Sunteți pe pagina 1din 20

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

A. RAPORT CU PRIVIRE LA BILANT DE MEDIU NIVEL I 1. INTRODUCERE 1.1 Obiectivul lucrarii Obiectivul documentatiei este obtinerea autorizatiei de mediu pentru lucrarile de mbunatatiri funciare din Unitatea de Administrare Braila Sud, aflata in subordinea ANIF-RA Sucursala Teritoriala Arges-Ialomita-Siret, Judetul Braila, cu urmatoarele amenajari hidroameliorative: Terasa Ialomita-Calmatui, Terasa Viziru, Ianca-SurdilaGreci, Calmatui-Gropeni-Chiscani, Gradistea-Faurei-Jirlau, Bazin Hidrografic Calmatui. Documentatia a fost ntocmita n conformitate cu Ordinul nr. 184/1997 al MAPPM pentru aprobarea procedurii de realizare a bilantului de mediu, anexa 2 si anexa 2.1. Lucrarile care fac obiectul bilantului de mediu din Unitatea de Administrare sunt: irigatii, desecari, drenaje, diguri. Amenajarile hidroameliorative sunt: - Terasa Ialomita-Calmatui are urmatoarele capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii 137.289 ha - suprafata amenajata pentru desecare 74.403 ha - suprafata amenajata pentru drenaj 12.092 ha - statii de pompare irigatii 273 buc. - statii de pompare desecare 37 buc. - canale de irigatii 359,2 km - canale de desecare 419,0 km - Terasa Viziru cu urmatoarele capacitati : - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - suprafata amenajata pentru drenaj - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare - Ianca-Surdila-Greci cu capacitatile urmatoare: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare

32.670 ha 18.982 ha 284 ha 39 buc. 7 buc. 121,920 km 404,336 km

26.802 ha 9.905 ha 32 buc. 1 buc. 72,170 km 215,09 km

SC EXPERCO-ISPIF SRL

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

- Calmatui-Gropeni-Chiscani capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - suprafata amenajata pentru drenaj - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare - diguri - Gradistea-Faurei-Jirlau cu urmatoarele capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare - Bazin Hidrografic Calmatui capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - suprafata amenajata pentru drenaj - statii de pompare irigatii - canale de irigatii - canale de desecare 1.2 Scopul lucrarii

15.613 ha 16.560 ha 569 ha 14 buc. 13 buc. 34,50 km 292,60 km 57,75 km

14.611 ha 2.738 ha 38 buc. 1 buc. 40,440 km 76,733 km

23.460 ha 20.478 ha 2.548 ha 17 buc. 50,504 km 449,800 km

Scopul bilantului de mediu este acela de a stabili daca amenajarile de mbunatatiri funciare in cadrul desfasurarii activitatii specifice au si impact negativ asupra factorilor de mediu. Pentru aceasta s-a consultat documentatia existenta pentru fiecare amenajare, s-au cules date din teren si au fost facute investigatii asupra unor amplasamente cu probleme nainte si dupa executia amenajarii. 1.3 Legislatii si prescriptii privind protectia mediului utilizate La ntocmirea bilantului de mediu s-a utilizat legislatia n vigoare privind reglementarile protectiei mediului si anume: a) Ordonana de Urgen nr. 195/2005 privind protecia mediului aprobat de Legea 265/2006 cu modificrile i completrile ulterioare b) Legea apelor nr. 107/1996, completata cu O.1671/2007 (MMDD) c) Legea imbunatatirilor funciare nr. 138/2004; HG 1309/2004; HG 1872/2005 d) Legea protectiei muncii nr. 319/2006

SC EXPERCO-ISPIF SRL

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

e) Ordinul nr. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilantului de mediu In scopul stabilirii limitelor admisibile privind poluarea mediului s-au utilizat urmatoarele prescriptii: f) PD5 1994 Instructiuni tehnice departamentale pentru proiectarea digurilor de aparare impotriva inundatiilor (MLPAT) g) GE 027 1997 MLPAT Ghid de proiectarea lucrarilor de aparare si consolidarea taluzelor la canale si diguri h) HG 188/2002 Normele privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa NTPA 001 i) Ordin nr. 536/1997 pentru Normele de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata a populatiei, completat cu HG 1/2002, HG 8/2004, HG 7/2007 j) Ordin nr. 1957 / 1995 privind aprobarea Normelor de medicina muncii, republicat in 26.03.1996 k) Ordin nr. 756/1997 Reglementari privind evaluarea poluarii mediului (sol) l) STAS 4273/1983 Incadrarea in clase de importanta a constructiilor hidrotehnice m) Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile n) ICPA Metodologia elaborarii studiilor pedologice . Partea III. Indicatori ecopedologici 1987 p) HG 1286/2004 Regulament de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice si Normativ cadru de dotare cu materiale de aparare impotriva inundatiilor si ghetarilor Prevederile acestor prescriptii sunt obigatorii. 2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZARE 2.1 Localizare si topografie a. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Ialomita-Calmatui a fost executata in perioada 1977-1987 si este situata in jumatatea estica a Baraganului de Nord si Central, in spatiul cuprins intre lunca fluviului Dunarea si luncile raurilor Ialomita si Calmatui. Zona este cunoscuta sub denumirea de campia Strachina si face parte din cadrul unitatii majore Baraganul Ialomitei. Aspectul general al campiei este acela de camp cu o inclinare usoara de la nord catre sud si de la vest catre est. Sistemul hidroameliorativ Ialomita-Calmatui se invecineaza : - la nord cu amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui ; - la sud cu raul Ialomita ; - la est cu amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani ; - la vest cu limita judetului Buzau.

