P. 1
Raport U.a. Braila Sud_2009512277796

Raport U.a. Braila Sud_2009512277796

|Views: 36|Likes:
Published by Maia Trif
A
A

More info:

Published by: Maia Trif on Feb 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/28/2013

pdf

text

original

Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud

A. RAPORT CU PRIVIRE LA BILANT DE MEDIU NIVEL I 1. INTRODUCERE 1.1 Obiectivul lucrarii Obiectivul documentatiei este obtinerea autorizatiei de mediu pentru lucrarile de îmbunatatiri funciare din Unitatea de Administrare Braila Sud, aflata in subordinea ANIF-RA Sucursala Teritoriala Arges-Ialomita-Siret, Judetul Braila, cu urmatoarele amenajari hidroameliorative: Terasa Ialomita-Calmatui, Terasa Viziru, Ianca-SurdilaGreci, Calmatui-Gropeni-Chiscani, Gradistea-Faurei-Jirlau, Bazin Hidrografic Calmatui. Documentatia a fost întocmita în conformitate cu Ordinul nr. 184/1997 al MAPPM pentru aprobarea procedurii de realizare a bilantului de mediu, anexa 2 si anexa 2.1. Lucrarile care fac obiectul bilantului de mediu din Unitatea de Administrare sunt: irigatii, desecari, drenaje, diguri. Amenajarile hidroameliorative sunt: - Terasa Ialomita-Calmatui are urmatoarele capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii 137.289 ha - suprafata amenajata pentru desecare 74.403 ha - suprafata amenajata pentru drenaj 12.092 ha - statii de pompare irigatii 273 buc. - statii de pompare desecare 37 buc. - canale de irigatii 359,2 km - canale de desecare 419,0 km - Terasa Viziru cu urmatoarele capacitati : - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - suprafata amenajata pentru drenaj - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare - Ianca-Surdila-Greci cu capacitatile urmatoare: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare

32.670 ha 18.982 ha 284 ha 39 buc. 7 buc. 121,920 km 404,336 km

26.802 ha 9.905 ha 32 buc. 1 buc. 72,170 km 215,09 km

SC EXPERCO-ISPIF SRL

1

Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud

- Calmatui-Gropeni-Chiscani – capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - suprafata amenajata pentru drenaj - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare - diguri - Gradistea-Faurei-Jirlau cu urmatoarele capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare - Bazin Hidrografic Calmatui – capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - suprafata amenajata pentru drenaj - statii de pompare irigatii - canale de irigatii - canale de desecare 1.2 Scopul lucrarii

15.613 ha 16.560 ha 569 ha 14 buc. 13 buc. 34,50 km 292,60 km 57,75 km

14.611 ha 2.738 ha 38 buc. 1 buc. 40,440 km 76,733 km

23.460 ha 20.478 ha 2.548 ha 17 buc. 50,504 km 449,800 km

Scopul bilantului de mediu este acela de a stabili daca amenajarile de îmbunatatiri funciare in cadrul desfasurarii activitatii specifice au si impact negativ asupra factorilor de mediu. Pentru aceasta s-a consultat documentatia existenta pentru fiecare amenajare, s-au cules date din teren si au fost facute investigatii asupra unor amplasamente cu probleme înainte si dupa executia amenajarii. 1.3 Legislatii si prescriptii privind protectia mediului utilizate La întocmirea bilantului de mediu s-a utilizat legislatia în vigoare privind reglementarile protectiei mediului si anume: a) Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată de Legea 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare b) Legea apelor nr. 107/1996, completata cu O.1671/2007 (MMDD) c) Legea imbunatatirilor funciare nr. 138/2004; HG 1309/2004; HG 1872/2005 d) Legea protectiei muncii nr. 319/2006

SC EXPERCO-ISPIF SRL

2

in spatiul cuprins intre lunca fluviului Dunarea si luncile raurilor Ialomita si Calmatui. 1957 / 1995 privind aprobarea Normelor de medicina muncii.la est cu amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani .la vest cu limita judetului Buzau. . SC EXPERCO-ISPIF SRL 3 . 2.la sud cu raul Ialomita .1996 k) Ordin nr. Sistemul hidroameliorativ Ialomita-Calmatui se invecineaza : . Indicatori ecopedologici 1987 p) HG 1286/2004 Regulament de aparare impotriva inundatiilor. Zona este cunoscuta sub denumirea de campia Strachina si face parte din cadrul unitatii majore Baraganul Ialomitei. Partea III. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Ialomita-Calmatui a fost executata in perioada 1977-1987 si este situata in jumatatea estica a Baraganului de Nord si Central. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZARE 2.03.la nord cu amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui . fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice si “Normativ cadru de dotare cu materiale de aparare impotriva inundatiilor si ghetarilor” Prevederile acestor prescriptii sunt obigatorii. 536/1997 pentru Normele de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata a populatiei. completat cu HG 1/2002. HG 8/2004. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilantului de mediu In scopul stabilirii limitelor admisibile privind poluarea mediului s-au utilizat urmatoarele prescriptii: f) PD5 – 1994 Instructiuni tehnice departamentale pentru proiectarea digurilor de aparare impotriva inundatiilor (MLPAT) g) GE 027 – 1997 MLPAT Ghid de proiectarea lucrarilor de aparare si consolidarea taluzelor la canale si diguri h) HG 188/2002 Normele privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa „‟NTPA – 001‟‟ i) Ordin nr. .1 Localizare si topografie a. . HG 7/2007 j) Ordin nr.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud e) Ordinul nr. republicat in 26. 756/1997 Reglementari privind evaluarea poluarii mediului (sol) l) STAS 4273/1983 Incadrarea in clase de importanta a constructiilor hidrotehnice m) Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile n) ICPA Metodologia elaborarii studiilor pedologice . Aspectul general al campiei este acela de «camp» cu o inclinare usoara de la nord catre sud si de la vest catre est.

la vest . pe malul stang. din incinta indiguita Calamtui-Gropeni-Chiscani. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru se invecineaza : . cu altitudine medie de 20 m.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud b.la nord raul Buzau. fiind situata in extremitatea vestica a judetului Braila.Calmatui. care face parte din campia Baraganului de Nord. privaluri.la sud cu amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui. Gropeni. Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani se invecineaza: . .la nord cu sistemul hidroameliorativ Noianu-Chiscani. d. Cotele terenului sunt cuprinse intre 4-7 m. Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani a fost executata incepand cu anul 1950 si este situata in partea de sud-est a judetului Braila. c. Stanca. Stancuta Noua.la nord cu amenajarea hidroameliorativa Terasa Brailei. Amenajarea Ianca-Surdila-Greci are urmatoarele limite geografice: . cu interfluvii largi.limita teritoriala a judetului Braila cu judetul Buzau. slab fragmentate.la est . Crovurile sunt prezente cu o frecventa de 1 crov la cca. .la vest cu amenajarea hidroameliorativa Terasa Brailei si lantul de comune: Tichilesti. pe malul stang al raului Buzau fiind cel mai indepartat sistem hidroameliorativ fata de fluviul Dunarea avand urmatoarele limite: .la est cu fluviul Dunarea si bratele Caleia si Lata Stanca. .la vest cu amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci. Microrelieful incintei este accidentat datorita numeroaselor balti. SC EXPERCO-ISPIF SRL 4 . Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau a fost executata intre anii 1985-1987 si pusa in functiune intre anii 1987-1990. in albia majora a fluviului Dunarea. intre km 227 amonte si km 175 aval al fluviului. Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci a fost executata intre anii 19851990 si este situata in partea de vest a judetului Braila avand un relief specific Campiei Brailei reprezentand alternante de arii largi depresionare si platforme intinse fragmentate de brate parasite ale raului Bazau si vai cu scurgere intermitenta uneori torentiala. . 200ha.amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui. Polizesti si Gura Gârlutei. Tufesti. depresiuni care determina denivelari de pana la 2 m.la sud cu amenajarea hidroameliorativa Ialomita .la sud . .la est cu Lunca Dunarii intre localitatile Gropeni si Stancuta. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru a fost executata intre anii 1969-1974 si este situata in Campia Viziru. .Terasa Viziru si Terasa Brailei. Tibanesti. care afluiaza spre raul Calmatui. grinduri. e. . . .la nord limita teritoriala a judetului Braila cu judetul Buzau.

Cel mai mare grad de fragmentare al terenului se intalneste pe suprafata ocupata de amenajarea Ialomita-Calmatui.la nord cu sistemele hidroameliorative Ianca-Surdila-Greci si Terasa Viziru. s-a separat o formatiune geomorfologica unitara.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud - la sud raul Buzau. la vest limita teritoriala a judetului Braila cu judetul Buzau. Depresiunile interioare din campia inalta manifesta un drenaj local care este cu atat mai intens cu cat depresiunea este mai adanca. la nord-est amenajarea Lunca Rau Buzau. astfel ca la sfârsitul pleistocenului inferior si la începutul pleistocenului mediu apare o transgresiune. 2. nivelul Marii Negre a variat. Lacul Sarat.la est cu incinta Calmatui-Gropeni-Chiscani. In depresiunile mai adanci au aparut lacuri sarate alimentate din precipitatii si din panza freatica (Lacul Alb. fapt ce a determinat acumularea de pietrisuri.Calmatui. In cadrul acestor macrounitati morfologice se individualizeaza lunca Dunarii si luncile raurilor Siret. Plopu.la vest cu limita judetului Buzau. Procesul acumulativ s-a desfasurat de la începuturile levantinului pâna în cuaternar. Comaneasca. Relieful judetului Braila este de origine acumulativa pe o grosime ce merge pâna la 400 m. Seaca. Buzau si Calmatui. Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui se invecineaza: . nisipuri si argile. ceea ce asigura aici conditii mai favorabile unui echilibru hidrogeologic prin efectul drenajului local exercitat de formele depresionare ale terenului. Esna si Lacul Dulce). Campia inalta are un anumit grad de framantare – respectiv alternante de platforme si arii largi depresionare pe care s-au format crovuri sub efectul vanturilor si prin tasari locale. . Macro si microrelieful sunt factori care au o importanta prioritara in cunoasterea «mecanismelor» naturale din zona. la est raul Buzau.la sud cu amenajarea hidroameliorativa Ialomita . Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui a fost executata in perioada 1982-1987 si este situata in estul Campiei Baraganului pe ambele maluri ale raului Calmatui. Dupa schimbarile climatice. . SC EXPERCO-ISPIF SRL 5 . f. Aspectul zonei este acela de «camp» cu o inclinare usoara de la nord catre sud si de la vest catre est.2 Geologia si hidrogeologia In cadrul Câmpiei Române. . care cuprinde o parte din Câmpia Baraganului de Nord (Câmpia Brailei) si o parte din Câmpia Baraganului Central (zona dintre limita de sud a judetului si râul Calmatui).

