UMANISMUL SI RENASTEREA I .

Umanismul Umanismul a fost un curent de gndire care s-a afirmat n secolele XIV-XVII n Europa i reprezint o etap n laicizarea gndirii umane. Umanitii puneau n centrul preocuprilor culturale omul, accentund necesitatea dezvoltrii sale multilaterale. Din prima jumtate a secolului al XV-lea i pn n primele decenii ale secolului al XVII-lea, ideile umaniste s-au rspndit n Europa. Erasmus (Desiderius) din Rotterdam (n. 28 octombrie 1466, 1467 sau 1469, Rotterdam/Olanda, d. 12 iulie 1536, Basel/Elveia)[1] a fost un teolog i erudit olandez, unul din cei mai nsemnai umaniti din perioada Renaterii i Reformei din secolele al XV-lea i al XVI-lea, "primul european contient" (Stefan Zweig). Pentru faptul c a criticat strile de fapt neconforme din Biserica Catolic a timpului su, a fost considerat precursor al reformei religioase, dei el nsui nu a aderat la protestantism, preconiznd n mod consecvent spiritul de toleran religioas. Fiu nelegitim al preotului Roger Gerard, Erasmus frecventeaz colile severe ale ordinelor monahale din Deventer i s'Hertogenbosch iar, dup moartea tatlui su, intr n mnstirea ordinului augustinian din Steyn, n apropierea oraului Gouda. Dup ce a devenit preot n anul 1492, lucreaz ca secretar al episcopului din Cambrai, care l trimite la Paris, unde ncepe studiul teologiei i filozofiei scolastice. n acest timp, dezvolt tot mai mult o atitudine critic fa de rigiditatea dogmelor religioase i obine dispensa de via n mnstire, consacrndu-se studiului limbii i filozofiei greceti clasice. ncepnd din anul 1499, ntreprinde numeroase cltorii n Frana, Anglia, Italia i Elveia unde intr n contact cu cele mai importante centre i personaliti culturale ale timpului, ine lecii i conferine, are posibilitatea s studieze vechi manuscrise. n Anglia cunoate pe Thomas Morus i pred la Universitatea din Cambridge, n Italia devine prieten cu tipograful i editorul veneian Aldo Manuzio iar Universitatea din Torino i decerneaz titlul de Doctor n Teologie. n anii 1514-1521 triete n Basel (Elveia), prsete ns oraul n timpul reformei lui Ulrich Zwingli, revine mai trziu la Basel, unde i sfrete zilele la 12 iulie 1536. II . Renasterea Renaterea reprezint expresia tiinific i cultural a Umanismului.Termenul de Renatere a fost introdus de istoricul francez Jules Michelet, Pictorul Jacopo da Pontormo a fost un reprezentant de seama ai Renasterii Pictorul Jacopo da Pontormo s-a nascut in anul 1494 la Toscana si a murit 63 de ani mai tarziu, tot in Italia. El a fost unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai curentului manierist. In perioada tineretii, Jacopo a fost un elev al lui Leonardo da Vinci, iar mai tarziu a lucrat pentru Andrea del Sarto. Artistul s-a remarcat datorita folosirii unor culori foarte reci, pe care le-a combinat pentru a da viata unor personaje complexe si austere, pline de dramatism si de mister.

Astfel, el a devenit un mare pictor din perioada renascentista. Primii ani ai vietii lui Jacopo da Pontormo au fost marcati de tragedii. La varsta de doar cinci ani, ramane fara tata, urmand ca patru ani mai tarziu sa ramana orfan de ambii parinti. In 1504, artistului ii mor si bunicii, dar si singura lui sora. Un an mai tarziu, se muta la Florenta. Observand inclinatia sa deosebita pentru pictura, hotaraste sa devina unul dintre discipolii lui Da Vinci, apoi ai lui Piero di Cosimo. La varsta de 13 ani, Jacopo realizeaza prima sa opera, Bunavestire. Cu aceasta ocazie, este remarcat de catre Rafael. Mai tarziu va intra la Scoala de Arte din San Marco. Placut impresionati de calitatea lucrarilor sale, membrii influentei familii de Medici il recruteaza, iar tanarul va incepe colaborarea cu acestia. In aceasta perioada, va realiza picturile din mai multe manastiri si din alte salase de cult. La 21 de ani, papa Leon al X-lea ii da acceptul sa decoreze capela bisericii Santa Maria Novella. Deoarece se apropia ca stil de Michelangelo si Rafaelo, tanarul pictor incepe sa starneasca din ce in ce mai mult interes. Alte opere importante ale sale din aceea perioada sunt lucrarile de la Altarul Pucci, dar si cele dintr-una din locuintele familiei Medici. In concluzie, pictorul Jacopo da Pantormo a fost un reprezentant de seama ai epocii renascentiste. Operele sale, similare ca stil cu cele ale lui Michelangelo si Rafaelo, sunt marturia unui profund zbucium intern, cauzat, dupa toate probabilitatile, de evenimentele tragice din copilaria pictorului. Cateva dintre tablouri celebre ale lui Jacopo da Pantormo:

Venus si Amor Portretul lui Cosimo de Medici Vestirea Sfanta Veronica Viaa lui Iosif Altarul Pucci San Quintino Inchinarea magilor Martiriul celor zece mii de crestini Cina din Emaus Pieta Madona cu pruncul i Sf. Ioan Boteztorul copil Sfntul Ieronim Vizita Fecioarei Maria la Sfanta Elisabeta Portret dublu