Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud

A. RAPORT CU PRIVIRE LA BILANT DE MEDIU NIVEL I 1. INTRODUCERE 1.1 Obiectivul lucrarii Obiectivul documentatiei este obtinerea autorizatiei de mediu pentru lucrarile de îmbunatatiri funciare din Unitatea de Administrare Braila Sud, aflata in subordinea ANIF-RA Sucursala Teritoriala Arges-Ialomita-Siret, Judetul Braila, cu urmatoarele amenajari hidroameliorative: Terasa Ialomita-Calmatui, Terasa Viziru, Ianca-SurdilaGreci, Calmatui-Gropeni-Chiscani, Gradistea-Faurei-Jirlau, Bazin Hidrografic Calmatui. Documentatia a fost întocmita în conformitate cu Ordinul nr. 184/1997 al MAPPM pentru aprobarea procedurii de realizare a bilantului de mediu, anexa 2 si anexa 2.1. Lucrarile care fac obiectul bilantului de mediu din Unitatea de Administrare sunt: irigatii, desecari, drenaje, diguri. Amenajarile hidroameliorative sunt: - Terasa Ialomita-Calmatui are urmatoarele capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii 137.289 ha - suprafata amenajata pentru desecare 74.403 ha - suprafata amenajata pentru drenaj 12.092 ha - statii de pompare irigatii 273 buc. - statii de pompare desecare 37 buc. - canale de irigatii 359,2 km - canale de desecare 419,0 km - Terasa Viziru cu urmatoarele capacitati : - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - suprafata amenajata pentru drenaj - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare - Ianca-Surdila-Greci cu capacitatile urmatoare: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare

32.670 ha 18.982 ha 284 ha 39 buc. 7 buc. 121,920 km 404,336 km

26.802 ha 9.905 ha 32 buc. 1 buc. 72,170 km 215,09 km

SC EXPERCO-ISPIF SRL

1

Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud

- Calmatui-Gropeni-Chiscani – capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - suprafata amenajata pentru drenaj - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare - diguri - Gradistea-Faurei-Jirlau cu urmatoarele capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - statii de pompare irigatii - statii de pompare desecare - canale de irigatii - canale de desecare - Bazin Hidrografic Calmatui – capacitati: - suprafata amenajata pentru irigatii - suprafata amenajata pentru desecare - suprafata amenajata pentru drenaj - statii de pompare irigatii - canale de irigatii - canale de desecare 1.2 Scopul lucrarii

15.613 ha 16.560 ha 569 ha 14 buc. 13 buc. 34,50 km 292,60 km 57,75 km

14.611 ha 2.738 ha 38 buc. 1 buc. 40,440 km 76,733 km

23.460 ha 20.478 ha 2.548 ha 17 buc. 50,504 km 449,800 km

Scopul bilantului de mediu este acela de a stabili daca amenajarile de îmbunatatiri funciare in cadrul desfasurarii activitatii specifice au si impact negativ asupra factorilor de mediu. Pentru aceasta s-a consultat documentatia existenta pentru fiecare amenajare, s-au cules date din teren si au fost facute investigatii asupra unor amplasamente cu probleme înainte si dupa executia amenajarii. 1.3 Legislatii si prescriptii privind protectia mediului utilizate La întocmirea bilantului de mediu s-a utilizat legislatia în vigoare privind reglementarile protectiei mediului si anume: a) Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată de Legea 265/2006 cu modificările şi completările ulterioare b) Legea apelor nr. 107/1996, completata cu O.1671/2007 (MMDD) c) Legea imbunatatirilor funciare nr. 138/2004; HG 1309/2004; HG 1872/2005 d) Legea protectiei muncii nr. 319/2006

SC EXPERCO-ISPIF SRL

2

HG 7/2007 j) Ordin nr.la sud cu raul Ialomita . .1996 k) Ordin nr.la vest cu limita judetului Buzau. . IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZARE 2. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Ialomita-Calmatui a fost executata in perioada 1977-1987 si este situata in jumatatea estica a Baraganului de Nord si Central. .la est cu amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani . 756/1997 Reglementari privind evaluarea poluarii mediului (sol) l) STAS 4273/1983 Incadrarea in clase de importanta a constructiilor hidrotehnice m) Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile n) ICPA Metodologia elaborarii studiilor pedologice . Indicatori ecopedologici 1987 p) HG 1286/2004 Regulament de aparare impotriva inundatiilor.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud e) Ordinul nr. Aspectul general al campiei este acela de «camp» cu o inclinare usoara de la nord catre sud si de la vest catre est. completat cu HG 1/2002. Partea III. in spatiul cuprins intre lunca fluviului Dunarea si luncile raurilor Ialomita si Calmatui. Zona este cunoscuta sub denumirea de campia Strachina si face parte din cadrul unitatii majore Baraganul Ialomitei. HG 8/2004. Sistemul hidroameliorativ Ialomita-Calmatui se invecineaza : . SC EXPERCO-ISPIF SRL 3 .1 Localizare si topografie a. republicat in 26. fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice si “Normativ cadru de dotare cu materiale de aparare impotriva inundatiilor si ghetarilor” Prevederile acestor prescriptii sunt obigatorii. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilantului de mediu In scopul stabilirii limitelor admisibile privind poluarea mediului s-au utilizat urmatoarele prescriptii: f) PD5 – 1994 Instructiuni tehnice departamentale pentru proiectarea digurilor de aparare impotriva inundatiilor (MLPAT) g) GE 027 – 1997 MLPAT Ghid de proiectarea lucrarilor de aparare si consolidarea taluzelor la canale si diguri h) HG 188/2002 Normele privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa „‟NTPA – 001‟‟ i) Ordin nr. 1957 / 1995 privind aprobarea Normelor de medicina muncii.03. 536/1997 pentru Normele de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata a populatiei.la nord cu amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui . 2.

. e. Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani a fost executata incepand cu anul 1950 si este situata in partea de sud-est a judetului Braila. . . . . care face parte din campia Baraganului de Nord. Microrelieful incintei este accidentat datorita numeroaselor balti. cu interfluvii largi.la est cu fluviul Dunarea si bratele Caleia si Lata Stanca. .la nord cu sistemul hidroameliorativ Noianu-Chiscani. .la sud cu amenajarea hidroameliorativa Ialomita . . grinduri. Crovurile sunt prezente cu o frecventa de 1 crov la cca. Tufesti. Polizesti si Gura Gârlutei.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud b. slab fragmentate. Gropeni. pe malul stang. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru se invecineaza : . Tibanesti. SC EXPERCO-ISPIF SRL 4 . Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani se invecineaza: .la est cu Lunca Dunarii intre localitatile Gropeni si Stancuta. Stanca. cu altitudine medie de 20 m. depresiuni care determina denivelari de pana la 2 m.la vest . c. .la nord limita teritoriala a judetului Braila cu judetul Buzau. d. Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau a fost executata intre anii 1985-1987 si pusa in functiune intre anii 1987-1990. 200ha. in albia majora a fluviului Dunarea. Amenajarea Ianca-Surdila-Greci are urmatoarele limite geografice: .la nord raul Buzau.la sud cu amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru a fost executata intre anii 1969-1974 si este situata in Campia Viziru. privaluri. care afluiaza spre raul Calmatui. Stancuta Noua.amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui. fiind situata in extremitatea vestica a judetului Braila.la nord cu amenajarea hidroameliorativa Terasa Brailei.Terasa Viziru si Terasa Brailei. Cotele terenului sunt cuprinse intre 4-7 m.la vest cu amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci.Calmatui. din incinta indiguita Calamtui-Gropeni-Chiscani.la sud .la est . pe malul stang al raului Buzau fiind cel mai indepartat sistem hidroameliorativ fata de fluviul Dunarea avand urmatoarele limite: . intre km 227 amonte si km 175 aval al fluviului.limita teritoriala a judetului Braila cu judetul Buzau.la vest cu amenajarea hidroameliorativa Terasa Brailei si lantul de comune: Tichilesti. Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci a fost executata intre anii 19851990 si este situata in partea de vest a judetului Braila avand un relief specific Campiei Brailei reprezentand alternante de arii largi depresionare si platforme intinse fragmentate de brate parasite ale raului Bazau si vai cu scurgere intermitenta uneori torentiala.

ceea ce asigura aici conditii mai favorabile unui echilibru hidrogeologic prin efectul drenajului local exercitat de formele depresionare ale terenului.la est cu incinta Calmatui-Gropeni-Chiscani. . Dupa schimbarile climatice. . Comaneasca. la nord-est amenajarea Lunca Rau Buzau. SC EXPERCO-ISPIF SRL 5 . f.la nord cu sistemele hidroameliorative Ianca-Surdila-Greci si Terasa Viziru. fapt ce a determinat acumularea de pietrisuri. Campia inalta are un anumit grad de framantare – respectiv alternante de platforme si arii largi depresionare pe care s-au format crovuri sub efectul vanturilor si prin tasari locale. care cuprinde o parte din Câmpia Baraganului de Nord (Câmpia Brailei) si o parte din Câmpia Baraganului Central (zona dintre limita de sud a judetului si râul Calmatui).la sud cu amenajarea hidroameliorativa Ialomita . Cel mai mare grad de fragmentare al terenului se intalneste pe suprafata ocupata de amenajarea Ialomita-Calmatui. Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui a fost executata in perioada 1982-1987 si este situata in estul Campiei Baraganului pe ambele maluri ale raului Calmatui. Plopu. la vest limita teritoriala a judetului Braila cu judetul Buzau. Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui se invecineaza: . Procesul acumulativ s-a desfasurat de la începuturile levantinului pâna în cuaternar.Calmatui. 2. Seaca. la est raul Buzau. In depresiunile mai adanci au aparut lacuri sarate alimentate din precipitatii si din panza freatica (Lacul Alb. s-a separat o formatiune geomorfologica unitara.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud - la sud raul Buzau. Aspectul zonei este acela de «camp» cu o inclinare usoara de la nord catre sud si de la vest catre est. nisipuri si argile. Lacul Sarat. Buzau si Calmatui. Depresiunile interioare din campia inalta manifesta un drenaj local care este cu atat mai intens cu cat depresiunea este mai adanca. Relieful judetului Braila este de origine acumulativa pe o grosime ce merge pâna la 400 m. In cadrul acestor macrounitati morfologice se individualizeaza lunca Dunarii si luncile raurilor Siret. nivelul Marii Negre a variat.2 Geologia si hidrogeologia In cadrul Câmpiei Române.la vest cu limita judetului Buzau. . Esna si Lacul Dulce). astfel ca la sfârsitul pleistocenului inferior si la începutul pleistocenului mediu apare o transgresiune. Macro si microrelieful sunt factori care au o importanta prioritara in cunoasterea «mecanismelor» naturale din zona.

Gradul de mineralizare al apei freatice este diferit existand o corelatie intre microrelief si concentratia in saruri a apei freatice. atingand valori de peste 25 g/l. 3. conditionata de marea suprafata a terenurilor agricole pe care le ofera terasele si luncile ce alcatuiesc câmpia Baraganului de Nord. 38 %) are adancimi ale nivelului freatic intre 2-5 m in zonele centrale mai putin drenate. fiind mai mare in depresiuni datorita evapotranspiratiei favorizata de formele concave ale terenului. in jonele joase. hidrogeologice si pedologice au determinat realizarea unor amenajari complexe de desecare – drenaj. existenta unor ape freatice mineralizate determinând degradari saline active si o potentialitate de degradare prin modificarea echilibrelor actuale sub influenta factorilor naturali si antropici. El este drenat si alimentat catre fluviul Dunarea. Particularitatile litologice. apropierii nivelului freatic de suprafata si capilaritatea solului: la adancimi de 2-3 m continutul total de saruri este de 10-15 g/l. la adancimi mai mici de 3 m. existenta unor areale cu exces periodic de apa determinat de conditiile orografice specifice. potentialitatea solutiilor de degradare prin compactare sau destructurare. existenta unui drenaj efectiv slab datorita configuratiei geomorfologice si hidrogeologice existente. depresionare. Fiecarei unitati morfologice de relief îi corespunde un strat freatic independent. gradul de mineralizare creste simtitor. La acestea se agauga SC EXPERCO-ISPIF SRL 6 .Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud Situatia hidrogeologica a perimetrului este strâns dependenta de alimentarea cu apa a stratelor permeabile din subteran. Cadrul natural al zonei si implicit al judetului este caracterizat astfel: deficit climatic de apa însemnat. irigatii. In aceste zone se deosebesc: Stratul freatic al Campiei Brailei care ocupa cea mai mare parte din teritoriul judetului Braila (cca. fiind consecinta drenajului eficient al vailor afluente. Stratul freatic al Campiei Ramnicului (malul stang al raului Buzau) este situat predominant la adancimi mai mari de 5 m. Numai in zonele marginale ale lacurilor si in zonele centrale ale ariilor depresionare nivelul freatic se situeaza la adancimi mai mici de 2 m. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARII VIITOARE 3. In zonele de influenta drenanta ale luncilor Dunarii. intre 5-10m.1 Istoricul amplasamentului Agricultura constituie ramura economica principala a economiei judetului (atât înainte cât si în prezent). Stratul freatic din lunca Dunarii de caracterizeaza prin adancimi ale nivelului freatic de 12 m. Siretului si Buzaului adancimile apei freatice sunt mai mari.

CD10. grosimea si fertilitatea cernoziomurilor foarte raspândite aici. CD3A. CA1G. Amenajarea hidroameliorativa Ialomita-Calmatui s-a executat in perioada 19771987. SC EXPERCO-ISPIF SRL 7 . executie si întretinere a lucrarilor necesare asanarii.2 Dezvoltarea viitoare In prezent nu se preconizeaza o extindere a lucrarilor de îmbunatairi funciare. CD7A. Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani . in cadrul amenajarii Gradistea-Faurei-Jirlau s-a propus pentru reabilitare SB Visani. ci numai o reabilitare. CD5A. Lucrarile de îmbunatatiri funciare s-au executat etapizat în complex tinând seama de modul de evolutie a factorilor de mediu (apa. De aceea putem considera lucrarile de îmbunatatiri funciare ca lucrari cu o contributie majora la conservarea si utilizarea durabila a solului. CD5. CA1I). In fruntea acestui departament a fost ales Anghel Saligny . CD7. SRPA 02. Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui a fost executata in perioada 1982-1987. 3. la mentinerea si ameliorarea calitatii mediului. CA Terasa. CD9. înca de la începutul secolului. SRPA 04 si canalele: CA Lunca. SRPA 03. Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru a fost executata intre anii 1969-1974. CA1C.indiguirea s-a realizat in perioada 1950-1957. imediat s-au executat lucrarile de desecare si amenajarea orezariei de la Stancuta. retehnologizare si exploatare rationala a acestora (in cadrul amenajarii Terasa Viziru s-a propus reabilitarea statiilor : SRPA 01. îmbunatatirii si punerii în valoare a terenurilor inundabile. SRP IVD. Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau – lucrarile de amenajare s-au executat intre anii 1985-1987. proiectare. CD5B. 60%) si experienta de munca a populatiei locale. dupa care. sol) si de protejarea acestora. Astfel în 1910 Carol I promulga “ Legea pentru punerea în valoare a pamânturilor din zonele inundate ale Dunarii”.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud unele avantaje ale climatului de stepa. CD3. ponderea mare a populatiei judetului ocupata în agricultura (cca. Lucrarile de îmbunatatiri funciare au preocupat statul român. care a creat cadrul juridic pentru înfiintarea sub autoritatea Ministerului Agriculturii a Serviciului de Imbunatatiri Funciare (SIF) în atributii de studiere. CD9A. Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci s-a executat in perioada 19851990. CS13.

în care sunt amplasate 9 nave – statii de pompare.289 ha. cu vane hidraulice de nivel constant. Astfel. cu o lungime totala de 359. întretinere si reparatii a lucrarilor de îmbunatatiri funciare.289 ha Sursa de apa pentru irigatii o constituie fluviul Dunare. SC EXPERCO-ISPIF SRL 8 . In anul 2008 au fuctionat numai 58 statii de pompare pentru care exista contracte semnate cu beneficiarii terenurilor.357 ha.1 Generalitati . In ultimii ani amenajarile de irigatii si-au redus simtitor activitatea. pentru care nu au fost solicitari de apa din partea beneficiarilor de teren si 3. Suprafata amenajata pentru irigatii este de 137.2 km.activitatea desfasurata Activitatea desfasurata în Unitatea de Administrare Braila Sud este de exploatare. ACTIVITATEA DESFASURATA IN CADRUL OBIECTIVULUI 4. Unitatea de Administrare Braila Sud deserveste mai multe amenajari hidroameliorative: Amenajarea hidroameliorativa Terasa Ialomita-Calmatui Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-Gropeni-Chiscani Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Terasa IalomitaCalmatui sunt: a. 221+ 600. Irigatii pe o suprafata de 137.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 4. s-a trecut în conservare o suprafata de 22.70 m sub nivelul marii. Se constata o diminuare a cerintei de apa a beneficiarilor agricoli datorita dificultatilor financiare ale acestora. Debitul de apa prelevat la statia de pompare este de 168 mc/s. dintre care cele mai lungi sunt D1 D9. Priza este formata dintr-un golf sapat în malul drept al Dunarii pâna la cata de minus 2. Metoda de udare este aspersiunea pe întreaga suprafata cu statii de pompare si conducte ingropate. Dealungul canalelor sunt prevazute linii electrice si drumuri de exploatare. în dreptul localitatii Stanca. Priza sistemului este construita pe Dunare la km. Reteaua de distributie cuprinde 32 de canale. Distributia apei pe canalele principale este automatizata.841 ha au intrat in procesul de dezafectare.

Captarea debitelor se face la km 221+650. c.1 mc/s (debit suplimentar necesar pentru amenajarea Calmatui-Gropeni). Evacuarea apelor din sistemul Ialomita – Calmatui se realizeaza prin 37 statii de pompare . b. Intreaga suprafata este irigata prin aspersiune. Desecare . al ameliorarii solurilor si al îmbunatatirii conditiilor litologice de ansamblu. Desecare . lucrarile de drenaj au fost executate în depresiunile cu terenuri saraturate. Cel mai important sistem de desecare de pe teritoriul judetului Braila (partea de est) este sistemul de desecare C1. In anul 2008 numai 5 statii au fost functionale.4 mc/s) se evacueaza gravitational în râul Calmatui. SC EXPERCO-ISPIF SRL 9 . Starea acestora este in general buna. Drenaj . Canalele de desecare au o lungime de 404. In anul 1987 el a fost reversibilizat – permitând atât evacuarea apelor de desecare cât si alimentarea cu apa a orezariei Bertesti.403 ha Lucrarile de desecare se întind pe 63 % din suprafata sistemului. Priza este comuna cu amenajarea Ialomita-Calmatui si Calmatui-Gropeni-Chiscani.pe o suprafata de 18. Canalele de desecare au o lungime de 419 km. în scopul maririi efectului drenant al acestor depresiuni. Schema hidrotehnica este formata din canalul de aductiune CA terasa.pe o suprafata de 74. Irigatii pe o suprafata de 32.336 km. în apropierea localitatii Spiru Haret.1 mc/s si este refulat in canalul de aductiune CA Lunca.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud b. 6 canale de distributie si 39 statii de pompare irigatii (4 SRP si 35 SPP). SPE 1-6) care descarca apa in canalul CCE din amenajarea Terasa Brailei. Colectorul C1 (Q=10. Debitul prelevat pentru Terasa Viziru este de 27.670 ha Sursa de apa o constituie fluviul Dunare.982 ha Apa se evacueaza prin pompare de pe intreaga suprafata.pe o suprafatã de 12.evacuare. fiind mai dense în partea centrala a perimetrului unde predomina ariile depresionare cu soluri freatic umede. dimensionat pentru un debit de 42. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Terasa Viziru sunt: a. Acest lucru se realizeaza prin 7 statii pompare evacuare (SPE Maxim Gorki. Canalul CCE evacueaza gravitational apa in Dunare in apropierea localitatii Gropeni.092 ha In cadrul amenajarii Ialomita – Calmatui. cu statii de punere sub presiune si agregate termice de pompare. In anul 2008 au functionat numai 20 statii de pompare.

791 ha prin pompare (SPE Dervent) in râul Buzau. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Ianca-Surdila-Greci sunt: a. Bordei) avand rolul de coborare a nivelului freatic. din care : aspersiune cu SPP 7.613 ha Sursa de apa pentru alimentarea incintei Calmatui – Gropeni – Chiscani o constituie fluviul Dunare. b.09 km. Desecare .pe o suprafata de 9.52 km.102 ha inundare 8. captarea debitelor facandu-se prin statia IM Gheorghiu din amenajarea Ialomita-Calmatui si care alimenteaza 6 amenajari. cu lungimea de 215.114 ha in raul Calmatui si pe 1. Irigatii pe o suprafata de 15. impermeabilizat cu dale mari (deteriorate pe o suprafata de 5 %). prin trei puncte de pompare situate la km 190. De la aceste statii de pompare apa este condusa prin reteaua de canale de aductiune – distributie la amenajarile interioare unde prin intermediul celor 14 statii de pompare presiune este distribuita prin aspersiune.613 ha. Evacuarea se face gravitational pe o suprafata de 8.170 km si este in totalitate impermeabilizata.pe o suprafatã de 284 ha Este amplasat in zonele joase ale Terasei Viziru (Liscoteanca.905 ha Reteaua de desecare consta din canale principale si secundare. In anul 2008 au functionat numai 6 statii de punere sub presiune pentru care au fost semnate contracte cu beneficiarii de teren. Irigatii pe o suprafata de 26. Reteaua de canale are o lungime de 72. pentru care au fost incheiate contracte. Intreaga suprafata este irigata prin aspersiune cu statii de pompare (32 buc).. 203 si 208.511 ha SC EXPERCO-ISPIF SRL 10 .Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud c.802 ha Sursa de apa o constituie fluviul Dunare. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Calmatui-GropeniChiscani sunt: a. Canalul principal de alimentare a amenajarii este CA1 in lungime de 28. Suprafata amenajata pentru irigatii este de 15. Drenaj . In prezent functioneaza 11 statii de pompare pentru irigatii.

Acest lucru se realizeaza prin 13 statii de pompare evacuare. III). Statia de pompare evacuare este nefunctionala. de a apara terenurile agricole riverane la viiturile apelor. In prezent fuctioneaza 8 statii de pompare evacuare.75 km Lucrarile de îndiguire. c. Digurile ce constituie linia de aparare Calmatui – Gropeni – Chiscani (compartimentul I. Este necesara planterea de perdele de protectie pe aceste zone pentru a evita eroziunea de mal. Desecare pe o suprafata de 2. iar diferenta de 3. Debitul total necesar alimentarii cu apa a sistemului este de 9. respectiv prin pompare din raul Buzau in acest lac. prin potentialul lor operational asigura functiile esentiale ce le revin. zone descoperite prin lipsa perdelelor de protectie intre km 42+250-51+250 si km 28+750-30+200. Desecare pe o suprafata de 16.813 ha in raul Buzau si de pe 925 ha gravitational. sunt situate de-a lungul fluviului Dunare pe o lungime de 52.54 mc/s se asigura din acumularea Jirlau. în Dunare.560 ha Apa se evacueaza prin pompare de pe întreaga suprafata. toamna si iarna. Un debit de 6 mc/s este adus din Dunare pe magistrala de irigatie a judetului. Diguri în lungime de 57. Statiile care sunt in functiune anul acesta sunt in numar de 16 pentru care exista contracte semnate.611 ha Sursa de apa o constituie fluviul Dunare prin intermediul schemei hidrotehnice a amenajarii Ialomita-Calmatui.54 mc/s. d.75 km. SC EXPERCO-ISPIF SRL 11 . II.738 ha Apa este evacuata prin pompare de pe 1. Irigatii pe o suprafata de 14. Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Gradistea-Faurei-Jirlau sunt: a. tot in raul Buzau. Drenaj pe o suprafata de 569 ha Este amplasat în zonele joase ale Incintei Calmatui – Gropeni – Chiscani având rol de coborâre a nivelului freatic. Se mentioneaza ca sunt unele zone critice.00 km.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud b. b. Intreaga suprafata este irigata prin aspersiune iar tipul de amenajare este cu statii de punere sub presiune cu conducte ingropate. prin statia IM Gheorghiu. iar digul de compartimentare din dreptul comunei Schei are o lungime de 5. prin statia de pompare SRP IV care alimenteaza canalul CA1C.