Gradul de mineralizare al apei freatice este diferit existand o corelatie intre microrelief si concentratia in saruri a apei freatice. conditionata de marea suprafata a terenurilor agricole pe care le ofera terasele si luncile ce alcatuiesc câmpia Baraganului de Nord. Stratul freatic din lunca Dunarii de caracterizeaza prin adancimi ale nivelului freatic de 12 m. fiind consecinta drenajului eficient al vailor afluente. irigatii. Fiecarei unitati morfologice de relief îi corespunde un strat freatic independent. In aceste zone se deosebesc: Stratul freatic al Campiei Brailei care ocupa cea mai mare parte din teritoriul judetului Braila (cca. depresionare. intre 5-10m. 38 %) are adancimi ale nivelului freatic intre 2-5 m in zonele centrale mai putin drenate. Cadrul natural al zonei si implicit al judetului este caracterizat astfel: deficit climatic de apa însemnat.1 Istoricul amplasamentului Agricultura constituie ramura economica principala a economiei judetului (atât înainte cât si în prezent). In zonele de influenta drenanta ale luncilor Dunarii. atingand valori de peste 25 g/l. apropierii nivelului freatic de suprafata si capilaritatea solului: la adancimi de 2-3 m continutul total de saruri este de 10-15 g/l. Numai in zonele marginale ale lacurilor si in zonele centrale ale ariilor depresionare nivelul freatic se situeaza la adancimi mai mici de 2 m. fiind mai mare in depresiuni datorita evapotranspiratiei favorizata de formele concave ale terenului. 3. la adancimi mai mici de 3 m. El este drenat si alimentat catre fluviul Dunarea. in jonele joase. Stratul freatic al Campiei Ramnicului (malul stang al raului Buzau) este situat predominant la adancimi mai mari de 5 m.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud Situatia hidrogeologica a perimetrului este strâns dependenta de alimentarea cu apa a stratelor permeabile din subteran. existenta unor ape freatice mineralizate determinând degradari saline active si o potentialitate de degradare prin modificarea echilibrelor actuale sub influenta factorilor naturali si antropici. existenta unor areale cu exces periodic de apa determinat de conditiile orografice specifice. Siretului si Buzaului adancimile apei freatice sunt mai mari. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARII VIITOARE 3. hidrogeologice si pedologice au determinat realizarea unor amenajari complexe de desecare – drenaj. La acestea se agauga SC EXPERCO-ISPIF SRL 6 . gradul de mineralizare creste simtitor. Particularitatile litologice. potentialitatea solutiilor de degradare prin compactare sau destructurare. existenta unui drenaj efectiv slab datorita configuratiei geomorfologice si hidrogeologice existente.

CD9A. CA1I). care a creat cadrul juridic pentru înfiintarea sub autoritatea Ministerului Agriculturii a Serviciului de Imbunatatiri Funciare (SIF) în atributii de studiere. CD3. Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci s-a executat in perioada 19851990. De aceea putem considera lucrarile de îmbunatatiri funciare ca lucrari cu o contributie majora la conservarea si utilizarea durabila a solului. CD9. CA1C. CD7. 60%) si experienta de munca a populatiei locale. la mentinerea si ameliorarea calitatii mediului. 3. CD3A. CD5. In fruntea acestui departament a fost ales Anghel Saligny . SRPA 03. retehnologizare si exploatare rationala a acestora (in cadrul amenajarii Terasa Viziru s-a propus reabilitarea statiilor : SRPA 01. înca de la începutul secolului. Amenajarea hidroameliorativa Ialomita-Calmatui s-a executat in perioada 19771987. SRPA 04 si canalele: CA Lunca.indiguirea s-a realizat in perioada 1950-1957. CS13. Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui a fost executata in perioada 1982-1987. proiectare. SRPA 02. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru a fost executata intre anii 1969-1974. imediat s-au executat lucrarile de desecare si amenajarea orezariei de la Stancuta. SRP IVD. CA Terasa.2 Dezvoltarea viitoare In prezent nu se preconizeaza o extindere a lucrarilor de îmbunatairi funciare. CA1G. CD5A. ci numai o reabilitare. CD5B. Lucrarile de îmbunatatiri funciare s-au executat etapizat în complex tinând seama de modul de evolutie a factorilor de mediu (apa. CD10. SC EXPERCO-ISPIF SRL 7 . dupa care. in cadrul amenajarii Gradistea-Faurei-Jirlau s-a propus pentru reabilitare SB Visani. Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau – lucrarile de amenajare s-au executat intre anii 1985-1987.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud unele avantaje ale climatului de stepa. Astfel în 1910 Carol I promulga “ Legea pentru punerea în valoare a pamânturilor din zonele inundate ale Dunarii”. ponderea mare a populatiei judetului ocupata în agricultura (cca. îmbunatatirii si punerii în valoare a terenurilor inundabile. executie si întretinere a lucrarilor necesare asanarii. Lucrarile de îmbunatatiri funciare au preocupat statul român. CD7A. sol) si de protejarea acestora. grosimea si fertilitatea cernoziomurilor foarte raspândite aici. Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani .

In ultimii ani amenajarile de irigatii si-au redus simtitor activitatea.1 Generalitati .289 ha Sursa de apa pentru irigatii o constituie fluviul Dunare.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 4.2 km.841 ha au intrat in procesul de dezafectare. Suprafata amenajata pentru irigatii este de 137. în dreptul localitatii Stanca.289 ha. Reteaua de distributie cuprinde 32 de canale. Unitatea de Administrare Braila Sud deserveste mai multe amenajari hidroameliorative: Amenajarea hidroameliorativa Terasa Ialomita-Calmatui Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Terasa IalomitaCalmatui sunt: a. Irigatii pe o suprafata de 137. Priza este formata dintr-un golf sapat în malul drept al Dunarii pâna la cata de minus 2. SC EXPERCO-ISPIF SRL 8 . s-a trecut în conservare o suprafata de 22.357 ha. Astfel. ACTIVITATEA DESFASURATA IN CADRUL OBIECTIVULUI 4. dintre care cele mai lungi sunt D1 D9. pentru care nu au fost solicitari de apa din partea beneficiarilor de teren si 3. cu vane hidraulice de nivel constant.70 m sub nivelul marii. întretinere si reparatii a lucrarilor de îmbunatatiri funciare. Dealungul canalelor sunt prevazute linii electrice si drumuri de exploatare. în care sunt amplasate 9 nave – statii de pompare. 221+ 600. In anul 2008 au fuctionat numai 58 statii de pompare pentru care exista contracte semnate cu beneficiarii terenurilor. Metoda de udare este aspersiunea pe întreaga suprafata cu statii de pompare si conducte ingropate. Distributia apei pe canalele principale este automatizata. Debitul de apa prelevat la statia de pompare este de 168 mc/s.activitatea desfasurata Activitatea desfasurata în Unitatea de Administrare Braila Sud este de exploatare. Se constata o diminuare a cerintei de apa a beneficiarilor agricoli datorita dificultatilor financiare ale acestora. cu o lungime totala de 359. Priza sistemului este construita pe Dunare la km.

In anul 2008 au functionat numai 20 statii de pompare.982 ha Apa se evacueaza prin pompare de pe intreaga suprafata.pe o suprafata de 18. SPE 1-6) care descarca apa in canalul CCE din amenajarea Terasa Brailei. Canalele de desecare au o lungime de 419 km. In anul 2008 numai 5 statii au fost functionale. Priza este comuna cu amenajarea Ialomita-Calmatui si Calmatui-Gropeni-Chiscani. în scopul maririi efectului drenant al acestor depresiuni. fiind mai dense în partea centrala a perimetrului unde predomina ariile depresionare cu soluri freatic umede. Cel mai important sistem de desecare de pe teritoriul judetului Braila (partea de est) este sistemul de desecare C1. Captarea debitelor se face la km 221+650.092 ha In cadrul amenajarii Ialomita – Calmatui.403 ha Lucrarile de desecare se întind pe 63 % din suprafata sistemului. lucrarile de drenaj au fost executate în depresiunile cu terenuri saraturate.pe o suprafatã de 12. Irigatii pe o suprafata de 32.evacuare. Desecare . Intreaga suprafata este irigata prin aspersiune. cu statii de punere sub presiune si agregate termice de pompare. SC EXPERCO-ISPIF SRL 9 .Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud b. Acest lucru se realizeaza prin 7 statii pompare evacuare (SPE Maxim Gorki. Desecare . Canalul CCE evacueaza gravitational apa in Dunare in apropierea localitatii Gropeni. 6 canale de distributie si 39 statii de pompare irigatii (4 SRP si 35 SPP). în apropierea localitatii Spiru Haret. dimensionat pentru un debit de 42. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru sunt: a. Evacuarea apelor din sistemul Ialomita – Calmatui se realizeaza prin 37 statii de pompare .670 ha Sursa de apa o constituie fluviul Dunare. Starea acestora este in general buna.1 mc/s si este refulat in canalul de aductiune CA Lunca. c.4 mc/s) se evacueaza gravitational în râul Calmatui.pe o suprafata de 74. Debitul prelevat pentru Terasa Viziru este de 27. al ameliorarii solurilor si al îmbunatatirii conditiilor litologice de ansamblu. b. Canalele de desecare au o lungime de 404. In anul 1987 el a fost reversibilizat – permitând atât evacuarea apelor de desecare cât si alimentarea cu apa a orezariei Bertesti. Schema hidrotehnica este formata din canalul de aductiune CA terasa.336 km.1 mc/s (debit suplimentar necesar pentru amenajarea Calmatui-Gropeni). Colectorul C1 (Q=10. Drenaj .

cu lungimea de 215. In prezent functioneaza 11 statii de pompare pentru irigatii. Intreaga suprafata este irigata prin aspersiune cu statii de pompare (32 buc).613 ha Sursa de apa pentru alimentarea incintei Calmatui – Gropeni – Chiscani o constituie fluviul Dunare. Drenaj .613 ha. Suprafata amenajata pentru irigatii este de 15.pe o suprafata de 9. captarea debitelor facandu-se prin statia IM Gheorghiu din amenajarea Ialomita-Calmatui si care alimenteaza 6 amenajari.791 ha prin pompare (SPE Dervent) in râul Buzau.511 ha SC EXPERCO-ISPIF SRL 10 . din care : aspersiune cu SPP 7. Reteaua de canale are o lungime de 72. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci sunt: a. prin trei puncte de pompare situate la km 190. In anul 2008 au functionat numai 6 statii de punere sub presiune pentru care au fost semnate contracte cu beneficiarii de teren.114 ha in raul Calmatui si pe 1. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-GropeniChiscani sunt: a.09 km.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud c. Irigatii pe o suprafata de 26. Canalul principal de alimentare a amenajarii este CA1 in lungime de 28. Bordei) avand rolul de coborare a nivelului freatic.905 ha Reteaua de desecare consta din canale principale si secundare. b.102 ha inundare 8. Desecare .. De la aceste statii de pompare apa este condusa prin reteaua de canale de aductiune – distributie la amenajarile interioare unde prin intermediul celor 14 statii de pompare presiune este distribuita prin aspersiune. pentru care au fost incheiate contracte. impermeabilizat cu dale mari (deteriorate pe o suprafata de 5 %). 203 si 208.52 km.pe o suprafatã de 284 ha Este amplasat in zonele joase ale Terasei Viziru (Liscoteanca. Irigatii pe o suprafata de 15. Evacuarea se face gravitational pe o suprafata de 8.170 km si este in totalitate impermeabilizata.802 ha Sursa de apa o constituie fluviul Dunare.

de a apara terenurile agricole riverane la viiturile apelor. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau sunt: a. zone descoperite prin lipsa perdelelor de protectie intre km 42+250-51+250 si km 28+750-30+200. Drenaj pe o suprafata de 569 ha Este amplasat în zonele joase ale Incintei Calmatui – Gropeni – Chiscani având rol de coborâre a nivelului freatic. tot in raul Buzau. Irigatii pe o suprafata de 14. c. Diguri în lungime de 57. Statia de pompare evacuare este nefunctionala. II. Este necesara planterea de perdele de protectie pe aceste zone pentru a evita eroziunea de mal. respectiv prin pompare din raul Buzau in acest lac.813 ha in raul Buzau si de pe 925 ha gravitational. Desecare pe o suprafata de 16. d. Se mentioneaza ca sunt unele zone critice.560 ha Apa se evacueaza prin pompare de pe întreaga suprafata. Statiile care sunt in functiune anul acesta sunt in numar de 16 pentru care exista contracte semnate. prin statia IM Gheorghiu.738 ha Apa este evacuata prin pompare de pe 1. prin statia de pompare SRP IV care alimenteaza canalul CA1C. Desecare pe o suprafata de 2.54 mc/s.75 km. iar digul de compartimentare din dreptul comunei Schei are o lungime de 5. în Dunare. prin potentialul lor operational asigura functiile esentiale ce le revin. Acest lucru se realizeaza prin 13 statii de pompare evacuare. Intreaga suprafata este irigata prin aspersiune iar tipul de amenajare este cu statii de punere sub presiune cu conducte ingropate. Un debit de 6 mc/s este adus din Dunare pe magistrala de irigatie a judetului.54 mc/s se asigura din acumularea Jirlau. In prezent fuctioneaza 8 statii de pompare evacuare. b.611 ha Sursa de apa o constituie fluviul Dunare prin intermediul schemei hidrotehnice a amenajarii Ialomita-Calmatui. toamna si iarna. III).00 km. sunt situate de-a lungul fluviului Dunare pe o lungime de 52. iar diferenta de 3.75 km Lucrarile de îndiguire. SC EXPERCO-ISPIF SRL 11 .Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud b. Debitul total necesar alimentarii cu apa a sistemului este de 9. Digurile ce constituie linia de aparare Calmatui – Gropeni – Chiscani (compartimentul I.

metal. Reteaua de desecare cuprinde 449.8 km de canale. Drenajul este realizat din tuburi de ceramica clasice.H.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui sunt: a. c. Alimentarea cu apa a sistemului B.pe o suprafata de 20. si anume: SRP 1+3. tabla.548 ha Amenajarile de drenaj. Canalul CA1 este alimentat de statia de repompare SRPA III din cadrul amenajarii Ialomita – Calmatui. Puterea instalata în sistem pentru irigatii este de 20 MW. PVC. SRP 1C. Suprafata amenajata pentru irigatii este de 23.pe o suprafatã de 2. din care 6 in functiune in 2008 cu contracte semnate pentru irigarea suprafetelor deservite de aceste statii si o statie de repompare a apei. carton asfaltat etc. Amenajarile de irigatii sunt constituite în principal dintr-o retea de canale deschise în lungime de 50. b. Desecare .504 km. Calmatui se face din canalul CA1. care cuprind o suprafata de 2. SC EXPERCO-ISPIF SRL 12 . Drenaj . care debuseaza în albia regularizata a râului Calmatui. care alimenteaza mai multe sisteme hidroameliorative). SRP 4.460 ha.460 ha Sursa de apa pentru irigatii o constituie fluviul Dunare (statia IM Gheorghiu din sistemul Ialomita – Calmatui. în vederea preîntâmpinarii înmlastinirii sau saraturarii. 4.548 ha. o retea de conducte sub presiune în lungime de 475 km si 16 statii de punere sub presiune.790 ha. din care: aspersiune cu SPP 22. plasa sudata. Unitatea de Administrare Braila Sud procura materiale de constructie când primeste fonduri pentru reparatii.2 Materiale de constructie Materialele folosite la reparatii sunt: ciment. conducte beton. Irigatii . ceramica. inundare 670 ha.478 ha Datorita conditiilor locale – regimul apelor freatice – în acest sistem a fost necesar sa se prevada o retea de desecare generalizata. Reteaua de canale este prevazuta cu constructii hidrotehnice necesare (podete etc). au drept scop eliminarea excesului de apa din punctele cele mai nevralgice. prin intermediul a trei statii de repompare.pe o suprafata de 23.

Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 4. Se poate considera ca lucrarile analizate nu produc ape uzate.2 m în zonele cu regim acvic. Lucrarile de îmbunatatiri funciare care fac obiectul prezentei documentatii nu produc ape uzate. 1 . rolul desecarii a fost acela de a evacua apele din incintele indiguite si de coborare si mentinere a nivelului freatic la cote care sa asigure dezvoltarea normala a culturilor agricole. odata cu introducerea sistemelor de desecare si drenaj s-a constatat o mentinere a nivelului apei freatice la cote de cca. efluenti tehnologici si menajeri Alimentarea cu apa a amenajarilor hidroameliorative din cadrul Unitatii de Administrare Braila Sud se face din Dunare. Lucrarile de desecare si drenaj. nu exista un stoc de materiale. in râul Calmatui si râul Buzau. acesta se împrastie în SC EXPERCO-ISPIF SRL 13 .5 Alimentarea cu apa. Astfel. prezentata în capitolul 3 din Bilantul de mediu. 4. Prin sistemele de desecare se pot evacua accidental în emisar poluanti ce nu sunt ai beneficiarului lucrarii prezente.4 Emisii in atmosferã In zona studiata nu sunt emisii atmosferice poluante. pesticide) poate produce un impact negativ. Aceste ape sunt captate de reteaua de canale de desecare si tuburile de drenaj si evacuate gravitational sau prin pompare în Dunare. In lunca.6 Producerea si eliminarea deseurilor Activitatile desfasurate în cadrul amenajarilor hidroameliorative produc numai deseuri tehnologice: pamânt amestecat cu materii organice rezultat în urma decolmatarii si defrisarii vegetatiei ierboase de pe ampriza canalelor de desecare. 4. care au fost executate dupa introducerea irigatiilor. Principalul posibil poluator este posesorul terenului agricol. In prezent. sau odata cu irigatia pe zonele joase. pe zonele unde s-a observat exces de umiditate.3 Stocarea materialelor Materialele necesare reparatiilor se stocheaza în magaziile din dotare. 4. Se poate spune ca aceste lucrari si-au atins scopul. au avut ca scop coborârea nivelului freatic. doar evacueaza apele provenite din excesul de umiditate. care prin lucrarile agricole (în special îngrasaminte.

laboratorul fix de instructiuni si testari). rezultând pe parcursul repararii lucrarilor. desecari si diguri si a constructiilor hidrotehnice. Aceasta persoana verifica fisa postului fiecarui angajat. care în prezent nu exista în arealul studiat. dale deteriorate. aceste materiale. în general. 10 . Electromotoarele pompelor fiind în cladiri închise nu produc zgomot în atmosfera si deci nu deranjeaza ecosistemele din apropiere. 4. prin araturi. decât la statiile de pompare (incinta si posturi trafo).11 Securitatea zonei Securitatea zonei este asigurata prin: împrejmuirea întregului perimetru construit (statii de baza).8 Protectia si igiena muncii Personalul aferent în exploatarea amenajarilor hidroameliorative din Unitatea de Administrare Braila Sud a luat cunostinta si este obligat sa respecte normele specifice de protectia muncii. cu gard din beton sau plasa de sârma. se incorporeaza în sol.20 cm pe malurile canalului si ulterior. urmarirea de catre personalul specializat a bunei functionari a retelei de irigatii. supravegherea instalatiilor din statii de catre electromecanici. pentru a putea efectua lucrari de întretinere si reparatii necesare.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud - straturi de cca. Pentru acestea sunt prevazute o serie de masuri privind prevenirea si stingerea incendiilor. conducte. interzicerea accesului persoanelor straine în incintele împrejmuite sau în apropierea instalatiilor. 4.10 Zgomot si vibratii In cadrul obiectivelor studiate nu exista surse de zgomot. Aceasta activitate este urmarita de o persoana autorizata din Unitatea de Administrare Braila Sud care este în subordinea directa a Inspectorului sef. energia electrica fiind utilizata pentru actionarea motoarelor din statiile de pompare. 4.7 Alimentarea cu energie electrica Se face din sistemul national. SC EXPERCO-ISPIF SRL 14 .9 Prevenirea si stingerea incendiilor In amplasamentul lucrarilor de îmbunatatiri funciare nu se gasesc surse generatoare de incendiu. tine registrul de evidenta a accidentelor si urmareste respectarea normelor de protectia muncii (echipamente de protectie. 4. sunt reutilizate (podete etc). 4.

Din totalul suprafetei agricole a judetului 91% dispune de lucrari de îmbunatatiri funciare. Câmpia Baraganului de Nord sau Câmpia Brailei si Baraganul Central a contituit obiectul unor studii si cercetari efectuate atât înainte de a se preconiza amenajarea unor mari sisteme de irigatii în aceasta zona precum si cu prilejul proiectarii lucrarilor de îmbunatatiri funciare. care este factorul principal. jud. Mentinerea indelungata pe aceeasi suprafata a unui regim secundar acvic conduce la aparitia gleizarii si înmlastinirii secundare asociata uneori cu salinizare si/sau alcalizare.Terasa Ialomita-Calmatui 6. Braila. str. ICPA si SCCASS Braila – cu obiectiv principal solul). Ridicarea nivelului freatic imprima solurilor un regim secundar acvic. Astfel.40% SC EXPERCO-ISPIF SRL 15 .12 Administratie Unitatea de Administrare Braila Sud este in subordinea ANIF-RA Sucursala Teritoriala Arges-Ialomita-Siret.Terasa Viziru 6.73%-35. Principala caracteristica a evolutiei solurilor în regim irigat este data de influenta nivelului freatic asupra solului. CALITATEA SOLULUI 5. stufãrisuri etc. vechimea sistemului. litologice.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 4.13. cat si pe parcursul exploatarii acestora (SCCASS Braila . in perioada 2000-2008.96%-23. geotehnici etc) si antropici (pierderile de apa din canalele si aplicarea defectuasa a irigatiilor fara respectarea regulamentelor de exploatare). 5. tipul de amenajare si metodele de udare folosite. In privinta cauzelor care au contribuit la ridicarea nivelului freatic. Cercetarile efectuate au pus în evidenta cei doi factori principali: naturali (regimul climatic. Modul cum actioneaza acesti doi factori difera de la o amenajare hidroameliorativa la alta în functie de conditiile orografice. In prezent se constata o coborare a nivelului freatic ca urmare a perioadei secetoase din ultimii ani si aplicarea irigatiilor pe suprafete restranse fata de capacitatea sistemelor. Astfel. desecari) s-au redat în circuitul agricol terenurile ocupate anterior de balti. in cadrul amenajarilor hidroameliorative s-au aplicat irigatii in procent de : . aceste lucrari au modificat balanta fondului funciar.ICITID Baneasa – ce au monitorizat nivelele si chimismul apelor freatice. ajungând astazi. hidrogeologici.64% .1 Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat Prin lucrarile de îmbunatatiri funciare (îndiguiri. acestea imbraca aspecte deosebit de complexe. Vapoarelor nr. judetul Braila fiind judetul cu ponderea cea mai mare a suprafetei cu lucrari de îmbunatatiri funciare din totalul suprafetei agricole. la un procent de 80% teren agricol.

Stratul freatic este format din nisipuri fine sau nisipuri prafoase.70% 9.02% Gradul de mineralizare a pânzei freatice.azotul nitric din sol. Se constata o reducere a gradului de mineralizare.Bazin Hidrografic Calmatui 1. fenomenul de degradare secundara se poate accentua.Calmatui-Gropeni-Chiscani . In ultimii ani când suprafete irigate au fost foarte reduse.pesticide.90% 3. Redresarea nivelului freatic se realizeaza prin actiunea de desecare si drenaj a zonelor depresionare. plantele au consumat rezerva de apa din sol favorizând ridicarea sarurilor si cantonarea lor între 0. în general din îngrasaminte.Gradistea-Faurei-Jirlau . SC EXPERCO-ISPIF SRL 16 .Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud . Astfel irigatia în cadrul amenajarilor hidroameliorative capata importanta unei masuri tehnice preventive . cu consecinte negative asupra calitatii solurilor exploatate în conditii de irigare din zona studiata pentru pastrarea calitatii acestor soluri.15%-10. se propun urmatoarele masuri: monitorizarea principalelor însusiri de calitate a solurilor fertile si/sau ameliorate pentru semnalarea la timp a cauzelor si sensului modificarilor acestor factori. Sub aspectul conditiilor naturale terenurile din cadrul amenajarilor analizate se caracterizeaza printr-un potential natural ridicat de acumulare a apelor excedentare din precipitatii sau din pierderi de apa prin infiltratie din reteaua de canale de irigatie.00%-20. In scopul prevenirii evolutiei negative a factorilor pedohidrologici. supravegherea aplicarii tehnologiilor ameliorative si agricole. corespunzatoare regulamentelor si normativelor stabilite. Solurile au o textura medie pe cea mai mare parte din suprafete .40% 2.5 m.2 Efecte potentiale ale activitatilor invecinate Ca surse potentiale de poluare a solurilor în zona studiata sunt: . . favorizând acumularile de apa si ridicare a nivelului freatic uneori la peste 3 m. a avut si are un rol principal în evolutia solurilor în functie de adâncimea nivelului freatic si de cota terenului. ceea ce favorizeaza infiltrarea usoara a apelor în exces care ajung repede în stratul freatic.30%-34. are o grosime redusa (2-5 m) si este situat pe soluri cu o capacitate naturala redusa de drenaj.nitrati .ameliorative de conservare si protectie a fertilitatii solurilor. pâna la anihilare. Fenomenul de degradare secundara se atenueaza mult. acolo unde exista un drenaj natural bun sau o retea de drenuri subterane cu o buna functionalitate. Prin lipsa aportului suplimentar de apa din irigatii. 5.5-1.20%-23.Ianca-Surdila-Greci . concomitent cu obiectivul de asigurare a cerintei de apa a plantelor agricole si de valorificare a capacitatii productive a solului. în perioadele de seceta.

ca urmare a monitorizarii acestora – sol si apa. Astfel. pe parcursul anilor. 5. modificând balanta fondului funciar. Lucrarile de îmbunatatiri funciare nu produc ape uzate. stufarisuri etc. floarea soarelui. în complex. 6. Aceste lucrari au produs o transformare a ecositemelor naturale în ecosisteme agricole (agroecosisteme). mai ales dupa anul 2000. Prin lucrarile de îmbunatatiri funciare s-au redat în circuitul agricol terenurile ocupate anterior de balti (zonele depresionare. 2. altadata existente în zona. 3. semnalat inca din perioada 1977-1980 (cercetari de teledetectie). porumb. In ultimii ani. se constata diminuarea aportului freatic din sursele de irigatii. SC EXPERCO-ISPIF SRL 17 . 8. extizându-se suprafetele cu culturi de grâu. suprafata aferenta culturilor cu necesar de apa mai mare precum soia.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud Datorita costurilor ridicate cantitatea de îngrasaminte si pesticide utilizate în agricultura fiind redusa se poate spune ca nu exista în zona poluare cu nitrati si pesticide. Lucrarile de îmbunatatiri funciare s-au executat etapizat. sfecla de zahar. datorita climatului arid din zona. Lipsa irigatiilor. tinând seama de modul de evolutie a factorilor de mediu (apa. fapt impus de schimbarile ce au avut loc pe suprafetele amenajate datorita modificarii factorilor de mediu. legumele. care fara apa necesara nu aduc sporuri de recolte . Amenajarile hidroameliorative. sol) în vederea protejarii acestora. pe baza reducerii suprafetelor irigate fata de perioadele anterioare. care prezentau exces de umiditate). 6. CONCLUZII SI RECOMANDÃRI a) Concluzii 1. Lucrarile de imbunatatiri funciare creeaza un microclimat umed care functioneaza ca o bariera (antropica) in fata extinderii fenomenului de desertificare din zona de sud a Moldovei. 7. 4. Chiar si la aceste culturi se aplica o tehnologie agricola simpla care nu duce la sporuri de productii daca nu se aplica irigatiile. Lucrarile de desecare din cadrul amenajarilor hidroameliorative se poate spune ca si-au atins scopul in mentinerea regimului hidrologic din zona. duce la o tendinta de diminuare a diversitatii de culturi. prin evacuarea apelor de suprafata în exces. ele doar evacueaza apele provenite din excesul de umiditate. cartoful. in perioadele cu precipitatii abundente si coborârea si mentinerea nivelului freatic la cote ce asigura o buna dezvoltare a plantelor. au fost completate cu lucrari. s-a redus. mentinându-se totusi unele formatiuni care sa pastreze biodiversitatea ecosistemelor naturale.

in care aportul adus prin irigatii a condus la diluarea mineralizarii apei freatice . 15. corelat cu tehnologii de lucrare a SC EXPERCO-ISPIF SRL 18 . km 28+750÷30+200). Aceasta s-a putut observa în ultimii ani când suprafata irigata a scazut foarte mult si totusi nivelele apei freatice au crescut în perioadele cu precipitatii.drenaj. sistemele de desecare putând fi vectori de poluare (transporta poluanti catre emisar). fiind influentat de temperaturile tot mai ridicate si de precipitatiile reduse. care faciliteaza migrarea sarurilor in profilul solului. obiectivelor si asezarilor omenesti din luncile indiguite sunt intocmite “Planuri de aparare impotriva inundatiilor”. Digurile de aparare sunt în stare buna. 13. La acestea au contribuit existenta unor strate cu permeabilitate redusa spre suprafata. gradul de mineralizare se mentine aproximativ constant.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 9. Sucursala teritoriala Arges-Ialomita-Siret. Exista totusi o zona critica. Se constata totusi o reducere a gradului de mineralizare in cadrul unor amenajari. 11. Pentru apararea impotriva inundatiilor a terenurilor. unde lipsesc perdelele de protectie (km 42+250÷51+250. prin evaporatie. Evolutia solurilor în zona studiata este legata de ridicarea nivelului freatic. revizuite anual. Posibila sursa de poluare din zona sunt tehnologiile de cultivare a terenurilor agricole. Sub aspectul continutului de materii organice si azot total se constata unele apropieri de cele initiale si corespunzator tipurilor de sol existente în amenajarile hidroameliorative. 12. Aplicarea corecta a irigatiei si asigurarea controlului apei freatice (desecare. dar fara ca acestea sa fie factorul principal. Din punct de vedere chimic nu se observa o modificare esentiala a indicatorilor chimici principali. Nu s-a observat o agravare a starii de eroziune a solurilor. Se poate afirma ca lucrarile de îmbunatatiri funciare. 14. fiind totusi mentinute la cote acceptabile prin functionarea sistemului de desecare . In evolutia starii fizice a solurilor nu au aparut fenomene evidente de tasare datorita irigatiei (daca au existat au fost în primii 3-4 ani de la intrarea în functiune a sistemelor si au fost remediate pe parcurs). drenaj). precum si de pierderile de apa din canalele de irigatii si prin norme de udare peste capacitatile de câmp (mai ales în perioada de început a irigatiilor). activitatea de supraveghere si întretinere fiind în atentia permanenta a ANIF-RA. 17. acolo unde s-au aplicat irigatiile pe suprafete mici si unde lucrarile de baza le reprezinta amenajarile de desecare. in cadrul amenajarii Calmatui-Gropeni-Chiscani. Ridicarea nivelului freatic este determinatã în principal de precipitatii. 16. 10. Aprovizonarea cu fosfor si potasiu este în general buna. în general au avut un rol pozitiv în evolutia calitatii solului. cu desemnarea zonelor critice si masurilor ce trebuie luate in perioadele cu nivele ridicate.