SC EXPERCO-ISPIF SRL

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

b. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru a fost executata intre anii 1969-1974 si este situata in Campia Viziru, care face parte din campia Baraganului de Nord, cu interfluvii largi, slab fragmentate, cu altitudine medie de 20 m. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru se invecineaza : - la nord cu amenajarea hidroameliorativa Terasa Brailei; - la sud cu amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui; - la est cu Lunca Dunarii intre localitatile Gropeni si Stancuta, din incinta indiguita Calamtui-Gropeni-Chiscani; - la vest cu amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci. c. Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci a fost executata intre anii 19851990 si este situata in partea de vest a judetului Braila avand un relief specific Campiei Brailei reprezentand alternante de arii largi depresionare si platforme intinse fragmentate de brate parasite ale raului Bazau si vai cu scurgere intermitenta uneori torentiala, care afluiaza spre raul Calmatui. Crovurile sunt prezente cu o frecventa de 1 crov la cca. 200ha. Amenajarea Ianca-Surdila-Greci are urmatoarele limite geografice: - la nord raul Buzau; - la sud - amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui; - la est - Terasa Viziru si Terasa Brailei; - la vest - limita teritoriala a judetului Braila cu judetul Buzau. d. Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani a fost executata incepand cu anul 1950 si este situata in partea de sud-est a judetului Braila, in albia majora a fluviului Dunarea, pe malul stang, intre km 227 amonte si km 175 aval al fluviului. Microrelieful incintei este accidentat datorita numeroaselor balti, privaluri, grinduri, depresiuni care determina denivelari de pana la 2 m. Cotele terenului sunt cuprinse intre 4-7 m. Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani se invecineaza: - la nord cu sistemul hidroameliorativ Noianu-Chiscani; - la sud cu amenajarea hidroameliorativa Ialomita - Calmatui; - la est cu fluviul Dunarea si bratele Caleia si Lata Stanca; - la vest cu amenajarea hidroameliorativa Terasa Brailei si lantul de comune: Tichilesti, Gropeni, Tufesti, Tibanesti, Stancuta Noua, Stanca, Polizesti si Gura Grlutei. e. Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau a fost executata intre anii 1985-1987 si pusa in functiune intre anii 1987-1990, fiind situata in extremitatea vestica a judetului Braila, pe malul stang al raului Buzau fiind cel mai indepartat sistem hidroameliorativ fata de fluviul Dunarea avand urmatoarele limite: - la nord limita teritoriala a judetului Braila cu judetul Buzau;

SC EXPERCO-ISPIF SRL

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

la sud raul Buzau; la est raul Buzau; la vest limita teritoriala a judetului Braila cu judetul Buzau; la nord-est amenajarea Lunca Rau Buzau.

f. Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui a fost executata in perioada 1982-1987 si este situata in estul Campiei Baraganului pe ambele maluri ale raului Calmatui. Aspectul zonei este acela de camp cu o inclinare usoara de la nord catre sud si de la vest catre est. Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui se invecineaza: - la nord cu sistemele hidroameliorative Ianca-Surdila-Greci si Terasa Viziru; - la sud cu amenajarea hidroameliorativa Ialomita - Calmatui; - la est cu incinta Calmatui-Gropeni-Chiscani; - la vest cu limita judetului Buzau. 2.2 Geologia si hidrogeologia In cadrul Cmpiei Romne, s-a separat o formatiune geomorfologica unitara, care cuprinde o parte din Cmpia Baraganului de Nord (Cmpia Brailei) si o parte din Cmpia Baraganului Central (zona dintre limita de sud a judetului si rul Calmatui). In cadrul acestor macrounitati morfologice se individualizeaza lunca Dunarii si luncile raurilor Siret, Buzau si Calmatui. Campia inalta are un anumit grad de framantare respectiv alternante de platforme si arii largi depresionare pe care s-au format crovuri sub efectul vanturilor si prin tasari locale. Cel mai mare grad de fragmentare al terenului se intalneste pe suprafata ocupata de amenajarea Ialomita-Calmatui, ceea ce asigura aici conditii mai favorabile unui echilibru hidrogeologic prin efectul drenajului local exercitat de formele depresionare ale terenului. In depresiunile mai adanci au aparut lacuri sarate alimentate din precipitatii si din panza freatica (Lacul Alb, Comaneasca, Seaca, Plopu, Lacul Sarat, Esna si Lacul Dulce). Relieful judetului Braila este de origine acumulativa pe o grosime ce merge pna la 400 m. Procesul acumulativ s-a desfasurat de la nceputurile levantinului pna n cuaternar. Dupa schimbarile climatice, nivelul Marii Negre a variat, astfel ca la sfrsitul pleistocenului inferior si la nceputul pleistocenului mediu apare o transgresiune, fapt ce a determinat acumularea de pietrisuri, nisipuri si argile. Macro si microrelieful sunt factori care au o importanta prioritara in cunoasterea mecanismelor naturale din zona. Depresiunile interioare din campia inalta manifesta un drenaj local care este cu atat mai intens cu cat depresiunea este mai adanca.

