Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud

A. RAPORT CU PRIVIRE LA BILANT DE MEDIU NIVEL I 1. INTRODUCERE 1.1 Obiectivul lucrarii Obiectivul documentatiei este obtinerea autorizatiei de mediu pentru lucrarile de îmbunatatiri funciare din Unitatea de Administrare Braila Sud, aflata in subordinea ANIF-RA Sucursala Teritoriala Arges-Ialomita-Siret, Judetul Braila, cu urmatoarele amenajari hidroameliorative: Terasa Ialomita-Calmatui, Terasa Viziru, Ianca-SurdilaGreci, Calmatui-Gropeni-Chiscani, Gradistea-Faurei-Jirlau, Bazin Hidrografic Calmatui. Documentatia a fost întocmita în conformitate cu Ordinul nr. 184/1997 al MAPPM pentru aprobarea procedurii de realizare a bilantului de mediu, anexa 2 si anexa 2.1. Lucrarile care fac obiectul bilantului de mediu din Unitatea de Administrare sunt: irigatii, desecari, drenaje, diguri. Amenajarile hidroameliorative sunt: - Terasa Ialomita-Calmatui are urmatoarele capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii 137.289 ha - suprafata amenajata pentru desecare 74.403 ha - suprafata amenajata pentru drenaj 12.092 ha - statii de pompare irigatii 273 buc. - statii de pompare desecare 37 buc. - canale de irigatii 359,2 km - canale de desecare 419,0 km - Terasa Viziru cu urmatoarele capacitati : - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - suprafata amenajata pentru drenaj - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare - Ianca-Surdila-Greci cu capacitatile urmatoare: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare

32.670 ha 18.982 ha 284 ha 39 buc. 7 buc. 121,920 km 404,336 km

26.802 ha 9.905 ha 32 buc. 1 buc. 72,170 km 215,09 km

SC EXPERCO-ISPIF SRL

1

Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud

- Calmatui-Gropeni-Chiscani – capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - suprafata amenajata pentru drenaj - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare - diguri - Gradistea-Faurei-Jirlau cu urmatoarele capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare - Bazin Hidrografic Calmatui – capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - suprafata amenajata pentru drenaj - statii de pompare irigatii - canale de irigatii - canale de desecare 1.2 Scopul lucrarii

15.613 ha 16.560 ha 569 ha 14 buc. 13 buc. 34,50 km 292,60 km 57,75 km

14.611 ha 2.738 ha 38 buc. 1 buc. 40,440 km 76,733 km

23.460 ha 20.478 ha 2.548 ha 17 buc. 50,504 km 449,800 km

Scopul bilantului de mediu este acela de a stabili daca amenajarile de îmbunatatiri funciare in cadrul desfasurarii activitatii specifice au si impact negativ asupra factorilor de mediu. Pentru aceasta s-a consultat documentatia existenta pentru fiecare amenajare, s-au cules date din teren si au fost facute investigatii asupra unor amplasamente cu probleme înainte si dupa executia amenajarii. 1.3 Legislatii si prescriptii privind protectia mediului utilizate La întocmirea bilantului de mediu s-a utilizat legislatia în vigoare privind reglementarile protectiei mediului si anume: a) Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată de Legea 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare b) Legea apelor nr. 107/1996, completata cu O.1671/2007 (MMDD) c) Legea imbunatatirilor funciare nr. 138/2004; HG 1309/2004; HG 1872/2005 d) Legea protectiei muncii nr. 319/2006

SC EXPERCO-ISPIF SRL

2

republicat in 26.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud e) Ordinul nr. . Amenajarea hidroameliorativa Terasa Ialomita-Calmatui a fost executata in perioada 1977-1987 si este situata in jumatatea estica a Baraganului de Nord si Central.la est cu amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani . 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilantului de mediu In scopul stabilirii limitelor admisibile privind poluarea mediului s-au utilizat urmatoarele prescriptii: f) PD5 – 1994 Instructiuni tehnice departamentale pentru proiectarea digurilor de aparare impotriva inundatiilor (MLPAT) g) GE 027 – 1997 MLPAT Ghid de proiectarea lucrarilor de aparare si consolidarea taluzelor la canale si diguri h) HG 188/2002 Normele privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa „‟NTPA – 001‟‟ i) Ordin nr. 536/1997 pentru Normele de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata a populatiei.1 Localizare si topografie a.la vest cu limita judetului Buzau.1996 k) Ordin nr. 1957 / 1995 privind aprobarea Normelor de medicina muncii.la nord cu amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui . Partea III. in spatiul cuprins intre lunca fluviului Dunarea si luncile raurilor Ialomita si Calmatui. SC EXPERCO-ISPIF SRL 3 . fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice si “Normativ cadru de dotare cu materiale de aparare impotriva inundatiilor si ghetarilor” Prevederile acestor prescriptii sunt obigatorii. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZARE 2. . . Zona este cunoscuta sub denumirea de campia Strachina si face parte din cadrul unitatii majore Baraganul Ialomitei. Aspectul general al campiei este acela de «camp» cu o inclinare usoara de la nord catre sud si de la vest catre est.03. Sistemul hidroameliorativ Ialomita-Calmatui se invecineaza : . 2. HG 8/2004. completat cu HG 1/2002. 756/1997 Reglementari privind evaluarea poluarii mediului (sol) l) STAS 4273/1983 Incadrarea in clase de importanta a constructiilor hidrotehnice m) Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile n) ICPA Metodologia elaborarii studiilor pedologice . HG 7/2007 j) Ordin nr. Indicatori ecopedologici 1987 p) HG 1286/2004 Regulament de aparare impotriva inundatiilor.la sud cu raul Ialomita .