460 ha. care debuseaza în albia regularizata a râului Calmatui.pe o suprafata de 23.504 km.460 ha Sursa de apa pentru irigatii o constituie fluviul Dunare (statia IM Gheorghiu din sistemul Ialomita – Calmatui.pe o suprafatã de 2.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud Obiectivele si capacitatiile din Amenajarea hidroameliorativa Bazin Hidrografic Calmatui sunt: a. Puterea instalata în sistem pentru irigatii este de 20 MW. în vederea preîntâmpinarii înmlastinirii sau saraturarii. din care: aspersiune cu SPP 22. din care 6 in functiune in 2008 cu contracte semnate pentru irigarea suprafetelor deservite de aceste statii si o statie de repompare a apei. Irigatii . care alimenteaza mai multe sisteme hidroameliorative). Drenaj .pe o suprafata de 20.790 ha. conducte beton. Canalul CA1 este alimentat de statia de repompare SRPA III din cadrul amenajarii Ialomita – Calmatui. si anume: SRP 1+3.H. au drept scop eliminarea excesului de apa din punctele cele mai nevralgice.548 ha. Amenajarile de irigatii sunt constituite în principal dintr-o retea de canale deschise în lungime de 50. Reteaua de desecare cuprinde 449. Unitatea de Administrare Braila Sud procura materiale de constructie când primeste fonduri pentru reparatii. prin intermediul a trei statii de repompare. carton asfaltat etc.2 Materiale de constructie Materialele folosite la reparatii sunt: ciment.8 km de canale. o retea de conducte sub presiune în lungime de 475 km si 16 statii de punere sub presiune. Alimentarea cu apa a sistemului B. tabla. ceramica. SRP 4. SC EXPERCO-ISPIF SRL 12 . metal. Calmatui se face din canalul CA1. Suprafata amenajata pentru irigatii este de 23. 4.548 ha Amenajarile de drenaj. c. b. SRP 1C. care cuprind o suprafata de 2. Drenajul este realizat din tuburi de ceramica clasice. plasa sudata. inundare 670 ha. PVC.478 ha Datorita conditiilor locale – regimul apelor freatice – în acest sistem a fost necesar sa se prevada o retea de desecare generalizata. Desecare . Reteaua de canale este prevazuta cu constructii hidrotehnice necesare (podete etc).

acesta se împrastie în SC EXPERCO-ISPIF SRL 13 . sau odata cu irigatia pe zonele joase. au avut ca scop coborârea nivelului freatic. Lucrarile de desecare si drenaj. 4. 4. In prezent. 1 .6 Producerea si eliminarea deseurilor Activitatile desfasurate în cadrul amenajarilor hidroameliorative produc numai deseuri tehnologice: pamânt amestecat cu materii organice rezultat în urma decolmatarii si defrisarii vegetatiei ierboase de pe ampriza canalelor de desecare. efluenti tehnologici si menajeri Alimentarea cu apa a amenajarilor hidroameliorative din cadrul Unitatii de Administrare Braila Sud se face din Dunare. Se poate considera ca lucrarile analizate nu produc ape uzate. pesticide) poate produce un impact negativ. Principalul posibil poluator este posesorul terenului agricol. Aceste ape sunt captate de reteaua de canale de desecare si tuburile de drenaj si evacuate gravitational sau prin pompare în Dunare. Lucrarile de îmbunatatiri funciare care fac obiectul prezentei documentatii nu produc ape uzate. In lunca. prezentata în capitolul 3 din Bilantul de mediu. care prin lucrarile agricole (în special îngrasaminte. odata cu introducerea sistemelor de desecare si drenaj s-a constatat o mentinere a nivelului apei freatice la cote de cca. care au fost executate dupa introducerea irigatiilor. Se poate spune ca aceste lucrari si-au atins scopul. doar evacueaza apele provenite din excesul de umiditate. in râul Calmatui si râul Buzau.4 Emisii in atmosferã In zona studiata nu sunt emisii atmosferice poluante.3 Stocarea materialelor Materialele necesare reparatiilor se stocheaza în magaziile din dotare. Prin sistemele de desecare se pot evacua accidental în emisar poluanti ce nu sunt ai beneficiarului lucrarii prezente. rolul desecarii a fost acela de a evacua apele din incintele indiguite si de coborare si mentinere a nivelului freatic la cote care sa asigure dezvoltarea normala a culturilor agricole.5 Alimentarea cu apa. Astfel. 4. pe zonele unde s-a observat exces de umiditate.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 4. nu exista un stoc de materiale.2 m în zonele cu regim acvic.

desecari si diguri si a constructiilor hidrotehnice.20 cm pe malurile canalului si ulterior. urmarirea de catre personalul specializat a bunei functionari a retelei de irigatii. prin araturi. 4. 4. Aceasta persoana verifica fisa postului fiecarui angajat. supravegherea instalatiilor din statii de catre electromecanici. conducte. pentru a putea efectua lucrari de întretinere si reparatii necesare. 10 . dale deteriorate.7 Alimentarea cu energie electrica Se face din sistemul national. Aceasta activitate este urmarita de o persoana autorizata din Unitatea de Administrare Braila Sud care este în subordinea directa a Inspectorului sef.8 Protectia si igiena muncii Personalul aferent în exploatarea amenajarilor hidroameliorative din Unitatea de Administrare Braila Sud a luat cunostinta si este obligat sa respecte normele specifice de protectia muncii. tine registrul de evidenta a accidentelor si urmareste respectarea normelor de protectia muncii (echipamente de protectie. cu gard din beton sau plasa de sârma. interzicerea accesului persoanelor straine în incintele împrejmuite sau în apropierea instalatiilor. care în prezent nu exista în arealul studiat. Electromotoarele pompelor fiind în cladiri închise nu produc zgomot în atmosfera si deci nu deranjeaza ecosistemele din apropiere. se incorporeaza în sol. energia electrica fiind utilizata pentru actionarea motoarelor din statiile de pompare. aceste materiale. Pentru acestea sunt prevazute o serie de masuri privind prevenirea si stingerea incendiilor.9 Prevenirea si stingerea incendiilor In amplasamentul lucrarilor de îmbunatatiri funciare nu se gasesc surse generatoare de incendiu. sunt reutilizate (podete etc).10 Zgomot si vibratii In cadrul obiectivelor studiate nu exista surse de zgomot. decât la statiile de pompare (incinta si posturi trafo). 4. 4. în general. rezultând pe parcursul repararii lucrarilor. SC EXPERCO-ISPIF SRL 14 . laboratorul fix de instructiuni si testari). 4.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud - straturi de cca.11 Securitatea zonei Securitatea zonei este asigurata prin: împrejmuirea întregului perimetru construit (statii de baza).

Terasa Viziru 6. In prezent se constata o coborare a nivelului freatic ca urmare a perioadei secetoase din ultimii ani si aplicarea irigatiilor pe suprafete restranse fata de capacitatea sistemelor.Terasa Ialomita-Calmatui 6. cat si pe parcursul exploatarii acestora (SCCASS Braila . geotehnici etc) si antropici (pierderile de apa din canalele si aplicarea defectuasa a irigatiilor fara respectarea regulamentelor de exploatare). hidrogeologici. vechimea sistemului. in perioada 2000-2008. Câmpia Baraganului de Nord sau Câmpia Brailei si Baraganul Central a contituit obiectul unor studii si cercetari efectuate atât înainte de a se preconiza amenajarea unor mari sisteme de irigatii în aceasta zona precum si cu prilejul proiectarii lucrarilor de îmbunatatiri funciare. In privinta cauzelor care au contribuit la ridicarea nivelului freatic. in cadrul amenajarilor hidroameliorative s-au aplicat irigatii in procent de : . judetul Braila fiind judetul cu ponderea cea mai mare a suprafetei cu lucrari de îmbunatatiri funciare din totalul suprafetei agricole.13. 5. str. ICPA si SCCASS Braila – cu obiectiv principal solul). aceste lucrari au modificat balanta fondului funciar. Braila.73%-35.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 4.40% SC EXPERCO-ISPIF SRL 15 .96%-23. Din totalul suprafetei agricole a judetului 91% dispune de lucrari de îmbunatatiri funciare. Modul cum actioneaza acesti doi factori difera de la o amenajare hidroameliorativa la alta în functie de conditiile orografice. care este factorul principal. Astfel. Mentinerea indelungata pe aceeasi suprafata a unui regim secundar acvic conduce la aparitia gleizarii si înmlastinirii secundare asociata uneori cu salinizare si/sau alcalizare. Cercetarile efectuate au pus în evidenta cei doi factori principali: naturali (regimul climatic. jud. acestea imbraca aspecte deosebit de complexe. Principala caracteristica a evolutiei solurilor în regim irigat este data de influenta nivelului freatic asupra solului. CALITATEA SOLULUI 5. stufãrisuri etc.1 Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat Prin lucrarile de îmbunatatiri funciare (îndiguiri. Astfel. la un procent de 80% teren agricol. tipul de amenajare si metodele de udare folosite.ICITID Baneasa – ce au monitorizat nivelele si chimismul apelor freatice. litologice. Ridicarea nivelului freatic imprima solurilor un regim secundar acvic.12 Administratie Unitatea de Administrare Braila Sud este in subordinea ANIF-RA Sucursala Teritoriala Arges-Ialomita-Siret.64% . desecari) s-au redat în circuitul agricol terenurile ocupate anterior de balti. Vapoarelor nr. ajungând astazi.

. Astfel irigatia în cadrul amenajarilor hidroameliorative capata importanta unei masuri tehnice preventive .nitrati .5 m.2 Efecte potentiale ale activitatilor invecinate Ca surse potentiale de poluare a solurilor în zona studiata sunt: . supravegherea aplicarii tehnologiilor ameliorative si agricole. concomitent cu obiectivul de asigurare a cerintei de apa a plantelor agricole si de valorificare a capacitatii productive a solului. acolo unde exista un drenaj natural bun sau o retea de drenuri subterane cu o buna functionalitate. în perioadele de seceta. Prin lipsa aportului suplimentar de apa din irigatii. ceea ce favorizeaza infiltrarea usoara a apelor în exces care ajung repede în stratul freatic.Gradistea-Faurei-Jirlau .azotul nitric din sol. Fenomenul de degradare secundara se atenueaza mult. Sub aspectul conditiilor naturale terenurile din cadrul amenajarilor analizate se caracterizeaza printr-un potential natural ridicat de acumulare a apelor excedentare din precipitatii sau din pierderi de apa prin infiltratie din reteaua de canale de irigatie.90% 3. în general din îngrasaminte. Stratul freatic este format din nisipuri fine sau nisipuri prafoase.Bazin Hidrografic Calmatui 1.40% 2. plantele au consumat rezerva de apa din sol favorizând ridicarea sarurilor si cantonarea lor între 0.Calmatui-Gropeni-Chiscani .Ianca-Surdila-Greci . 5. are o grosime redusa (2-5 m) si este situat pe soluri cu o capacitate naturala redusa de drenaj. a avut si are un rol principal în evolutia solurilor în functie de adâncimea nivelului freatic si de cota terenului. favorizând acumularile de apa si ridicare a nivelului freatic uneori la peste 3 m.00%-20. cu consecinte negative asupra calitatii solurilor exploatate în conditii de irigare din zona studiata pentru pastrarea calitatii acestor soluri. corespunzatoare regulamentelor si normativelor stabilite. SC EXPERCO-ISPIF SRL 16 .02% Gradul de mineralizare a pânzei freatice.pesticide.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud .ameliorative de conservare si protectie a fertilitatii solurilor. fenomenul de degradare secundara se poate accentua. Solurile au o textura medie pe cea mai mare parte din suprafete . Redresarea nivelului freatic se realizeaza prin actiunea de desecare si drenaj a zonelor depresionare. pâna la anihilare.15%-10.5-1. In scopul prevenirii evolutiei negative a factorilor pedohidrologici.20%-23.70% 9. In ultimii ani când suprafete irigate au fost foarte reduse. se propun urmatoarele masuri: monitorizarea principalelor însusiri de calitate a solurilor fertile si/sau ameliorate pentru semnalarea la timp a cauzelor si sensului modificarilor acestor factori.30%-34. Se constata o reducere a gradului de mineralizare.

care prezentau exces de umiditate). în complex. sol) în vederea protejarii acestora. floarea soarelui. Astfel. ca urmare a monitorizarii acestora – sol si apa. Amenajarile hidroameliorative. stufarisuri etc. CONCLUZII SI RECOMANDÃRI a) Concluzii 1. prin evacuarea apelor de suprafata în exces. cartoful. porumb. care fara apa necesara nu aduc sporuri de recolte . altadata existente în zona. Chiar si la aceste culturi se aplica o tehnologie agricola simpla care nu duce la sporuri de productii daca nu se aplica irigatiile. modificând balanta fondului funciar. 6. 5. 7. 3. se constata diminuarea aportului freatic din sursele de irigatii. In ultimii ani. Aceste lucrari au produs o transformare a ecositemelor naturale în ecosisteme agricole (agroecosisteme). 8. extizându-se suprafetele cu culturi de grâu. legumele. Prin lucrarile de îmbunatatiri funciare s-au redat în circuitul agricol terenurile ocupate anterior de balti (zonele depresionare. mai ales dupa anul 2000. 4. Lipsa irigatiilor. pe parcursul anilor. fapt impus de schimbarile ce au avut loc pe suprafetele amenajate datorita modificarii factorilor de mediu. semnalat inca din perioada 1977-1980 (cercetari de teledetectie). 2. in perioadele cu precipitatii abundente si coborârea si mentinerea nivelului freatic la cote ce asigura o buna dezvoltare a plantelor. pe baza reducerii suprafetelor irigate fata de perioadele anterioare. datorita climatului arid din zona. s-a redus. Lucrarile de desecare din cadrul amenajarilor hidroameliorative se poate spune ca si-au atins scopul in mentinerea regimului hidrologic din zona. Lucrarile de îmbunatatiri funciare nu produc ape uzate. SC EXPERCO-ISPIF SRL 17 . suprafata aferenta culturilor cu necesar de apa mai mare precum soia. 6. au fost completate cu lucrari. ele doar evacueaza apele provenite din excesul de umiditate.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud Datorita costurilor ridicate cantitatea de îngrasaminte si pesticide utilizate în agricultura fiind redusa se poate spune ca nu exista în zona poluare cu nitrati si pesticide. sfecla de zahar. mentinându-se totusi unele formatiuni care sa pastreze biodiversitatea ecosistemelor naturale. Lucrarile de imbunatatiri funciare creeaza un microclimat umed care functioneaza ca o bariera (antropica) in fata extinderii fenomenului de desertificare din zona de sud a Moldovei. Lucrarile de îmbunatatiri funciare s-au executat etapizat. tinând seama de modul de evolutie a factorilor de mediu (apa. duce la o tendinta de diminuare a diversitatii de culturi.

activitatea de supraveghere si întretinere fiind în atentia permanenta a ANIF-RA. Se poate afirma ca lucrarile de îmbunatatiri funciare. gradul de mineralizare se mentine aproximativ constant. 11. In evolutia starii fizice a solurilor nu au aparut fenomene evidente de tasare datorita irigatiei (daca au existat au fost în primii 3-4 ani de la intrarea în functiune a sistemelor si au fost remediate pe parcurs). revizuite anual. obiectivelor si asezarilor omenesti din luncile indiguite sunt intocmite “Planuri de aparare impotriva inundatiilor”. km 28+750÷30+200). in care aportul adus prin irigatii a condus la diluarea mineralizarii apei freatice . Posibila sursa de poluare din zona sunt tehnologiile de cultivare a terenurilor agricole. Din punct de vedere chimic nu se observa o modificare esentiala a indicatorilor chimici principali. La acestea au contribuit existenta unor strate cu permeabilitate redusa spre suprafata. Evolutia solurilor în zona studiata este legata de ridicarea nivelului freatic. 16. Digurile de aparare sunt în stare buna. fiind influentat de temperaturile tot mai ridicate si de precipitatiile reduse. Se constata totusi o reducere a gradului de mineralizare in cadrul unor amenajari. Aceasta s-a putut observa în ultimii ani când suprafata irigata a scazut foarte mult si totusi nivelele apei freatice au crescut în perioadele cu precipitatii. 13.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 9. 10. precum si de pierderile de apa din canalele de irigatii si prin norme de udare peste capacitatile de câmp (mai ales în perioada de început a irigatiilor). Aplicarea corecta a irigatiei si asigurarea controlului apei freatice (desecare. Nu s-a observat o agravare a starii de eroziune a solurilor. prin evaporatie. dar fara ca acestea sa fie factorul principal. acolo unde s-au aplicat irigatiile pe suprafete mici si unde lucrarile de baza le reprezinta amenajarile de desecare. fiind totusi mentinute la cote acceptabile prin functionarea sistemului de desecare . 17. 15. 12. in cadrul amenajarii Calmatui-Gropeni-Chiscani. în general au avut un rol pozitiv în evolutia calitatii solului. care faciliteaza migrarea sarurilor in profilul solului. sistemele de desecare putând fi vectori de poluare (transporta poluanti catre emisar). drenaj). Ridicarea nivelului freatic este determinatã în principal de precipitatii. 14. corelat cu tehnologii de lucrare a SC EXPERCO-ISPIF SRL 18 . Pentru apararea impotriva inundatiilor a terenurilor. unde lipsesc perdelele de protectie (km 42+250÷51+250. Sucursala teritoriala Arges-Ialomita-Siret. Exista totusi o zona critica.drenaj. Aprovizonarea cu fosfor si potasiu este în general buna. cu desemnarea zonelor critice si masurilor ce trebuie luate in perioadele cu nivele ridicate. Sub aspectul continutului de materii organice si azot total se constata unele apropieri de cele initiale si corespunzator tipurilor de sol existente în amenajarile hidroameliorative.

Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud pamântului. b) Recomandari 1. de regimul de precipitatii si de stadiul de dezvoltare a culturilor. 7. 4. 18. cosirea si tratarea cu ierbicide a vegetatiei de pe intreaga retea de desecare in vederea asigurarii functionarii la parametri proiectati. se recomanda mentinerea retelei de desecare in stare buna de functionare. 8. Respectarea regulamentelor de exploatare si intretinere pentru amenajarile hidroameliorative întocmite de proiectant la punerea în functiune a sistemelor si cu modificarile ulterioare intervenite ca urmare a evolutiei si transformarilor aparute în cadrul amenajarilor. Se recomanda acest control sa se faca. se poate trage concluzia finala ca activitatea desfasurata este compatibila cu cerintele protectiei mediului si a cadrului uman de viata. evitarea acumularilor masive în stratul freatic si evacuarea permanenta a apelor colectate de reteaua de drenaj. precum si refacerea retelei de puturi de observatie. 5. 3. înlaturarea vegetatiei de pe canalele de desecare. Fata de anul 1999 cand s-a intocmit ultimul bilant de mediu nu au aparut modificari esentiale in starea lucrarilor si a calitatii factorilor de mediu. In urma analizarii. Initierea unui regim de exploatare la nivel tehnic superior care sa urmareasca în esenta reducerea pierderilor de apa. Aplicarea normelor de udare diferentiate pe zone în functie de nivelul si calitatea apei freatice. din punct de vedere al protectiei mediului. decolmatarea sistemelor de drenaj. Despotmolirea. executarea constanta a lucrarilor de decolmatare. de tipul de sol. SC EXPERCO-ISPIF SRL 19 . Mentinerea unor niveluri permanente scazute în reteaua de desecare astfel încât sa se resimta efectul drenant al acestora pe durate cât mai îndelungate. Urmarirea evolutiei nivelului si chimismului apei freatice si solului prin reluarea monitorizarii si luarea masurilor ce se impun ca urmare a evolutiei acestor factori. 6. a amenajarilor de imbunatatiri funciare din cadrul Unitatii de Administrare Braila Sud. constituie mijlocul principal pentru prevenirea degradarii factorilor de mediu. de institute specializate. Pentru pastrarea gradului de mineralizare la niveluri acceptabile. In conditiile specifice zonei aceste lucrari de întretinere trebuie sa aiba o frecventa mai mare decât în alte judete. O data cu obtinerea fondurilor de reparatii se recomanda initierea unui program de reparatii si refacere a captuselilor si a rosturilor la canale pentru reducerea pierderilor de apa. 2. în special în zonele cu potential de degradare.

GEF etc). placi de stufit sau prin aplicarea pe taluz a unor panouri din polietilena. reabilitari. urmarirea realizarii si mentinerii unei plantatii de protectie continua si viguroasa în zona dig-mal. Lucrarile de îmbunatatiri funciare necesita modernizari. In acest sens un rol important l-a avut si il are prin programele sale de asistenta financiara si consultanta. 10. la baza taluzelor. ceea ce nu mai corespunde în totalitate actualelor conditii generate de aplicarea Legii 138/2004. o constituie cultivarea orezului. Sing. exploatarea rationala a masei lemnoase din zona dig-mal si înlocuirea imediata a arborilor taiati cu specii ca: salcia. în acest scop este necesara restabilirea functionalitatii amenajarilor orizicole. Doinita BRATU SC EXPERCO-ISPIF SRL 20 . plopul. 12. BERD. Guvernul Olandei. Banca Mondiala.Raport si Bilant de mediu nivel I – Unitatea de Administrare Braila Sud 9. 13. supravegherea permanenta a digurilor si interventia promta în remedierea oricaror deficiente în special în punctele critice mentionate. Dupa anul 2000. O particularitate care trebuie reconsiderata în mod obligatoriu datorita efectului dublu. Maria TORJE INTOCMIT. observarea atenta si marcarea punctelor periculoase (scurgeri pe taluze. ameliorativ si productiv. datorita unor acorduri semnate de Guvernul Romaniei. modificata si completata cu Legea 233/2005. 11. Asigurarea în exploatare a unui regim hidrologic al teritoriului care sa realizeze mentinerea la adâncimi relativ constante a apei freatice si continuitatea procesului de levigare a sarurilor solubile cu mentinerea sarurilor la baza profilului de sol (100120 cm). Aducerea si mentinerea sectiunii transversale a digurilor la parametrii proiectati. combaterea eroziunii de mal prin consolidari cu fascine. întrucît este o cultura rentabila. au putut fi atrase fonduri semnificative din partea unor donori si agentii internationale (cum sunt BIRD. destinate inclusiv reabilitarii si retehnologizarii infrastructurii de imbunatatiri funciare din tara noastra. PFARE. Ing. VERIFICAT. Lucrarile de îmbunatatiri funciare au fost concepute pentru exploatarea dirijata pe suprafete mari. grifoane în vecinatatea digurilor) ce pot apare la ape foarte mari datorita curentilor subterani critici si aplicarea masurilor specifice.