SC EXPERCO-ISPIF SRL

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

Situatia hidrogeologica a perimetrului este strns dependenta de alimentarea cu apa a stratelor permeabile din subteran. Fiecarei unitati morfologice de relief i corespunde un strat freatic independent. In aceste zone se deosebesc: Stratul freatic al Campiei Brailei care ocupa cea mai mare parte din teritoriul judetului Braila (cca. 38 %) are adancimi ale nivelului freatic intre 2-5 m in zonele centrale mai putin drenate. In zonele de influenta drenanta ale luncilor Dunarii, Siretului si Buzaului adancimile apei freatice sunt mai mari, intre 5-10m. Numai in zonele marginale ale lacurilor si in zonele centrale ale ariilor depresionare nivelul freatic se situeaza la adancimi mai mici de 2 m. Stratul freatic din lunca Dunarii de caracterizeaza prin adancimi ale nivelului freatic de 12 m. El este drenat si alimentat catre fluviul Dunarea. Stratul freatic al Campiei Ramnicului (malul stang al raului Buzau) este situat predominant la adancimi mai mari de 5 m, fiind consecinta drenajului eficient al vailor afluente. Gradul de mineralizare al apei freatice este diferit existand o corelatie intre microrelief si concentratia in saruri a apei freatice, fiind mai mare in depresiuni datorita evapotranspiratiei favorizata de formele concave ale terenului, apropierii nivelului freatic de suprafata si capilaritatea solului: la adancimi de 2-3 m continutul total de saruri este de 10-15 g/l, la adancimi mai mici de 3 m, in jonele joase, depresionare, gradul de mineralizare creste simtitor, atingand valori de peste 25 g/l. Cadrul natural al zonei si implicit al judetului este caracterizat astfel: deficit climatic de apa nsemnat; existenta unui drenaj efectiv slab datorita configuratiei geomorfologice si hidrogeologice existente; existenta unor ape freatice mineralizate determinnd degradari saline active si o potentialitate de degradare prin modificarea echilibrelor actuale sub influenta factorilor naturali si antropici; existenta unor areale cu exces periodic de apa determinat de conditiile orografice specifice; potentialitatea solutiilor de degradare prin compactare sau destructurare. Particularitatile litologice, hidrogeologice si pedologice au determinat realizarea unor amenajari complexe de desecare drenaj, irigatii. 3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARII VIITOARE 3.1 Istoricul amplasamentului Agricultura constituie ramura economica principala a economiei judetului (att nainte ct si n prezent), conditionata de marea suprafata a terenurilor agricole pe care le ofera terasele si luncile ce alcatuiesc cmpia Baraganului de Nord. La acestea se agauga

SC EXPERCO-ISPIF SRL

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

unele avantaje ale climatului de stepa, grosimea si fertilitatea cernoziomurilor foarte raspndite aici, ponderea mare a populatiei judetului ocupata n agricultura (cca. 60%) si experienta de munca a populatiei locale. Lucrarile de mbunatatiri funciare au preocupat statul romn, nca de la nceputul secolului. Astfel n 1910 Carol I promulga Legea pentru punerea n valoare a pamnturilor din zonele inundate ale Dunarii, care a creat cadrul juridic pentru nfiintarea sub autoritatea Ministerului Agriculturii a Serviciului de Imbunatatiri Funciare (SIF) n atributii de studiere, proiectare, executie si ntretinere a lucrarilor necesare asanarii, mbunatatirii si punerii n valoare a terenurilor inundabile. In fruntea acestui departament a fost ales Anghel Saligny . Amenajarea hidroameliorativa Ialomita-Calmatui s-a executat in perioada 19771987. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru a fost executata intre anii 1969-1974. Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci s-a executat in perioada 19851990. Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani - indiguirea s-a realizat in perioada 1950-1957, dupa care, imediat s-au executat lucrarile de desecare si amenajarea orezariei de la Stancuta. Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau lucrarile de amenajare s-au executat intre anii 1985-1987. Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui a fost executata in perioada 1982-1987. Lucrarile de mbunatatiri funciare s-au executat etapizat n complex tinnd seama de modul de evolutie a factorilor de mediu (apa, sol) si de protejarea acestora. De aceea putem considera lucrarile de mbunatatiri funciare ca lucrari cu o contributie majora la conservarea si utilizarea durabila a solului, la mentinerea si ameliorarea calitatii mediului. 3.2 Dezvoltarea viitoare In prezent nu se preconizeaza o extindere a lucrarilor de mbunatairi funciare, ci numai o reabilitare, retehnologizare si exploatare rationala a acestora (in cadrul amenajarii Terasa Viziru s-a propus reabilitarea statiilor : SRPA 01, SRPA 02, SRPA 03, SRPA 04 si canalele: CA Lunca, CA Terasa, CD3, CD3A, CD5, CD5A, CD5B, CD7, CD7A, CD9, CD9A, CD10, CS13; in cadrul amenajarii Gradistea-Faurei-Jirlau s-a propus pentru reabilitare SB Visani, SRP IVD, CA1C, CA1G, CA1I).

SC EXPERCO-ISPIF SRL

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

4. ACTIVITATEA DESFASURATA IN CADRUL OBIECTIVULUI 4.1 Generalitati - activitatea desfasurata Activitatea desfasurata n Unitatea de Administrare Braila Sud este de exploatare, ntretinere si reparatii a lucrarilor de mbunatatiri funciare. Unitatea de Administrare Braila Sud deserveste mai multe amenajari hidroameliorative: Amenajarea hidroameliorativa Terasa Ialomita-Calmatui Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Terasa IalomitaCalmatui sunt: a. Irigatii pe o suprafata de 137.289 ha Sursa de apa pentru irigatii o constituie fluviul Dunare. Priza sistemului este construita pe Dunare la km. 221+ 600, n dreptul localitatii Stanca. Priza este formata dintr-un golf sapat n malul drept al Dunarii pna la cata de minus 2,70 m sub nivelul marii, n care sunt amplasate 9 nave statii de pompare. Debitul de apa prelevat la statia de pompare este de 168 mc/s. Reteaua de distributie cuprinde 32 de canale, cu o lungime totala de 359,2 km, dintre care cele mai lungi sunt D1 D9. Dealungul canalelor sunt prevazute linii electrice si drumuri de exploatare. Distributia apei pe canalele principale este automatizata, cu vane hidraulice de nivel constant. Suprafata amenajata pentru irigatii este de 137.289 ha. Metoda de udare este aspersiunea pe ntreaga suprafata cu statii de pompare si conducte ingropate. In anul 2008 au fuctionat numai 58 statii de pompare pentru care exista contracte semnate cu beneficiarii terenurilor. In ultimii ani amenajarile de irigatii si-au redus simtitor activitatea. Se constata o diminuare a cerintei de apa a beneficiarilor agricoli datorita dificultatilor financiare ale acestora. Astfel, s-a trecut n conservare o suprafata de 22.357 ha, pentru care nu au fost solicitari de apa din partea beneficiarilor de teren si 3.841 ha au intrat in procesul de dezafectare.

SC EXPERCO-ISPIF SRL

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

b. Desecare - pe o suprafata de 74.403 ha Lucrarile de desecare se ntind pe 63 % din suprafata sistemului, fiind mai dense n partea centrala a perimetrului unde predomina ariile depresionare cu soluri freatic umede. Cel mai important sistem de desecare de pe teritoriul judetului Braila (partea de est) este sistemul de desecare C1. Colectorul C1 (Q=10,4 mc/s) se evacueaza gravitational n rul Calmatui, n apropierea localitatii Spiru Haret. In anul 1987 el a fost reversibilizat permitnd att evacuarea apelor de desecare ct si alimentarea cu apa a orezariei Bertesti. Canalele de desecare au o lungime de 419 km. Evacuarea apelor din sistemul Ialomita Calmatui se realizeaza prin 37 statii de pompare - evacuare. c. Drenaj - pe o suprafat de 12.092 ha In cadrul amenajarii Ialomita Calmatui, lucrarile de drenaj au fost executate n depresiunile cu terenuri saraturate, n scopul maririi efectului drenant al acestor depresiuni, al ameliorarii solurilor si al mbunatatirii conditiilor litologice de ansamblu. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru sunt: a. Irigatii pe o suprafata de 32.670 ha Sursa de apa o constituie fluviul Dunare. Captarea debitelor se face la km 221+650. Priza este comuna cu amenajarea Ialomita-Calmatui si Calmatui-Gropeni-Chiscani. Debitul prelevat pentru Terasa Viziru este de 27,1 mc/s si este refulat in canalul de aductiune CA Lunca, dimensionat pentru un debit de 42,1 mc/s (debit suplimentar necesar pentru amenajarea Calmatui-Gropeni). Intreaga suprafata este irigata prin aspersiune, cu statii de punere sub presiune si agregate termice de pompare. In anul 2008 au functionat numai 20 statii de pompare. Schema hidrotehnica este formata din canalul de aductiune CA terasa, 6 canale de distributie si 39 statii de pompare irigatii (4 SRP si 35 SPP). b. Desecare - pe o suprafata de 18.982 ha Apa se evacueaza prin pompare de pe intreaga suprafata. Acest lucru se realizeaza prin 7 statii pompare evacuare (SPE Maxim Gorki, SPE 1-6) care descarca apa in canalul CCE din amenajarea Terasa Brailei. In anul 2008 numai 5 statii au fost functionale. Canalul CCE evacueaza gravitational apa in Dunare in apropierea localitatii Gropeni. Canalele de desecare au o lungime de 404,336 km. Starea acestora este in general buna.

SC EXPERCO-ISPIF SRL

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

c. Drenaj - pe o suprafat de 284 ha Este amplasat in zonele joase ale Terasei Viziru (Liscoteanca, Bordei) avand rolul de coborare a nivelului freatic. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci sunt: a. Irigatii pe o suprafata de 26.802 ha Sursa de apa o constituie fluviul Dunare, captarea debitelor facandu-se prin statia IM Gheorghiu din amenajarea Ialomita-Calmatui si care alimenteaza 6 amenajari. Canalul principal de alimentare a amenajarii este CA1 in lungime de 28,52 km, impermeabilizat cu dale mari (deteriorate pe o suprafata de 5 %). Reteaua de canale are o lungime de 72,170 km si este in totalitate impermeabilizata. Intreaga suprafata este irigata prin aspersiune cu statii de pompare (32 buc). In prezent functioneaza 11 statii de pompare pentru irigatii, pentru care au fost incheiate contracte. b. Desecare - pe o suprafata de 9.905 ha Reteaua de desecare consta din canale principale si secundare, cu lungimea de 215,09 km. Evacuarea se face gravitational pe o suprafata de 8.114 ha in raul Calmatui si pe 1.791 ha prin pompare (SPE Dervent) in rul Buzau. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-GropeniChiscani sunt: a. Irigatii pe o suprafata de 15.613 ha Sursa de apa pentru alimentarea incintei Calmatui Gropeni Chiscani o constituie fluviul Dunare, prin trei puncte de pompare situate la km 190, 203 si 208. De la aceste statii de pompare apa este condusa prin reteaua de canale de aductiune distributie la amenajarile interioare unde prin intermediul celor 14 statii de pompare presiune este distribuita prin aspersiune. In anul 2008 au functionat numai 6 statii de punere sub presiune pentru care au fost semnate contracte cu beneficiarii de teren.. Suprafata amenajata pentru irigatii este de 15.613 ha, din care : aspersiune cu SPP 7.102 ha inundare 8.511 ha

SC EXPERCO-ISPIF SRL

10

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

b. Desecare pe o suprafata de 16.560 ha Apa se evacueaza prin pompare de pe ntreaga suprafata. Acest lucru se realizeaza prin 13 statii de pompare evacuare, n Dunare. In prezent fuctioneaza 8 statii de pompare evacuare. c. Drenaj pe o suprafata de 569 ha Este amplasat n zonele joase ale Incintei Calmatui Gropeni Chiscani avnd rol de coborre a nivelului freatic. d. Diguri n lungime de 57,75 km Lucrarile de ndiguire, prin potentialul lor operational asigura functiile esentiale ce le revin, de a apara terenurile agricole riverane la viiturile apelor. Digurile ce constituie linia de aparare Calmatui Gropeni Chiscani (compartimentul I, II, III), sunt situate de-a lungul fluviului Dunare pe o lungime de 52,00 km, iar digul de compartimentare din dreptul comunei Schei are o lungime de 5,75 km. Se mentioneaza ca sunt unele zone critice, zone descoperite prin lipsa perdelelor de protectie intre km 42+250-51+250 si km 28+750-30+200. Este necesara planterea de perdele de protectie pe aceste zone pentru a evita eroziunea de mal. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau sunt: a. Irigatii pe o suprafata de 14.611 ha Sursa de apa o constituie fluviul Dunare prin intermediul schemei hidrotehnice a amenajarii Ialomita-Calmatui, prin statia IM Gheorghiu. Debitul total necesar alimentarii cu apa a sistemului este de 9,54 mc/s. Un debit de 6 mc/s este adus din Dunare pe magistrala de irigatie a judetului, iar diferenta de 3,54 mc/s se asigura din acumularea Jirlau, respectiv prin pompare din raul Buzau in acest lac, toamna si iarna, prin statia de pompare SRP IV care alimenteaza canalul CA1C. Intreaga suprafata este irigata prin aspersiune iar tipul de amenajare este cu statii de punere sub presiune cu conducte ingropate. Statiile care sunt in functiune anul acesta sunt in numar de 16 pentru care exista contracte semnate. b. Desecare pe o suprafata de 2.738 ha Apa este evacuata prin pompare de pe 1.813 ha in raul Buzau si de pe 925 ha gravitational, tot in raul Buzau. Statia de pompare evacuare este nefunctionala.