la sud . Crovurile sunt prezente cu o frecventa de 1 crov la cca. slab fragmentate. . Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau a fost executata intre anii 1985-1987 si pusa in functiune intre anii 1987-1990.la nord cu sistemul hidroameliorativ Noianu-Chiscani. Stanca. pe malul stang al raului Buzau fiind cel mai indepartat sistem hidroameliorativ fata de fluviul Dunarea avand urmatoarele limite: .la vest cu amenajarea hidroameliorativa Terasa Brailei si lantul de comune: Tichilesti. care face parte din campia Baraganului de Nord. din incinta indiguita Calamtui-Gropeni-Chiscani. intre km 227 amonte si km 175 aval al fluviului. Stancuta Noua. in albia majora a fluviului Dunarea. .la sud cu amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui. . fiind situata in extremitatea vestica a judetului Braila. Polizesti si Gura Gârlutei. Tibanesti. Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci a fost executata intre anii 19851990 si este situata in partea de vest a judetului Braila avand un relief specific Campiei Brailei reprezentand alternante de arii largi depresionare si platforme intinse fragmentate de brate parasite ale raului Bazau si vai cu scurgere intermitenta uneori torentiala. 200ha. d.la sud cu amenajarea hidroameliorativa Ialomita .amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui. cu altitudine medie de 20 m. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru se invecineaza : .la nord cu amenajarea hidroameliorativa Terasa Brailei. . c. Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani se invecineaza: . Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru a fost executata intre anii 1969-1974 si este situata in Campia Viziru. Tufesti.la nord limita teritoriala a judetului Braila cu judetul Buzau. grinduri.la est cu fluviul Dunarea si bratele Caleia si Lata Stanca. cu interfluvii largi.la est cu Lunca Dunarii intre localitatile Gropeni si Stancuta. .la nord raul Buzau.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud b.Calmatui. privaluri.la vest . .limita teritoriala a judetului Braila cu judetul Buzau. Amenajarea Ianca-Surdila-Greci are urmatoarele limite geografice: . Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani a fost executata incepand cu anul 1950 si este situata in partea de sud-est a judetului Braila. SC EXPERCO-ISPIF SRL 4 . depresiuni care determina denivelari de pana la 2 m. . e. care afluiaza spre raul Calmatui.la vest cu amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci.la est . Cotele terenului sunt cuprinse intre 4-7 m. . Microrelieful incintei este accidentat datorita numeroaselor balti. Gropeni.Terasa Viziru si Terasa Brailei. pe malul stang. .

la est cu incinta Calmatui-Gropeni-Chiscani. nisipuri si argile. Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui a fost executata in perioada 1982-1987 si este situata in estul Campiei Baraganului pe ambele maluri ale raului Calmatui.la nord cu sistemele hidroameliorative Ianca-Surdila-Greci si Terasa Viziru. fapt ce a determinat acumularea de pietrisuri. . Esna si Lacul Dulce). Lacul Sarat. la nord-est amenajarea Lunca Rau Buzau. Dupa schimbarile climatice. Seaca. care cuprinde o parte din Câmpia Baraganului de Nord (Câmpia Brailei) si o parte din Câmpia Baraganului Central (zona dintre limita de sud a judetului si râul Calmatui). Cel mai mare grad de fragmentare al terenului se intalneste pe suprafata ocupata de amenajarea Ialomita-Calmatui. Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui se invecineaza: .Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud - la sud raul Buzau. astfel ca la sfârsitul pleistocenului inferior si la începutul pleistocenului mediu apare o transgresiune. .la vest cu limita judetului Buzau. Buzau si Calmatui. s-a separat o formatiune geomorfologica unitara. In depresiunile mai adanci au aparut lacuri sarate alimentate din precipitatii si din panza freatica (Lacul Alb. 2. Plopu.Calmatui. Procesul acumulativ s-a desfasurat de la începuturile levantinului pâna în cuaternar. Aspectul zonei este acela de «camp» cu o inclinare usoara de la nord catre sud si de la vest catre est. f. ceea ce asigura aici conditii mai favorabile unui echilibru hidrogeologic prin efectul drenajului local exercitat de formele depresionare ale terenului. Comaneasca.2 Geologia si hidrogeologia In cadrul Câmpiei Române. Macro si microrelieful sunt factori care au o importanta prioritara in cunoasterea «mecanismelor» naturale din zona. nivelul Marii Negre a variat. Depresiunile interioare din campia inalta manifesta un drenaj local care este cu atat mai intens cu cat depresiunea este mai adanca. Relieful judetului Braila este de origine acumulativa pe o grosime ce merge pâna la 400 m. Campia inalta are un anumit grad de framantare – respectiv alternante de platforme si arii largi depresionare pe care s-au format crovuri sub efectul vanturilor si prin tasari locale. la est raul Buzau.la sud cu amenajarea hidroameliorativa Ialomita . la vest limita teritoriala a judetului Braila cu judetul Buzau. In cadrul acestor macrounitati morfologice se individualizeaza lunca Dunarii si luncile raurilor Siret. SC EXPERCO-ISPIF SRL 5 . .

intre 5-10m. Numai in zonele marginale ale lacurilor si in zonele centrale ale ariilor depresionare nivelul freatic se situeaza la adancimi mai mici de 2 m. conditionata de marea suprafata a terenurilor agricole pe care le ofera terasele si luncile ce alcatuiesc câmpia Baraganului de Nord. Siretului si Buzaului adancimile apei freatice sunt mai mari. Particularitatile litologice. existenta unor areale cu exces periodic de apa determinat de conditiile orografice specifice. El este drenat si alimentat catre fluviul Dunarea. existenta unui drenaj efectiv slab datorita configuratiei geomorfologice si hidrogeologice existente. gradul de mineralizare creste simtitor. Gradul de mineralizare al apei freatice este diferit existand o corelatie intre microrelief si concentratia in saruri a apei freatice.1 Istoricul amplasamentului Agricultura constituie ramura economica principala a economiei judetului (atât înainte cât si în prezent). Fiecarei unitati morfologice de relief îi corespunde un strat freatic independent. potentialitatea solutiilor de degradare prin compactare sau destructurare. 3. Stratul freatic al Campiei Ramnicului (malul stang al raului Buzau) este situat predominant la adancimi mai mari de 5 m.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud Situatia hidrogeologica a perimetrului este strâns dependenta de alimentarea cu apa a stratelor permeabile din subteran. Cadrul natural al zonei si implicit al judetului este caracterizat astfel: deficit climatic de apa însemnat. In aceste zone se deosebesc: Stratul freatic al Campiei Brailei care ocupa cea mai mare parte din teritoriul judetului Braila (cca. fiind mai mare in depresiuni datorita evapotranspiratiei favorizata de formele concave ale terenului. 38 %) are adancimi ale nivelului freatic intre 2-5 m in zonele centrale mai putin drenate. irigatii. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARII VIITOARE 3. la adancimi mai mici de 3 m. in jonele joase. existenta unor ape freatice mineralizate determinând degradari saline active si o potentialitate de degradare prin modificarea echilibrelor actuale sub influenta factorilor naturali si antropici. fiind consecinta drenajului eficient al vailor afluente. atingand valori de peste 25 g/l. In zonele de influenta drenanta ale luncilor Dunarii. La acestea se agauga SC EXPERCO-ISPIF SRL 6 . Stratul freatic din lunca Dunarii de caracterizeaza prin adancimi ale nivelului freatic de 12 m. apropierii nivelului freatic de suprafata si capilaritatea solului: la adancimi de 2-3 m continutul total de saruri este de 10-15 g/l. depresionare. hidrogeologice si pedologice au determinat realizarea unor amenajari complexe de desecare – drenaj.

Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani . la mentinerea si ameliorarea calitatii mediului. CD9A.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud unele avantaje ale climatului de stepa. SRP IVD. CD9. CS13. Amenajarea hidroameliorativa Ialomita-Calmatui s-a executat in perioada 19771987. CA1G. In fruntea acestui departament a fost ales Anghel Saligny . CA1I). imediat s-au executat lucrarile de desecare si amenajarea orezariei de la Stancuta. proiectare. Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau – lucrarile de amenajare s-au executat intre anii 1985-1987. CD7A. CA Terasa. CD5B. executie si întretinere a lucrarilor necesare asanarii. care a creat cadrul juridic pentru înfiintarea sub autoritatea Ministerului Agriculturii a Serviciului de Imbunatatiri Funciare (SIF) în atributii de studiere. CD10.2 Dezvoltarea viitoare In prezent nu se preconizeaza o extindere a lucrarilor de îmbunatairi funciare. Astfel în 1910 Carol I promulga “ Legea pentru punerea în valoare a pamânturilor din zonele inundate ale Dunarii”. SRPA 04 si canalele: CA Lunca. SRPA 03. 60%) si experienta de munca a populatiei locale. CD5A. SC EXPERCO-ISPIF SRL 7 . ponderea mare a populatiei judetului ocupata în agricultura (cca. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru a fost executata intre anii 1969-1974. îmbunatatirii si punerii în valoare a terenurilor inundabile. dupa care. in cadrul amenajarii Gradistea-Faurei-Jirlau s-a propus pentru reabilitare SB Visani. CD3. retehnologizare si exploatare rationala a acestora (in cadrul amenajarii Terasa Viziru s-a propus reabilitarea statiilor : SRPA 01. CD5. De aceea putem considera lucrarile de îmbunatatiri funciare ca lucrari cu o contributie majora la conservarea si utilizarea durabila a solului. SRPA 02. Lucrarile de îmbunatatiri funciare s-au executat etapizat în complex tinând seama de modul de evolutie a factorilor de mediu (apa. grosimea si fertilitatea cernoziomurilor foarte raspândite aici. CD3A. Lucrarile de îmbunatatiri funciare au preocupat statul român. sol) si de protejarea acestora. Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci s-a executat in perioada 19851990.indiguirea s-a realizat in perioada 1950-1957. înca de la începutul secolului. CA1C. 3. ci numai o reabilitare. CD7. Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui a fost executata in perioada 1982-1987.

SC EXPERCO-ISPIF SRL 8 .289 ha. ACTIVITATEA DESFASURATA IN CADRUL OBIECTIVULUI 4. dintre care cele mai lungi sunt D1 D9. In anul 2008 au fuctionat numai 58 statii de pompare pentru care exista contracte semnate cu beneficiarii terenurilor. Priza este formata dintr-un golf sapat în malul drept al Dunarii pâna la cata de minus 2. s-a trecut în conservare o suprafata de 22.289 ha Sursa de apa pentru irigatii o constituie fluviul Dunare. pentru care nu au fost solicitari de apa din partea beneficiarilor de teren si 3. Irigatii pe o suprafata de 137.1 Generalitati .2 km. în dreptul localitatii Stanca.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 4. In ultimii ani amenajarile de irigatii si-au redus simtitor activitatea. Unitatea de Administrare Braila Sud deserveste mai multe amenajari hidroameliorative: Amenajarea hidroameliorativa Terasa Ialomita-Calmatui Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Terasa IalomitaCalmatui sunt: a. cu o lungime totala de 359. Priza sistemului este construita pe Dunare la km. Astfel.activitatea desfasurata Activitatea desfasurata în Unitatea de Administrare Braila Sud este de exploatare. Debitul de apa prelevat la statia de pompare este de 168 mc/s. Distributia apei pe canalele principale este automatizata. Suprafata amenajata pentru irigatii este de 137.357 ha. în care sunt amplasate 9 nave – statii de pompare.70 m sub nivelul marii. Reteaua de distributie cuprinde 32 de canale. Metoda de udare este aspersiunea pe întreaga suprafata cu statii de pompare si conducte ingropate. Dealungul canalelor sunt prevazute linii electrice si drumuri de exploatare. cu vane hidraulice de nivel constant. Se constata o diminuare a cerintei de apa a beneficiarilor agricoli datorita dificultatilor financiare ale acestora.841 ha au intrat in procesul de dezafectare. întretinere si reparatii a lucrarilor de îmbunatatiri funciare. 221+ 600.

