozitii particulare.v necoliniari → ⃗ + 0 ⃗ ⃗ 0{ ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗ 0 0. Observatie: Propozitia general ape care o intuim trebuie sa o demonstram. Observatie:    vectorii necoliniari sunt nenuli.Vectori necoliniari Definitie : 2 vectori care nu au aceesi directive se numesc vectori necoliniari. ⃗ .

Trebuie sa aratam ca P(k+1) este adevarata. Etapa demonstratiei. Etapa verificarii directe. ⃗ b Descompunerea unui vector intr’un reper cartezian Definitie : Prin system de axe si coordinate sau system cartezian (notat cu xOy sau Oxy) intelegem un system format din 2 axe de coordinate ortogonale(notate Ox si Oy) cu originea comuna “ ”. ∀ 2) Principiul 2 al inductiei matematice 1. “ r adevarata ∀ r<k k adevarata” (n) este adevarata .Metoda inductiei matematice 1) Principiul 1 al inductiei matematice 1. . P(n0) este propozitie adevarata. ⃗ ) se numeste baza. ⃗ }.b dintre 2 vectori necoliniari. ∀ ≥ . “ (k) P(k+1)” Presupunand ca P(k) este propozitie adevarata . Observatie: 1. Etapa demonstrat e . astfel incat ⃗. 2. ∀ n≥n0 Descompunerea unui vector dupa 2 directii diferite Propozitie: Fie a. Perechea (a. ⃗ b 2. P(n): … propoz t e adevarata. Etapa verificarii . ⃗ ⃗ (∀ v V ⃗ . (n) este adevarata . Daca sunt ndepl n te cele 2 etape ≥ 0. . sunt coordonatele vectorilor v in baza ⃗ ={a. 2.

Sirul (an)n este strict monoton daca este strict crescator/descrescator. c. Sirul (an)n este monoton daca este crescator sau descrescator. . e. Sirul (an)n este sin constant daca an=an+1=a. nm 0. Observatie: Calculam an+1-an si comparam cu 0. 0 astfel incat |an|≤ . ∀ n≥n0. fo a0 . ∀ . g. ) daca ∀ ℝ Observatie: an este sir marginit (superior + astfel incat Siruri monotone a.Siruri de numere reale Definitie : f: n0 r n s r de numere reale ntelegem o apl cat e “f: . Sirul (an)n este descrescator daca an≥an+1. n0 ℝ. ℝ. b. termenul general al s rulu s “n” rangul termenulu Siruri marginite Definitie 1: Sirul (an)n>1 este marginit daca ( Definitie 2: Sirul (an)n este marginit daca ( anm>M. d. ) )m. ∀ n≥n0.M ℝ si n astfel ncat m≤an<M. Sirul (an)n este crescator daca an≤an+1. ∀ n≥n0. Sirul (an)n este strict descrescator daca an>an=1. f. ∀ n≥n0. f1 a1… fn an unde n (an)n>0 s r de numere reale unde “a” general. Sirul (an)n este strict crescator daca an<an+1. ∀ n≥n0.

Formula termenului general : an=a1+(n-1)r. ’ . ∀ se numeste progresie aritmetica daca este definit de relatia de recurenta : ≥ . . . Observatie: 1. Teorema: ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ Teorema lui Pappus: Teorema bisectoarei: . +2 Teorema 1: (an)n≥ Observatie: este progresie aritmetica  an+1= . r=a2-a1=an+1-an. k 2. A Observatie: 1. ∀ 2 2+ + + ≥ . ∀ ≥ . k=- ℝ-{-1} spunem ca M imaprte segmental dat AB in raportul k.Numarul r ℝ se numeste ratia progresiei aritmetice. mpos b l k ℝ*-{-1}.⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ Progresii aritmetice Definitie: Sirul (an)n≥ an+1=an+r . Cunoscand a1 si r putem obtine toti termenii sirului: { 2. este m jlocul segmentulu [ ]. ⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗ .Punctul care imparte un segment intr-un raport dat Definitie: Relatia AM=kMB . . 3. ’ .

(Suma primilor n termini ai unei progresii aritmetice): Sn=a1+a2+…+an= Observatie: 1. . bn+1=bn*q . 2. Sn=a1+a2+…+an a2=S2-S1 { an=Sn-Sn-1. Daca an+1-an … constanta r s rul este o progres e ar tmet ca cu rat n ℝ.x3. Teorema 2: ∀ ≥ . ∀ b. 2.x3 { 2 + 2 + 2 4.1.x4 x2= x3= { 5.c  b= x1. ∀ Observatie: Impunem q Teorema : ℝ* q 0 caz part cular nesemn f cat v . . ∀ ≥ . q= … ≥ ≥ c.x2. Progresia geometrica (bn)n≥ Definitie: a. An-am=(n-m)r . Observatie: Daca termen une progres geometr ce cu rat a r… Suma primilor n termini ai unei progresii geometrice: Sn=b1+b2+…+bn q q Sn=nb1 Sn= . 2 2+ a. bn(termenul general)=b1*qn-1 . x1.b. 3.x2. ∀ n≥m. Teorema justifica denumirea de progresie aritmetica.

b.x2. .d { 2 5.b.x4 { . 2 4.c.x2. 3. bn=bn*q . ∀ n≥m.n 2. a. a.Observatie: 1. k=̅̅̅̅̅. x1. bk*bn-k+1=b1*bn .x3 { 2 2 6.c b2=ac. x1.x3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful