VI Proprietati Ale Unei Functii Derivabile

Clasa a XI-a ANALIZA - 1
Cap. VI : Proprietatile functiilor derivabile

Fie functia
R E f :
, unde E interval sau reuniune de intervale .
Definitie punct de maxim local punct de maxim local :
- Un punct E a se numeste punct de maxim local al functiei
f
daca exista o vecinatate
V a lui
a
, in care functia are valori mai mici decat in
a
, adica :
( ) ( ) a f x f , E V x .
- Daca
a
este un punct de maxim local al lui
f
, atunci numarul ( ) a f se numeste maxim maxim al
lui
f
, iar punctul ( ) ( ) a f a, de pe grafic se numeste punct de maxim local al graficului .
Definitie punct de minim local punct de minim local :
- Un punct E b se numeste punct de minim local al functiei
f
daca exista o vecinatate
V a lui b , in care functia are valori mai mari decat in b , adica :
( ) ( ) x f b f , E V x .
- Daca b este un punct de minim local al lui
f
, atunci numarul ( ) b f se numeste minim minim al
lui
f
, iar punctul ( ) ( ) b f b, de pe grafic se numeste punct de minim local al graficului .
Definitie extreme locale ale functiei extreme locale ale functiei :
- Un punct de minim local sau maxim local pentru o functie
f
se numeste punct de punct de
extrem local extrem local al functiei .
- Valorile functiei in punctele sale de extrem , maximele si minimele functiei se numesc
extremele locale ale functiei extremele locale ale functiei .
- Punctele de maxim si de minim local ale graficului se numesc puncte de extrem local puncte de extrem local ale
graficului .
Proprietatile functiilor derivabile
Definitie punct de maxim absolut punct de maxim absolut :
- Un punct E x

0 se numeste punct de maxim absolut al functiei
f
daca :
( ) ( )
x
f
x
f
0
, E x .
- Observatii : 1). Sa remarcam ca E x

0 este punct de maxim absolut pentru
f
daca
valorile functiei pe domeniul de definitie sunt cel mult egale cu valoarea functiei in x0
.
2). Evident , orice punct de maxim absolut este si punct de maxim local dar ,
in general , nu si reciproc .
3). O functie poate avea mai multe puncte de maxim absolut .
Definitie punct de minim absolut punct de minim absolut :
- Un punct E x

0 se numeste punct de minim absolut al functiei
f
daca :
( ) ( )
x
f
x
f
0
, E x .
- Observatii : 1). Sa remarcam ca E x

0 este punct de minim absolut pentru
f
daca
valorile functiei pe domeniul de definitie sunt cel putin egale cu valoarea functiei in x0
.
2). Orice punct de minim absolut este si punct de minim local ,dar , in general
, nu si reciproc .
3). O functie poate avea mai multe puncte de minim absolut .
Definitie punct de minim absolut punct de minim absolut :
- Un punct de maxim absolut sau de minim absolut se numeste punct de extrem absolut .
Un rezultat remarcabil pentru o functie derivabila intr-un punct de
extrem este formulat in :
Teorema lui FERMAT FERMAT :
- Fie
R E f :
, E un interval iar x0
un punct de extrem din interiorul intervalului ;
- Daca functia
f
este derivabila in x0
, atunci ( )
0 0
'
x
f .
Observatie :
- Din ( )
0 0
'
x
f ,rezulta ca tangenta la grafic in punctul ( ) ( )
x
f
x 0 0
, este paralela cu axa Ox
- Teorema lui FERMAT spune ca : graficul unei functii derivabile are tangenta paralela cu
axa Ox in punctele sale de extrem ( demaxim sau de minim ) care nu coincid cu extremitatile
graficului .
Observatii ce decurg din FERMAT FERMAT:
1). Teorema lui FERMAT are un caracter local , vizand comportarea functiei in vecinatatea
uni punct fixat .
2). Daca punctul
E x

0
n-ar fi din interiorul intervalului , atunci concluzia teoremei lui
Fermat nu mai este adevarata .
3). Reciproca teoremei lui Fermat , in general , nu este adevarata , adica derivata unei functii
se poate anula intr-un punct , fara ca acesta sa fie punct de extrem .
4). Un punct
E x

0
poate fi punct de extrem pentru
f
fara sa existe ( )
x
f
0
'
.
Definitie puncte critice puncte critice :
- Daca
R E f :
este o functie derivabila pe un interval deschis E , atunci zerourile
derivatei f
'
sunt numite puncte critice ale lui
f
pe E .
- Puncte critice sunt solutiile ecuatiei ( )
0 0
'
x
f .
Consecinta a teoremei lui FERMAT a teoremei lui FERMAT :
- Teorema lui FERMAT afirma ca punctele de extrem local ale unei functii derivabila
f

sunt printre punctele critice , adica punctele de extrem local ale lui
f
sunt printre solutiile ecuatiei :
( )
0 0
'
x
f
Important determinarea punctelor de extrem determinarea punctelor de extrem :
- In practica , pentru determinarea punctelor de extrem ale unei functii
f
derivabile pe un
interval deschis sau pe o reuniune de intervale deschise , se procedeaza astfel :
1). Se rezolva mai intai ecuatia ( )
0 0
'
x
f , afland puncetele critice ;
2). Punctele de extrem se afla , conform teoremei lui Fermat , printre punctele critice .
3). Stabilim care dintre punctele critice sunt si puncte de extrem astfel :
i). determinam semnul functiei ( )
x
f
0
'

sau :
ii). Daca x0
este punct critic pt. functia
f
, si functia
f
este de doua derivabila in
punctul x0
astfel incat ( )
0 0
'
x
f si ( )
0 0
' '
x
f .
Atunci : - daca ( )
0 0
' '
<
x
f
maxim de punct
0

x ;
- daca ( )
0 0
' '
>
x
f
minim de punct
0

x
4). Daca ( ) ( )
0 0
' '
0
'

x
f
x
f si ( )
0 0
'"
x
f atunci punctul x0
nu este punct de
extrem pentru functia
f
.
Definitie functie ROLLE functie ROLLE :
- Fie functia [ ] R b a f ; : , b a < ;
- Daca : 1).
f
este continua pe intervalul inchis [ ] b a; ;
2).
f
este derivabila pe intervalul deschis ( ) b a; .
Atunci functia
f
este o functie ROLLE .
Teorema lui ROLLE lui ROLLE :
- Fie functia [ ] R b a f ; : , b a < , o functie Rolle ;
- functia
f
are valori egale la capetele intervalului , ( ) ( ) b f a f ;
Atunci exista cel putin un punct ( ) b a c ; astfel incat ( )
0
'
c
f .
Corolar :
- Daca ( ) ( ) 0 b f a f , ( b a, sunt radacini pentru
f
)
Atunci exista cel putin un punct ( ) b a c ; astfel incat ( )
0
'
c
f .
Interpretarea geometrica ROLLE ROLLE:
- Teorema lui Rolle are o interpretare geometrica simpla .
- Din ( )
0
'
c
f rezulta ca tangenta la graficul functiei
f
in punctul ( ) ( ) c f c, este paralela
cu axa Ox .
- Concluzie : Daca cerintele teoremei lui Rolle sunt indeplinite , atunci pe graficul functiei
f

exista cel putin un punct ( ) ( ) c f c, in care tangenta este paralela cu axa Ox .
Observatii :
1). Teorema lui Rolle este o teorema de existenta .
2). Toate cele trei cerinte din teorema lui Rolle sunt esentiale pentru ca teorema sa fie adevarata
Daca una din cele trei ipoteze nu se verifica , atunci concluzia teoremei nu mai are loc .
3). Nu trebuie sa traga concluzia ca derivata unei functii nu se anuleaza in nici un punct daca
acea functie nu satisface una din conditiile teoremei lui Rolle .
O aplicatie importanta a teoremei lui Rolle o reprezinta sirul lui Rolle asociat
unei ecuatii de forma ( ) 0 x f , unde
f
functie derivabila , cu ajutorul caruia se poate determina
numarul radacinilor reale ale ecuatiei precum si intervalele in care aceste radacini sunt situate .
Lema :
- Fie
R E f :
o functie derivabila pe un interval E ;
- Intre doua radacini , zerouri , consecutive ale derivatei f
'
se afla cel mult o radacina a
ecuatiei ( ) 0 x f .
- Zerourile derivatei separa zerourile functiei .
Teorema sirul lui ROLLE sirul lui ROLLE :
- Fie
R E f :
o functie derivabila pe un interval E ;
- Daca E x x

2 1
,
, x x 2 1< sunt doua radacini consecutive ale lui f
'
, adica :
( ) ( )
0 2
'
1
'

x
f
x
f si intre
x1
si
x2
nu exista alte radacini ale lui f
'

- Atunci in intervalul ( )
x x 2 1
, exista cel mult o radacina a ecuatiei ( ) 0 x f .
Etapele formarii sirului lui ROLLE sirului lui ROLLE :
I. Se fixeaza intervalul de studiu E al ecuatiei
( ) 0 x f
, functia
R E f :
fiind
presupusa derivabila .
II. Se rezolva ecuatia ( )
0
'
x
f si se considera radacinile reale ale acestei ecuatii , situate in
E , in ordine crescatoare
x x x x M m
' '
2
'
1
'
... ...
< < < < <
.
III. Se calculeaza valorile functiei
f
in aceste puncte , la care se adauga limitele lui
f
, notate
si , la capetele din stanga si respectiv din dreapta ale intervalului E . Se obtine un sir de valori
asociat functiei
f
, sau echivalent functiei ecuatiei ( ) 0 x f , anume :

( ) ( ) ( ) ( )
, ,....., , ,....., ,
' '
2
'
1
'
x
f
x
f
x
f
x
f
M m

IV. Sirul lui Rolle este sirul semnelor acestor valori ( poate figura si valoarea zero ) .
V. Se refera la concluziile privind numarul de radacini reale ale ecuatiei si intervalele in care
acestea sunt plasate .
Distingem urmatoarele cazuri :
1). Daca in sirul lui Rolle apar doua semne alaturate identice , adica pentru :

x x
'
2
'
1
< sa avem fie ( ) ( )
0
,
'
2
'
1
<
x
f
x
f , fie ( ) ( )
0
,
'
2
'
1
>
x
f
x
f
atunci in intervalul ( )
x x
'
2
'
1
, nu exista radacini reale ale ecuatiei ( ) 0 x f .
2). Daca in sirul lui Rolle apar doua semne alaturate diferite , de exemplu :
( )
0
'
1
<
x
f , ( )
0
'
2
>
x
f
atunci conform definitiei si proprietatii lui Darboux pe care o au functiile continue , exista cel mult si
respectiv cel putin o radacina in intervalul ( )
x x
'
2
'
1
, , adica ecuatia ( ) 0 x f are excat o radacina in
intervalul ( )
x x
'
2
'
1
, .
3). Daca in sirul lui Rolle apare zero , de exemplu ( )
0
'
x
f
k
, atunci
xk
'
este radacina
multipla a ecuatiei ( ) 0 x f , iar in intervalele ( )
x x k k
' '
1
,
, ( )
x x k k
'
1
'
,
+
ecuatia nu mai are radacini .
Concluzia sirului lui ROLLE sirului lui ROLLE :
Numarand schimbarile de semn si zerourile se determina numarul de radacini reale , fara a
determina ordinele de multiplicitate ale acestora , ale ecuatiei considerate si intervalel in care sunt
situate aceste radacini .
Aceasta teorema este o generalizare simpla a toremei lui Rolle in care functia
f
nu mai ia valori egale la capetele b a , ale intervalului considerat .
Mai precis are loc urmatoarea teorema :
Teorema lui LAGRANGE lui LAGRANGE :
- Atunci exista un punct
c
din intevalul deschis ( ) b a , , ( ) b a c , pentru care :
( ) ( ) ( ) ( )
c
f a b a f b f
'

Observatie :
- Teorema lui LAGRANGE se numeste prima teorema a cresterilor finite sau prima
teorema de medie .
Consecinta 1 a teoremei lui Lagrange a teoremei lui Lagrange :
Daca o functie are derivata nula pe un interval , atunci ea este constanta pe acest interval .
Consecinta 2 a teoremei lui Lagrange a teoremei lui Lagrange :
Daca doua functii au derivatele egale pe un interval , atunci ele difera printr-o constanta pe
acel interval .
Un alt rezultat important pentru o functie derivabila pe un interval este furnizat de
semnul derivatei .
Aceasta va fi uitilizat pentru determinarea intervalelor de monotonie .
Mai precis are loc urmatorul :
Corolar :
- Fie
R E f :
, E interval , o functie derivabila .
Daca :
1). ( )
0
'
x
f , E x , atunci
f
este crescatoare pe E ;
2). ( )
0
'
x
f , E x , atunci
f
este descrescatoare pe E ;
sau :
1
). Daca ( )
0
'
>
x
f , E x , atunci
f
este strict crescatoare pe E ;
2
). Daca ( )
0
'
<
x
f , E x , atunci
f
este strict descrescatoare pe E .
Determinarea intervalelor de monotonie intervalelor de monotonie :
Pentru a determina intervalele de monotonie ale unei functii derivabile
R E f :
, E
nu neaparat interval din R se procedeaza astfel :
a). se calculeaza derivata f
'
a functiei
f
;
b). se rezolva , in R , ecuatia ( )
0
'
x
f , E x , aflandu-se punctele critice ;
c). se determina intervalele in care f
'
pastreaza acelasi semn ;
d). tinand seama de corolarul de mai sus se stabilesc intervalele de monotonie .
Observatie :
- Utilizand monotonia unei functii , putem stabili punctele de minim sau maxim local pentru
o functie derivabila .
A patra consecinta a teoremei lui LAGRANGE este derivata unei functii
intr-un punct .
Urmatorul rezultat este important pentru ca permite sa decidem daca o functie este
derivabila intr-un punct .
Conditia suficienta ca acest lucru sa se intample este dat de :
Corolar :
- Fie
R E f :
, E interval si E x

0 .
Daca :
1).
f
este continua in x0
;
2).
f
este derivabila pe { }
x E 0
;
3). Exista
( ) R
l x
f
x x

'
lim
0
,
atunci
f
are derivata in x0
si ( )
l x
f
0
'
.
- Daca R l , atunci
f
si ( )
l x
f
0
'
.
Observatie :
1). Acest corolar , pe care il denumim corolarul teoremei lui Lagrange , pntru studiul
derivabilitatii unei functii intr-un punct , permite sa calculam derivatele laterale intr-un punct .
2). Corolarul lui Lagrange da o conditie suficienta pentru existenta derivatei unei functii
intr-un punct . Conditia nu este si necesara .
3). Daca una din conditiile corolarului nu-i verificata , concluzia nu este numaidecat adevarata .
4). In conditiile corolarului , daca
f
, va rezulta ca derivata f
'
este
continua in x0
.
Teorema lui CAUCHY lui CAUCHY :
- Fie [ ] R b a g f , : , , b a < doua functii cu proprietatile :
1).
g f ,
sunt continue pe intervalul inchis [ ] b a, ;
2).
g f ,
sunt derivabile pe intervalul deschis ( ) b a, ;
3). ( )
0
'
x
g , ( ) ( ) b a x , ;
Atunci ( ) ( ) b g a g si exista cel putin un punct ( ) b a c , astfel incat sa avem :

( ) ( )
( ) ( )
( )
( ) c g
c f
a g b g
a f b f
'
'
formula lui Cauchy

Teorema lui DARBOUX lui DARBOUX :
- Daca
f
este o functie derivabila pe un interval E , atunci derivata f
'
are proprietatea lui
Darboux pe E , adica ( ) E b a , , b a < si ( ) ( ) ( )
b
f
a
f
' '
, sau ( ) ( ) ( )
a
f
b
f
' '
,
exista ( )
b a x
,
astfel incat ( )

x
f
'
.
Corolar :
1). Fie
R E f :
o functie derivabila . Daca f
'
ia valori de semne contrare in doua puncte
E b a din , , atunci derivata f
'
se anuleaza cel putin intr-un punct cuprins intre
a
si b .
2). Daca derivata f
'
a functiei
f
nu se anuleaza pe un interval E I , atunci derivata f
'

pastreaza acelasi semn pe I .
Am vazut ca pentru a elimina nedeterminarile in cazul limitelor de functii am
apelat la scrieri convenabile , artificii de calcul , pentru a pune in evidenta structuri ale
caror limite sunt cunoscute .
Scopul regulilor lui lHospital este de a ne ajuta sa calculam , sa scapam de
nedeterminarile rezultate , in cazul limitelor de functii .
Scopul acestui paragraf este de a calcula limita unui raport de functii cu ajutorul
limitei raportului derivatelor lor , desigur in anumite conditii precizate de cele doua
teoreme lHospital .
Prima teorema a lui lHospital cazul cazul
0
0
:
- Fie ( ) R b a g f , : , doua functii cu proprietatile :
1).
g f ,
derivabile pe ( ) b a , ;
2).
( ) ( ) 0
lim lim

x g x f
a x a x
;
3). ( )
0
'
x
g , ( ) b a x , ;
4). exista
( )
( )
R
x
g
x
f
a x

'
'
lim
.
Atunci exista limita
( )
( ) x g
x f
a x
lim
si mai mult :

( )
( ) x g
x f
a x
lim
=
( )
( )
x
g
x
f
a x
'
'
lim

limita raportului este egala cu limita raportului derivatelor .
A doua teorema a lui lHospital cazul cazul
:
- Fie ( ) R b a g f , : , doua functii cu proprietatile :
1).
g f ,
derivabile pe ( ) b a , ;
2).
( ) ( )

x g x f
a x a x
lim lim
;
3). ( )
0
x
g , ( )
0
'
x
g , ( ) b a x , ;
4). exista
( )
( )
R
x
g
x
f
a x

'
'
lim
.
Atunci exista limita
( )
( ) x g
x f
a x
lim
si mai mult are loc egalitatea :

( )
( ) x g
x f
a x
lim
=
( )
( )
x
g
x
f
a x
'
'
lim

limita raportului este egala cu limita raportului derivatelor .
Important :
1). Si celelalte cazuri de nedeterminare :

1
, ,
0
, ,
0
0 0

sunt reductibile la cazurile
,
0
0

2). Primele doua nedeterminari prin transformari , iar ultimele trei , luand logaritmul
functiilor corespunzatoare .
3). Reciproca teoremei lui lHospital este falsa : adica daca
g
f
are limita in
a x
, nu
rezulta ca si
g
f
'
'
are limita in
a x
.
4). In calculul limitelor de functii se recomanda combinarea metodelor elementare cu
regula lui lHospital .
5). Regula lui lHospital se poate aplica de mai multe ori :

( )
( ) x g
x f
a x
lim
=
( )
( )
( )
( )
x
g
x
f
x
g
x
f
a x a x
"
"
'
'
lim lim

Observatii :
1). Functia exponentiala creste mult mai repede decat orice functie polinomiala , pentru valori
mari ale argumentului :

n
e
k
e
x
e
k
n
n
x
x
k
x
x
lim
!
lim lim

2). Orice functie polinomiala creste mult mai repede decat functia logaritmica , pentru valori
mari ale argumentului :
0
ln
lim

x
x
a
x

Nedeterminare cazul cazul
0
:
- Pentru calculul limitei produsului
g f
in punctul x0
cu

( ) 0
lim
0
x f
x x
iar
( )
x g
x x
lim
0

exista doua posibilitati de rescriere a prodului
g f
:
1). Daca ( ) 0 x g pentru E x x x
,
0 , atunci scriem :

g
f
g f
1

si
( )
0
1
lim
0
x g
x x
cand s-a redus cazul la
0
0
.
2). Daca ( ) 0 x f pentru E x x x
,
0 , atunci avem scrierea :

f
g
g f
1

cu
( )
( )

x g
x f
x x x x
lim
1
lim
0 0
si deci s-a redus cazul la
.
Observatie : Se prefera unul sau celalalt caz dupa cum aplicarea regulii lui lHospital conduce
mai rapid la rezultat .
Nedeterminare cazul cazul

:
- Avem de calculat :
( ) ( ) [ ] x g x f
x x

lim
0

unde
( ) ( )

x g x f
x x x x
lim lim
0 0
sau
( ) ( )

x g x f
x x x x
lim lim
0 0

- Si acest caz se poate reduce in doua moduri la cazurile studiate pana acum daca uzitam
scrierile :
1).
g f
f g
g f
g f
g f
g f

1
1 1
1
cand se obtine cazul
0
0

sau :
2).
,
_

f
g
f g f 1 cand pentru
f
g
avem cazul
.
Daca aici
( )
( )
1
lim
0
x f
x g
x x
, atunci pentru
,
_
f
g
f 1 avem cazul de nedeterminare 0 .
Nedeterminare cazurile cazurile 1
, ,
0
0 0
:
- Suntem in situatia de a calcula :

( )
( ) [ ] x f
x g
x x
lim
0
in ipoteza ( ) 0 > x f , E
, ,
0 0

x x x x .
Pentru a calcula limita functiei f
g
pentru x x 0
se utilizeaza egalitatea :

e
f
f g
g
ln

Am vazut ca semnul primei derivate da informatii asupra monotoniei functiei ,
iar zerourile primei derivate sunt eventuale puncte de extrem .Aceste informatii si altele
le utilizam in trasarea graficului unei functii , numai ca , in destule cazuri , sunt necesare
si informatii suplimentare , care sa le intregeasca pe cele furnizate de prima derivata .
Asa de pilda o functie derivabila poate fi strict crescatoare in doua moduri .
Analog si in cazul functiei derivabile strict descrescatoare .
Aceste informatii suplimentare le vom determina folosind derivata a II-a cu
ajutorul careia vom determina intervalele de concavitate si convexitate ale functiei
folosind teoremele de mai jos :
Teorema functie convexa convexa si concava concava :
- Fie [ ] R b a f , : , b a < de doua ori derivabila pe [ ] b a, .
1). Daca ( )
0
"
x
f , ( ) b a x , , atunci functia
f
este convexa pe intervalul [ ] b a, .
2). Daca ( )
0
"
x
f , ( ) b a x , , atunci functia
f
este concava pe intervalul [ ] b a, .
Observatii :
1). Este valabila si afirmatia reciproca si anume :
Daca [ ] R b a f , : este de doua ori derivabila pe [ ] b a, si este convexa , sau
concava , atunci ( )
0
"
x
f , sau ( )
0
"
x
f .
2). Semnul celei de-a doua derivate permite sa gasim intervalele de convexitate si
concavitate pentru o functie .
Determinarea intervalelor de convexitate convexitate si concavitate concavitate :
Pentru determinarea intervalelor de convexitate si concavitate recomandam parcurgerea
etapelor :
1). Se calculeaza f
"
;
2). Se rezolva ecuatia ( )
0
"
x
f ;
3). Cu ajutorul radacinilor derivatei a doua se determina intervalele pe care derivata a doua
pastreaza acelasi semn .
4). Daca
0
"
> f pe un interval , atunci
f
este convexa pe acel interval iar daca
0
"
< f pe
un interval , atunci
f
este concava pe acel interval .
Teorema punct de inflexiune punct de inflexiune :
- Fie
R E f :
si x0
un punct din intervalul E .
- Daca
f
este de doua ori derivabila intr-o vecinatate V a lui x0
si daca exista doua numere
V , astfel incat :
1).
< <
x0 ;
2). ( )
0
"
x
f ;
3). 0
"
< f pe ( )
x0
,
si 0
"
> f pe
( ) ,
0 x
sau
0
"
> f pe ( )
x0
,
si 0
"
< f pe
( ) ,
0 x
Atunci x0
este punct de inflexiune pentru
f
.
- Punctul
( ) ( )
x
f
x
M
0 0
,
se numeste punct de inflexiune al graficului .
Observatii privind punctele de inflexiune punctele de inflexiune :
1). Conditia ( )
0
"
x
f nu implica automat x0
punct de inflexiune .
2). Conditia ca
f
sa fie continua in x0
este importanta .
3). Daca
f
nu are derivata ( finita sau infinita ) in x0
atunci x0
nu este punct de inflexiune
pentru
f
.
Determinarea punctelor de extrem punctelor de extrem :
S-a discutat la Cap. 6.2 / pag. 4 .
O problema importanta in trasarea graficelor functiilor este determinarea
asimptotelor .
Prin asimptota se intelege o dreapta ( orizontala , oblica sau verticala ) fata de
care graficul functiei se apropie oricat de mult .
Se disting urmatoarele tipuri de asimptote :

Definitia asimptotei ORIZONTALE ORIZONTALE :
- Fie
R E f :
, R E , unde E contine un interval de forma ( ) ; a .
1) Daca :

( ) n x f
x

lim
,
n
finit
atunci dreapta
n y
este asimptota orizontala spre + pentru functia
f
.
2). Daca :

( )
n x
f
x
'
lim

,
n
'
finit
atunci dreapta n y
'
este asimptota orizontala spre pentru functia

f
.
Observatii privind asimptotele ORIZONTALE ORIZONTALE :
1). Daca functia
f
nu este definita in + sau atunci nu are sens sa discutam
existenta asimptotelor orizontale .
2). Denumirea de orizontala pentru asimptota provine din aceea ca dreapta

n y
sau
n
y
'

este paralela cu axa Ox .
3). Daca limitele functiei date nu sunt finite atunci putem trece sa studiem existenta
asimptotelor oblice . Rezulta concluzia : o functie nu poate admite atat asimptote orizontale cat si
oblice !!!
4). Atentie : daca o functie nu admite asimptote orizontale nu rezulta neaparat ca admite
asimptote oblice . Conditia ca functia
f
sa admita asimptote oblice va fii ilustrata in cele ce
urmeaza .

Definitia asimptotei OBLICE OBLICE spre
+
:
- Fie
R E f :
, R E , unde E contine un interval de forma ( ) ; a .
- Se spune ca dreapta :

n mx y +

este asimptota oblica la ramura spre + a functiei
f
, daca distanta dintre dreapta si grafic ,
masurata pe verticala , tinde catre zero cand
x
tinde catre + , adica daca :

( ) [ ] 0
lim

n mx x f
x
.
Definitia asimptotei OBLICE OBLICE spre

:
- Fie
R E f :
, R E , unde E contine un interval de forma ( ) b ; , R b .

n mx
y
' '
+
este asimptota oblica la ramura spre a functiei
f
, daca distanta dintre dreapta si grafic ,
masurata pe verticala , tinde catre zero cand
x
tinde catre , adica daca :

( ) [ ]
0 lim
' '

n mx x
f
x
.
Teorema :
1). Dreapta
n mx y +
este asimptota oblica la ramura spre + a functiei
f
, daca si
numai daca R n m , ,
n m,
finite , unde :

( )
x
x f
m
x
lim

, cu conditia 0 m
si

( ) [ ] mx x f n
x

lim

2). Dreapta
n mx
y
' '
+ este asimptota oblica la ramura spre a functiei
f
, daca si
numai daca
R n m
' ' '
, ,
n m
' '
, finite , unde :

( )
x
x f
m
x
lim
'

, cu conditia 0
'
m

si

( ) [ ]
x m
x f
n
x
'
'
lim

Observatii :
1). Practic pentru a determina asimptota oblica la + pentru
f
se procedeaza astfel :
se calculeaza
( )
x
x f
m
x
lim

- daca
m
este finit , atunci se calculeaza limita

( ) [ ] mx x f
n
x

lim

- daca si
n
este finit , atunci dreapta
n mx y +
reprezinta asimptota oblica spre + a
lui
f
.
2). Analog pentru determinarea asimptotei oblice spre a lui
f
.
3). Daca cel putin una din cele doua limite nu exista sau este infinita , curba nu are
asimptota oblica la t .
4). In general , asimptotele oblice la + si ( in cazul in care exista ) sunt diferite .

Fie
R E f :
, R E , R a punct de acumulare pentru E .
Definitia asimptotei VERTICALE VERTICALE la stanga :

a x

este asimptota verticala la stanga a lui
f
daca :

( ) +
<
x f
a x
a x
lim
sau
( )
<
x f
a x
a x
lim
.
- Dreapta
a x
, intr-un reper cartezian
xOy
, este o dreapta paralela cu
Oy
, deci verticala .
Definitia asimptotei VERTICALE VERTICALE la dreapta :

a x

este asimptota verticala la dreapta a lui
f
daca :

( ) +
>
x f
a x
a x
lim
sau
( )
>
x f
a x
a x
lim
.
Definitia asimptotei VERTICALE VERTICALE :

a x

este asimptota verticala a lui
f
daca ea este asimptota verticala atat la stanga cat si la dreapta sau
numai lateral .
Observatii :
- Pentru existenta asimptotei verticale nu este necesar ca
f
sa fie definita in
a x
.
- Functia
f
nu are asimptota verticala pe
a x
, daca punctul
a x
este de continuitate
pentru
f
(
( ) ( ) R a f x f
a x

lim
) .
Exercitiul nr. 1 :
Sa se determine extremele functiilor
R R f :
urmatoare :
1). ( )
x x
x f
+
2
; 2). ( ) x x f 1 ;
3). ( ) constant 0 , 2 sin A x A x f ; 4). ( )
4
2
x
x f ;
5). ( )
7 4
2
+ + x x
x f ; 6). ( ) 1
2
x
x
x f .
Exercitiul nr. 2 :
Sa se determine punctele critice pentru functiile
R D f :
urmatoare , D fiind
multimea punctelor R x unde
f
este derivabila :
1). ( )
x x
x f
3
3

; 2). ( )
7 8 2
2
+
x x
x f ;
3). ( )
x x
x f
ln 8
2

; 4). ( ) ctgx tgx x f + ;
5). ( )
e
x f
x x 2
2
; 6).
( )
1
1 3
2
+
+
x
x
arctg x f
.
Exercitiul nr. 3 :
Sa se determine intervalele de monotonie pt functiile urmatoare
R D f :
, D
fiind domeniul maxim de definitie :
1). ( )
x x
x f
6
2 3
+
; 2). ( ) x
x
x f
3
1
3

;
3). ( )
1
1
+
x
x f ; 4). ( )
1
2
+
+
x
x
x f ;
5). ( )
x
x
x f
+
2
2
; 6). ( )
1
2
2
+
x
x
x f ;
7). ( )
x
x
x x f
+
2
; 8). ( )
x x
x f
ln
3
;
9). ( ) ( ) x x x f ln ; 10).. ( )
x
x
x f
ln
;
11). ( ) ( ) e x x f
x
2 +

; 12). ( ) ( )
e x x
x f
x 2 2
1 + +
;
13). ( ) x
x
x f ln
1
+ ; 14). ( ) 1 2 2 + + x x x f .
Exercitiul nr. 4 :
Sa se afle extremele locale ale functiilor elementare urmatoare pe domeniul lor de
definitie :
1). ( )
x x
x f
10
2 4

; 2). ( )
x x
x f
ln
5
;
3). ( ) x x x f arcsin ; 4). ( )
e x
x f
x 1 2

;
5). ( ) x x x f 2 cos 2 + ; 6). ( )
x
x
x f
ln
;
7). ( )
x x
x f
3
1
3
; 8). ( )
7 18 6 2
2 3
+ x x x
x f ;
9). ( )
5 12 3 2
2 3
+ + x x x
x f ; 10). ( )
9
2
2
+
x
x
x f ;
11). ( )
1
2 2
2
x
x x
x f ; 12). ( ) ( )
e x x
x f
x

2
;
13). ( )
x
x
x f
ln
; 14). ( )
x
x
x f
ln 1
ln
+
;
15). ( ) arctgx x x f 2 ; 16). ( ) x x x f 2 sin + ;
17). ( )
e x
x f
x x
2
; 18).
( )
x
x
x f
5 4
3 1
2
+
+
;
19). ( )
2
1
8 2
1
2 2
x x
arctgx
x
x f

.
Exercitiul nr. 5 :
Sa se stabileasca intervalele de monotonie pentru functiile urmatoare :
1). ( )
x x
x f
8
2 4

; 2). ( )
2
3
2
+
+
x x
x
x f ;
3).
( )
5 3
2
+ x x
x f
; 4). ( ) ( )
e x
x f
x 2
1 +
;
5). ( ) x x x f ln ; 6). ( )
1 sin
sin
+
x
x
x f ;
7). ( )
x
x f
x
; 8). ( )
x x
x f
3
3
+
;
9). ( )
x x
x f
2 3
+
; 10). ( )
1
3
2
x
x
x f ;
11).
( )
1
2
+ + x x
x f
; 12).
( )
x x
x f
2
1
;
Exercitiul nr. 6 :
Sa se stabileasca intervalele de monotonie pentru functiile urmatoare :
1). ( )
e x
x f
x 2
; 2). ( ) ( ) x x x f ln 1 + ;
3). ( )
x
x
x f
sin 1
cos
+
; 4). ( ) x x x f sin ;
5). ( )

,
_
x
x f
x
1
1 ; 6). ( ) ( )
x x
x f
1
2
;
7). ( )
x x
x f
3
3
; 8). ( )
e x
x f
x

5
;
9). ( )
e
x f
x
2
; 10). ( ) x x x f 2 cos + ;
11). ( )
x
x
x f
ln 1+
; 12). ( ) ctgx x x f + 2 ;
13).
( ) ( )
x
x f
2
1 1 ln + +
; 14). ( )

,
_
2
4
4
8
2
x
arctg
x
x x
x f ;
15). ( )
1
2
2
x
x
x
x f ; 16).
( )
x
x
x f
2
1
.
Exercitiul nr. 7 :
Fie
R R f :
, ( ) ( )
mx x
x f

+
2
1 ln
, R m . Sa se determine
m
pt. care
functia
f
este monoton crescatoare pe R .
Exercitiul nr. 8 :
Fie
R R f :
, ( )
( )
e
e m
me
x f
x
x
x
+
+
1
1
. Sa se determine
m
astfel incat
f
sa
fie monoton descrescatoare pe R .
Exercitiul nr. 9 :
Fie
R R f :
, functia definita prin ( )
2 2
2
+ x x
x f oricare ar fi R x .
Sa se arate ca punctul 1 0 x este punct de minim al functiei
f
relativ la multimea R .
Exercitiul nr. 10 :
Sa se arate ca functia
R R f :
, definita prin ( ) x x x f sin + oricare ar fi
R x este strict crescatoare pe R .
Exercitiul nr. 11 :
Sa se arate ca urmatoarele functii
R R f :
sunt strict crescatoare pe R :
a). ( ) x x x f cos + oricare ar fi R x ;
b). ( ) x x x f sin oricare ar fi R x ;
c). ( )
x
x f
3
oricare ar fi R x .
Exercitiul nr. 12 :
Fie
R R f :
functia definita prin ( ) x x x f cos oricare ar fi R x :
a). Sa se arate ca functia
f
este strict crescatoare pe R ;
b). Sa se arate ca ecuatia 0 cos x x are o singura solutie x0
si ca
,
_
4
;
6
0

x ;
c). Sa se arate ca exista un punct
,
_
4
;
0

x
c astfel incat ( ) c f
x
f
'
0
4 4

,
_

,
_

.
Exercitiul nr. 13 :
Se da functia { } R R f 0 \ : definita prin ( )
( )
1
1
e
e m
me
x f
x
x
x
oricare ar fi
{ } 0 \ R x , unde
m
este un parametru real . Sa se determine valorile parametrului
m

pentru care functia
f
este descrescatoare pe ( ) ( ) + ; 0 0 ; .
Exercitiul nr. 14 :
Sa se determine valorile parametrului real
a
pentru care functia
R R f :

definita prin ( ) ( )
ax x
x f
+
2
1 ln
oricare ar fi R x este crescatoare pe R .
Exercitiul nr. 15 :
Se considera functia
R R f :
, ( )
4
3 2
2
+
x
x
x f .
a). Sa se stabileasca monotonia si punctele de extrem ale functiei
f
.
b). Sa se determine punctele de intersectie ale graficului functiei
f
cu dreapta de ecuatie

4
1
y .
Exercitiul nr. 16 :
Se considera functia { } R R f 0 \ : , ( )
x
x x
x f
2
2 3
4 3 +
.
a). Sa se stabileasca domeniul de derivabilitate al functiei si sa se calculeze derivata functiei
f
.
b). Sa se stabileasca intervalele de monotonie si punctele de extrem ale functiei
f
.
Exercitiul nr. 17 :
Se considera functia { } R R f 1 \ : , ( )
1
2
+ +
x
b ax x
x f .
Sa se determine
a
si b astfel incat functia sa admita un extrem egal cu 1 in punctul de
abscisa 0 .
Exercitiul nr. 18 :
R R f :
, ( )
3
2 3 2
+ x x m x m
x f , R m , 0 m .
Exercitiul nr. 19 :
R R f :
, ( ) ( )
5
2
+

x x e
x f
x
.
a). Calculati limitele functiei spre si + ;
b). Sa se stabileasca domeniul de derivabilitate si sa se calculeze derivata functiei
f
;
c). Precizati monotonia si punctele de extrem ale functiei
f
. Alcatuiti tabelul de variatie al
functiei
f
.
Exercitiul nr. 20 :
R R f :
, ( )
c bx ax
x f
+ +
3
, c b a , , parametrii reali ,
care indeplinesc simultan urmatoarele conditii : graficul trece prin punctele ( ) 1 ; 0 B si
,
_
2
5
; 1 C
iar ( )
2
1
0
'
f .
a). Sa se determine functia
f
;
b). Pentru 1 a ,
2
1
b , 1 c , sa se stabileasca monotonia functiei obtinute ;
c). Sa se precizeze numarul de solutii reale ale ecuatiei ( ) 0 x f .
Exercitiul nr. 21 :
Se considera expresia :
( )
3 4
2
+ x x
x f
.
a). Sa se determine domeniul functiei
f
definita prin legea ( ) x f .
b). Sa se stabileasca domeniul de derivabilitate si sa se calculeze derivata functiei ;
f
.
Exercitiul nr. 22 :
Se considera expresia : ( ) ( )
1 4
2
ln
2
2
+
x x
x x f .
a). Sa se determine domeniul functiei
f
definita prin legea ( ) x f ;
b). Sa se stabileasca domeniul de derivabilitate si sa se calculeze derivata functiei ;
f
;
d). Sa se precizeze daca exista puncte de extrem global .
Exercitiul nr. 23 :
Se considera functiile ( ) R g f + ; 0 : , ,

( ) ( )
x x
x f log
1
log
2
1
2
2
1
+ , ( )
x x
x g
3 2
2 3

.
a). Sa se stabileasca monotonia functiilor
f
si
g
;
b). Determinati numarul de solutii reale ale ecuatiei ( ) ( ) x g x f .
Exercitiul nr. 24 :
Se considera functiile
( )
R
f
p
+
;
0 : , ( )
x
x
x
p
x f
ln
,
N p
.
a). Sa se demonstreze ca , pentru orice
N p
, functia
f
p
are un singur punct de minim ;
b). Sa se precizeze punctul de minim si minimul .
Exercitiul nr. 25 :
R R f :
, ( ) ( )
x
arctgx
x
x f
2
1 ln +
:
a). Sa se arate ca derivata functiei
f
este o functie crescatoare ;
b). Sa se stabileasca monotonia si punctele de extrem alefunctiei
f
;
c). Rezolvati inecuatia ( ) 0 > x f .
Exercitiul nr. 26 :
Folosind teorema lui Lagrange , demonstrati inegalitatile :
1). R b a , a b a b sin sin ;
2). R b a , a b a b cos cos ;
3).
4
0 , ,
< < b a b a ( ) ( ) a a b a b a b cos sin sin ;

4).
2
0 , ,
< < b a b a
b
a b
tga tgb
a
a b
cos cos
2 2
< <
;
5).
2
0 , ,
< < < b a b a

b
a b
ctga ctgb
a
a b
sin sin
2 2
< <
;
6).
,
_
;
2
,b a , b a <
b
a b
ctga ctgb
a
a b
sin sin
2 2
< <
;
7). a b b a < < 0 , ,
b
b a
b
a
a
b a
< <
ln ;
8).
N n
*

n n n
1 1
1 ln
1
1
<
,
_
+ <
+
.
Exercitiul nr. 27 :
Aplicand functiei ( )
x
x f
n
,
N n
*
, formula lui Lagrange in intervalul [ ] b a; ,

b a < < 0 , sa se demonstreze : ( ) ( )
b a b n a b a a b n
n n n n 1 1
< <
.
Exercitiul nr. 28 :
a). Se considera functia ( ) R f + ; 1 : , ( ) ( ) t t f + 1 ln . Aplicand teorema lui
Lagrange functiei
f
pe intervalul [ ] x ; 0 , 0 > x , sa se arate ca oricare ar fi 0 > x are loc relatia :
( ) ( ) 0 1 ln 1 < + + x x x .
b). Sa se arate ca functia ( ) R g + ; 0 : ,
( ) ( ) x x g
x
+
1
1
este monoton descrescatoare .
Exercitiul nr. 29 :
Sa se demonstreze ca au loc urmatoarele inegalitati :
1).
ex e
x
>
, 1 > x ; 2).
x e
e x
, 0 > x ;
3).
1 + > x e
x
,
R x
*

; 4).
e
x
x ln , 0 > x ;
5).
1 0
1

e x
x n
, [ ] 1 ; 0 x , N n . 6).
1 e e x
x x
, 0 x ;
7). ( ) x
e
x
+
+
1 ln
1
, 1 > x ; 8). ( )
2
2
1 ln
+
+
x
x
x , 0 x ;
9).
1
2
+
x
x
arctgx , 0 x ; 10).
e x e x
x x
1
, R x ;
11). ( ) x x
x
x
+
+
1 ln
1
, 0 x ; 12). ( ) x x
x
x < + < 1 ln
2
2
, 0 > x ;
13).
x
x
x
1
ln

, ( ) 1 ; 0 x , 0 > ; 14).
6
arcsin
3
x
x x + > , ( ) 1 ; 0 x ;
15). x x x sin cos > ,
1
]
1
2 ;
2
3
x ; 16). x x x sin cos < ,
,
_

4
5
; 0
x ;
17). x x
x
x < < sin
6
3
, 0 > x ;
18).
x x x x x cos 2 sin sin 2
2
+ <
,
,
_

2
; 0
x ;
19).
2
1 cos
2
x
x > ,
R x
*

; 20).
2
sin cos
2
x
x x x , R x .
Exercitiul nr. 30 :
Sa se arate ca pebtru orice numar real
x
, 0 x este adevarata relatia :
1
1
1
2
1
+

x
x
.
Exercitiul nr. 30 :
Se considera functia [ ) R f + ; 1 : , ( )
( )
x
x
x
x f ln
1
1 2
.
Sa se demonstreze ca pentru orice
x
, 1 x , este adevarata inegalitatea ( ) 0 x f .
Exercitiul nr. 31 :
Sa se determine numarul radacinilor reale ale ecuatiilor si intervalele in care se
gasesc acestea :
a).
0 9 3
2 3
+ x x
; b).
0 1 4
4
+ x x
;
c).
0 1 + arctgx x
; d).
0 6 12
3
+ x x
.
Exercitiul nr. 32 :
Folosind metoda sirului lui Rolle sa se discute numarul de solutii reale ale ecuatiilor
urmatoare dupa valorile parametrului real
m
:
a).
0 2
2
+ + m x x
; b).
0 3
3
+ + m x x
; c).
0 3
2 3
+ + m x x
;
d).
0 4
2 4
+ m x x
; e). 0 + m chx ; f).
0 4 ln 2
2
+ + m x x x
.
Exercitiul nr. 33 :
Sa se discute dupa valorile parametrului real
m
nr. solutiilor reale ale ecuatiilor :
a).
2 ln 2 x m
x

; b).
x e m
x

.
Exercitiul nr. 34 :
Sa se determine numarul de solutii reale ale ecuatiilor :
a).
x e
x
+ 1
; b). 1 ln x x ;
Exercitiul nr. 35 :
Sa se determine numarul radacinilor reale ale ecuatiei :

0 13 12 4 3
2 3 4
x x x
si sa se separe radacinile .
Exercitiul nr. 36 :
Sa se discute valorile parametrului real
m
numarul de solutii reale ale ecuatiilor :
a).
0 12 3 2
2 3
+ + m x x x
; b).
0 12 3 2
2 3
+ m x x x
;
c).
0 18 8 3
2 3 4
+ m x x x
; d).
0 12 9 4
2 3
+ m x x x
;
e).
0 9 3
2 3
+ + m x x x
; f).
0 15 6
2 3
+ m x x x
;
g).
0 4 4
2 3
+ + m x x x
.
Exercitiul nr. 37 :
Sa se precizeze numarul radacinilor reale ale ecuatiei
0 16 4
3 4
+ + x x x

dupa valorile parametrului real
.
Exercitiul nr. 38 :
R R f :
, ( )
m x x
x f
+ 5
2 4
. Sa sedetermine
parametrul real
m
astfel incat graficul functiei sa taie axa
x x
'
in maximum de puncte
posibile .
Exercitiul nr. 39 :
R R f :
, ( )
3
2 3 2
+ x mx x m
x f ,
m
parametru
real , 0 m .
a). Sa se arate ca pentru orice
m
, 0 m , functia are doua puncte de extrem .
b). Pentru
3
1
m , reprezentati grafic functia obtinuta .
Aratati , cu ajutorul sirului lui Rolle ca ecuatia ( ) 0 x f are o singura radacina reala
a
.
Exercitiul nr. 40 :
Sa se arate ca ecuatiile :
0
2
3
2
2 3
+ +
p x
x x
,
0
2
27
6
2 3
+ +
q
x x
nu
pot avea toate radacinile reale ( ) R q p , .
Exercitiul nr. 41 :
Fie ecuatia :
1 ...
2
2 1 + + + x a x a x a
n
n
, R ai , 0 > ai , { } n i ,..., 2 , 1 .
Sa se arate ca ecuatia are o solutie unica in intervalul ( ) + , 0 .
Exercitiul nr. 42 :
Se considera functia cu legea de corespondenta :
( )
3 2
1
5 4
2
+
+
x
x x
x f
.
Sa se studieze cu ajutorul sirului lui Rolle radacinile ecuatiei ( ) 0 x f .
Exercitiul nr. 43 :
Se consider functia { } R R f 1 \ : ,
( )
( ) 1
1 2
2
x
x
x f
.
a). Sa se studieze monotonia si punctele de extrem ale functiei
f
.
b). Sa se stabileasca convexitatea concavitatea si punctele de inflexiune ale functiei
f
.
Exercitiul nr. 44 :
Se considera expresia : ( )
( )
8 4
2 8
2
+ +
+
x x
x
x f .
a). Sa se precizeze domeniul maxim de definitie si domeniul de derivabilitate al functiei definite
prin expresia ( ) x f .
b). Sa se stabileasca intervalele de convexitate (concavitate ), punctele de inflexiune ale f-tiei
f
Exercitiul nr. 45 :
Se considera functia { } R R f 1 \ : ,
( )
( ) 1
5 6 3
2
2
x
x x
x f
.
f
.
b). Sa se precizeze intervalele de monotonie si numarul punctelor de extrem ale functiei
f
.
c). Sa se stabileasca intervalele de convexitate ( concavitate ) ale functiei
f
.
Exercitiul nr. 46 :
Se considera functia ( ) R f 1 ; 1 : , ( ) ( )
x
x f
2
1 ln
.
a). Sa se calculeze limitele la capetele domeniului de definitie .
b). Sa se stabileasca domeniul de derivabilitate al functiei si sa se calculeze derivata functiei
f
.
c). Sa se precizeze monotonia si punctele de extrem ale functiei
f
.
d). Sa se stabileasca intervalele de convexitate ( concavitate ) ale functiei
f
.
Exercitiul nr. 47 :
R I f :
, I interval deschis , derivabila de doua ori pe I .
a). Enuntati teorema lui Rolle .
b). Sa se arate ca intre doua puncte succesive de extrem exista cel putin un zerou al derivatei .
c). Pentru functia ( ) R f 1 ; 2 : , ( ) ( )
e x x
x f
x
2 3 2
2
+
, sa se determine punctele de
extrem si de inflexiune .
Exercitiul nr. 48 :
Fie
( )
3 4
2
+ x x
x f
.
a). Sa se stabileasca domeniul maxim de definitie al functiei
f
data prin legea ( ) x f .
b). Sa se stabileasca intervalele de convexitate ( concavitate ) ale functiei
f
.
Exercitiul nr. 49 :
R R f :
, ( )
5 5 25 ln 2 7
2 1 x x
x
x f

+
.
f
b). Precizati monotonia si punctele de extrem ale functiei .
c). Determinati numarul punctelor de inflexiune .

VI Proprietati Ale Unei Functii Derivabile

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VI Proprietati Ale Unei Functii Derivabile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clasa a XI-a ANALIZA - 1

Cap. VI : Proprietatile functiilor derivabile

formula lui Cauchy

si mai mult are loc egalitatea :

este asimptota orizontala spre pentru functia

< < b a b a ( ) ( ) a a b a b a b cos sin sin ;

< < < b a b a

, formula lui Lagrange in intervalul [ ] b a; ,

S-ar putea să vă placă și