dimensionat pentru un debit de 42.1 mc/s (debit suplimentar necesar pentru amenajarea Calmatui-Gropeni). SC EXPERCO-ISPIF SRL 9 . Canalele de desecare au o lungime de 419 km. Cel mai important sistem de desecare de pe teritoriul judetului Braila (partea de est) este sistemul de desecare C1. al ameliorarii solurilor si al îmbunatatirii conditiilor litologice de ansamblu.pe o suprafatã de 12. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru sunt: a. Irigatii pe o suprafata de 32. Evacuarea apelor din sistemul Ialomita – Calmatui se realizeaza prin 37 statii de pompare .pe o suprafata de 74. Desecare . Colectorul C1 (Q=10. fiind mai dense în partea centrala a perimetrului unde predomina ariile depresionare cu soluri freatic umede.336 km. Debitul prelevat pentru Terasa Viziru este de 27. Canalul CCE evacueaza gravitational apa in Dunare in apropierea localitatii Gropeni. Captarea debitelor se face la km 221+650. în apropierea localitatii Spiru Haret.403 ha Lucrarile de desecare se întind pe 63 % din suprafata sistemului.092 ha In cadrul amenajarii Ialomita – Calmatui. SPE 1-6) care descarca apa in canalul CCE din amenajarea Terasa Brailei.670 ha Sursa de apa o constituie fluviul Dunare. Intreaga suprafata este irigata prin aspersiune.pe o suprafata de 18. Canalele de desecare au o lungime de 404. Schema hidrotehnica este formata din canalul de aductiune CA terasa. b. Desecare . In anul 2008 numai 5 statii au fost functionale. în scopul maririi efectului drenant al acestor depresiuni.evacuare.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud b. In anul 2008 au functionat numai 20 statii de pompare. lucrarile de drenaj au fost executate în depresiunile cu terenuri saraturate.4 mc/s) se evacueaza gravitational în râul Calmatui. Drenaj . Starea acestora este in general buna. In anul 1987 el a fost reversibilizat – permitând atât evacuarea apelor de desecare cât si alimentarea cu apa a orezariei Bertesti. c. Priza este comuna cu amenajarea Ialomita-Calmatui si Calmatui-Gropeni-Chiscani.982 ha Apa se evacueaza prin pompare de pe intreaga suprafata.1 mc/s si este refulat in canalul de aductiune CA Lunca. Acest lucru se realizeaza prin 7 statii pompare evacuare (SPE Maxim Gorki. cu statii de punere sub presiune si agregate termice de pompare. 6 canale de distributie si 39 statii de pompare irigatii (4 SRP si 35 SPP).

52 km.114 ha in raul Calmatui si pe 1. Reteaua de canale are o lungime de 72. In anul 2008 au functionat numai 6 statii de punere sub presiune pentru care au fost semnate contracte cu beneficiarii de teren. Bordei) avand rolul de coborare a nivelului freatic. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-GropeniChiscani sunt: a. 203 si 208.pe o suprafatã de 284 ha Este amplasat in zonele joase ale Terasei Viziru (Liscoteanca. impermeabilizat cu dale mari (deteriorate pe o suprafata de 5 %).613 ha Sursa de apa pentru alimentarea incintei Calmatui – Gropeni – Chiscani o constituie fluviul Dunare. Suprafata amenajata pentru irigatii este de 15. Desecare . pentru care au fost incheiate contracte.102 ha inundare 8. Canalul principal de alimentare a amenajarii este CA1 in lungime de 28. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci sunt: a. De la aceste statii de pompare apa este condusa prin reteaua de canale de aductiune – distributie la amenajarile interioare unde prin intermediul celor 14 statii de pompare presiune este distribuita prin aspersiune.802 ha Sursa de apa o constituie fluviul Dunare.791 ha prin pompare (SPE Dervent) in râul Buzau. cu lungimea de 215.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud c.09 km. Intreaga suprafata este irigata prin aspersiune cu statii de pompare (32 buc). Evacuarea se face gravitational pe o suprafata de 8.. b. din care : aspersiune cu SPP 7.170 km si este in totalitate impermeabilizata. Irigatii pe o suprafata de 26. prin trei puncte de pompare situate la km 190.613 ha.905 ha Reteaua de desecare consta din canale principale si secundare. Drenaj . In prezent functioneaza 11 statii de pompare pentru irigatii. captarea debitelor facandu-se prin statia IM Gheorghiu din amenajarea Ialomita-Calmatui si care alimenteaza 6 amenajari.pe o suprafata de 9.511 ha SC EXPERCO-ISPIF SRL 10 . Irigatii pe o suprafata de 15.

Statia de pompare evacuare este nefunctionala.54 mc/s se asigura din acumularea Jirlau. Drenaj pe o suprafata de 569 ha Este amplasat în zonele joase ale Incintei Calmatui – Gropeni – Chiscani având rol de coborâre a nivelului freatic. zone descoperite prin lipsa perdelelor de protectie intre km 42+250-51+250 si km 28+750-30+200. III). prin statia de pompare SRP IV care alimenteaza canalul CA1C. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau sunt: a. iar digul de compartimentare din dreptul comunei Schei are o lungime de 5.75 km. Intreaga suprafata este irigata prin aspersiune iar tipul de amenajare este cu statii de punere sub presiune cu conducte ingropate. b. Irigatii pe o suprafata de 14.75 km Lucrarile de îndiguire. toamna si iarna.738 ha Apa este evacuata prin pompare de pe 1. d. Diguri în lungime de 57. tot in raul Buzau. Desecare pe o suprafata de 2. Digurile ce constituie linia de aparare Calmatui – Gropeni – Chiscani (compartimentul I. sunt situate de-a lungul fluviului Dunare pe o lungime de 52. II. c. Statiile care sunt in functiune anul acesta sunt in numar de 16 pentru care exista contracte semnate. iar diferenta de 3.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud b.00 km. de a apara terenurile agricole riverane la viiturile apelor.611 ha Sursa de apa o constituie fluviul Dunare prin intermediul schemei hidrotehnice a amenajarii Ialomita-Calmatui. Un debit de 6 mc/s este adus din Dunare pe magistrala de irigatie a judetului. Acest lucru se realizeaza prin 13 statii de pompare evacuare.813 ha in raul Buzau si de pe 925 ha gravitational. respectiv prin pompare din raul Buzau in acest lac. Debitul total necesar alimentarii cu apa a sistemului este de 9. în Dunare. Desecare pe o suprafata de 16. prin statia IM Gheorghiu. Se mentioneaza ca sunt unele zone critice. SC EXPERCO-ISPIF SRL 11 . prin potentialul lor operational asigura functiile esentiale ce le revin. Este necesara planterea de perdele de protectie pe aceste zone pentru a evita eroziunea de mal. In prezent fuctioneaza 8 statii de pompare evacuare.560 ha Apa se evacueaza prin pompare de pe întreaga suprafata.54 mc/s.

Drenaj . c. tabla. Desecare .pe o suprafata de 23.H. care cuprind o suprafata de 2.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui sunt: a. Irigatii . în vederea preîntâmpinarii înmlastinirii sau saraturarii. SRP 1C.460 ha Sursa de apa pentru irigatii o constituie fluviul Dunare (statia IM Gheorghiu din sistemul Ialomita – Calmatui. Drenajul este realizat din tuburi de ceramica clasice. prin intermediul a trei statii de repompare. Alimentarea cu apa a sistemului B.790 ha. conducte beton.460 ha. 4. si anume: SRP 1+3. o retea de conducte sub presiune în lungime de 475 km si 16 statii de punere sub presiune.504 km. Suprafata amenajata pentru irigatii este de 23. Unitatea de Administrare Braila Sud procura materiale de constructie când primeste fonduri pentru reparatii.8 km de canale.pe o suprafatã de 2. Reteaua de canale este prevazuta cu constructii hidrotehnice necesare (podete etc). b. PVC. din care: aspersiune cu SPP 22. din care 6 in functiune in 2008 cu contracte semnate pentru irigarea suprafetelor deservite de aceste statii si o statie de repompare a apei.pe o suprafata de 20. carton asfaltat etc.548 ha. metal. au drept scop eliminarea excesului de apa din punctele cele mai nevralgice. plasa sudata. care alimenteaza mai multe sisteme hidroameliorative). SC EXPERCO-ISPIF SRL 12 . ceramica.548 ha Amenajarile de drenaj.2 Materiale de constructie Materialele folosite la reparatii sunt: ciment. care debuseaza în albia regularizata a râului Calmatui. Amenajarile de irigatii sunt constituite în principal dintr-o retea de canale deschise în lungime de 50.478 ha Datorita conditiilor locale – regimul apelor freatice – în acest sistem a fost necesar sa se prevada o retea de desecare generalizata. Canalul CA1 este alimentat de statia de repompare SRPA III din cadrul amenajarii Ialomita – Calmatui. inundare 670 ha. Puterea instalata în sistem pentru irigatii este de 20 MW. Reteaua de desecare cuprinde 449. Calmatui se face din canalul CA1. SRP 4.

4.4 Emisii in atmosferã In zona studiata nu sunt emisii atmosferice poluante. acesta se împrastie în SC EXPERCO-ISPIF SRL 13 . in râul Calmatui si râul Buzau. 4. 1 .6 Producerea si eliminarea deseurilor Activitatile desfasurate în cadrul amenajarilor hidroameliorative produc numai deseuri tehnologice: pamânt amestecat cu materii organice rezultat în urma decolmatarii si defrisarii vegetatiei ierboase de pe ampriza canalelor de desecare. Se poate spune ca aceste lucrari si-au atins scopul.2 m în zonele cu regim acvic. efluenti tehnologici si menajeri Alimentarea cu apa a amenajarilor hidroameliorative din cadrul Unitatii de Administrare Braila Sud se face din Dunare. In prezent. nu exista un stoc de materiale. Astfel. Prin sistemele de desecare se pot evacua accidental în emisar poluanti ce nu sunt ai beneficiarului lucrarii prezente. 4. pesticide) poate produce un impact negativ. care prin lucrarile agricole (în special îngrasaminte. sau odata cu irigatia pe zonele joase. Lucrarile de îmbunatatiri funciare care fac obiectul prezentei documentatii nu produc ape uzate. odata cu introducerea sistemelor de desecare si drenaj s-a constatat o mentinere a nivelului apei freatice la cote de cca. prezentata în capitolul 3 din Bilantul de mediu. Se poate considera ca lucrarile analizate nu produc ape uzate. care au fost executate dupa introducerea irigatiilor.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 4. rolul desecarii a fost acela de a evacua apele din incintele indiguite si de coborare si mentinere a nivelului freatic la cote care sa asigure dezvoltarea normala a culturilor agricole. In lunca. au avut ca scop coborârea nivelului freatic. doar evacueaza apele provenite din excesul de umiditate. pe zonele unde s-a observat exces de umiditate. Principalul posibil poluator este posesorul terenului agricol. Aceste ape sunt captate de reteaua de canale de desecare si tuburile de drenaj si evacuate gravitational sau prin pompare în Dunare.3 Stocarea materialelor Materialele necesare reparatiilor se stocheaza în magaziile din dotare. Lucrarile de desecare si drenaj.5 Alimentarea cu apa.

interzicerea accesului persoanelor straine în incintele împrejmuite sau în apropierea instalatiilor. aceste materiale. laboratorul fix de instructiuni si testari). care în prezent nu exista în arealul studiat.10 Zgomot si vibratii In cadrul obiectivelor studiate nu exista surse de zgomot. 4.9 Prevenirea si stingerea incendiilor In amplasamentul lucrarilor de îmbunatatiri funciare nu se gasesc surse generatoare de incendiu.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud - straturi de cca.8 Protectia si igiena muncii Personalul aferent în exploatarea amenajarilor hidroameliorative din Unitatea de Administrare Braila Sud a luat cunostinta si este obligat sa respecte normele specifice de protectia muncii. urmarirea de catre personalul specializat a bunei functionari a retelei de irigatii. desecari si diguri si a constructiilor hidrotehnice.7 Alimentarea cu energie electrica Se face din sistemul national. Electromotoarele pompelor fiind în cladiri închise nu produc zgomot în atmosfera si deci nu deranjeaza ecosistemele din apropiere. decât la statiile de pompare (incinta si posturi trafo).20 cm pe malurile canalului si ulterior.11 Securitatea zonei Securitatea zonei este asigurata prin: împrejmuirea întregului perimetru construit (statii de baza). tine registrul de evidenta a accidentelor si urmareste respectarea normelor de protectia muncii (echipamente de protectie. în general. pentru a putea efectua lucrari de întretinere si reparatii necesare. SC EXPERCO-ISPIF SRL 14 . cu gard din beton sau plasa de sârma. 4. supravegherea instalatiilor din statii de catre electromecanici. 10 . Pentru acestea sunt prevazute o serie de masuri privind prevenirea si stingerea incendiilor. Aceasta activitate este urmarita de o persoana autorizata din Unitatea de Administrare Braila Sud care este în subordinea directa a Inspectorului sef. dale deteriorate. conducte. prin araturi. sunt reutilizate (podete etc). 4. energia electrica fiind utilizata pentru actionarea motoarelor din statiile de pompare. se incorporeaza în sol. rezultând pe parcursul repararii lucrarilor. 4. 4. Aceasta persoana verifica fisa postului fiecarui angajat.

hidrogeologici. in perioada 2000-2008.1 Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat Prin lucrarile de îmbunatatiri funciare (îndiguiri. Cercetarile efectuate au pus în evidenta cei doi factori principali: naturali (regimul climatic. ajungând astazi. cat si pe parcursul exploatarii acestora (SCCASS Braila . Principala caracteristica a evolutiei solurilor în regim irigat este data de influenta nivelului freatic asupra solului. str. acestea imbraca aspecte deosebit de complexe. jud. ICPA si SCCASS Braila – cu obiectiv principal solul). Vapoarelor nr. vechimea sistemului.64% .73%-35. Braila. stufãrisuri etc.40% SC EXPERCO-ISPIF SRL 15 . desecari) s-au redat în circuitul agricol terenurile ocupate anterior de balti. Modul cum actioneaza acesti doi factori difera de la o amenajare hidroameliorativa la alta în functie de conditiile orografice.Terasa Viziru 6.Terasa Ialomita-Calmatui 6. Mentinerea indelungata pe aceeasi suprafata a unui regim secundar acvic conduce la aparitia gleizarii si înmlastinirii secundare asociata uneori cu salinizare si/sau alcalizare. geotehnici etc) si antropici (pierderile de apa din canalele si aplicarea defectuasa a irigatiilor fara respectarea regulamentelor de exploatare). In privinta cauzelor care au contribuit la ridicarea nivelului freatic.13.96%-23. in cadrul amenajarilor hidroameliorative s-au aplicat irigatii in procent de : . 5. In prezent se constata o coborare a nivelului freatic ca urmare a perioadei secetoase din ultimii ani si aplicarea irigatiilor pe suprafete restranse fata de capacitatea sistemelor.12 Administratie Unitatea de Administrare Braila Sud este in subordinea ANIF-RA Sucursala Teritoriala Arges-Ialomita-Siret. Câmpia Baraganului de Nord sau Câmpia Brailei si Baraganul Central a contituit obiectul unor studii si cercetari efectuate atât înainte de a se preconiza amenajarea unor mari sisteme de irigatii în aceasta zona precum si cu prilejul proiectarii lucrarilor de îmbunatatiri funciare. judetul Braila fiind judetul cu ponderea cea mai mare a suprafetei cu lucrari de îmbunatatiri funciare din totalul suprafetei agricole. Ridicarea nivelului freatic imprima solurilor un regim secundar acvic. Astfel. tipul de amenajare si metodele de udare folosite. aceste lucrari au modificat balanta fondului funciar. Astfel. litologice.ICITID Baneasa – ce au monitorizat nivelele si chimismul apelor freatice.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 4. CALITATEA SOLULUI 5. la un procent de 80% teren agricol. Din totalul suprafetei agricole a judetului 91% dispune de lucrari de îmbunatatiri funciare. care este factorul principal.

are o grosime redusa (2-5 m) si este situat pe soluri cu o capacitate naturala redusa de drenaj.02% Gradul de mineralizare a pânzei freatice.Gradistea-Faurei-Jirlau . cu consecinte negative asupra calitatii solurilor exploatate în conditii de irigare din zona studiata pentru pastrarea calitatii acestor soluri. 5. Prin lipsa aportului suplimentar de apa din irigatii.2 Efecte potentiale ale activitatilor invecinate Ca surse potentiale de poluare a solurilor în zona studiata sunt: . SC EXPERCO-ISPIF SRL 16 .70% 9.20%-23.nitrati .30%-34.5-1. In scopul prevenirii evolutiei negative a factorilor pedohidrologici.Calmatui-Gropeni-Chiscani . acolo unde exista un drenaj natural bun sau o retea de drenuri subterane cu o buna functionalitate. .ameliorative de conservare si protectie a fertilitatii solurilor. In ultimii ani când suprafete irigate au fost foarte reduse. supravegherea aplicarii tehnologiilor ameliorative si agricole. în general din îngrasaminte. Fenomenul de degradare secundara se atenueaza mult.azotul nitric din sol.00%-20. ceea ce favorizeaza infiltrarea usoara a apelor în exces care ajung repede în stratul freatic. se propun urmatoarele masuri: monitorizarea principalelor însusiri de calitate a solurilor fertile si/sau ameliorate pentru semnalarea la timp a cauzelor si sensului modificarilor acestor factori.15%-10. Sub aspectul conditiilor naturale terenurile din cadrul amenajarilor analizate se caracterizeaza printr-un potential natural ridicat de acumulare a apelor excedentare din precipitatii sau din pierderi de apa prin infiltratie din reteaua de canale de irigatie. favorizând acumularile de apa si ridicare a nivelului freatic uneori la peste 3 m. Redresarea nivelului freatic se realizeaza prin actiunea de desecare si drenaj a zonelor depresionare.40% 2.Ianca-Surdila-Greci . plantele au consumat rezerva de apa din sol favorizând ridicarea sarurilor si cantonarea lor între 0. Solurile au o textura medie pe cea mai mare parte din suprafete . a avut si are un rol principal în evolutia solurilor în functie de adâncimea nivelului freatic si de cota terenului.pesticide. Stratul freatic este format din nisipuri fine sau nisipuri prafoase. Astfel irigatia în cadrul amenajarilor hidroameliorative capata importanta unei masuri tehnice preventive .90% 3.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud .5 m. fenomenul de degradare secundara se poate accentua. în perioadele de seceta. pâna la anihilare. concomitent cu obiectivul de asigurare a cerintei de apa a plantelor agricole si de valorificare a capacitatii productive a solului. Se constata o reducere a gradului de mineralizare. corespunzatoare regulamentelor si normativelor stabilite.Bazin Hidrografic Calmatui 1.

prin evacuarea apelor de suprafata în exces. mentinându-se totusi unele formatiuni care sa pastreze biodiversitatea ecosistemelor naturale. tinând seama de modul de evolutie a factorilor de mediu (apa. au fost completate cu lucrari. Chiar si la aceste culturi se aplica o tehnologie agricola simpla care nu duce la sporuri de productii daca nu se aplica irigatiile. se constata diminuarea aportului freatic din sursele de irigatii. datorita climatului arid din zona. cartoful. fapt impus de schimbarile ce au avut loc pe suprafetele amenajate datorita modificarii factorilor de mediu. sol) în vederea protejarii acestora. 6. modificând balanta fondului funciar. floarea soarelui. 5. in perioadele cu precipitatii abundente si coborârea si mentinerea nivelului freatic la cote ce asigura o buna dezvoltare a plantelor. care prezentau exces de umiditate). 4. 3. Lucrarile de imbunatatiri funciare creeaza un microclimat umed care functioneaza ca o bariera (antropica) in fata extinderii fenomenului de desertificare din zona de sud a Moldovei. SC EXPERCO-ISPIF SRL 17 . pe baza reducerii suprafetelor irigate fata de perioadele anterioare. care fara apa necesara nu aduc sporuri de recolte . In ultimii ani.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud Datorita costurilor ridicate cantitatea de îngrasaminte si pesticide utilizate în agricultura fiind redusa se poate spune ca nu exista în zona poluare cu nitrati si pesticide. în complex. sfecla de zahar. pe parcursul anilor. CONCLUZII SI RECOMANDÃRI a) Concluzii 1. extizându-se suprafetele cu culturi de grâu. duce la o tendinta de diminuare a diversitatii de culturi. stufarisuri etc. Lipsa irigatiilor. 2. Lucrarile de desecare din cadrul amenajarilor hidroameliorative se poate spune ca si-au atins scopul in mentinerea regimului hidrologic din zona. Aceste lucrari au produs o transformare a ecositemelor naturale în ecosisteme agricole (agroecosisteme). 6. porumb. ca urmare a monitorizarii acestora – sol si apa. s-a redus. Prin lucrarile de îmbunatatiri funciare s-au redat în circuitul agricol terenurile ocupate anterior de balti (zonele depresionare. 7. ele doar evacueaza apele provenite din excesul de umiditate. altadata existente în zona. semnalat inca din perioada 1977-1980 (cercetari de teledetectie). Lucrarile de îmbunatatiri funciare s-au executat etapizat. mai ales dupa anul 2000. Lucrarile de îmbunatatiri funciare nu produc ape uzate. Astfel. suprafata aferenta culturilor cu necesar de apa mai mare precum soia. Amenajarile hidroameliorative. 8. legumele.

Se poate afirma ca lucrarile de îmbunatatiri funciare. în general au avut un rol pozitiv în evolutia calitatii solului. care faciliteaza migrarea sarurilor in profilul solului. fiind influentat de temperaturile tot mai ridicate si de precipitatiile reduse. in cadrul amenajarii Calmatui-Gropeni-Chiscani. 17. fiind totusi mentinute la cote acceptabile prin functionarea sistemului de desecare . km 28+750÷30+200). unde lipsesc perdelele de protectie (km 42+250÷51+250. Aplicarea corecta a irigatiei si asigurarea controlului apei freatice (desecare. Digurile de aparare sunt în stare buna. Ridicarea nivelului freatic este determinatã în principal de precipitatii. acolo unde s-au aplicat irigatiile pe suprafete mici si unde lucrarile de baza le reprezinta amenajarile de desecare. Posibila sursa de poluare din zona sunt tehnologiile de cultivare a terenurilor agricole. La acestea au contribuit existenta unor strate cu permeabilitate redusa spre suprafata. corelat cu tehnologii de lucrare a SC EXPERCO-ISPIF SRL 18 . drenaj). Aprovizonarea cu fosfor si potasiu este în general buna. Din punct de vedere chimic nu se observa o modificare esentiala a indicatorilor chimici principali. sistemele de desecare putând fi vectori de poluare (transporta poluanti catre emisar). Pentru apararea impotriva inundatiilor a terenurilor.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 9. activitatea de supraveghere si întretinere fiind în atentia permanenta a ANIF-RA. 11. gradul de mineralizare se mentine aproximativ constant. Exista totusi o zona critica. 12. 13. Evolutia solurilor în zona studiata este legata de ridicarea nivelului freatic. Sucursala teritoriala Arges-Ialomita-Siret. precum si de pierderile de apa din canalele de irigatii si prin norme de udare peste capacitatile de câmp (mai ales în perioada de început a irigatiilor). dar fara ca acestea sa fie factorul principal. cu desemnarea zonelor critice si masurilor ce trebuie luate in perioadele cu nivele ridicate. Nu s-a observat o agravare a starii de eroziune a solurilor. 15. obiectivelor si asezarilor omenesti din luncile indiguite sunt intocmite “Planuri de aparare impotriva inundatiilor”. Sub aspectul continutului de materii organice si azot total se constata unele apropieri de cele initiale si corespunzator tipurilor de sol existente în amenajarile hidroameliorative. In evolutia starii fizice a solurilor nu au aparut fenomene evidente de tasare datorita irigatiei (daca au existat au fost în primii 3-4 ani de la intrarea în functiune a sistemelor si au fost remediate pe parcurs). prin evaporatie. 16. Aceasta s-a putut observa în ultimii ani când suprafata irigata a scazut foarte mult si totusi nivelele apei freatice au crescut în perioadele cu precipitatii.drenaj. Se constata totusi o reducere a gradului de mineralizare in cadrul unor amenajari. 10. revizuite anual. in care aportul adus prin irigatii a condus la diluarea mineralizarii apei freatice . 14.

