Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud

A. RAPORT CU PRIVIRE LA BILANT DE MEDIU NIVEL I 1. INTRODUCERE 1.1 Obiectivul lucrarii Obiectivul documentatiei este obtinerea autorizatiei de mediu pentru lucrarile de îmbunatatiri funciare din Unitatea de Administrare Braila Sud, aflata in subordinea ANIF-RA Sucursala Teritoriala Arges-Ialomita-Siret, Judetul Braila, cu urmatoarele amenajari hidroameliorative: Terasa Ialomita-Calmatui, Terasa Viziru, Ianca-SurdilaGreci, Calmatui-Gropeni-Chiscani, Gradistea-Faurei-Jirlau, Bazin Hidrografic Calmatui. Documentatia a fost întocmita în conformitate cu Ordinul nr. 184/1997 al MAPPM pentru aprobarea procedurii de realizare a bilantului de mediu, anexa 2 si anexa 2.1. Lucrarile care fac obiectul bilantului de mediu din Unitatea de Administrare sunt: irigatii, desecari, drenaje, diguri. Amenajarile hidroameliorative sunt: - Terasa Ialomita-Calmatui are urmatoarele capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii 137.289 ha - suprafata amenajata pentru desecare 74.403 ha - suprafata amenajata pentru drenaj 12.092 ha - statii de pompare irigatii 273 buc. - statii de pompare desecare 37 buc. - canale de irigatii 359,2 km - canale de desecare 419,0 km - Terasa Viziru cu urmatoarele capacitati : - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - suprafata amenajata pentru drenaj - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare - Ianca-Surdila-Greci cu capacitatile urmatoare: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare

32.670 ha 18.982 ha 284 ha 39 buc. 7 buc. 121,920 km 404,336 km

26.802 ha 9.905 ha 32 buc. 1 buc. 72,170 km 215,09 km

SC EXPERCO-ISPIF SRL

1

Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud

- Calmatui-Gropeni-Chiscani – capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - suprafata amenajata pentru drenaj - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare - diguri - Gradistea-Faurei-Jirlau cu urmatoarele capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare - Bazin Hidrografic Calmatui – capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - suprafata amenajata pentru drenaj - statii de pompare irigatii - canale de irigatii - canale de desecare 1.2 Scopul lucrarii

15.613 ha 16.560 ha 569 ha 14 buc. 13 buc. 34,50 km 292,60 km 57,75 km

14.611 ha 2.738 ha 38 buc. 1 buc. 40,440 km 76,733 km

23.460 ha 20.478 ha 2.548 ha 17 buc. 50,504 km 449,800 km

Scopul bilantului de mediu este acela de a stabili daca amenajarile de îmbunatatiri funciare in cadrul desfasurarii activitatii specifice au si impact negativ asupra factorilor de mediu. Pentru aceasta s-a consultat documentatia existenta pentru fiecare amenajare, s-au cules date din teren si au fost facute investigatii asupra unor amplasamente cu probleme înainte si dupa executia amenajarii. 1.3 Legislatii si prescriptii privind protectia mediului utilizate La întocmirea bilantului de mediu s-a utilizat legislatia în vigoare privind reglementarile protectiei mediului si anume: a) Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată de Legea 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare b) Legea apelor nr. 107/1996, completata cu O.1671/2007 (MMDD) c) Legea imbunatatirilor funciare nr. 138/2004; HG 1309/2004; HG 1872/2005 d) Legea protectiei muncii nr. 319/2006

SC EXPERCO-ISPIF SRL

2

Partea III. Zona este cunoscuta sub denumirea de campia Strachina si face parte din cadrul unitatii majore Baraganul Ialomitei.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud e) Ordinul nr.la est cu amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani . IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZARE 2. 536/1997 pentru Normele de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata a populatiei. HG 8/2004.la nord cu amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui . Aspectul general al campiei este acela de «camp» cu o inclinare usoara de la nord catre sud si de la vest catre est. 1957 / 1995 privind aprobarea Normelor de medicina muncii. republicat in 26. 756/1997 Reglementari privind evaluarea poluarii mediului (sol) l) STAS 4273/1983 Incadrarea in clase de importanta a constructiilor hidrotehnice m) Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile n) ICPA Metodologia elaborarii studiilor pedologice . .la sud cu raul Ialomita . completat cu HG 1/2002.1 Localizare si topografie a. . Sistemul hidroameliorativ Ialomita-Calmatui se invecineaza : . SC EXPERCO-ISPIF SRL 3 .la vest cu limita judetului Buzau. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Ialomita-Calmatui a fost executata in perioada 1977-1987 si este situata in jumatatea estica a Baraganului de Nord si Central. . 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilantului de mediu In scopul stabilirii limitelor admisibile privind poluarea mediului s-au utilizat urmatoarele prescriptii: f) PD5 – 1994 Instructiuni tehnice departamentale pentru proiectarea digurilor de aparare impotriva inundatiilor (MLPAT) g) GE 027 – 1997 MLPAT Ghid de proiectarea lucrarilor de aparare si consolidarea taluzelor la canale si diguri h) HG 188/2002 Normele privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa „‟NTPA – 001‟‟ i) Ordin nr. HG 7/2007 j) Ordin nr. Indicatori ecopedologici 1987 p) HG 1286/2004 Regulament de aparare impotriva inundatiilor.1996 k) Ordin nr.03. in spatiul cuprins intre lunca fluviului Dunarea si luncile raurilor Ialomita si Calmatui. 2. fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice si “Normativ cadru de dotare cu materiale de aparare impotriva inundatiilor si ghetarilor” Prevederile acestor prescriptii sunt obigatorii.

Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani a fost executata incepand cu anul 1950 si este situata in partea de sud-est a judetului Braila. depresiuni care determina denivelari de pana la 2 m.la sud cu amenajarea hidroameliorativa Ialomita .limita teritoriala a judetului Braila cu judetul Buzau. care afluiaza spre raul Calmatui. Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani se invecineaza: . SC EXPERCO-ISPIF SRL 4 . Stanca. Gropeni. 200ha. privaluri. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru a fost executata intre anii 1969-1974 si este situata in Campia Viziru.la est cu Lunca Dunarii intre localitatile Gropeni si Stancuta.la sud cu amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui. in albia majora a fluviului Dunarea. . Polizesti si Gura Gârlutei. Cotele terenului sunt cuprinse intre 4-7 m. din incinta indiguita Calamtui-Gropeni-Chiscani.la vest cu amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci.la sud . Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru se invecineaza : . care face parte din campia Baraganului de Nord.la vest . . e. grinduri. .Calmatui. Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci a fost executata intre anii 19851990 si este situata in partea de vest a judetului Braila avand un relief specific Campiei Brailei reprezentand alternante de arii largi depresionare si platforme intinse fragmentate de brate parasite ale raului Bazau si vai cu scurgere intermitenta uneori torentiala.Terasa Viziru si Terasa Brailei.la nord limita teritoriala a judetului Braila cu judetul Buzau. Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau a fost executata intre anii 1985-1987 si pusa in functiune intre anii 1987-1990.la nord cu sistemul hidroameliorativ Noianu-Chiscani. slab fragmentate. Crovurile sunt prezente cu o frecventa de 1 crov la cca. c. intre km 227 amonte si km 175 aval al fluviului. Tibanesti. .amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui. cu interfluvii largi. Microrelieful incintei este accidentat datorita numeroaselor balti. Tufesti. pe malul stang.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud b.la nord cu amenajarea hidroameliorativa Terasa Brailei. Stancuta Noua.la est .la est cu fluviul Dunarea si bratele Caleia si Lata Stanca. . pe malul stang al raului Buzau fiind cel mai indepartat sistem hidroameliorativ fata de fluviul Dunarea avand urmatoarele limite: . . .la vest cu amenajarea hidroameliorativa Terasa Brailei si lantul de comune: Tichilesti. Amenajarea Ianca-Surdila-Greci are urmatoarele limite geografice: . cu altitudine medie de 20 m. . .la nord raul Buzau. fiind situata in extremitatea vestica a judetului Braila. d.

In cadrul acestor macrounitati morfologice se individualizeaza lunca Dunarii si luncile raurilor Siret. Lacul Sarat. Aspectul zonei este acela de «camp» cu o inclinare usoara de la nord catre sud si de la vest catre est. . Plopu. Procesul acumulativ s-a desfasurat de la începuturile levantinului pâna în cuaternar. f.la est cu incinta Calmatui-Gropeni-Chiscani. Buzau si Calmatui.la nord cu sistemele hidroameliorative Ianca-Surdila-Greci si Terasa Viziru. ceea ce asigura aici conditii mai favorabile unui echilibru hidrogeologic prin efectul drenajului local exercitat de formele depresionare ale terenului. la nord-est amenajarea Lunca Rau Buzau. s-a separat o formatiune geomorfologica unitara.2 Geologia si hidrogeologia In cadrul Câmpiei Române.la sud cu amenajarea hidroameliorativa Ialomita . Esna si Lacul Dulce). care cuprinde o parte din Câmpia Baraganului de Nord (Câmpia Brailei) si o parte din Câmpia Baraganului Central (zona dintre limita de sud a judetului si râul Calmatui). . Comaneasca. . 2. Depresiunile interioare din campia inalta manifesta un drenaj local care este cu atat mai intens cu cat depresiunea este mai adanca. Relieful judetului Braila este de origine acumulativa pe o grosime ce merge pâna la 400 m. Seaca. fapt ce a determinat acumularea de pietrisuri. Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui a fost executata in perioada 1982-1987 si este situata in estul Campiei Baraganului pe ambele maluri ale raului Calmatui.la vest cu limita judetului Buzau. In depresiunile mai adanci au aparut lacuri sarate alimentate din precipitatii si din panza freatica (Lacul Alb. astfel ca la sfârsitul pleistocenului inferior si la începutul pleistocenului mediu apare o transgresiune.Calmatui. la est raul Buzau.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud - la sud raul Buzau. SC EXPERCO-ISPIF SRL 5 . Cel mai mare grad de fragmentare al terenului se intalneste pe suprafata ocupata de amenajarea Ialomita-Calmatui. la vest limita teritoriala a judetului Braila cu judetul Buzau. Dupa schimbarile climatice. Macro si microrelieful sunt factori care au o importanta prioritara in cunoasterea «mecanismelor» naturale din zona. nisipuri si argile. Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui se invecineaza: . nivelul Marii Negre a variat. Campia inalta are un anumit grad de framantare – respectiv alternante de platforme si arii largi depresionare pe care s-au format crovuri sub efectul vanturilor si prin tasari locale.

existenta unor areale cu exces periodic de apa determinat de conditiile orografice specifice. Cadrul natural al zonei si implicit al judetului este caracterizat astfel: deficit climatic de apa însemnat. Stratul freatic din lunca Dunarii de caracterizeaza prin adancimi ale nivelului freatic de 12 m.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud Situatia hidrogeologica a perimetrului este strâns dependenta de alimentarea cu apa a stratelor permeabile din subteran. La acestea se agauga SC EXPERCO-ISPIF SRL 6 . 38 %) are adancimi ale nivelului freatic intre 2-5 m in zonele centrale mai putin drenate. hidrogeologice si pedologice au determinat realizarea unor amenajari complexe de desecare – drenaj. El este drenat si alimentat catre fluviul Dunarea.1 Istoricul amplasamentului Agricultura constituie ramura economica principala a economiei judetului (atât înainte cât si în prezent). ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARII VIITOARE 3. irigatii. 3. Numai in zonele marginale ale lacurilor si in zonele centrale ale ariilor depresionare nivelul freatic se situeaza la adancimi mai mici de 2 m. In zonele de influenta drenanta ale luncilor Dunarii. depresionare. atingand valori de peste 25 g/l. in jonele joase. gradul de mineralizare creste simtitor. Siretului si Buzaului adancimile apei freatice sunt mai mari. apropierii nivelului freatic de suprafata si capilaritatea solului: la adancimi de 2-3 m continutul total de saruri este de 10-15 g/l. conditionata de marea suprafata a terenurilor agricole pe care le ofera terasele si luncile ce alcatuiesc câmpia Baraganului de Nord. intre 5-10m. fiind consecinta drenajului eficient al vailor afluente. existenta unui drenaj efectiv slab datorita configuratiei geomorfologice si hidrogeologice existente. potentialitatea solutiilor de degradare prin compactare sau destructurare. fiind mai mare in depresiuni datorita evapotranspiratiei favorizata de formele concave ale terenului. la adancimi mai mici de 3 m. Stratul freatic al Campiei Ramnicului (malul stang al raului Buzau) este situat predominant la adancimi mai mari de 5 m. existenta unor ape freatice mineralizate determinând degradari saline active si o potentialitate de degradare prin modificarea echilibrelor actuale sub influenta factorilor naturali si antropici. Particularitatile litologice. Gradul de mineralizare al apei freatice este diferit existand o corelatie intre microrelief si concentratia in saruri a apei freatice. Fiecarei unitati morfologice de relief îi corespunde un strat freatic independent. In aceste zone se deosebesc: Stratul freatic al Campiei Brailei care ocupa cea mai mare parte din teritoriul judetului Braila (cca.

SRP IVD. CA1G. îmbunatatirii si punerii în valoare a terenurilor inundabile. CD5B. Lucrarile de îmbunatatiri funciare au preocupat statul român. CD10. SC EXPERCO-ISPIF SRL 7 . Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani . ponderea mare a populatiei judetului ocupata în agricultura (cca. proiectare. CD9A. CD3.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud unele avantaje ale climatului de stepa. executie si întretinere a lucrarilor necesare asanarii.2 Dezvoltarea viitoare In prezent nu se preconizeaza o extindere a lucrarilor de îmbunatairi funciare. imediat s-au executat lucrarile de desecare si amenajarea orezariei de la Stancuta. CA1I). Amenajarea hidroameliorativa Ialomita-Calmatui s-a executat in perioada 19771987. CD7. in cadrul amenajarii Gradistea-Faurei-Jirlau s-a propus pentru reabilitare SB Visani. care a creat cadrul juridic pentru înfiintarea sub autoritatea Ministerului Agriculturii a Serviciului de Imbunatatiri Funciare (SIF) în atributii de studiere. 60%) si experienta de munca a populatiei locale. CD3A. sol) si de protejarea acestora.indiguirea s-a realizat in perioada 1950-1957. SRPA 02. Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau – lucrarile de amenajare s-au executat intre anii 1985-1987. In fruntea acestui departament a fost ales Anghel Saligny . dupa care. ci numai o reabilitare. CD5. grosimea si fertilitatea cernoziomurilor foarte raspândite aici. Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci s-a executat in perioada 19851990. SRPA 03. Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui a fost executata in perioada 1982-1987. la mentinerea si ameliorarea calitatii mediului. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru a fost executata intre anii 1969-1974. CS13. CA Terasa. CD9. CD5A. Astfel în 1910 Carol I promulga “ Legea pentru punerea în valoare a pamânturilor din zonele inundate ale Dunarii”. SRPA 04 si canalele: CA Lunca. înca de la începutul secolului. De aceea putem considera lucrarile de îmbunatatiri funciare ca lucrari cu o contributie majora la conservarea si utilizarea durabila a solului. CA1C. 3. Lucrarile de îmbunatatiri funciare s-au executat etapizat în complex tinând seama de modul de evolutie a factorilor de mediu (apa. CD7A. retehnologizare si exploatare rationala a acestora (in cadrul amenajarii Terasa Viziru s-a propus reabilitarea statiilor : SRPA 01.

dintre care cele mai lungi sunt D1 D9. In ultimii ani amenajarile de irigatii si-au redus simtitor activitatea. Dealungul canalelor sunt prevazute linii electrice si drumuri de exploatare.70 m sub nivelul marii.2 km. Suprafata amenajata pentru irigatii este de 137. întretinere si reparatii a lucrarilor de îmbunatatiri funciare. în dreptul localitatii Stanca. cu o lungime totala de 359. Priza este formata dintr-un golf sapat în malul drept al Dunarii pâna la cata de minus 2.841 ha au intrat in procesul de dezafectare. 221+ 600.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 4. Debitul de apa prelevat la statia de pompare este de 168 mc/s.357 ha. pentru care nu au fost solicitari de apa din partea beneficiarilor de teren si 3. Astfel.289 ha Sursa de apa pentru irigatii o constituie fluviul Dunare. Distributia apei pe canalele principale este automatizata. Metoda de udare este aspersiunea pe întreaga suprafata cu statii de pompare si conducte ingropate. s-a trecut în conservare o suprafata de 22. In anul 2008 au fuctionat numai 58 statii de pompare pentru care exista contracte semnate cu beneficiarii terenurilor. Irigatii pe o suprafata de 137. Unitatea de Administrare Braila Sud deserveste mai multe amenajari hidroameliorative: Amenajarea hidroameliorativa Terasa Ialomita-Calmatui Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Terasa IalomitaCalmatui sunt: a.activitatea desfasurata Activitatea desfasurata în Unitatea de Administrare Braila Sud este de exploatare. Priza sistemului este construita pe Dunare la km. ACTIVITATEA DESFASURATA IN CADRUL OBIECTIVULUI 4.1 Generalitati .289 ha. Reteaua de distributie cuprinde 32 de canale. cu vane hidraulice de nivel constant. SC EXPERCO-ISPIF SRL 8 . în care sunt amplasate 9 nave – statii de pompare. Se constata o diminuare a cerintei de apa a beneficiarilor agricoli datorita dificultatilor financiare ale acestora.

b. Starea acestora este in general buna.1 mc/s (debit suplimentar necesar pentru amenajarea Calmatui-Gropeni).Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud b. SPE 1-6) care descarca apa in canalul CCE din amenajarea Terasa Brailei. In anul 2008 au functionat numai 20 statii de pompare. c. Captarea debitelor se face la km 221+650.403 ha Lucrarile de desecare se întind pe 63 % din suprafata sistemului.1 mc/s si este refulat in canalul de aductiune CA Lunca.pe o suprafatã de 12. al ameliorarii solurilor si al îmbunatatirii conditiilor litologice de ansamblu. In anul 2008 numai 5 statii au fost functionale. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru sunt: a. Canalele de desecare au o lungime de 404. Colectorul C1 (Q=10. în apropierea localitatii Spiru Haret. Drenaj . Irigatii pe o suprafata de 32.evacuare. lucrarile de drenaj au fost executate în depresiunile cu terenuri saraturate. Intreaga suprafata este irigata prin aspersiune. Desecare . dimensionat pentru un debit de 42.982 ha Apa se evacueaza prin pompare de pe intreaga suprafata. Schema hidrotehnica este formata din canalul de aductiune CA terasa. Canalele de desecare au o lungime de 419 km.092 ha In cadrul amenajarii Ialomita – Calmatui.670 ha Sursa de apa o constituie fluviul Dunare. Debitul prelevat pentru Terasa Viziru este de 27. cu statii de punere sub presiune si agregate termice de pompare. Cel mai important sistem de desecare de pe teritoriul judetului Braila (partea de est) este sistemul de desecare C1. In anul 1987 el a fost reversibilizat – permitând atât evacuarea apelor de desecare cât si alimentarea cu apa a orezariei Bertesti. 6 canale de distributie si 39 statii de pompare irigatii (4 SRP si 35 SPP). Evacuarea apelor din sistemul Ialomita – Calmatui se realizeaza prin 37 statii de pompare . Desecare .336 km. SC EXPERCO-ISPIF SRL 9 . Canalul CCE evacueaza gravitational apa in Dunare in apropierea localitatii Gropeni. Acest lucru se realizeaza prin 7 statii pompare evacuare (SPE Maxim Gorki. în scopul maririi efectului drenant al acestor depresiuni.pe o suprafata de 18. Priza este comuna cu amenajarea Ialomita-Calmatui si Calmatui-Gropeni-Chiscani.4 mc/s) se evacueaza gravitational în râul Calmatui. fiind mai dense în partea centrala a perimetrului unde predomina ariile depresionare cu soluri freatic umede.pe o suprafata de 74.

Irigatii pe o suprafata de 26.613 ha Sursa de apa pentru alimentarea incintei Calmatui – Gropeni – Chiscani o constituie fluviul Dunare. Desecare .pe o suprafata de 9. impermeabilizat cu dale mari (deteriorate pe o suprafata de 5 %). 203 si 208.511 ha SC EXPERCO-ISPIF SRL 10 .114 ha in raul Calmatui si pe 1. Evacuarea se face gravitational pe o suprafata de 8. Canalul principal de alimentare a amenajarii este CA1 in lungime de 28. pentru care au fost incheiate contracte.102 ha inundare 8.09 km.pe o suprafatã de 284 ha Este amplasat in zonele joase ale Terasei Viziru (Liscoteanca.905 ha Reteaua de desecare consta din canale principale si secundare.170 km si este in totalitate impermeabilizata. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci sunt: a. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-GropeniChiscani sunt: a.613 ha. Suprafata amenajata pentru irigatii este de 15. Intreaga suprafata este irigata prin aspersiune cu statii de pompare (32 buc). De la aceste statii de pompare apa este condusa prin reteaua de canale de aductiune – distributie la amenajarile interioare unde prin intermediul celor 14 statii de pompare presiune este distribuita prin aspersiune. Drenaj . In anul 2008 au functionat numai 6 statii de punere sub presiune pentru care au fost semnate contracte cu beneficiarii de teren.52 km. Irigatii pe o suprafata de 15.791 ha prin pompare (SPE Dervent) in râul Buzau. Bordei) avand rolul de coborare a nivelului freatic. prin trei puncte de pompare situate la km 190. cu lungimea de 215.802 ha Sursa de apa o constituie fluviul Dunare. b. captarea debitelor facandu-se prin statia IM Gheorghiu din amenajarea Ialomita-Calmatui si care alimenteaza 6 amenajari. din care : aspersiune cu SPP 7. Reteaua de canale are o lungime de 72.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud c.. In prezent functioneaza 11 statii de pompare pentru irigatii.

Desecare pe o suprafata de 16. Desecare pe o suprafata de 2. Diguri în lungime de 57. Digurile ce constituie linia de aparare Calmatui – Gropeni – Chiscani (compartimentul I. b.75 km Lucrarile de îndiguire. In prezent fuctioneaza 8 statii de pompare evacuare.560 ha Apa se evacueaza prin pompare de pe întreaga suprafata.611 ha Sursa de apa o constituie fluviul Dunare prin intermediul schemei hidrotehnice a amenajarii Ialomita-Calmatui. Statiile care sunt in functiune anul acesta sunt in numar de 16 pentru care exista contracte semnate. Drenaj pe o suprafata de 569 ha Este amplasat în zonele joase ale Incintei Calmatui – Gropeni – Chiscani având rol de coborâre a nivelului freatic. Intreaga suprafata este irigata prin aspersiune iar tipul de amenajare este cu statii de punere sub presiune cu conducte ingropate. Statia de pompare evacuare este nefunctionala.00 km. sunt situate de-a lungul fluviului Dunare pe o lungime de 52. de a apara terenurile agricole riverane la viiturile apelor. Acest lucru se realizeaza prin 13 statii de pompare evacuare.54 mc/s se asigura din acumularea Jirlau. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau sunt: a. iar diferenta de 3. Este necesara planterea de perdele de protectie pe aceste zone pentru a evita eroziunea de mal. Irigatii pe o suprafata de 14.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud b. prin statia IM Gheorghiu. III). SC EXPERCO-ISPIF SRL 11 . respectiv prin pompare din raul Buzau in acest lac. zone descoperite prin lipsa perdelelor de protectie intre km 42+250-51+250 si km 28+750-30+200.54 mc/s. toamna si iarna. prin potentialul lor operational asigura functiile esentiale ce le revin. Un debit de 6 mc/s este adus din Dunare pe magistrala de irigatie a judetului. Debitul total necesar alimentarii cu apa a sistemului este de 9. prin statia de pompare SRP IV care alimenteaza canalul CA1C. în Dunare.75 km. tot in raul Buzau.738 ha Apa este evacuata prin pompare de pe 1. c. iar digul de compartimentare din dreptul comunei Schei are o lungime de 5. II. Se mentioneaza ca sunt unele zone critice. d.813 ha in raul Buzau si de pe 925 ha gravitational.

8 km de canale. Amenajarile de irigatii sunt constituite în principal dintr-o retea de canale deschise în lungime de 50. au drept scop eliminarea excesului de apa din punctele cele mai nevralgice. care debuseaza în albia regularizata a râului Calmatui. Reteaua de desecare cuprinde 449. plasa sudata. care cuprind o suprafata de 2. c. SC EXPERCO-ISPIF SRL 12 . conducte beton.pe o suprafata de 23.548 ha Amenajarile de drenaj. Desecare . din care: aspersiune cu SPP 22.478 ha Datorita conditiilor locale – regimul apelor freatice – în acest sistem a fost necesar sa se prevada o retea de desecare generalizata.790 ha.460 ha. o retea de conducte sub presiune în lungime de 475 km si 16 statii de punere sub presiune. Suprafata amenajata pentru irigatii este de 23. carton asfaltat etc. Canalul CA1 este alimentat de statia de repompare SRPA III din cadrul amenajarii Ialomita – Calmatui. si anume: SRP 1+3.2 Materiale de constructie Materialele folosite la reparatii sunt: ciment. Unitatea de Administrare Braila Sud procura materiale de constructie când primeste fonduri pentru reparatii. Reteaua de canale este prevazuta cu constructii hidrotehnice necesare (podete etc).548 ha.H.pe o suprafatã de 2. Irigatii . în vederea preîntâmpinarii înmlastinirii sau saraturarii. PVC. care alimenteaza mai multe sisteme hidroameliorative).460 ha Sursa de apa pentru irigatii o constituie fluviul Dunare (statia IM Gheorghiu din sistemul Ialomita – Calmatui. Alimentarea cu apa a sistemului B. metal. tabla. prin intermediul a trei statii de repompare.pe o suprafata de 20. inundare 670 ha. SRP 1C. Drenaj .504 km. Puterea instalata în sistem pentru irigatii este de 20 MW. Drenajul este realizat din tuburi de ceramica clasice. b.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui sunt: a. Calmatui se face din canalul CA1. SRP 4. din care 6 in functiune in 2008 cu contracte semnate pentru irigarea suprafetelor deservite de aceste statii si o statie de repompare a apei. ceramica. 4.

In lunca. Lucrarile de îmbunatatiri funciare care fac obiectul prezentei documentatii nu produc ape uzate. Principalul posibil poluator este posesorul terenului agricol. care au fost executate dupa introducerea irigatiilor. Lucrarile de desecare si drenaj. Se poate spune ca aceste lucrari si-au atins scopul. odata cu introducerea sistemelor de desecare si drenaj s-a constatat o mentinere a nivelului apei freatice la cote de cca. in râul Calmatui si râul Buzau. 1 .6 Producerea si eliminarea deseurilor Activitatile desfasurate în cadrul amenajarilor hidroameliorative produc numai deseuri tehnologice: pamânt amestecat cu materii organice rezultat în urma decolmatarii si defrisarii vegetatiei ierboase de pe ampriza canalelor de desecare. efluenti tehnologici si menajeri Alimentarea cu apa a amenajarilor hidroameliorative din cadrul Unitatii de Administrare Braila Sud se face din Dunare. rolul desecarii a fost acela de a evacua apele din incintele indiguite si de coborare si mentinere a nivelului freatic la cote care sa asigure dezvoltarea normala a culturilor agricole. Aceste ape sunt captate de reteaua de canale de desecare si tuburile de drenaj si evacuate gravitational sau prin pompare în Dunare. pe zonele unde s-a observat exces de umiditate.5 Alimentarea cu apa. sau odata cu irigatia pe zonele joase. Prin sistemele de desecare se pot evacua accidental în emisar poluanti ce nu sunt ai beneficiarului lucrarii prezente. acesta se împrastie în SC EXPERCO-ISPIF SRL 13 . care prin lucrarile agricole (în special îngrasaminte. au avut ca scop coborârea nivelului freatic. Se poate considera ca lucrarile analizate nu produc ape uzate.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 4. In prezent. 4.2 m în zonele cu regim acvic.3 Stocarea materialelor Materialele necesare reparatiilor se stocheaza în magaziile din dotare. 4. nu exista un stoc de materiale. pesticide) poate produce un impact negativ. prezentata în capitolul 3 din Bilantul de mediu.4 Emisii in atmosferã In zona studiata nu sunt emisii atmosferice poluante. doar evacueaza apele provenite din excesul de umiditate. 4. Astfel.

decât la statiile de pompare (incinta si posturi trafo).8 Protectia si igiena muncii Personalul aferent în exploatarea amenajarilor hidroameliorative din Unitatea de Administrare Braila Sud a luat cunostinta si este obligat sa respecte normele specifice de protectia muncii. 4. aceste materiale. sunt reutilizate (podete etc). care în prezent nu exista în arealul studiat. Aceasta persoana verifica fisa postului fiecarui angajat. cu gard din beton sau plasa de sârma. prin araturi. 4. desecari si diguri si a constructiilor hidrotehnice. rezultând pe parcursul repararii lucrarilor. supravegherea instalatiilor din statii de catre electromecanici.10 Zgomot si vibratii In cadrul obiectivelor studiate nu exista surse de zgomot.20 cm pe malurile canalului si ulterior. pentru a putea efectua lucrari de întretinere si reparatii necesare.7 Alimentarea cu energie electrica Se face din sistemul national. 4. 4. 10 . Electromotoarele pompelor fiind în cladiri închise nu produc zgomot în atmosfera si deci nu deranjeaza ecosistemele din apropiere. se incorporeaza în sol. Pentru acestea sunt prevazute o serie de masuri privind prevenirea si stingerea incendiilor. energia electrica fiind utilizata pentru actionarea motoarelor din statiile de pompare. urmarirea de catre personalul specializat a bunei functionari a retelei de irigatii.11 Securitatea zonei Securitatea zonei este asigurata prin: împrejmuirea întregului perimetru construit (statii de baza). laboratorul fix de instructiuni si testari). conducte. în general. tine registrul de evidenta a accidentelor si urmareste respectarea normelor de protectia muncii (echipamente de protectie. dale deteriorate.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud - straturi de cca. Aceasta activitate este urmarita de o persoana autorizata din Unitatea de Administrare Braila Sud care este în subordinea directa a Inspectorului sef.9 Prevenirea si stingerea incendiilor In amplasamentul lucrarilor de îmbunatatiri funciare nu se gasesc surse generatoare de incendiu. interzicerea accesului persoanelor straine în incintele împrejmuite sau în apropierea instalatiilor. 4. SC EXPERCO-ISPIF SRL 14 .

Cercetarile efectuate au pus în evidenta cei doi factori principali: naturali (regimul climatic.Terasa Viziru 6. In prezent se constata o coborare a nivelului freatic ca urmare a perioadei secetoase din ultimii ani si aplicarea irigatiilor pe suprafete restranse fata de capacitatea sistemelor. Din totalul suprafetei agricole a judetului 91% dispune de lucrari de îmbunatatiri funciare.13. hidrogeologici.64% . Modul cum actioneaza acesti doi factori difera de la o amenajare hidroameliorativa la alta în functie de conditiile orografice. cat si pe parcursul exploatarii acestora (SCCASS Braila .73%-35. in perioada 2000-2008. Astfel. In privinta cauzelor care au contribuit la ridicarea nivelului freatic. tipul de amenajare si metodele de udare folosite. in cadrul amenajarilor hidroameliorative s-au aplicat irigatii in procent de : . 5. la un procent de 80% teren agricol. Astfel.Terasa Ialomita-Calmatui 6. Principala caracteristica a evolutiei solurilor în regim irigat este data de influenta nivelului freatic asupra solului. care este factorul principal.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 4. judetul Braila fiind judetul cu ponderea cea mai mare a suprafetei cu lucrari de îmbunatatiri funciare din totalul suprafetei agricole. Braila.12 Administratie Unitatea de Administrare Braila Sud este in subordinea ANIF-RA Sucursala Teritoriala Arges-Ialomita-Siret.1 Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat Prin lucrarile de îmbunatatiri funciare (îndiguiri. str. desecari) s-au redat în circuitul agricol terenurile ocupate anterior de balti.40% SC EXPERCO-ISPIF SRL 15 .ICITID Baneasa – ce au monitorizat nivelele si chimismul apelor freatice. ajungând astazi. litologice. stufãrisuri etc. CALITATEA SOLULUI 5. Mentinerea indelungata pe aceeasi suprafata a unui regim secundar acvic conduce la aparitia gleizarii si înmlastinirii secundare asociata uneori cu salinizare si/sau alcalizare. vechimea sistemului.96%-23. aceste lucrari au modificat balanta fondului funciar. Vapoarelor nr. ICPA si SCCASS Braila – cu obiectiv principal solul). Ridicarea nivelului freatic imprima solurilor un regim secundar acvic. geotehnici etc) si antropici (pierderile de apa din canalele si aplicarea defectuasa a irigatiilor fara respectarea regulamentelor de exploatare). acestea imbraca aspecte deosebit de complexe. jud. Câmpia Baraganului de Nord sau Câmpia Brailei si Baraganul Central a contituit obiectul unor studii si cercetari efectuate atât înainte de a se preconiza amenajarea unor mari sisteme de irigatii în aceasta zona precum si cu prilejul proiectarii lucrarilor de îmbunatatiri funciare.

SC EXPERCO-ISPIF SRL 16 .20%-23.5 m.Calmatui-Gropeni-Chiscani . concomitent cu obiectivul de asigurare a cerintei de apa a plantelor agricole si de valorificare a capacitatii productive a solului. supravegherea aplicarii tehnologiilor ameliorative si agricole. plantele au consumat rezerva de apa din sol favorizând ridicarea sarurilor si cantonarea lor între 0. în general din îngrasaminte.pesticide. In scopul prevenirii evolutiei negative a factorilor pedohidrologici. pâna la anihilare. Astfel irigatia în cadrul amenajarilor hidroameliorative capata importanta unei masuri tehnice preventive . favorizând acumularile de apa si ridicare a nivelului freatic uneori la peste 3 m. Solurile au o textura medie pe cea mai mare parte din suprafete .nitrati . In ultimii ani când suprafete irigate au fost foarte reduse. corespunzatoare regulamentelor si normativelor stabilite.ameliorative de conservare si protectie a fertilitatii solurilor.90% 3.azotul nitric din sol. . Stratul freatic este format din nisipuri fine sau nisipuri prafoase. cu consecinte negative asupra calitatii solurilor exploatate în conditii de irigare din zona studiata pentru pastrarea calitatii acestor soluri.5-1.02% Gradul de mineralizare a pânzei freatice.40% 2. Se constata o reducere a gradului de mineralizare. fenomenul de degradare secundara se poate accentua. ceea ce favorizeaza infiltrarea usoara a apelor în exces care ajung repede în stratul freatic.15%-10.00%-20. Redresarea nivelului freatic se realizeaza prin actiunea de desecare si drenaj a zonelor depresionare. Sub aspectul conditiilor naturale terenurile din cadrul amenajarilor analizate se caracterizeaza printr-un potential natural ridicat de acumulare a apelor excedentare din precipitatii sau din pierderi de apa prin infiltratie din reteaua de canale de irigatie.Ianca-Surdila-Greci .Bazin Hidrografic Calmatui 1. a avut si are un rol principal în evolutia solurilor în functie de adâncimea nivelului freatic si de cota terenului. Prin lipsa aportului suplimentar de apa din irigatii.30%-34. are o grosime redusa (2-5 m) si este situat pe soluri cu o capacitate naturala redusa de drenaj. în perioadele de seceta. 5. Fenomenul de degradare secundara se atenueaza mult.70% 9. se propun urmatoarele masuri: monitorizarea principalelor însusiri de calitate a solurilor fertile si/sau ameliorate pentru semnalarea la timp a cauzelor si sensului modificarilor acestor factori.2 Efecte potentiale ale activitatilor invecinate Ca surse potentiale de poluare a solurilor în zona studiata sunt: .Gradistea-Faurei-Jirlau .Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud . acolo unde exista un drenaj natural bun sau o retea de drenuri subterane cu o buna functionalitate.

In ultimii ani. in perioadele cu precipitatii abundente si coborârea si mentinerea nivelului freatic la cote ce asigura o buna dezvoltare a plantelor. 6. semnalat inca din perioada 1977-1980 (cercetari de teledetectie). Lucrarile de îmbunatatiri funciare nu produc ape uzate. care fara apa necesara nu aduc sporuri de recolte . legumele. porumb. altadata existente în zona. sol) în vederea protejarii acestora. se constata diminuarea aportului freatic din sursele de irigatii. mai ales dupa anul 2000. sfecla de zahar. 6. mentinându-se totusi unele formatiuni care sa pastreze biodiversitatea ecosistemelor naturale. fapt impus de schimbarile ce au avut loc pe suprafetele amenajate datorita modificarii factorilor de mediu. Astfel. au fost completate cu lucrari. în complex. Prin lucrarile de îmbunatatiri funciare s-au redat în circuitul agricol terenurile ocupate anterior de balti (zonele depresionare. stufarisuri etc. modificând balanta fondului funciar. 7. pe parcursul anilor. 2. suprafata aferenta culturilor cu necesar de apa mai mare precum soia. ele doar evacueaza apele provenite din excesul de umiditate. extizându-se suprafetele cu culturi de grâu. datorita climatului arid din zona. Lucrarile de imbunatatiri funciare creeaza un microclimat umed care functioneaza ca o bariera (antropica) in fata extinderii fenomenului de desertificare din zona de sud a Moldovei. Amenajarile hidroameliorative. 3. Lucrarile de îmbunatatiri funciare s-au executat etapizat. floarea soarelui. Lucrarile de desecare din cadrul amenajarilor hidroameliorative se poate spune ca si-au atins scopul in mentinerea regimului hidrologic din zona. prin evacuarea apelor de suprafata în exces. 5. 4.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud Datorita costurilor ridicate cantitatea de îngrasaminte si pesticide utilizate în agricultura fiind redusa se poate spune ca nu exista în zona poluare cu nitrati si pesticide. Chiar si la aceste culturi se aplica o tehnologie agricola simpla care nu duce la sporuri de productii daca nu se aplica irigatiile. cartoful. duce la o tendinta de diminuare a diversitatii de culturi. tinând seama de modul de evolutie a factorilor de mediu (apa. pe baza reducerii suprafetelor irigate fata de perioadele anterioare. 8. Lipsa irigatiilor. Aceste lucrari au produs o transformare a ecositemelor naturale în ecosisteme agricole (agroecosisteme). SC EXPERCO-ISPIF SRL 17 . CONCLUZII SI RECOMANDÃRI a) Concluzii 1. care prezentau exces de umiditate). s-a redus. ca urmare a monitorizarii acestora – sol si apa.

Nu s-a observat o agravare a starii de eroziune a solurilor. Pentru apararea impotriva inundatiilor a terenurilor. 10. Se constata totusi o reducere a gradului de mineralizare in cadrul unor amenajari. în general au avut un rol pozitiv în evolutia calitatii solului. Posibila sursa de poluare din zona sunt tehnologiile de cultivare a terenurilor agricole. corelat cu tehnologii de lucrare a SC EXPERCO-ISPIF SRL 18 . Aprovizonarea cu fosfor si potasiu este în general buna. dar fara ca acestea sa fie factorul principal. Ridicarea nivelului freatic este determinatã în principal de precipitatii. prin evaporatie. gradul de mineralizare se mentine aproximativ constant. sistemele de desecare putând fi vectori de poluare (transporta poluanti catre emisar). precum si de pierderile de apa din canalele de irigatii si prin norme de udare peste capacitatile de câmp (mai ales în perioada de început a irigatiilor). unde lipsesc perdelele de protectie (km 42+250÷51+250. care faciliteaza migrarea sarurilor in profilul solului. in cadrul amenajarii Calmatui-Gropeni-Chiscani. in care aportul adus prin irigatii a condus la diluarea mineralizarii apei freatice . fiind totusi mentinute la cote acceptabile prin functionarea sistemului de desecare . 17. 11. 15. Din punct de vedere chimic nu se observa o modificare esentiala a indicatorilor chimici principali. fiind influentat de temperaturile tot mai ridicate si de precipitatiile reduse. Sub aspectul continutului de materii organice si azot total se constata unele apropieri de cele initiale si corespunzator tipurilor de sol existente în amenajarile hidroameliorative. Se poate afirma ca lucrarile de îmbunatatiri funciare. Digurile de aparare sunt în stare buna. cu desemnarea zonelor critice si masurilor ce trebuie luate in perioadele cu nivele ridicate. Aceasta s-a putut observa în ultimii ani când suprafata irigata a scazut foarte mult si totusi nivelele apei freatice au crescut în perioadele cu precipitatii. Evolutia solurilor în zona studiata este legata de ridicarea nivelului freatic. obiectivelor si asezarilor omenesti din luncile indiguite sunt intocmite “Planuri de aparare impotriva inundatiilor”.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 9. revizuite anual. 12. drenaj). acolo unde s-au aplicat irigatiile pe suprafete mici si unde lucrarile de baza le reprezinta amenajarile de desecare. La acestea au contribuit existenta unor strate cu permeabilitate redusa spre suprafata. Sucursala teritoriala Arges-Ialomita-Siret. In evolutia starii fizice a solurilor nu au aparut fenomene evidente de tasare datorita irigatiei (daca au existat au fost în primii 3-4 ani de la intrarea în functiune a sistemelor si au fost remediate pe parcurs). activitatea de supraveghere si întretinere fiind în atentia permanenta a ANIF-RA. 13. 14.drenaj. Aplicarea corecta a irigatiei si asigurarea controlului apei freatice (desecare. 16. Exista totusi o zona critica. km 28+750÷30+200).

executarea constanta a lucrarilor de decolmatare. 3. în special în zonele cu potential de degradare. Respectarea regulamentelor de exploatare si intretinere pentru amenajarile hidroameliorative întocmite de proiectant la punerea în functiune a sistemelor si cu modificarile ulterioare intervenite ca urmare a evolutiei si transformarilor aparute în cadrul amenajarilor. Initierea unui regim de exploatare la nivel tehnic superior care sa urmareasca în esenta reducerea pierderilor de apa. Pentru pastrarea gradului de mineralizare la niveluri acceptabile. de tipul de sol. Aplicarea normelor de udare diferentiate pe zone în functie de nivelul si calitatea apei freatice. 5. Despotmolirea. SC EXPERCO-ISPIF SRL 19 . constituie mijlocul principal pentru prevenirea degradarii factorilor de mediu. 2. Fata de anul 1999 cand s-a intocmit ultimul bilant de mediu nu au aparut modificari esentiale in starea lucrarilor si a calitatii factorilor de mediu. din punct de vedere al protectiei mediului. cosirea si tratarea cu ierbicide a vegetatiei de pe intreaga retea de desecare in vederea asigurarii functionarii la parametri proiectati. înlaturarea vegetatiei de pe canalele de desecare. In conditiile specifice zonei aceste lucrari de întretinere trebuie sa aiba o frecventa mai mare decât în alte judete. de regimul de precipitatii si de stadiul de dezvoltare a culturilor. O data cu obtinerea fondurilor de reparatii se recomanda initierea unui program de reparatii si refacere a captuselilor si a rosturilor la canale pentru reducerea pierderilor de apa. 7. a amenajarilor de imbunatatiri funciare din cadrul Unitatii de Administrare Braila Sud. b) Recomandari 1. 6. evitarea acumularilor masive în stratul freatic si evacuarea permanenta a apelor colectate de reteaua de drenaj. 8. Se recomanda acest control sa se faca. decolmatarea sistemelor de drenaj. In urma analizarii. 4. se recomanda mentinerea retelei de desecare in stare buna de functionare.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud pamântului. 18. se poate trage concluzia finala ca activitatea desfasurata este compatibila cu cerintele protectiei mediului si a cadrului uman de viata. precum si refacerea retelei de puturi de observatie. Urmarirea evolutiei nivelului si chimismului apei freatice si solului prin reluarea monitorizarii si luarea masurilor ce se impun ca urmare a evolutiei acestor factori. Mentinerea unor niveluri permanente scazute în reteaua de desecare astfel încât sa se resimta efectul drenant al acestora pe durate cât mai îndelungate. de institute specializate.

Lucrarile de îmbunatatiri funciare au fost concepute pentru exploatarea dirijata pe suprafete mari. O particularitate care trebuie reconsiderata în mod obligatoriu datorita efectului dublu. întrucît este o cultura rentabila. Asigurarea în exploatare a unui regim hidrologic al teritoriului care sa realizeze mentinerea la adâncimi relativ constante a apei freatice si continuitatea procesului de levigare a sarurilor solubile cu mentinerea sarurilor la baza profilului de sol (100120 cm). destinate inclusiv reabilitarii si retehnologizarii infrastructurii de imbunatatiri funciare din tara noastra. la baza taluzelor. au putut fi atrase fonduri semnificative din partea unor donori si agentii internationale (cum sunt BIRD. Dupa anul 2000. 10. urmarirea realizarii si mentinerii unei plantatii de protectie continua si viguroasa în zona dig-mal. Banca Mondiala. Ing. placi de stufit sau prin aplicarea pe taluz a unor panouri din polietilena. VERIFICAT. ceea ce nu mai corespunde în totalitate actualelor conditii generate de aplicarea Legii 138/2004. reabilitari. BERD. observarea atenta si marcarea punctelor periculoase (scurgeri pe taluze. grifoane în vecinatatea digurilor) ce pot apare la ape foarte mari datorita curentilor subterani critici si aplicarea masurilor specifice. 11. combaterea eroziunii de mal prin consolidari cu fascine. în acest scop este necesara restabilirea functionalitatii amenajarilor orizicole. PFARE. Sing. Maria TORJE INTOCMIT. modificata si completata cu Legea 233/2005. exploatarea rationala a masei lemnoase din zona dig-mal si înlocuirea imediata a arborilor taiati cu specii ca: salcia. GEF etc). 13. ameliorativ si productiv. supravegherea permanenta a digurilor si interventia promta în remedierea oricaror deficiente în special în punctele critice mentionate. 12. o constituie cultivarea orezului. Aducerea si mentinerea sectiunii transversale a digurilor la parametrii proiectati. Guvernul Olandei. Lucrarile de îmbunatatiri funciare necesita modernizari.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 9. datorita unor acorduri semnate de Guvernul Romaniei. Doinita BRATU SC EXPERCO-ISPIF SRL 20 . In acest sens un rol important l-a avut si il are prin programele sale de asistenta financiara si consultanta. plopul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful