Sunteți pe pagina 1din 1

Ioan Slavici face parte din seria marilor sciitori clasici alaturi de Eminescu , Creanga ,Caragiale , Eminescu , Caragiale

Moara cu noroc e o capodopera a nuvelistici romanesti de inspiratie realistica , fiind considerata de catre G.Calinescu " un microroman cu subiect western ameri can " comparand padurile de stejari in care psac turmele de porci cu preeriile a mericane unde pasteau turmele de bizoni . Titlul nuvelei este ironic , moara dovedinduse cu ghinion pentru ca ea macina de stinele umane precum moara de apa macina bucatele. Actiunea nuvelei are loc intre 2 date cu semnificatie religioasa de la SF. Gheor ghe pana la Pasti . Naratiunea este la persoana a 3 a , autorul fiin omniscient si omniprezent . Alcatuit din 17 capitole inegale ca intindere unele continand elipsse (lacune) Nuvela se caracterizeaza prin simetrie avand la inceput si la sfarsit vorbele ba tranei soacre a lui Ghita . Nuvela se remarca printr-o arta narativa originala si prin conflictul dublu : un conflict interior din sufletul lui Ghita intre dorinta de a ramane om cinstit s i aceea de a se imbogati si un conflict exterior dintre interesele lui Ghita si cele ale lui Lica . G. Calinescu afirma ca nuvela ilustreaza zicala " Banu-i ochiul dracului " , urm arind degradarea morala si dezumanizarea protagonistului Ghita Caracterizarea personajului se realizeaza cu ajutoprul investigatiei psihologic e , cu ajutorul pasajelor dialogate si a elementelor non-verbale (gesturi , mimi ca) Nuvela contine si 2 planuri narative : cele de la carciuma si cel de la judecato ria din Ineu . Daca la inceput afacerile lui Ghita prospera , sosirea lui Lica l a carciuma intuneca atmosfera , sotia lui Ghita , Ana presimti ca Lica este om r au si primejdios . La scurt timp Ghita intelege ca nu poate ramane lacarciuma da ra voia lui Lica dar acceptand conditia acestuia se instraineaza de Ana care il v-a considera "o muiere in straie de barbat " si v-a cadea in vrejmele lui Lica . Lui Slavici ii revine meritul de a prezenta pentru prima data psihologia persona jului Ana . G.Calinescu afirma ca Lica SAmadaul e cel mai malefic personaj din literatura ro mana , exercitand o fascinatie demonica asupra celor din jur pe care-i atrage in cercul sau vicios , ducandu-i la pierzanie , astfel Ghita orbit de patima banul ui ajunge partas la fara de legile lui Lica (crima din padure si talharirea aren dasului) , Ghita acceptand sa depuna marturie falsa in favoarea lui Lica la jude catoria din Ineu . Pe baza marturieri lui Ghita sunt condamnati la ocna cei 2 po rcari nevinovati Saila si Buza-Rupta. Degradarea morala a lui Ghita atinge punctul maxim aatunci cand hotaraste sa i-o ofere pe Ana drept momeala lui Lica pentru a-l atrage la carciuma , aliindu-se cu jandarmul Pintea care il ura pe Lica , Ghita se intoarce la carciuma prea tar ziu , dar orbit de razbunare o injunghie pe Ana fiind si el ucis la ordinul lui Lica care ordona sa se de-a foc la carciuma si astfel locul fara de legii este m istuit de un foc purificator . Scaap doar cei nevinovati : batrana soacra si cei 2 copii sositi din sat de la slujba de Inviere . unii comentatori afirma ca Ioan Slavici isi exprima prin cuvinte soacrei lui Ghi ta , propria opinie dorind s ailustreze o teza morala . Arta narativa a lui I.Slavici e originala , autorul foloseste ca modalitait de e xpunere : naratiunea , descrierea si dialogul reusind sa redea cu multa forta ar tistica o fresca a satului ardelean si sa surprinda fenomenul patrunderi relatil or capitaliste in lumea satului. In ceea ce priveste lexicul folosit de autor se remarca prezenta numeroaselor cu vinte si expresii populare si a regionalismelor (ardelenisme)