SC EXPERCO-ISPIF SRL

11

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui sunt: a. Irigatii - pe o suprafata de 23.460 ha Sursa de apa pentru irigatii o constituie fluviul Dunare (statia IM Gheorghiu din sistemul Ialomita Calmatui, care alimenteaza mai multe sisteme hidroameliorative). Suprafata amenajata pentru irigatii este de 23.460 ha, din care: aspersiune cu SPP 22.790 ha; inundare 670 ha. Amenajarile de irigatii sunt constituite n principal dintr-o retea de canale deschise n lungime de 50,504 km, o retea de conducte sub presiune n lungime de 475 km si 16 statii de punere sub presiune, din care 6 in functiune in 2008 cu contracte semnate pentru irigarea suprafetelor deservite de aceste statii si o statie de repompare a apei. Puterea instalata n sistem pentru irigatii este de 20 MW. Alimentarea cu apa a sistemului B.H. Calmatui se face din canalul CA1, prin intermediul a trei statii de repompare, si anume: SRP 1+3, SRP 4, SRP 1C. Canalul CA1 este alimentat de statia de repompare SRPA III din cadrul amenajarii Ialomita Calmatui. b. Desecare - pe o suprafata de 20.478 ha Datorita conditiilor locale regimul apelor freatice n acest sistem a fost necesar sa se prevada o retea de desecare generalizata, care debuseaza n albia regularizata a rului Calmatui. Reteaua de desecare cuprinde 449,8 km de canale. Reteaua de canale este prevazuta cu constructii hidrotehnice necesare (podete etc). c. Drenaj - pe o suprafat de 2.548 ha Amenajarile de drenaj, care cuprind o suprafata de 2.548 ha, au drept scop eliminarea excesului de apa din punctele cele mai nevralgice, n vederea prentmpinarii nmlastinirii sau saraturarii. Drenajul este realizat din tuburi de ceramica clasice. 4.2 Materiale de constructie Materialele folosite la reparatii sunt: ciment, conducte beton, PVC, metal, ceramica, plasa sudata, tabla, carton asfaltat etc. Unitatea de Administrare Braila Sud procura materiale de constructie cnd primeste fonduri pentru reparatii.

SC EXPERCO-ISPIF SRL

12

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

4.3 Stocarea materialelor Materialele necesare reparatiilor se stocheaza n magaziile din dotare. In prezent, nu exista un stoc de materiale. 4.4 Emisii in atmosfer In zona studiata nu sunt emisii atmosferice poluante. 4.5 Alimentarea cu apa, efluenti tehnologici si menajeri Alimentarea cu apa a amenajarilor hidroameliorative din cadrul Unitatii de Administrare Braila Sud se face din Dunare, prezentata n capitolul 3 din Bilantul de mediu. Lucrarile de mbunatatiri funciare care fac obiectul prezentei documentatii nu produc ape uzate, doar evacueaza apele provenite din excesul de umiditate. Aceste ape sunt captate de reteaua de canale de desecare si tuburile de drenaj si evacuate gravitational sau prin pompare n Dunare, in rul Calmatui si rul Buzau. Lucrarile de desecare si drenaj, care au fost executate dupa introducerea irigatiilor, pe zonele unde s-a observat exces de umiditate, sau odata cu irigatia pe zonele joase, au avut ca scop coborrea nivelului freatic. Se poate spune ca aceste lucrari si-au atins scopul. Astfel, odata cu introducerea sistemelor de desecare si drenaj s-a constatat o mentinere a nivelului apei freatice la cote de cca. 1 - 2 m n zonele cu regim acvic. Prin sistemele de desecare se pot evacua accidental n emisar poluanti ce nu sunt ai beneficiarului lucrarii prezente. Principalul posibil poluator este posesorul terenului agricol, care prin lucrarile agricole (n special ngrasaminte, pesticide) poate produce un impact negativ. In lunca, rolul desecarii a fost acela de a evacua apele din incintele indiguite si de coborare si mentinere a nivelului freatic la cote care sa asigure dezvoltarea normala a culturilor agricole. Se poate considera ca lucrarile analizate nu produc ape uzate. 4.6 Producerea si eliminarea deseurilor Activitatile desfasurate n cadrul amenajarilor hidroameliorative produc numai deseuri tehnologice: pamnt amestecat cu materii organice rezultat n urma decolmatarii si defrisarii vegetatiei ierboase de pe ampriza canalelor de desecare; acesta se mprastie n

SC EXPERCO-ISPIF SRL

13

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

straturi de cca. 10 - 20 cm pe malurile canalului si ulterior, prin araturi, se incorporeaza n sol; conducte, dale deteriorate, care n prezent nu exista n arealul studiat, rezultnd pe parcursul repararii lucrarilor; aceste materiale, n general, sunt reutilizate (podete etc).

4.7 Alimentarea cu energie electrica Se face din sistemul national, energia electrica fiind utilizata pentru actionarea motoarelor din statiile de pompare. 4.8 Protectia si igiena muncii Personalul aferent n exploatarea amenajarilor hidroameliorative din Unitatea de Administrare Braila Sud a luat cunostinta si este obligat sa respecte normele specifice de protectia muncii. Aceasta activitate este urmarita de o persoana autorizata din Unitatea de Administrare Braila Sud care este n subordinea directa a Inspectorului sef. Aceasta persoana verifica fisa postului fiecarui angajat, tine registrul de evidenta a accidentelor si urmareste respectarea normelor de protectia muncii (echipamente de protectie, laboratorul fix de instructiuni si testari). 4.9 Prevenirea si stingerea incendiilor In amplasamentul lucrarilor de mbunatatiri funciare nu se gasesc surse generatoare de incendiu, dect la statiile de pompare (incinta si posturi trafo). Pentru acestea sunt prevazute o serie de masuri privind prevenirea si stingerea incendiilor. 4.10 Zgomot si vibratii In cadrul obiectivelor studiate nu exista surse de zgomot. Electromotoarele pompelor fiind n cladiri nchise nu produc zgomot n atmosfera si deci nu deranjeaza ecosistemele din apropiere. 4.11 Securitatea zonei Securitatea zonei este asigurata prin: mprejmuirea ntregului perimetru construit (statii de baza), cu gard din beton sau plasa de srma; supravegherea instalatiilor din statii de catre electromecanici; interzicerea accesului persoanelor straine n incintele mprejmuite sau n apropierea instalatiilor; urmarirea de catre personalul specializat a bunei functionari a retelei de irigatii, desecari si diguri si a constructiilor hidrotehnice, pentru a putea efectua lucrari de ntretinere si reparatii necesare.

SC EXPERCO-ISPIF SRL

14

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

4.12 Administratie Unitatea de Administrare Braila Sud este in subordinea ANIF-RA Sucursala Teritoriala Arges-Ialomita-Siret, jud. Braila, str. Vapoarelor nr.13.

5. CALITATEA SOLULUI 5.1 Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat Prin lucrarile de mbunatatiri funciare (ndiguiri, desecari) s-au redat n circuitul agricol terenurile ocupate anterior de balti, stufrisuri etc. Astfel, aceste lucrari au modificat balanta fondului funciar, ajungnd astazi, la un procent de 80% teren agricol. Din totalul suprafetei agricole a judetului 91% dispune de lucrari de mbunatatiri funciare, judetul Braila fiind judetul cu ponderea cea mai mare a suprafetei cu lucrari de mbunatatiri funciare din totalul suprafetei agricole. Cmpia Baraganului de Nord sau Cmpia Brailei si Baraganul Central a contituit obiectul unor studii si cercetari efectuate att nainte de a se preconiza amenajarea unor mari sisteme de irigatii n aceasta zona precum si cu prilejul proiectarii lucrarilor de mbunatatiri funciare, cat si pe parcursul exploatarii acestora (SCCASS Braila - ICITID Baneasa ce au monitorizat nivelele si chimismul apelor freatice, ICPA si SCCASS Braila cu obiectiv principal solul). Principala caracteristica a evolutiei solurilor n regim irigat este data de influenta nivelului freatic asupra solului. Ridicarea nivelului freatic imprima solurilor un regim secundar acvic. Mentinerea indelungata pe aceeasi suprafata a unui regim secundar acvic conduce la aparitia gleizarii si nmlastinirii secundare asociata uneori cu salinizare si/sau alcalizare. In privinta cauzelor care au contribuit la ridicarea nivelului freatic, acestea imbraca aspecte deosebit de complexe. Cercetarile efectuate au pus n evidenta cei doi factori principali: naturali (regimul climatic, care este factorul principal, hidrogeologici, geotehnici etc) si antropici (pierderile de apa din canalele si aplicarea defectuasa a irigatiilor fara respectarea regulamentelor de exploatare). Modul cum actioneaza acesti doi factori difera de la o amenajare hidroameliorativa la alta n functie de conditiile orografice, litologice, vechimea sistemului, tipul de amenajare si metodele de udare folosite. In prezent se constata o coborare a nivelului freatic ca urmare a perioadei secetoase din ultimii ani si aplicarea irigatiilor pe suprafete restranse fata de capacitatea sistemelor. Astfel, in perioada 2000-2008, in cadrul amenajarilor hidroameliorative s-au aplicat irigatii in procent de : - Terasa Ialomita-Calmatui 6,96%-23,64% - Terasa Viziru 6,73%-35,40%

SC EXPERCO-ISPIF SRL

15

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

- Ianca-Surdila-Greci - Calmatui-Gropeni-Chiscani - Gradistea-Faurei-Jirlau - Bazin Hidrografic Calmatui

1,00%-20,70% 9,30%-34,40% 2,20%-23,90% 3,15%-10,02%

Gradul de mineralizare a pnzei freatice, a avut si are un rol principal n evolutia solurilor n functie de adncimea nivelului freatic si de cota terenului. Se constata o reducere a gradului de mineralizare. Sub aspectul conditiilor naturale terenurile din cadrul amenajarilor analizate se caracterizeaza printr-un potential natural ridicat de acumulare a apelor excedentare din precipitatii sau din pierderi de apa prin infiltratie din reteaua de canale de irigatie. Solurile au o textura medie pe cea mai mare parte din suprafete , ceea ce favorizeaza infiltrarea usoara a apelor n exces care ajung repede n stratul freatic. Stratul freatic este format din nisipuri fine sau nisipuri prafoase, are o grosime redusa (2-5 m) si este situat pe soluri cu o capacitate naturala redusa de drenaj, favoriznd acumularile de apa si ridicare a nivelului freatic uneori la peste 3 m. Redresarea nivelului freatic se realizeaza prin actiunea de desecare si drenaj a zonelor depresionare. Fenomenul de degradare secundara se atenueaza mult, pna la anihilare, acolo unde exista un drenaj natural bun sau o retea de drenuri subterane cu o buna functionalitate. In ultimii ani cnd suprafete irigate au fost foarte reduse, n perioadele de seceta, plantele au consumat rezerva de apa din sol favoriznd ridicarea sarurilor si cantonarea lor ntre 0,5-1,5 m. Prin lipsa aportului suplimentar de apa din irigatii, fenomenul de degradare secundara se poate accentua. Astfel irigatia n cadrul amenajarilor hidroameliorative capata importanta unei masuri tehnice preventive - ameliorative de conservare si protectie a fertilitatii solurilor, concomitent cu obiectivul de asigurare a cerintei de apa a plantelor agricole si de valorificare a capacitatii productive a solului. In scopul prevenirii evolutiei negative a factorilor pedohidrologici, cu consecinte negative asupra calitatii solurilor exploatate n conditii de irigare din zona studiata pentru pastrarea calitatii acestor soluri, se propun urmatoarele masuri: monitorizarea principalelor nsusiri de calitate a solurilor fertile si/sau ameliorate pentru semnalarea la timp a cauzelor si sensului modificarilor acestor factori; supravegherea aplicarii tehnologiilor ameliorative si agricole, corespunzatoare regulamentelor si normativelor stabilite. 5.2 Efecte potentiale ale activitatilor invecinate Ca surse potentiale de poluare a solurilor n zona studiata sunt: - nitrati - azotul nitric din sol, n general din ngrasaminte; - pesticide.

SC EXPERCO-ISPIF SRL

16

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

Datorita costurilor ridicate cantitatea de ngrasaminte si pesticide utilizate n agricultura fiind redusa se poate spune ca nu exista n zona poluare cu nitrati si pesticide. 6. CONCLUZII SI RECOMANDRI a) Concluzii 1. Prin lucrarile de mbunatatiri funciare s-au redat n circuitul agricol terenurile ocupate anterior de balti (zonele depresionare, care prezentau exces de umiditate), stufarisuri etc, modificnd balanta fondului funciar. Aceste lucrari au produs o transformare a ecositemelor naturale n ecosisteme agricole (agroecosisteme), mentinndu-se totusi unele formatiuni care sa pastreze biodiversitatea ecosistemelor naturale. 2. Lucrarile de mbunatatiri funciare s-au executat etapizat, n complex, tinnd seama de modul de evolutie a factorilor de mediu (apa, sol) n vederea protejarii acestora. 3. Amenajarile hidroameliorative, pe parcursul anilor, au fost completate cu lucrari, fapt impus de schimbarile ce au avut loc pe suprafetele amenajate datorita modificarii factorilor de mediu, ca urmare a monitorizarii acestora sol si apa. 4. Lucrarile de imbunatatiri funciare creeaza un microclimat umed care functioneaza ca o bariera (antropica) in fata extinderii fenomenului de desertificare din zona de sud a Moldovei, semnalat inca din perioada 1977-1980 (cercetari de teledetectie). 5. In ultimii ani, mai ales dupa anul 2000, pe baza reducerii suprafetelor irigate fata de perioadele anterioare, se constata diminuarea aportului freatic din sursele de irigatii. 6. Lipsa irigatiilor, datorita climatului arid din zona, duce la o tendinta de diminuare a diversitatii de culturi, altadata existente n zona. Astfel, suprafata aferenta culturilor cu necesar de apa mai mare precum soia, sfecla de zahar, cartoful, legumele, care fara apa necesara nu aduc sporuri de recolte , s-a redus, extizndu-se suprafetele cu culturi de gru, porumb, floarea soarelui. Chiar si la aceste culturi se aplica o tehnologie agricola simpla care nu duce la sporuri de productii daca nu se aplica irigatiile. 7. Lucrarile de mbunatatiri funciare nu produc ape uzate, ele doar evacueaza apele provenite din excesul de umiditate. 8. Lucrarile de desecare din cadrul amenajarilor hidroameliorative se poate spune ca si-au atins scopul in mentinerea regimului hidrologic din zona, prin evacuarea apelor de suprafata n exces, in perioadele cu precipitatii abundente si coborrea si mentinerea nivelului freatic la cote ce asigura o buna dezvoltare a plantelor.

SC EXPERCO-ISPIF SRL

17

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

9. Digurile de aparare sunt n stare buna, activitatea de supraveghere si ntretinere fiind n atentia permanenta a ANIF-RA, Sucursala teritoriala Arges-Ialomita-Siret. Exista totusi o zona critica, in cadrul amenajarii Calmatui-Gropeni-Chiscani, unde lipsesc perdelele de protectie (km 42+25051+250, km 28+75030+200). 10. Pentru apararea impotriva inundatiilor a terenurilor, obiectivelor si asezarilor omenesti din luncile indiguite sunt intocmite Planuri de aparare impotriva inundatiilor, revizuite anual, cu desemnarea zonelor critice si masurilor ce trebuie luate in perioadele cu nivele ridicate. 11. Evolutia solurilor n zona studiata este legata de ridicarea nivelului freatic. Ridicarea nivelului freatic este determinat n principal de precipitatii, precum si de pierderile de apa din canalele de irigatii si prin norme de udare peste capacitatile de cmp (mai ales n perioada de nceput a irigatiilor), dar fara ca acestea sa fie factorul principal. La acestea au contribuit existenta unor strate cu permeabilitate redusa spre suprafata. Aceasta s-a putut observa n ultimii ani cnd suprafata irigata a scazut foarte mult si totusi nivelele apei freatice au crescut n perioadele cu precipitatii, fiind totusi mentinute la cote acceptabile prin functionarea sistemului de desecare - drenaj. 12. Din punct de vedere chimic nu se observa o modificare esentiala a indicatorilor chimici principali. Se constata totusi o reducere a gradului de mineralizare in cadrul unor amenajari, in care aportul adus prin irigatii a condus la diluarea mineralizarii apei freatice ; acolo unde s-au aplicat irigatiile pe suprafete mici si unde lucrarile de baza le reprezinta amenajarile de desecare, gradul de mineralizare se mentine aproximativ constant, fiind influentat de temperaturile tot mai ridicate si de precipitatiile reduse, care faciliteaza migrarea sarurilor in profilul solului, prin evaporatie. 13. Sub aspectul continutului de materii organice si azot total se constata unele apropieri de cele initiale si corespunzator tipurilor de sol existente n amenajarile hidroameliorative. Aprovizonarea cu fosfor si potasiu este n general buna. 14. In evolutia starii fizice a solurilor nu au aparut fenomene evidente de tasare datorita irigatiei (daca au existat au fost n primii 3-4 ani de la intrarea n functiune a sistemelor si au fost remediate pe parcurs). 15. Nu s-a observat o agravare a starii de eroziune a solurilor. 16. Posibila sursa de poluare din zona sunt tehnologiile de cultivare a terenurilor agricole, sistemele de desecare putnd fi vectori de poluare (transporta poluanti catre emisar). 17. Se poate afirma ca lucrarile de mbunatatiri funciare, n general au avut un rol pozitiv n evolutia calitatii solului. Aplicarea corecta a irigatiei si asigurarea controlului apei freatice (desecare, drenaj), corelat cu tehnologii de lucrare a

SC EXPERCO-ISPIF SRL

18

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

pamntului, constituie mijlocul principal pentru prevenirea degradarii factorilor de mediu. 18. In urma analizarii, din punct de vedere al protectiei mediului, a amenajarilor de imbunatatiri funciare din cadrul Unitatii de Administrare Braila Sud, se poate trage concluzia finala ca activitatea desfasurata este compatibila cu cerintele protectiei mediului si a cadrului uman de viata. Fata de anul 1999 cand s-a intocmit ultimul bilant de mediu nu au aparut modificari esentiale in starea lucrarilor si a calitatii factorilor de mediu. b) Recomandari 1. Respectarea regulamentelor de exploatare si intretinere pentru amenajarile hidroameliorative ntocmite de proiectant la punerea n functiune a sistemelor si cu modificarile ulterioare intervenite ca urmare a evolutiei si transformarilor aparute n cadrul amenajarilor. 2. Aplicarea normelor de udare diferentiate pe zone n functie de nivelul si calitatea apei freatice, de tipul de sol, de regimul de precipitatii si de stadiul de dezvoltare a culturilor. 3. Urmarirea evolutiei nivelului si chimismului apei freatice si solului prin reluarea monitorizarii si luarea masurilor ce se impun ca urmare a evolutiei acestor factori. Se recomanda acest control sa se faca, n special n zonele cu potential de degradare, de institute specializate, precum si refacerea retelei de puturi de observatie. 4. Pentru pastrarea gradului de mineralizare la niveluri acceptabile, se recomanda mentinerea retelei de desecare in stare buna de functionare, executarea constanta a lucrarilor de decolmatare, cosirea si tratarea cu ierbicide a vegetatiei de pe intreaga retea de desecare in vederea asigurarii functionarii la parametri proiectati. 5. Initierea unui regim de exploatare la nivel tehnic superior care sa urmareasca n esenta reducerea pierderilor de apa, evitarea acumularilor masive n stratul freatic si evacuarea permanenta a apelor colectate de reteaua de drenaj. 6. O data cu obtinerea fondurilor de reparatii se recomanda initierea unui program de reparatii si refacere a captuselilor si a rosturilor la canale pentru reducerea pierderilor de apa. 7. Despotmolirea, nlaturarea vegetatiei de pe canalele de desecare, decolmatarea sistemelor de drenaj. In conditiile specifice zonei aceste lucrari de ntretinere trebuie sa aiba o frecventa mai mare dect n alte judete. 8. Mentinerea unor niveluri permanente scazute n reteaua de desecare astfel nct sa se resimta efectul drenant al acestora pe durate ct mai ndelungate.

SC EXPERCO-ISPIF SRL

19

Raport si Bilant de mediu nivel I Unitatea de Administrare Braila Sud

9. Asigurarea n exploatare a unui regim hidrologic al teritoriului care sa realizeze mentinerea la adncimi relativ constante a apei freatice si continuitatea procesului de levigare a sarurilor solubile cu mentinerea sarurilor la baza profilului de sol (100120 cm). 10. O particularitate care trebuie reconsiderata n mod obligatoriu datorita efectului dublu, ameliorativ si productiv, o constituie cultivarea orezului, ntruct este o cultura rentabila; n acest scop este necesara restabilirea functionalitatii amenajarilor orizicole. 11. Aducerea si mentinerea sectiunii transversale a digurilor la parametrii proiectati; supravegherea permanenta a digurilor si interventia promta n remedierea oricaror deficiente n special n punctele critice mentionate; observarea atenta si marcarea punctelor periculoase (scurgeri pe taluze, la baza taluzelor, grifoane n vecinatatea digurilor) ce pot apare la ape foarte mari datorita curentilor subterani critici si aplicarea masurilor specifice; urmarirea realizarii si mentinerii unei plantatii de protectie continua si viguroasa n zona dig-mal; exploatarea rationala a masei lemnoase din zona dig-mal si nlocuirea imediata a arborilor taiati cu specii ca: salcia, plopul; combaterea eroziunii de mal prin consolidari cu fascine, placi de stufit sau prin aplicarea pe taluz a unor panouri din polietilena. 12. Lucrarile de mbunatatiri funciare au fost concepute pentru exploatarea dirijata pe suprafete mari, ceea ce nu mai corespunde n totalitate actualelor conditii generate de aplicarea Legii 138/2004, modificata si completata cu Legea 233/2005. 13. Lucrarile de mbunatatiri funciare necesita modernizari, reabilitari. Dupa anul 2000, datorita unor acorduri semnate de Guvernul Romaniei, au putut fi atrase fonduri semnificative din partea unor donori si agentii internationale (cum sunt BIRD, BERD, PFARE, Guvernul Olandei, GEF etc), destinate inclusiv reabilitarii si retehnologizarii infrastructurii de imbunatatiri funciare din tara noastra. In acest sens un rol important l-a avut si il are prin programele sale de asistenta financiara si consultanta, Banca Mondiala.

VERIFICAT, Ing. Maria TORJE

INTOCMIT, Sing. Doinita BRATU

SC EXPERCO-ISPIF SRL

20

S-ar putea să vă placă și