de regimul de precipitatii si de stadiul de dezvoltare a culturilor. evitarea acumularilor masive în stratul freatic si evacuarea permanenta a apelor colectate de reteaua de drenaj. 7.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud pamântului. executarea constanta a lucrarilor de decolmatare. Pentru pastrarea gradului de mineralizare la niveluri acceptabile. 8. In conditiile specifice zonei aceste lucrari de întretinere trebuie sa aiba o frecventa mai mare decât în alte judete. din punct de vedere al protectiei mediului. 6. Se recomanda acest control sa se faca. a amenajarilor de imbunatatiri funciare din cadrul Unitatii de Administrare Braila Sud. Respectarea regulamentelor de exploatare si intretinere pentru amenajarile hidroameliorative întocmite de proiectant la punerea în functiune a sistemelor si cu modificarile ulterioare intervenite ca urmare a evolutiei si transformarilor aparute în cadrul amenajarilor. de tipul de sol. Mentinerea unor niveluri permanente scazute în reteaua de desecare astfel încât sa se resimta efectul drenant al acestora pe durate cât mai îndelungate. 5. In urma analizarii. în special în zonele cu potential de degradare. Aplicarea normelor de udare diferentiate pe zone în functie de nivelul si calitatea apei freatice. înlaturarea vegetatiei de pe canalele de desecare. 2. b) Recomandari 1. 4. Fata de anul 1999 cand s-a intocmit ultimul bilant de mediu nu au aparut modificari esentiale in starea lucrarilor si a calitatii factorilor de mediu. constituie mijlocul principal pentru prevenirea degradarii factorilor de mediu. se recomanda mentinerea retelei de desecare in stare buna de functionare. 3. Despotmolirea. SC EXPERCO-ISPIF SRL 19 . O data cu obtinerea fondurilor de reparatii se recomanda initierea unui program de reparatii si refacere a captuselilor si a rosturilor la canale pentru reducerea pierderilor de apa. decolmatarea sistemelor de drenaj. cosirea si tratarea cu ierbicide a vegetatiei de pe intreaga retea de desecare in vederea asigurarii functionarii la parametri proiectati. de institute specializate. precum si refacerea retelei de puturi de observatie. Initierea unui regim de exploatare la nivel tehnic superior care sa urmareasca în esenta reducerea pierderilor de apa. se poate trage concluzia finala ca activitatea desfasurata este compatibila cu cerintele protectiei mediului si a cadrului uman de viata. Urmarirea evolutiei nivelului si chimismului apei freatice si solului prin reluarea monitorizarii si luarea masurilor ce se impun ca urmare a evolutiei acestor factori. 18.

GEF etc). 12. urmarirea realizarii si mentinerii unei plantatii de protectie continua si viguroasa în zona dig-mal. 10. datorita unor acorduri semnate de Guvernul Romaniei. Doinita BRATU SC EXPERCO-ISPIF SRL 20 . combaterea eroziunii de mal prin consolidari cu fascine. o constituie cultivarea orezului. 13. Lucrarile de îmbunatatiri funciare au fost concepute pentru exploatarea dirijata pe suprafete mari. Maria TORJE INTOCMIT. Lucrarile de îmbunatatiri funciare necesita modernizari. Guvernul Olandei. Aducerea si mentinerea sectiunii transversale a digurilor la parametrii proiectati. placi de stufit sau prin aplicarea pe taluz a unor panouri din polietilena. reabilitari. BERD. Sing. PFARE. Dupa anul 2000. VERIFICAT. destinate inclusiv reabilitarii si retehnologizarii infrastructurii de imbunatatiri funciare din tara noastra. O particularitate care trebuie reconsiderata în mod obligatoriu datorita efectului dublu. ceea ce nu mai corespunde în totalitate actualelor conditii generate de aplicarea Legii 138/2004. supravegherea permanenta a digurilor si interventia promta în remedierea oricaror deficiente în special în punctele critice mentionate. modificata si completata cu Legea 233/2005. au putut fi atrase fonduri semnificative din partea unor donori si agentii internationale (cum sunt BIRD. la baza taluzelor. în acest scop este necesara restabilirea functionalitatii amenajarilor orizicole. plopul. exploatarea rationala a masei lemnoase din zona dig-mal si înlocuirea imediata a arborilor taiati cu specii ca: salcia. observarea atenta si marcarea punctelor periculoase (scurgeri pe taluze. ameliorativ si productiv. întrucît este o cultura rentabila. 11. grifoane în vecinatatea digurilor) ce pot apare la ape foarte mari datorita curentilor subterani critici si aplicarea masurilor specifice. In acest sens un rol important l-a avut si il are prin programele sale de asistenta financiara si consultanta. Asigurarea în exploatare a unui regim hidrologic al teritoriului care sa realizeze mentinerea la adâncimi relativ constante a apei freatice si continuitatea procesului de levigare a sarurilor solubile cu mentinerea sarurilor la baza profilului de sol (100120 cm). Ing.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 9. Banca Mondiala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful