ROMANTISMUL

Orientare ideologica,artistica si literara care a marcat prima jumatate a secolului al 19-lea in spatiul european.Curent literar polemic,aparut cu reactie impotriva rationalismului si clasicismului rigid.Triumful romantismului in Franta este marcat de aparitia manifestului Prefata la drama Cromwell(1827) de Victor Hugo-Nu exista reguli,nici modele.[] Conceptul artei de frumos include si uratul si grotescul- si de batalia pentru Hernani. Curentul literar patrunde la noi pe filiera franceza,datorita scriitorilor pasoptisti,iar articolulprogram Introductie la Dacia literara ,scris de Mihail Kogalniceanu,sustine ideologia romantica. Trasaturi definitorii: -afirmarea individualitatii,a originalitatii,a spontaneitatii,expansiunea eului individual; -primatul sentimentului si al fanteziei creatoare; -cultivarea emotiei si a sentimentului;lirismul ca expresie a subiectivitatii; -revolta impotriva regulilor conventiilor sociale si al stilurilor; -amestecul genurilor,speciilor si al stilurilor; -fascinatia misterului si a exceptionalului;antiteza;culoarea locala; -atractia pentru natura,trecutul istoric(Evul Mediu),folclorul local,miturile,fantasticul,fabulosul; -tendinta de evadare din realitatea marginita si meschina spre lumi imaginare(fantastic,vis,trecut istori,loc natal sau spatii exotice); -cultivarea antitezei(trecut-prezent) -personaje exceptionale in imprejurari exceptionale; -antiteza(inger-demon);titanul; -largirea si imbogatirea limbii literare prin elemente de limbaj popular,arhaic,etc. Specii literare cultivate. Reprezentanti: -specii dramatice: drama istorica(v.Hugo,A. Pukin),filozofica,lirica(P.B Shelley); -specii lirice: meditatia,elegia,romanta(Lamrtiene,V.Hugo); -specii epice:legenda,balada(H.Heine),poemul(M.Eminescu),nuvela(istorica-fantastica-E.A Poe),romanul istoric,de aventuri,fresca(Novalis,W.Scott,V.Hugo,E.A. Poe). La noi: C.Negruzzi,Gr. Alexandrescu,Mihai Eminescu etc.

SIMBOLISM
Este curentul literar aparut in literatura franceza in 1886 prin articolul lui Jean MoreasLe Symbolisme intr-un supliment al revistei Le Figaro,de la care pleaca denumirea acestui curent.Etimologic-simbolism-simbol-un cuvant cheie sau un obiect cu mai multe semnificatii. Reprezentantii simbolismului francez: Charles Boudeleure,Stephane Malarme,Paul Varlaine,Arthur Rimbaud. Trasaturi: -Utilizarea simbolurilor:Baudleure,numeste teoria corespondentei senzoriale sau a corespondentei despre simturi,anume teoria sinesteziei -Exprimarea indirecta a temei din dorinta de a sugera mesajul asa cum afirma Malarme,a numi direct obiectul poeziei,este a suprima din placerea de a o descoperi.

-Muzicalitatea versurilor: obtinuta prin repetitii de gen refren sau pastrarea rimei sau a ritmului. -Teme si motive literare precum: creatia,iubirea,orasul,targul provincial,parcul. In literatura romana a fost teoretizat de catre Alexandru Macedonski in cenaclul si revista Zburatorul.Autorul a numit in articolele sale urmatoarele trasaturi : preluand de la Paul Veraline-Arta poetica,ideea muzicalitatii,Macedonski a subliniat ca arta versurilor este arta muzicii(se refera la originalitatea versurilor la natura exterioara). De asemenea Macedonski afirma ca logica poeziei este neologica. Alexandru Macedonski a fost influentat in opera sa de : simbolism,romantism si parniasianism. In literatura franceza simblolismul a aparut ca o reactie impotriva parniasianismului (orientare literara ce cuprinde poeziile reci sau impersonale ce nu pun accentul pe continutul versurilor).

MODERNISM
Este un curent literar initiat la noi in 1919 de Eugen Lovinescu, a carui doctrina porneste de la ideea ca exista "un spirit al veacului" care impune procesul de sincronizare a literaturii romane cu literatura europeana, cunoscut si ca principiul sincronismului. Ideea de la care porneste Eugen Lovinescu este aceea ca civilizatiile mai putin dezvoltate sunt influentate de cele avansate, mai intai prin imitatia civilizatiei superioare, "Teoria imitatiei" emisa de francezul Gabriel Tarde, iar dupa implantare, prin stimularea crearii unui fond literar propriu. De aceea, teoria formelor fara fond sustinuta de Titu Maiorescu este acceptata si de Lovinescu, dar acesta considera ca formele pot sa-si creeze uneori fondul. Primul obiectiv al modernismului a fost promovarea tinerilor scriitori si imprimarea unei tendinte moderniste in evolutia literaturii romane, deziderat implinit prin lansarea unor nume ce vor deveni de prestigiu pentru literatura romana: Liviu Rebreanu, Ion Barbu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Vianu, Ilarie Voronca, George Calinescu, Vladimir Streinu s.a. In vederea modernizarii (innoirii) literaturii romane, Eugen Lovinescu traseaza cateva directii noi pe care sa se inscrie operele literare: -tematica operelor literare sa fie inspirata din viata citadina si nu din cea rurala: "a intoarce spatele orasului pentru a privi numai la sat inseamna a proceda reactionar"; -evolutia prozei de la liric la epic si a poeziei de la epic la liric; -crearea romanului obiectiv si a romanului de analiza psihologica; -intelectualizarea prozei si a poeziei - ilustrarea in operele literare a unor idei filozofice profunde; -crearea intelectualului, ca personaj al operei literare. TRADITIONALISM Este o miscare literara aparuta in perioada interbelica in opozitie cu modernismul lovinescian,in continuarea unor orientari literare din perioada antebelica: -sanatorismul(idilizarea satului) -poporanismul(tot ce tine de popor) A fost initiat de revista Gandirea aparuta la Cluj in 1921 fiind condusa de Cezar Petrescu;la Bucuresti in 1922 sub conducerea lui Nichifor Crainic si isi inceteaza activitatea in 1944. Trasaturi:

-Sunt grupate in jurul unui cult al traditiei pe care le promoveaza,deoarece autorii traditionalisti respecta conventiile fara sa caute sa inoveze.De asemenea pledeaza pentru trecut si istoria neamului sau pentru religie,respectiv ortodoxism. -In articolul Sensul traditiei Nichifor Crainic puncteaza prioritatile traditionalistilor intr-o directie religioasa. Reperezentanti ai traditionalismului: Adrian Maniu,Ion Pillat,Vasile Voiculescu.

REALISM
Curent literar aprut n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, ca reacie la subiectivitatea, exaltarea, excesul de reverie a spiritului romantic, reacie detremina de marile desoperiri tiinifice. Principiu fundametal al realismului este redarea n manier credibil, veridic a realitii, cu obiectivitate i spirit de observaie, pe un ton impersonal, neutru. Trsturi: 1. pricipiul mimesisului i al verosimilitii: inspirat din fapte reale, opera realist expune nu fapte care s-au petrecut ntr-adevr, ci evenimente fictive, dar prezentate ca i cum s-ar fi putut produce, n mod credibil, verosimil; 2. prezentarea moravurilor unei epoci, atenia fiind concentrat asupra detaliilor, iar intenia de a surprinde epoca n complexitatea ei. 3. preferina pentru o tematic social 4. prezentarea individului n relaiile sale cu mediul social n care triete, al ctui produs este: de aceea persiajul nu mai este excepional n situaii excepionale (ca la romantici), ci are o condiie social mediocr, astfel nct operele realiste sunt mrturia faptului c omul simplu are o existen la fel de dramatic i de complex. 5. crearea unor personaje tipice n situaii tipice, personajele realiste fiind complexe i avnd dinamic interioar; interesat de aspecele realitii imediate, scriitorul realist alege ceea ce este reprezentativ pentru epoca aleas. Exemple: parvenitul, arivistul, seductorul, avarul femeia aduterin. 6. caracterul de fresc al operelor, monografii ale lumii prezentate 7. preferina penru un stil sobru i refuzul celui mpodobit, cu scopul prezentrii ct mai fidele a realitilor 8. cultivarea observaiei n descrierea realitii sau n portretele personajelor, observaia viznd precizia tiinific 9. tehnica detaliului, cu scopul de a realiza descrieri sau portrete verosimile 10. preferina, la nivel naratologic, penru araiunea la persoana a III-a, pentru un narator obiectiv, impersonal, omniprezent, omniscient, cruia i corespund o perspectiv auctorial, o viziune naratologic din spate i focalizarea zero. Reprezentani: curentul impune supremaia dramei i a romanului, respectiv modelul scriitorului laborios (nu putem vorbi de realism n poezie): 1.n literatura universal: Balzac, Flaubert, Stendhal, Gogol, Tolstoi, Dostoievski, Dickens, Lampedusa, Thomas Mann. 2.n literatura romn: Nicolae Filomon, Ioan Slavici, Ion Creang, Liviu Rebreanu, G. Clinescu, Marin Preda.