Sunteți pe pagina 1din 1

Aparut n 1894 n revista "Vatra ", iar n 1906 n volum, cnd romanul romnesc cunoscuse nca putine mpliniri

, printre care " Ciocoii vechi si noi " de N. Filimon ori "Viata la tara " si "Tanase Scatiu" de Duiliu Zamfirescu, "Mara " face din I. Slavici un deschizator de drumuri n sensul realizarii unor personaje complexe ,bine controlate, n acela al zugravirii realiste a unui mediu distinct, trgul transilvanean, precum si n privinta fundamentarii analizei psihologice. Subiectul. Romanul urmareste destinul Marei , precupeata de la Radna, si al copiiilor ei, Persida si Trica, pe parcursul trecerii acestora spre vrsta adulta. Desi vaduva (sotul ei Brzovanu, care ct a trait a fost "mai mult crpaci, dect cizmar"), eroina reuseste, datorita spiritului ei ntreprinzator, sa duca o viata prospera, mascata de zgrcenia si de permanentele ei vaicareli. Persidei i asigura, cu minimum de efort financiar, buna educatie la calugarite cu ajutorul maicei Aegidia, iar pe Trica l da ucenic la cojocarul Bocioaca. Romanul consacra un spatiu extins vietii sentimentale a tinerei Persida, care , iubita de teologul Codreanu si de fiul unui macelar bogat, Natl, l alege pe acesta din urma. Dupa un ndelungat proces de precizare si cristalizare a sentimentului, care i uneste, Presida si Natl, sunt cununati pe ascuns de generosul Codreanu si pleaca la Viena , nevoiti sa-si paraseasca locurile natale, unde unirea a doi tineri de nationalitati diferite ntmpina opozitia unui mediu dominat de prejudecati si, n primul rnd a parintilor. Greutatile cu care se confrunta si dupa ntoarcerea de la Viena, precum si evolutia divergenta a caracterelor lor naspresc relatiile dintre cei doi soti. Situatia se mbunatateste, relativ, o data cu nasterea copilului , cnd Mara si Hubar accepta n sfrsit casatoria ncheiata fara voia lor. Un nou conflict este pe cale sa izbucneasca n privinta religiei n care sa fie botezat copilul.Cnd acest conflict se aplaneaza, romanul se ncheie, brusc si brutal, cu uciderea batrnului Hubar, de catre fiul sau natural, dementul Bandi. Personajele. Desi personajul Mara , ocupa n carte un spatiu mai putin extins dect fiica ei, Persida, totusi , figura precupetei dein Radna domina ntregul roman prin forta ei, prin pregnanta trasaturilor si prin complexitate. Mara este un presonaj, la care se raporteaza si celelalte si care prin ponderea lui reprezinta un factor de echilibru. nsusi portretul ei fizic sugereaza masivitate, stabilitate: "Muiere mare , spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vnt, Mara sta ziua toata sub satra n dosul mesei pline de poame si de turt dulce." Sufletul ei este dominat de doua pasiuni :pentru copiii sai si pentu agonisirea de bani. Daca n cazul personajului Ghita din nuvela Moara cu Noroc, dragostea fata de familie Si patima , cele doua sentimente nu intra n conflict atunci, cnd este vorba de Mara. Inventiva, aceasta gaseste totdeauna modalitatea se a-si realiza planurile, n ceea ce-i priveste pe copiii cu cat mai putina cheltuiala, determinnd-o pe maica Aegidia s-o tina pe Persida aproape gratis, iar pe cojocarul Bocioaca sa plteasca scutirea lui Trica de armata. Simbolica pentru echilibrul afectiv al Marei ntre dragostea pentru copii si iubirea de bani este existenta celor trei ciorapi, n care eroina si pastreaza economiile: "Unul pentru zile de batrnete si pentru nmormntare, altul pentru Persida, si al treilea pentru Trica." Cnd trebuie sa faca o investitie mai importanta, cum este aceea pentru arendarea podului de peste Mures, Mara ia bani din ciorapul destinat Persidei, ilustrnd astfel o anume zgrcenie, vizibila si n gesturile care nsotesc punerea banilor la pastrare: " Cnd poate sa puna florinul ia-l saruta, apoi ramne asa, singura, cu banii ntinsi pe masa, sta pe ganduri si ncepe n cele din urma sa plnga. " Ca si alte personaje ale lui Slavici, Mara est caracterizata de orgliul care la ea mbraca forma mndriei de a-si fi facut stare prin munca ei proprie, si a orgoliului matern : "Tot n-are nimeni copii ca mine !" repeta n diferite mprejurari personajul, si aceasta exclamatie plina de satisfactie domina romanul cu frecventa unul laitmotiv, aparnd chiar n situatiile n care comportarea copiilor o supara la nceput pe mama. Aceasta capacitate a energicei Mara de a trece peste conflictele care o opun uneori copiilor ce i nesocotesc vointa ( fuga Persidei cu Natl , n rolare lui Trica ) o caracterizeaza drept o fire adaptabila pentru care imperativele realitatii nseamna mai mult decat sa le nesocoteasca. Datorita capacitatii ei de a lua viata asa cum este, Mara a fost considerata a fi "viata nsasi, patimasa, puternica, lacoma, rea, generoasa, vorace si darnica ; animata de tensiinile cele mai obscure, dar si ndrumata de elanurile cele mai nobile ; neiertatoare, aspra, severa si blnda. este un roman realist social cu valoare etnografic i n acelai timp, o extraordin

carte de dragoste nsuirea esenial a lui Slavici este ns de analiza dragostea, de