ape trndu-se, quasi reptans - psaltii intonar aclamatiile, jroAAcc LTT|.

Mndru de ac ele mincinoase cntece, intr n Sfnta Sofia, cei doi stpni adevrati mprati veneau la o dinstant de dnsul". El particip apoi si la banchetul dat de mprat, asezat departe, n hip umilitor, nu cum i s-ar fi cuvenit ca sol al mpratului german, la loc de onoar e. mpratul afl si acum prilej de a-1 insulta pe suveranul su, batjocorindu-i puterea mi Ambasadorul fu apoi nchis flota n locuinta sa, unde suferea cumplit, din lipsa o litar si amenin-tndu-1 cudin nouputernic a Bizantului. ricrui confort. El scrie lui Leon, si se rug s se sfrseasc negocierile pentru care ve nise, sau s-i dea voie s plece. Dup o lung asteptare, Leon l primi din nou ntr-o audie nt la care asistau alti doi nalti demnitari palatini. La propunerea de cstorie, aspr ul curopalates i spuse c e o ndrzneal s se cear o porphyrogennet de sotie pentru un b 120 inaudita res est. ut Porphyrogeniti, Porpbyrogenita hoc est, in purpura nati ar120. Totusi, pentru ca lucrul acesta s misceatw.Otto trebuia mai nainte s renunte la toate 458 filia, in purpura nata, gentibus se fac, uzurprile sale din Italia; s elibereze Roma, principii de Benevent si Ca-pua, odin n ziua de 29 iunie, srbtoarea Sf. Apostoli, ambasadorul lu parte la ceremonia religi ioar servii Sfntului nostru imperiu", s fie redati servitutii de dinainte. oas si la banchetul care avu loc n palat. De data aceasta ambasadorii tarului bulg ar Petru fur asezati naintea lui si Liut-prand, socotind ca o mare insult faptul de a-i trece nainte pe acesti barbari grosolani, cu capul ras" si ncinsi n lanturi de aram, prsi masa. Zadarnic ncerc Leon Curopalates si Simeon, protoasecretis, s-1 convin g c tratatele pe care le poart imperiul cu bulgarii i ndatoreaz la aceast atentie fat solii lor, Liutprand nu vru s sufere aceast insult. El este pus atunci s mnnce cu oam enii de serviciu. O satisfactie i ddu Nikephoros, care avu grij s-i trimit din mncruri Dup opt zile, din care luase el - o mare atentie,la un ospt mprtesc, discutnd multumire. teologie cu lua parte iarsi pe care episcopul o aminteste cu de ast dat Cteva sptmni mai iarhul Polyeuctos. n urm, episcopul, bolnav de atta asteptare si ru tratament, obtinu udient la Nikephoros la Pegai. Acesta i fcu violente mustrri cu privire la uzurparea titlului de mprat de ctre Otto, cu privire la actiunea acestuia n posesiunile bizan tine din Italia. Utraque non sunt ferenda. O flot pornea n iulie, pentru a duce tr Nikephoros Liutprand s aceast iarsi n expeditie, n Asia, mpotriva germanilor.se pregteavzu unde Nikephoros organiz rezistenta mpotriva NICOLAE BANESCU 459 upe de ntrire n Italia,porneascflot, de pe acoperisul nchisorii sale. arabilor. La 20 i lie, nainte de a porni, l cheam din nou pe Liutprand dinaintea sa. mpratul se plnse ia rsi de perfidia lui Otto. La sfrsit, l anunt pe Liutprand, spre marea sa bucurie, c v In ziua de 22 pentru a duce rspunsul su suveranului german. a putea pleca,iulie, Nikephoros iesea cu pomp din Capitala sa, pentru a lua coman da armatelor din Asia. n palatul Bryas, de pe trmul asiatic, el l primi pentru ulti ma oar pe solul lui Otto, pe care l concedie apoi definitiv, nainte de aceasta l opr i la mas si acolo ntreb dac stpnul su are n parcurile lui asini slbatici, onagri. Sp i c Otto are toate animalele, afar de onagri, - du-te i zise Nikephoros, n parcul nos Nefericitul Luidprand, care se pregtea tru, si te vei minuna de mrimea lui si de mgarii slbatici". plecare, fu tinut nc o bucat de vreme la C onstantinopol sub cuvnt c piratii arabi cutreier Marea Egee, iar calea pe uscat e p rimejduit de incursiunile ungurilor. Spre nenorocul su, o ambasad a papei loan al X lII-lea aduse n acest timp o scrisoare a acestuia, insulttoare pentru bizantini: p apa l intitula pe Otto mprat august al romanilor. Scrisoarea fu expediat lui Nikepho ros, de la care se astept rspunsul, iar legatii papei fur aruncati n nchisoare, n sept embrie sosi rspunsul mpratului si atunci, n ziua de 17, Liutprand fu chemat n fata lu Ambasadorul putea, n sfrsit, s plece. se schimbar ntre revizuir bagajele lor. 460 ntrevederea fu violent, amenintriVamesii imperiali iambele prti. i Christophoros, eunucul care avea, n lipsa lui Nikephoros, conducerea afaceri- si-i opri r cinci bucti de purpur de mare pret, sub cuvnt c sunt mrfuri oprite (Ka>A/u6p.eva), c are nu puteau fi folosite de natiile barbare. Episcopul protest energic, amintind c nu fusese astfel tratat pe vremea lui Constantin VII, desi venise ca ambasador al unui print, nu ca acum, din partea unui puternic mprat, si fiind atunci un sim plu diacon, nu episcop; el jur c Nikephoros n audienta de la Bryas i dduse voie de a cumpra asemenea stofe pentru biserica sa din Cremona si invoc mrturia fratelui mpratu lui, Leon, si a altora care fuseser de fat. Cu toat interzicerea aceasta, adaug Liut prand, neguttorii din Venetia si Amalfi duc aceste mrfuri n Italia. Dar functionari i mprtesti fur nenduplecati. Rspunser c vor ngriji s pun ordine n aceast privint Constantin VII, pe care ambasadorul lui Otto l invoca n favoarea sa, oamenii mprtest i i spuser cu cruzime c acela era un suveran pacific, care sttea nchis n palatul su si prin asemenea apucturi doritor de a-si face amici (homo lenis, in palatio manens pei*petuo, huiusmodi rebus amicas sibi nationes effecerai); Nikephoros ns e un om cu mna iute, rzboinic, care urste palatul ca ciuma si nu tine s-si fac prin bani nati ile strine prietene, ci s le supun prin teroare si sabie. ( Nicephorus vero Basileus, homo Ta%"5%Etp, id est militae deditus, palatium, ceu pestem abhorret... qui no n NICOLAE BANESCU 461sfrsit, i se ncredintar lui Liutprand dou scrisori: una pentru Otto, n pretio sibi gentes amicas, sed terrore el gladio sibi subditas facit"). un chrysobulli on, scris n litere de aur si semnat cu chinovar (rosu) de mna lui Nikephoros, pecetl

uit cu marea pecete de aur; alta, un argyrobullion, scris n litere de argint si pec etluit cu o bul de metal, destinat papei si semnat de fratele mpratului, Leon Curopala Dup attea al dispretului fat 2 octombrie 968, tes, ca semnperipetii, n ziua dede Pontiful Romei.Liutprand iesea din Capitala alt dat b ogat si nfloritoare" (ax illa quondam opulentissima et florentissi-md), iar acum fo metoas, sperjur, mincinoas, viclean, rapace, cupid si avar, trufas" {nune famelica, pe iura, mendace, dolosa, rapace, cupida, avara, cenodoxa civitate), lund calea de u scat, - de teama, poate, a piratilor arabi. El se rzbun pentru toate vexatiile ndur ate, scriind pe zidul locuintei sale si pe masa de lemn 19 hexametre n care-si vrs El mpotriva lui Nikephoros si pe golfului de Co-rinth, le 49 de zile uraajunse la Naupaktos, la intrareacare a avut grij s niduptransmit. de cltorie . Acolo se mbarc si oprindu-se la Leuks, unde se plnge de primirea brutal ce-i fcu epi scopul, un eunuc, care i se plnse de impozitul greu ce trebuie s-1 plteasc lui Nikep horos. De acolo se opri la Coryphos (numele nou al vechii Corcyra)121, unde sufe ri multe neplceri de la strategul themei celor 7 insule. De aici atinse n fine trmu Misiunea 462 Italiei. Corfu. lui Liutprand nu izbutise, nainte de ntoarcerea sa, Otto, care a trebuit rile -. , ; s afle de ntririle trimise n iulie n Italia bizantin, luase ofensiva n sudul peninsule , pentru a cuceri cu armele ceea ce ncercase a obtine pe cale de ntelegere. Trupel e lui Otto rmn pe teritoriul bizantin pn la sfrsitul lui aprilie 969- Ele cuceresc o multime de orase ntrite din interiorul trii, devastnd tinuturile. La sfrsitul lui apr ilie 969, nu se stie din ce cauz, Otto se retrase n nordul Italiei. Luptele mpotriv a bizantinilor fur urmate ele printul de Capua, Pandulf. La asediul cettii Bovino, fu biruit de bizantini si czu prizonier. Patriciul Eugenios, comandantul fortelo r imperiului, l trimise la Constantinopol. Armata bizantin atac apoi Capua si Benev entum, fr a le putea lua. Luptele se ntoarser apoi n favoarea germanilor, rezultatele cstigate de acestia fur cu toate acestea nule: bizantinii si pstrar toate teritoriil Luptele 5. Ultima expeditie a vzut c mpratul iesise n iulie 968, din Capital, pentru a porni i e lor. din Siria. Am lui Nikephoros n Asia arsi, cu trupele din Asia, mpotriva arabilor, n urma expeditiei anterioare, Cilicia intrase n stpnirea imperiului, clar Siria se gsea din nou n minile urmasului marelui Hamdanid. Ct vreme Antiochia si Alep erau stpnite de arabi, linistea Asiei Mici nu p utea fi asigurat. Pentru aceea, aceste dou orase formeaz acum obiectivul de cpetenie al campaniei. Nikephoros se ndrept mai nti, cu toate fortele sale, asupra Alepu-lui se 463 prim ciocnire de avangard, la nord tot acest . Osfrseste cu biruinta bizantinilor. Cude oras, succes, Nikephoros nu merge as upra puternicei cetti: lsnd-o la stnga drumului su, el se coboar ctre Liban: Hamah, pu ernic cetate, cade n minile sale si e prefcut n cenus; apoi Homs, vechea Emesa, are ac easi soart. Dup ce pustieste tot acest vast platou al Siriei nordice, Nikephoros t rece Libanul si pentru ntia oar de atta vreme armatele imperiului se revars asupra or aselor bogate ale Feniciei. Giaba-lat, vechea Cabala, Arca, la rsrit de Tripolis, sunt luate cu asalt. O prad imens cacle n minile bizantinilor, o multime de alte cett i sunt cucerite pe rnd (Hierapolis, Laodicea), n aceast fulgertoare expeditie. Apoi Nikephoros se ndreapt ctre Antiochia, pe care o asediaz, n noiembrie 968. Nikephoros avea mrete planuri: el vroia s sfarme centrul puterii arabe din Siria, s elibereze de sub stpnirea arabilor Ierusalimul si toat Palestina. Dar mprejurrile politice l rec heam la Constantinopol. El las comanda trupelor patriciului Michael Burtzes si lui Petru Phokas strato-pedarchul, un nepot al su, amndoi cpitani ilustri, cu ordinul de pstra energic blocarea marii cetti, de a supraveghea toate cile, mpiedicnd orice p osibilitate de aprovizionare, asteptnd ntoarcerea sa, cnd avea s se dea lovitura fin Dar, mpratul plecarea lui Nikephoros, numeroase la nceputul ntmplar al. dup intr triumftor n Constantinopol,ncierri se anulu 969.ntre arabi, n Antioch Burtzes, informat de aceast stare anarhic a adversarului, de slbirea aprrii, de lips hotr, cu toate ordinele ce le lsase mpratul, s dea lungul Printr-o 464 a de provizii care se simtea greu n populatia obosit deasaltul.asediu, lovitur ndrznea surprinde pe asediati si cuprinde o parte a ntriturilor. Dar, nea-vnd dect putine t rupe, e nevoit la rndul su s poarte dup aceea o lupt aprig, asediat de arabi de toate prtile, nstiintat la timp, Petru Phokas, care se afla n drum spre Alep, alearg n ajut orul lui Burtzes si sosirea acestor noi trupe aruncate la asalt desvrseste biruint a. Antiochia cade, la 29 octombrie 969, n minile bizantinilor. Prada care se cules e din aceast puternic fortreat a arabilor, pierdut de mai bine de 200 de ani, fu imen n s.vreme ce stratopedarchul Petru se ndrepta asupra Alepului, Burtzes pornea spre C onstantinopol, unde era primit ru de Nikephoros, care nu-i putu ierta faptul de a -1 fi lipsit de gloria unei cuceriri att de nsemnate, mpratul i retrase comanda si Bu Antiochia rmase de nsemnat n asasinarea de Nikephoros. rtzes va avea un rolacum o sut si mai bine luiani n minile imperiului, alctuind mpreun u vastul su teritoriu un guvernmnt militar special, administrat de sefi militari cu Cderea de duci ori catepano. titlul acestei cetti puternice avu un rsunet enorm n lumea arab. Dup un asediu de apro

ape o lun, orasul Alep cdea la rndul su, luat cu asalt de trupele stratopedarchului. Emirul Carguyah, care se desfcuse de Saad Eddauleh, izbutise ns a se nchide n putern icul castron, care stpnea cetatea. Petru primi atunci a trata cu el si emirul semn eaz un tratat prin care se lega a fi toat viata vasalul mpratului pentru Alep si ter Astfel, actiunea ndrtnic a lui Nikephoros era ncununat de cele mai mari rezultate. Toa 465 itoriul su. t Siria, din vrfurile Libanului si pn n marginea Eufratului, asculta din nou de basil eus, hotarele arabe se retrgeau necontenit dinaintea armelor biruitoare ale imper In mijlocul acestor mari izbnzi, care duseser n lumea arab faima lui Nikephoros, und iului. e numele su era pronuntat cu groaz, la Constantinopol, n jurul mpratului, se tesea co Am vzut care avea cum popularitatea lui Nikephoros glorioase. nspiratiamai naintes pun capt domniei sale att dencepuse s scad, din cauza impozit elor pe care uriasele sale rzboaie le reclamau, ca si din cauza minii energice ce se simtea n crmuirea imperiului. Populatia, attat de clugri, care, loviti n interesele lor, l urau pe mprat, era vdit ostil acestuia. Biruintele care nltau att de sus prest ul imperiului, costau, ca odinioar, pe vremea lui lusti-nian, prea mult. nc de la nt oarcerea sa din Siria, Nikephoros nu mai gsi aclamatiile de dinainte ale populati ei care-1 adorase, mprteasa Theophano, tnr si vicioas, l ura de asemenea. Ea intrase gturi cu loan Tzimiskes, strlucitul domesticos care, dup Nikephoros, era cel mai ve stit lupttor, iubit de soldati. Intriga aceasta nu ne e cunoscut de aproape. Suspe ctat, la ndemnurile lui Leon Phokas, Tzimiskes fu izgonit de la Curte si se retra se pe domeniile sale din Asia. Furios, el continu atunci a conspira mpreun cu Theop hano. Aceasta, prin struintele sale, l determin pe Nikephoros s-1 recheme din exil. Tzimiskes nu apare ns la Curte, poate fiindc mpratul, nencreztor, i poruncise astfel; De retrsese n a ntretine o corespondent secret cu mprteasa. Ei hotrr definitiv m 466acolo era usorlocuinta printilor si, la Chalkedon, dincolo de Bosfor. se a lui Nikephoros, Theophano fgduind lui Tzimiskes mna ei si tronul. Domesticul si gsi usor complici printre nemultumiti; cei mai de seam fur Michael Burtzes, disgratia Lovitura fu hotrt n noaptea de 10 spre 11 Pediasimos. tul cuceritor al Antiochiei, si patriciul Leondecembrie. Unii din conjurati, travestiti n haine de femei, sunt ascunsi n apartamentele mprtesei, n noaptea aceea, Tzimiskes tr ecu Bosforul, cu trei nsotitori. Ei ptrund n palat, Theophano i conduce n cubiculum i mperial, printr-o us pe care avusese grij s o lase nencuiat, mpratul dormea, dup obic l su, ntr-un colt al camerei, pe o piele de tigru. Ei l trezesc prin lovituri de pi cior si-1 izbesc, judecndu-1 fiecare pentru jignirile lui, si insultndu-1, pn ce l uc id. Grzile se agit, trezite de zgomot. Atunci, la o fereastr luminat de torte aprins e, capul nsngerat al lui Nikephoros e artat multimii care se aduna. La aceast privel iste, mercenarii nteleser c totul se sfrsise. Tzimiskes nclt apoi ciubotele de purpur mbrc vesmntul imperial, se urc pe tron n Chrysotri-clinion si fu aclamat basileus de Corpul lui Nikephoros, aruncat pe fereastr n grdina Palatului Sacru, zcu pn ctre conjurati si de partizanii si, care alergaser din toate prtile n palat. seara, a d Astfel pe zpad. crim, ridicat cei mai gloriosi zgomot, ai Bizantului, acela Apostoli. oua zi,pieri, prin Apoi fuunul din si ngropat, frmprati n Biserica Sfintilorcare Astfel se urc pe tron loan Tzimiskes, de origine armean, din vestita familie Curcu c. 467AN ITZIMISKES (969-976) si ntinsese pn departe hotarele imperiului, n Asia. IO sfrmase puterea arabilor as (Gurgen), care dduse imperiului attia ilustri generali, si nrudit, dup mam, cu nsus i nefericitul Nikephoros. Numele su armean era Cemskik sau Cemeshgig, din cauza s taturii sale mici. Asa se chema si un oras din Armenia Mare, de unde se trgea Tzi ndat miskes.ce se proclam, noul mprat pune la cale cele dinti acte ale guvernmntului su mp faimosul parakimomenos Basilios, fiul bastard al lui Lekapenos. Am vzut ce rol nse mnat jucase acesta n domnia lui Phokas; el este acum ntrit n functia lui, iar functi onarii cunoscuti prin legturile lor cu Nikephoros sunt ndat destituiti. Rudele fost ului mprat sunt apoi destituite din naltele demnitti ce le ocupau si trimisi n exil. Fratele lui Nikephoros, vestitul Curopalates Leon, fu exilat mpreun cu fiul su Nike phoros n insula Lesbos, la Methymna; al doilea fiu al lui Leon, Bardas Phokas, du cele themei Chalde-ia, fu surghiunit la Amasia, pe trmul Pontului. Al treilea, st ratopedarchul Petru, cuceritorul Antiochiei, fu lsat n libertate, poate fiindc era O alt dificultate rmnea tron. eunuc si nu putea aspira las fie nlturat. Trebuia s se obtin din partea patriarhului Po tos ncoronarea traditional a uzurpatorului, n biserica Sfintei Sofii. Energicul pat Nikephoros. El mpratului intrarea sever, i ceru anume s o alunge din de sngele lui 468 riarh interzisei impuse o penitent n biseric, fiindc l socotea mnjitPalat pe femeia criminal, care luase o parte att de activ la asasinarea sotului su, si s fie pedepsi ti asasinii, l sili apoi s se desfac de ntreaga sa avere, mprtind-o n binefaceri, n s t, Polyeuctos stiu s foloseasc acest prilej pentru a smulge noului mprat o serie de concesii nsemnate n favoarea Bisericii, att de mult atinse n privilegiile sale de il ustrul naintas. El pretinse anume s se abroge toate msurile vexatorii ale lui Nikep horos, s se recunoasc iarsi Bisericii libertatea ei de a hotr n materie religioas, de -si alege episcopi fr consimtmntul prealabil al mpratului, consimtmnt impus de Nikeph

s. Ceru apoi s se recheme toti episcopii izgoniti din Scaunele lor n domnia preced ent si s se abroge novella care oprea constructia ori restaurarea lcaselor religioa Pentru a-si putea consolida situatia, Tzimiskes fu nevoit a satisface toate aces se. te cereri, mprteasa fu izgoniz din Palat si exilat ntr-o mnstire din insula Proti, sp marea ei dezndejde. Doi dintre conjuratii care participaser la crim, Balantes si At zypotheodo-ros, fur executati, pentru a se da impresia rzbunrii asasinatului, al cru i prim vinovat era totusi, alturi de Theophano, Tzimiskes nsusi, mpratul si drui apoi imensa avere particular n scopuri de binefacere: jumtate fu mprtit tranilor sraci din rul Capitalei, cealalt jumtate druit vestitului Spital de leprosi (nosocomeiori) de la Chrysopolis, pe trmul asiatic al Bosforului, n sfrsit, episcopii ndeprtati de Nike phoros fur restabiliti n scaunele lor, iar novelle-le acestuia mpotriva Bisericii f Numai 469 astfel obtinu ur toate abrogate. T2imiskes coroana din minile patriarhului, n Marea Biseric, n zi ua de Crciun a anului 969. El jur totodat c nu se va considera dect ca simplul coleg Putin mai n urm, n ianuarie nc minori. al celor doi basileis legitimi,970, marele patriarh muri si Tzimiskes i ddu ndat un urmas persoana unui simplu pustnic, Basilios, acceptat de ctre Sinod si care va fi un Abia ncoronat, de lui Sviatoslav J. Luptele cu rusii naintasul su. patriarh vrednicTzimiskes trebui s fac fat unei primejdii din cele mai mari pentru Im periu. Am vzut cum, printr-o greseal a traditionalei politici bizantine, Nikephoro s l adusese mpotriva bulgarilor pe Sviatoslav. Acesta, nimicind puterea statului b ulgar, se instalase acolo, asteptnd numai trecerea iernii, pentru ca, la instigat iile ambitiosului Kalokyres, s ia calea Con-stantinopolului. n primvara anului 970, el trece, cu numeroasele sale trupe, Balcanii, aruncndu-se asupra orasului Phili ppopolis, pe .care-1 prad ngrozitor, mcelrindu-i populatia. Tzimiskes ncerc mai nti s ocieze, pentru a opri naintarea barbarului. El trimite lui Sviatoslav mandatari ( basilikoi), somndu-1 a evacua Bulgaria si a-si primi plata serviciului ce-1 fcuse imperiului, cci numai pentru acela fusese chemat. Sviatoslav rspunse arogant c Bulg Tzimiskes ntelese va prsi niciodat. O 470 122 e lui si n-oc era vorba acum de nssi existenta Constantinopolului, zadarnic122. ariaLeoaDiaconus, cartea VI, cap. 8 si 10. a doua ambasad rmase tot att decare obseda necontenit, cu bogtiile sale, nchipuirea aprins a rusilor. El trimite ndat o expedit ie mpotriva dusmanului, condus de cumnatul su Bardas Skleros si de stratope-darchul Petros. n aceeasi vreme organizeaz o trup special de tineri de elit, Nemuritorii" (OC Sviatoslav ocupase ntinsa Cmpie a Thraciei de I^CCVOCTOI), poruncind s stea n jurul su123. miaznoapte, si cstigase alianta unguril or si pecenegilor, de la care obtinuse bande numeroase de clreti narmati cu lnci si arcuri, cunoscuti de bizantini prin slbticia lor n lupte. Ciocnirea avu loc (aprili e 970) n cmpiile de la Arcadiupolis. Atras n curs, cavaleria pecenegilor e distrus. Sk leros, folosindu-se de nvlmseala n care-1 aruncase pe dusman, se arunc ndat asupra gro ului bandelor lui Sviatoslav. Prin miscrile sale dibace, el hotrste biruinta. Trupe Pe cnd acestea se petreceau n urmrite, pn seara, n necontenit din Anatolia noi co le lui Sviatoslav sunt zdrobite,Thracia, mpratul primea cmpiile Thraciei. ntingente, pe care le instruia si le expedia pe cmpul de lupt. Sviatoslav, zdrobit la Arcadiupolis, se retrsese n Bulgaria. Skleros petrecu iarna n Thracia, si pn n pri mvara anului 971, e probabil c luptele nu s-au reluat ntre bizantini si rusi. Tzimi skes nu putu continua campania fericit mpotriva lui Sviatoslav din pricina rscoalei Bardas Diaconus (ed. Bonn), scpase de anului 471 123 Asia, a lui Bardas Leon,cartea VI, cap. 11. 970. , nLeoPhokas, fiul lui Phokas, n toamnala Amasia, unde fusese surghiunit si ridi case steagul revoltei, n curnd o armat puternic se strnge sub steagul rzvrtitului, fam lia Phokas avnd, n Asia, ntinse legturi, n fata acestei revolte care se apropia de Ca pital, Tzimiskes e nevoit a-1 rechema pe Skleros cu trupele din Europa (n Asia arm ata se dezorganizase n urma revoltei) si a-1 trimite mpotriva rzvrtitului. Skleros l ucreaz cu ajutorul agentilor si la dezorganizarea fortelor lui Bardas si acesta, prs it de o multime dintre credinciosii si, se nchide, cu o mn de oameni, n fostul Tyriai on, la sud-vest de Caesarea. mpresurat, el se pred, constrns de foame. Din ordinul m pratului, el fu apoi clugrit si nchis cu familia sa n Chios. n aceast vreme, tatl si tele su, bnuiti de ntelegere cu el, fuseser condamnati a-si pierde vederea si scpar, d Tzimiskes nu mpratului, cu asupra lui Sviatoslav. El se gndi in umanitatease putu ntoarce un simulacru al crudei operatiuni. acum a-si consolida tronul prin unirea sa cu o porfirogenet si-si celebr, n noiembrie 970, cstoria cu Th n primvara lui Constantin VII, porni n sfrsit ca basilissa. eodora, fiicaanului 971, Tzimiskesncoro-nnd-o apoin fruntea unei numeroase armate, asup ra dusmanului care pustia necontenit fertilele tinuturi ale themelor Thraciei si Macedoniei. D. Anastasijevic n mai multe articole studiind cronologia acestui ev eniment, a ajuns la concluzia c expeditia lui Tzimiskes a nceput n primvara anului 9 71, dar nu s-a terminat, cum e n genere admis, n vara acestui an, ci n vara anului Leo 472 Diaconus, Iahya nou interpretare izvoarelor: das Jahr der 973-974. El a ciat osi Nestor. (Leon Diakonus uber Skylitzes, Befreiung Bulgar iens von den Russen durch Tzimiskes, SK, 3 (1929), p. 1-4; Les indications chronologques de Iahya relatives la guerre de Tzimisces contre Ies Russes, Byzantion",

6 (1931), p. 337-342; Die chronologischen Angaben des Skylitzes (Kedrenos) uber den Russenzug des Tzimiskes, BZ, 31 (1931), p. 328-222. Fr. Dolger, Die Chronol ogie des grossen Feld-zuges des Kaisers Johannes Tzimisikes gegen die Russen, BZ , 32 (1932), p. 275-292, combate rezultatele lui Anastasijevic. Dolger probeaz c n adevr expeditia n-a putut ncepe dect n primvara anului 971, dar ea s-a ncheiat, cum af irm Diaconus, dup 4 luni, nspre sfrsitul lui iulie acelasi an, 971. n timp ce flota i mens, sub comanda marelui drongarios Leon se ndrepta ctre Dunre, pentru a tia retrage rea rusilor, mpratul iesea din Capital, pe la sfrsitul lui martie, cu armatele de us cat. Trupele, mpreun cu cele rmase, sub comanda lui loan Curcuas, la Sudul Balcanil or, se concentreaz la Adrianopol. Informat de iscoade c trectorile Balcanilor nu su nt bine pzite, Tzimiskes si conduce numaidect armata, vreo 30.000 de oameni, n frunt e cu splendidul corp al Nemuritorilor"129', prin pasul Sidera" si, printr-un mars repede, fr a ntlni cea mai mic rezistent, strbate dincolo, n Cmpia Bulgariei. Sviato fusese cu totul surprins de naintarea fulgertoare a bizantinilor. Acestia ajung nda t n fata Capitalei tarilor bulgari, Preslava Mare. O parte a armatei rusesti se af la aici, n lagrul de sub zidurile cettii, sub conducerea viteazului sef vareg Sphen gel. O lupt crncen se ncinge ntre cele dou osti, n cmpia din fata Capitalei. Atacul i 473 tuos al clrimiipstrati n rezerv de mprat, pentru momentul decisiv, hotrste soarta lu Nemuritorilor", i. Rusii se retrag n cetate, urmriti de aproape de bizantini, lsnd mii de morti n urm a lor. Lupta aceasta, care se ddu n ziua de 3 aprilie, n Sptmna Mare, fu un adevrat de astru pentru rusi. A doua zi, cetatea fu mpresurat din toate prtile si trupele lui Tzimiskes aruncate la asalt. Dup o lupt nversunat, masinile bizantinilor asigur birui nta, si cetatea e cucerit. Printre prizonieri se descoperi Boris II, fiul tarului Petru, tinut n captivitate de rusi. El fu adus, cu familia sa, dinaintea mpratului , care-1 primi cu mult cinste si l asigur c a venit s-1 rzbune pe bulgar pentru cte a Cei dindin partea scitilor"124. n curtea regal, o incint nconjurat de palisade tari, un uferit urm lupttori se nchid se apr mult vreme eroic, pn ce Tzimiskes o ia cu asalt, punndu-i din toate prtile foc. Afar de Sphengel, care se strecur prin norii de fum, fugind la Dorysto-lon sau Dri stra (Silistra), la Sviatoslav, toti aprtorii pierir pn la unul. Tzimiskes si odihni t rupele trei zile, srbtorind, n Capitala cucerit, ziua nvierii Domnului. A doua zi de Pasti, armata se pune n mars, ndreptndu-se spre Dorystolon. Aici se ddu lupta suprem. Sviatoslav refuz propunerile ce i se fceau si iesi sub zidurile cettii, gata s-1 nfr unte pe dusman. Cele dou armate se izbir n ziua de Sf. Gheorghe. ncierarea fu crncen. a tinu pn seara, izbnda trecnd de mai multe ori dintr-o parte n cealalt. Pmntul se ac sear, Diaconus, cartea 474 121 de cadavre. ordon sarj a ntregii cavalerii, el nsusi aruncndu-se nainte. Admirab riseLeoTzimiskes Spre oVIII, cap. 5. lii si cataphrac-tarii sfrm rezistenta auxiliarilor pecenegi. Lupta dureaz pn la miezu noptii, cu o nversunare slbatic, pn ce rusii, covrsiti de asaltul viguros si continuu al cavaleriei bizantine se risipesc, mcelriti n gloate, cutndu-si scparea n cetate. B A doua zi, mpratul de partea lui Tzimiskes. ruinta rmase si acumse ntri n lagr aproape de cetate, asteptnd sosirea flotei, care nc se vestise, pentru a tia retragerea rusilor. Sviatoslav ncearc o iesire, dar e resp ins n chip sngeros, n ziua urmtoare, flota si face aparitia si atunci Dorystolon e bl ocat complet. O iesire se ncearc iarsi, n seara de 26 aprilie, dar si aceasta e nefe ricit pentru rusi, vestitul Sphengel si pierde viata n ncierare, n sfrsit, con-vingnd e de tria cettii, Tzimiskes hotrste s o sileasc a se preda prin foame. Asediul se strn e puternic, toate cile ce duceau la oras sunt ocupate de trupe si orice posibilit ate de aprovizionare e suprimat, nfometati, rusii ncearc de mai multe ori iesiri vio Descurajati, redusi la cea respinsi cu mult vrsare de toate dup lupte nversunate. lente, dar sunt ntotdeaunamai mare foamete, nchisi din snge,prtile, rusii tin, l a 21 iulie, un consiliu. Sviatoslav trezeste, prin cuvintele sale nflcrate, energia soldatilor. Toti se hotrsc, ntr-o suprem sfortare, s biruie ori s moar. A doua zi, sp e sear, toti cti puteau tine n mini o arm ies din Dorystolon, n mas, la atac. Lupta fu cea mai crncen din toate. Anemas, fiul emirului cretan adus la Constantinopol dup c dup NICOLAE uimise 475 ce-1 BANESCUpe dusman prin vitejia sa. ncierare, ucerirea Cretei, pieri n aceast sngeroasMult vreme lupta rmase nehotrt. O furtun vi lent, nsotit de ploaie, i izbeste pe rusi n fat. Bizantinii se arunc din nou cu mare f rie asupra lor, nflcrati de vedenia Sfntului Theodor Stratelates, care lupta n frunte a lor. Rndurile dusmane se frng de astdat cu totul, rusii sunt mcelriti pn la ziduri. tfel se sfrsi aceast mare si sngeroas lupt sub zidurile Si-listrei. Sviatoslav ntelese n sfrsit c toate silintele sale erau zadarnice si c nu-i rmneau dect s trateze cu ac dusman superior. El trimise, n ziua ele 25 iulie, soli la Tzimiskes pentru pace. Se ndatora a prsi cetatea, a evacua Bulgaria, s i se garanteze numai ntoarcerea si s i se dea gru, dorind a fi socotit, ca si mai nainte, printre prietenii" imperiului,

mpratul primeste aceaste propuneri si fiecare om al trupei ce mai rmsese lui Sviato nainte de pleca, Sviatoslav ceru o gru. slav urma aaprimi cte dou medimne dentrevedere mpratului. Acesta se cobor atunci clar e, la trmul Dunrii, n armura sa aurit si nconjurat de multime de clreti strlucitori, sul trecu Dunrea ntr-o barc din acele monoxyla cu care-si adusese armata, vslind lao lalt cu ceilalti. Se apropie de trm si schimb cteva cuvinte cu Tzimiskes. Leo Diacon us, care ne-a pstrat aceast relatie, ne schiteaz portretul interesant al eroului ca re disputase cu atta ndrtnicie bizantinilor stpnirea Balcanilor. Era potrivit de talie , bine fcut, cu umerii largi; avea sprncenele dese, ochii albastri, barba rar, mustt ile groase si lungi, capul ras, numai la tmple atrnndu-i cte o suvit, semnul nobletei . De o nftisare crunt si slbatic -crKt>$pco7t:6<; 5e Tig KCCI i3t|picbr|c; SeiKVDTO ntr-o 476 l purtaureche un cercel mpodobit cu dou mrgritare, desprtite printr-un rubin. Vesmntul Dorystolon deosebeaevacuat. Sviatoslav i eliber prin curtenia lui125.primi cte 2 m alb nu se fu apoi de al nsotitorilor si dect pe prizonierii greci, eciimne de gru de fiecare lupttor si lu drumul, pe Dunre, n brcile sale, ctre patrie. nou ncercare l astepta pn acas. Pecenegii, informati de marele su dezastru si de micu numr al trupelor cu care se ntorcea, i atineau calea. Sviatoslav ceruse interventi a mpratului pentru a-si asigura ntoarcerea prin locurile acestor primej-diosi nomaz i. Dar interventia aceasta rmase fr rezultat. Ajunsi la gurile Niprului, rusii fur n evoiti s se ntreasc n lagr, n jos de cataractele marelui fluviu si s ierneze acolo, eptarea ajutorului de la Kiev, care s-i asigure drumul. Dar ajutorul nu sosi si n primvar Sviatoslav se hotr a-si deschide drum printre vrjmasi, ca s se ntoarc la Kiev a cataracte l pndeau pecenegii; acestia i nimicesc pe rusi, mpreun cu ei cade si Svia Astfel Pecenegii fac sef al rusilor, care visase o clip a toslav.sfrsi viteazuldin tigva lui o cup, din care beau"!. se aseza n scaunul mndril Tzimiskes restaureaz cettile de or basileis de la Constantinopol. pe malul drept al Dunrii, las ntr-nsele garnizoane put ernice, pune un strateg la Dorostolon (=Dorystoon) si se grbeste a se ntoarce n Capi tala sa. Bulgaria danubian fu efectiv anexat la imperiu. Boris va fi transportat l a Constantinopol, unde va intra n ierarhia demnitarilor bizantini cu rangul de ma 25 LeoDorystolon cartea IX, gistros. Patriarhatul bulgarcap.patriarhul Damian depus. Episcopiile vechii mona de NICOLAE BANESCU 477la Diaconus, fu desfiintat, 11. '< rhii a lui Simeon fur supuse direct patriarhului ecumenic de la Constantino-pol. n amintirea interventiei minunate a Sfntului Theodor, Dorystolon primi de la Tzimi Pentru a-si asigura ocupatia devenind o recucerite, Tzimiskes skes numele de Theodoropolis,provinciilormetropol bizantin1-6.strmut aici, dup un vechi obicei practicat n Bizant, pe Paulicieni, vestitii eretici ai Asiei, n Thra cia, n tinutul Philippopolis, la picioarele Balcanilor. Erezia lor se dezvolt aici mpratulsi ei fur pentru imperiu pazniciiPoarta de Aur, nord. repede, intr apoi n Constantinopol, pe frontierei de n triumf, primit, afar de ziduri , de toat populatia, n frunte cu clerul, Senatul si Curtea, care-i oferir coroana s Am 2. luptele mpodobite cu I cu cu Otto I f vzutEvenimentele din de Otto Pacea pretioase. i sceptrul de aurpurtate Italia.pietrebizantinii din sudul Italiei. Pandulf Cap de Fier, viteazul print de Ca-pua czuse, sub zidurile cettii Bovino, n minile bizantin ilor si fusese trimis la Constantinopol. Moartea neprevzut a lui Nikephoros Phokas strni din nou atacurile lui Otto, care afla acum momentul prielnic de a da ultim a lovitur puterii bizantine din Italia. El ptrunde din nou cu ostile n Italia merid Tzimiskes avea prea mult de lucru 126 Ibidem, cartea IX, cap. 12. n ional, pusti-ind tinuturile. 478 Orient, pentru a-si consolida tronul, spre a putea interveni n chip serios si n Apus. Rupnd cu politica naintasului su, el se art p im urmare aplecat a trata cu mpratul germanic. Pandulf, eliberat din captivitate, fu nsrcinat cu tratativele ntelegerii pe lng suveranul su. Dolger pune n vara anului 9 0 aceast ambasad, nregistreaz anume ordinul mpratului ctre strategul de Bari, Abdila, e a-1 conduce pe Pandulf cu gard de onoare la Otto I pentru tratative: evacuarea de ctre Germania a Italiei sudice, si cstoria lui Otto II cu Theophano. Noul mprat er a gata s satisfac cererea colegului su din Apus n privinta legturii matrimoniale pe c are acesta o dorise si cerea numai ca germanii s evacueze posesiunile bizantine d Otto primi in Italia. cu bucurie aceste propuneri. El trimise la rndul su o ambasad la Constan tinopol care, condus de Arhiepiscopul Coloniei, Gero, fu primit cu mult cinste la C urtea bizantin, de unde o aduse pe fiica lui Romanos II, Theophano, sora minorilo r basi-leis", ca logodnic a lui Otto II. Astfel, puternicul mprat din Apus si atingea scopurile pentru care atta vreme se luptase. El nu mai ridic acum chestiunea pose siunilor bizantine din Italia sudic, pe care mai nainte le cerea drept zestre a po rphyrogennetei. La 14 aprilie 972, cstoria lui Otto al II-lea cu Theophano se cele br n biserica Sfntului Petru din Roma cu mare solemnitate. Mostenitorul german i con stituia, printr-un act ce ni s-a pstrat, o dot compus din ntinse domenii n Italia si "^ K. Uhlirz, Uber dincolo de Alpi127.die Herkunft der Theophano, Gemahlin Kai-sers Otto II., BZ, 4 n NICOLAE p.de 6 spre 7 mai 973, marele mprat, care asigurase imperiului germanic sup 479noapteaBANESCU (1895), 467-477. rematia n Occident, se stinse din viat. Fiul su i urm la domnie,-astfel Theophano aju

nse mprteasa Apusului, exercitnd o mare influent asupra sotului su si ridicnd proteste Scpat acum de din o introduse de aceea 3. Evenimenteleprimejdia Luptele cu arabii prin viata de lux ceAsia.rusilor,la Curte. a bulgarilor, al cror stat l desfiintase dup zdrobirea lui Svia-toslav, netulburat apoi n posesiunile sale din Italia, n urm a relatiilor de nrudire stabilite cu Imperiul din Apus, Tzimiskes putea s-si ndrept e toat atentia n Asia, unde arabii se miscau iarsi, amenintnd cuceririle bizantine d Cderea celor dou cetti ale lui ale Siriei, in urma uriaselor rzboaiede frunteNike-phoros. Alep si Antiochia, trezise ntreaga lume arab, care se ridica pentru a rzbuna aceast umilint, nc din 970 arabii atacaser n Si si asediaser Antiochia. Tzimiskes l trimise n ajutor pe strategul Mesopotamiei, pa Combate triciul cu succes teza sustinut de I. Moltmann n Disertatia sa, tiprit la 1878, c The ophano nu era o printes din casa macedonean, ci o fat din familie aristocratic nrudit A Tzimiskes. cufost, crede autorul, o fiic a lui Romanos II, desi izvoarele bizantine nu o men tioneaz, lucru ce se explic prin aceea c n genere fetele sunt trecute cu vederea (nu mai n legtur cu vreun mare eveniment se citeaz pe nume). Argumentele sunt solide, sc oase din izvoarele bizantine si occidentale. P.E. Schramm, n Historische Zeitschri ft", 1924, p. 424 si urm., reia aceast chestiune, cutnd a contesta din nou calitate a de fiic a lui Romanos a logodnicei lui Otto II, care ar fi fost o rud a lui Tzim 480 iskes. Nikolaos, care-i sileste pe dusmani a se retrage. Bizantinii iau apoi ndat ofensiv '' n 973, Al-Moizz de la Kairuan, nsotit de o mare armat, lund cu el comorile sale si s a n regiunea Eufratului128. icriele familiei, porni ctre Egipt, n iunie 973 si fcea intrarea n noul Cairo. Astfel n 973, armatele bizantine, sub conducerea care avea s durezeMleh, secole129. o nou se stabili n Egipt puterea Fatimiti-lor, marelui domestikos dou ntreprind campanie pe Eufrat. Ele pustiesc cumplit Nisibe, tinuturile vecine, cuceresc Mel itene si asediaz apoi Amida. Dar aici armatele lui Mleh sunt zdrobite de arabi, e Catastrofa aceasta hotrste expeditia din 974, condus de Tzimiskes. Fatimitii se sta l nsusi e dus prizonier la Bagdad, unde peste putin timp moare. biliser la Damasc. Califatul de Bagdad era sfsiat de revolutii si arabii egipteni n primvara anului 974, hotarele porni n expeditie, primejdioas pentru Mesopotamia. ti puteau s ridice acum, laTzimiskes imperiului, o puterendreptndii-se ctreacesta. nta sa era Califatul de Bagdad, slbit mult n timpul din urm prin nenumratele rzboaie civile ce le avusese de purtat, mpratul ptrunde mai nti n Armenia, sfsiat de luptele 128 S-a constatat n timpul din urm" c n 972-973 Tzimiskes a condus personal aceast e dou partide, ncercnd a o xpeditie si s-a ntors din Asia n Con-stantinopol cu o bogat prad. (Dolger, art. cit. 129 BZ 32 (1932), p. 285). n V. Ch. Diehl., G. Marcais, Histoire du Moyen Age, t. III, Le monde oriental pacifica. Hist. NICOLAE Asot III, Regele publ. de G. care puterea Armeniei ajunse la 481 coli. BANESCUgenerale",Regilor, sub Glotz), Paris, 1936, p. 434-435.cele mai (n nalte culmi, tratase cu mpratul nc din toamna anului 972 si se nvoise a-i procura pro Tzimiskes nvli n Mesopotamia. Arabii, alese130. vizii si a-i da un corp auxiliar de trupengroziti de aceast mare armat, se nchiser n ce lor tari. Bizantinii nimicesc, dup obicei, ntinsele tinuturi fertile, prefcndu-le n p ustiu. Amida, admirabil ntrit, pe Tigru, cade n minile lor, rzbunndu-se astfel dezastr l lui Mleh; dup aceea Martyropolis si Nisibe, care fusese golit de locuitorii sper n fata apropierii astepta. Emirul se ndatora izbucni acum o iati de soarta ce-iarmatei bizantine, la Bagdad a plti tribut.revolutie care-1 si li pe incapabilul calif Mothi s abdice n favoarea fiului su. Tzimiskes ptrunse adnc n Mesopotamia, cu gndul de a da o lovitur definitiv Califatului ce se zbtea n anarhie. Dar lipsa de provizii, seceta mare ce bntuia n locurile acelea, l silir a-si prsi aces Trupele rmaser n cantonamentele din Tarsos t gnd, si el se ntoarse ctre miaznoapte. si Antiochia, iar mpratul, ncrcat cu o prad ndat dup ntoarcerea sa acestui an, Tzimiskes l depuse pe patriarhul Basilios, clugrul norm, se ntoarse, n varan Capital, triumfal, n Constantinopol. er pe care el nsusi l nltase n fruntea Bisericii. Cronicile nu ne deslusesc bine cauz a acestui conflict. Se pare ns c ea trebuie cutat n relatiile acum ostile ale papalitt i fat de Bizant. Bonifaciu VII (974) fusese alungat din Scaunul Romei, sub influe faciu 482 se refugie atunci la Constantinopol Fr. Dolger, Regesten, Boninta partidului german.nr. 746, pag. 95. si Tzimiskes vru s ia atitudine mpotriva noului pontif, dar ntmpin rezistent din partea patriarhului, obisnuit a pstra, ca si naintasul su, supunerea fat de pap. mpratul afl cu usurint oameni care s ridice pl otriva smeritului ierarh si acesta fu atunci nlturat de la patriarhat. Tzimiskes a vu meritul de a-1 nlocui prin Antonios din Studios, un clugr vestit prin virtutile n primvara anului 975, mpratul si reia campania mpotriva arabilor. Aceast a treia expe sale. itie are acum ca obiectiv Siria. Din partea Mesopotamiei nu mai ameninta nici o primejdie: puterea abbasizilor se sfrmase n mijlocul unei mari anarhii ce urmase ab dicrii lui Mothi. Arabii Egiptului se ntinseser ns n posesiunile avute de Icsiditi n S ria meridional. Ei stpneau prin urmare orasele Feniciei si Palestinei, tinznd a pune mna si pe Siria de Miaznoapte si a arunca dincolo de Taurus garnizoanele bizantin e instalate n aceste prti de biruintele lui Nikephoros Phokas. mpotriva lor se ndrea pt de astdat Tzimiskes, care, la rndul su, vroia s elibereze Sfntul Mormnt, s smulg ile necredinciosilor Palestina si Fenicia, restaurnd astfel vechile hotare ale im

stirile n aceast regiune. periuluibizantine sunt cu totul laconice n privinta acestei a treia expeditii a l ui Tzimiskes. Din fericire, ni s-a pstrat n Cronica lui Matei din Edessa, scris n li mba armean (nceputul secolului XII), o scrisoare trimis de Tzimiskes lui Asot III, marele suveran Ba-gratid al Armeniei, si aceast scrisoare e un adevrat buletin al meze NICO1AE din 975; 483 pe prietenul mpratul despre biruintele campanieiBANESCU su crestintine s-1 infor- strlucite asupra dusmanului comun s El pornise, larg, toate fazele din Antiochia, supunnd i expune, pen aprilie acest an,campaniei sale fericite. rnd pe rnd Apamea, Emesa, Hel iopolis, Damasc, Ramleh, Ierusalim, Tiberias, Berytos, Caesarea, Sidon si toate orasele trmului Feniciei si Palestinei. Tripolis singur rezist, prin fortificatiile ei tari, dar tinutul din jur fu pustiit cu totul. Toat Fenicia, Palestina, Siria fur aduse astfel n stpnirea imperiului. Relicve pretioase czur acum n minile bizanti or: chipul Mntuitorului Fctor de Minuni, sandalele purtate de el, capul Sfntului loa n Boteztorul. Lsnd guvernatori si garnizoane n toate orasele cucerite, Tzimiskes se n toarce apoi, prin Cilicia, spre Constan-tinopol. n drum, oprindu-se la Atroa, pe marginea lacului Ascania, pe domeniile unuia dintre marii demnitari bizantini, e l se mbolnveste de o boal ciudat, care mistuie n cteva luni energia trupului su de atl t. Cronicarii au vzut n aceast moarte rapid a eroului mna criminal a lui Basilios, ato tputernicul paraki-momenos. Ei povestesc anume c, pe cnd mpratul se ntorcea din Siria , trecu prin ntinse domenii la picioarele muntelui Taurus, de o parte si de alta si fu uimit de bogtia acestor lacuri fertile, ntrebnd ale cui sunt aceste domenii, i se rspunse c toate sunt ale lui Basilios. mpratul, auzind repetndu-i-se necontenit acest nume, se umplu de indignare si nu se putu nfrna s si-o exprime, vznd c aceste pm uri admirabile, pentru care se vrsase atta snge si pentru care mpratii s-au ostenit n nstiintat despre aceste cuvinte si, asteptndu-se eunuc. Basilios din functie 484 lungi si grele campanii au ajuns n posesiunea unuila o ndeprtare ar fi fost si confi scare a bunurilor, lu msuri mpotriva lui Tzimiskes. Acesta ar fi fost otrvit de un e unuc la masa patriciului Romanos, de la Atroa, unde mpratul fusese gzduit. Eunucul, cumprat de Basilios, ar fi turnat n paharul lui Tzimiskes una dintre acele otrvuri Simtindu-se mistuie cu ncetul puterea trupului131. la Constantinopol, unde, dup o zcere sc lente care ru, mpratul si grbeste ntoarcerea Dup la 1. moarteaBULGAROCTONUL sale. Revolta 51 Bardas D. nceputurile domniei415n(11 puterea trecu DECEMBRIE celor Cedrenus,10 ianuariep.Tzimiskes,IANUARIE 976-15nSklerosm 1025) doi porphyrogeneti, Ba BASILIOSIIed.lui loan976, " vrst delui de ani. minile muri Bonn, silios //si Constantin, urmasii legitimi ai strlucitei case macedonene. Ei erau a cum destul de mari pentru a nu mai putea fi vorba de o nou regent. Basilios avea 1 7-18 ani, iar fratele su era cu vreo trei ani mai tnr. De fapt, Basilios, deosebit de bine nzestrat, conduse singur imperiul; fratele su, aplecat spre plceri, sttu altu ri de dnsul, n umbr, mentionat numai, dup vechiul obicei, n actele publice. Psellos l caracterizeaz astfel: se arta ntotdeauna treaz si gnditor si plin de grij", pe cnd Con tantin le prea tuturor dezmtat, ducnd o viat trndav, ahtiat dup plceri". Numai dup lui Basilios (1025) el rmase singurul mprat si avu, timp de trei ani, o domnie ste Basilios II, numit si cel Tnr, spre a marele si de cel dinti, ntemeietorul dinastie ars, dovedindu-si nestatornicia fat dese deosebi gloriosul su frate. 132 Pentru nceputurile acestei domnii, vezi lucrarea lui G. Sc i macedonene, condu-