din punct de vedere al protectiei mediului. se recomanda mentinerea retelei de desecare in stare buna de functionare. 3. decolmatarea sistemelor de drenaj. In conditiile specifice zonei aceste lucrari de întretinere trebuie sa aiba o frecventa mai mare decât în alte judete. Mentinerea unor niveluri permanente scazute în reteaua de desecare astfel încât sa se resimta efectul drenant al acestora pe durate cât mai îndelungate. Despotmolirea. a amenajarilor de imbunatatiri funciare din cadrul Unitatii de Administrare Braila Sud. O data cu obtinerea fondurilor de reparatii se recomanda initierea unui program de reparatii si refacere a captuselilor si a rosturilor la canale pentru reducerea pierderilor de apa. constituie mijlocul principal pentru prevenirea degradarii factorilor de mediu. SC EXPERCO-ISPIF SRL 19 . evitarea acumularilor masive în stratul freatic si evacuarea permanenta a apelor colectate de reteaua de drenaj. Urmarirea evolutiei nivelului si chimismului apei freatice si solului prin reluarea monitorizarii si luarea masurilor ce se impun ca urmare a evolutiei acestor factori. executarea constanta a lucrarilor de decolmatare. 4. 8. 5. 6. Initierea unui regim de exploatare la nivel tehnic superior care sa urmareasca în esenta reducerea pierderilor de apa. Aplicarea normelor de udare diferentiate pe zone în functie de nivelul si calitatea apei freatice.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud pamântului. b) Recomandari 1. 7. se poate trage concluzia finala ca activitatea desfasurata este compatibila cu cerintele protectiei mediului si a cadrului uman de viata. de institute specializate. In urma analizarii. precum si refacerea retelei de puturi de observatie. Pentru pastrarea gradului de mineralizare la niveluri acceptabile. înlaturarea vegetatiei de pe canalele de desecare. de regimul de precipitatii si de stadiul de dezvoltare a culturilor. cosirea si tratarea cu ierbicide a vegetatiei de pe intreaga retea de desecare in vederea asigurarii functionarii la parametri proiectati. de tipul de sol. Fata de anul 1999 cand s-a intocmit ultimul bilant de mediu nu au aparut modificari esentiale in starea lucrarilor si a calitatii factorilor de mediu. Se recomanda acest control sa se faca. Respectarea regulamentelor de exploatare si intretinere pentru amenajarile hidroameliorative întocmite de proiectant la punerea în functiune a sistemelor si cu modificarile ulterioare intervenite ca urmare a evolutiei si transformarilor aparute în cadrul amenajarilor. 2. 18. în special în zonele cu potential de degradare.

Guvernul Olandei. modificata si completata cu Legea 233/2005. combaterea eroziunii de mal prin consolidari cu fascine. VERIFICAT. grifoane în vecinatatea digurilor) ce pot apare la ape foarte mari datorita curentilor subterani critici si aplicarea masurilor specifice. ceea ce nu mai corespunde în totalitate actualelor conditii generate de aplicarea Legii 138/2004. Aducerea si mentinerea sectiunii transversale a digurilor la parametrii proiectati. exploatarea rationala a masei lemnoase din zona dig-mal si înlocuirea imediata a arborilor taiati cu specii ca: salcia. 10. întrucît este o cultura rentabila. la baza taluzelor. In acest sens un rol important l-a avut si il are prin programele sale de asistenta financiara si consultanta. PFARE.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 9. Banca Mondiala. Lucrarile de îmbunatatiri funciare au fost concepute pentru exploatarea dirijata pe suprafete mari. ameliorativ si productiv. Ing. plopul. observarea atenta si marcarea punctelor periculoase (scurgeri pe taluze. BERD. datorita unor acorduri semnate de Guvernul Romaniei. Lucrarile de îmbunatatiri funciare necesita modernizari. au putut fi atrase fonduri semnificative din partea unor donori si agentii internationale (cum sunt BIRD. supravegherea permanenta a digurilor si interventia promta în remedierea oricaror deficiente în special în punctele critice mentionate. placi de stufit sau prin aplicarea pe taluz a unor panouri din polietilena. Dupa anul 2000. reabilitari. urmarirea realizarii si mentinerii unei plantatii de protectie continua si viguroasa în zona dig-mal. Asigurarea în exploatare a unui regim hidrologic al teritoriului care sa realizeze mentinerea la adâncimi relativ constante a apei freatice si continuitatea procesului de levigare a sarurilor solubile cu mentinerea sarurilor la baza profilului de sol (100120 cm). Doinita BRATU SC EXPERCO-ISPIF SRL 20 . O particularitate care trebuie reconsiderata în mod obligatoriu datorita efectului dublu. Maria TORJE INTOCMIT. destinate inclusiv reabilitarii si retehnologizarii infrastructurii de imbunatatiri funciare din tara noastra. GEF etc). Sing. în acest scop este necesara restabilirea functionalitatii amenajarilor orizicole. 13. o constituie cultivarea orezului. 12. 11.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->