EFICIENTA ECONOMICA SEMESTRUL I

MULTIPLE CHOICE 1. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.),

din punctul de vedere al imobilizarilor: Anul 1 2 3 TOTAL V1 10 0 14 0 24 0 V2 40 80 12 0 24 0 V3 60 80 100 240

a. V1, V2, V3; b. V2, V3, V1; c. V3, V2, V1. ANS: B 2. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.)

din punctul de vedere al imobilizarilor:

Anul

1 2 3 TOTAL

V1 16 488 544

V2 69 36 28 133

V3 100 47 147

a. V1, V2, V3; b. V1, V3, V2; c. V3, V2, V1. ANS: C 3. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.)

din punctul de vedere al imobilizarilor: Anul 1 2 V1 100 100 V2 300 50 V3 200 100

3 TOTAL

300 500

50 400

200 500

a. V1, V3, V2; b. V2, V3, V1; c. V3, V1, V2. ANS: A 4. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.)

din punctul de vedere al imobilizarilor: Anul 1 2 3 TOTAL V1 500 300 800 V2 300 500 50 850 V3 200 100 400 700

a. V1, V2, V3; b. V1, V3, V2; c. V3, V1, V2. ANS: C 5. Care este ordinea de preferinta a variantelor de investitii V1 , V2 si V3 (u.m.)

din punctul de vedere al imobilizarilor: Anul 1 2 3 TOTAL V1 100 100 200 V2 50 50 100 V3 200 100 300

a. V1, V3, V2; b. V2, V1, V3; c. V3, V1, V2. ANS: B NUMERIC RESPONSE 1. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.)

care difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor: Anul 1 V1 20 V2 50 V3 30

2 3 4 TOTAL

40 60 70 190

70 90 210

40 50 60 180

Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS:

590
2. Stiind ca o unitate isi sporeste anual profitul intr-un ritm mediu anual de

45%, iar profitul in primul an este de 2.500 lei, care va fi profitul din al saptelea an de functionare a unitatii respective? (1,457 = 13,48).
ANS: 33700 3. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera

prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anu l 1 2 3 4 V1 15 65 80 60 V2 10 0 80 20 20 V3 40 80 10 0 V4 30 90 100

Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna si cea mai slaba varianta.
ANS: -300 4. Un investitor dispune de 1.000 pentru investitii si are posibilitatea sa opteze

pentru 3 proiecte in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (I t ) si al valorilor nete actualizate totale sunt urmatoarele: Indicatori Ita VNAT P1 800 280 P2 30 0 12 P3 200 90

0 Sa se determine setul preferat de proiecte in functie de VNAT.

ANS: P1P3 5. O firma depune la o banca suma de 20.000 lei. Dobanda pe care firma o va

primi la suma depusa este de 5% pe an. Care va fi valoarea soldului la sfarsitul celui de-al 7-lea an? (1,057 = 1,407).
ANS: 28140 6. Venitul net este de 25.000 lei. In conditiile in care este prevazuta o crestere cu

9% a productiei pe an pentru o perioada de 8 ani, sa se determine productia ce se va realiza peste 8 ani. (1,098 = 1,992).
ANS: 49800 7. Un agent economic depune la o banca o suma de 50.000 lei cu o dobanda de

50%. Care va fi soldul la sfarsitul celui de-al 10-lea an? (1,510 = 57,665).
ANS:

2883250
8. Un investitor dispune de 5.000 lei pentru investitii si are posibilitatea sa opteze

pentru 3 proiecte in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (Ita) si al valorilor nete actualizate totale sunt urmatoarele: Indicatori Ita VNAT P1 2000 300 P2 1500 250 P3 1000 450

Sa se determine setul preferat de proiecte in functie de VNAT.

ANS: P1P2P3 9. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care

difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:

Anu l 1 2 3 4

V1 10 25 55

V2 15 80 10

V3 20 10 15 25

V4 45 60 18

Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna varianta si cea mai slaba.
ANS: -175 10. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care

difera prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anu l 1 2 3 V1 70 11 V2 50 12 V3 60 41 10 V4 10 55 20

Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna varianta si cea mai slaba.
ANS: -112 11. Sa se afle valoarea RIR a proiectului ineficient, stiind ca:

- pentru PI: - pentru PII: gula].

ANS: 31,75

max = 42%; min = 37%; VNAT poz = 900 mil.; VNAT neg = 300 mil. max
= 33%; min = 28%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg = 200 mil. [Se vor lua doua cifre dupa vir-

Rata dobanzii pe piata este de 35%.

12. Sa se afle valoarea RIR a proiectului eficient, stiind ca:

- pentru PI:

max = 49%; min = 37%; VNAT poz = 750 mil.; VNAT neg = - 400mil.

- pentru PII: gula].

ANS: 44,8

max

= 31%; min = 29%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg = 200 mil.

Rata dobanzii pe piata este de 33%. [Se vor lua doua cifre dupa vir-

13. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care

difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor: Anul 1 2 3 TOTAL V1 200 300 500 V2 30 420 50 500 V3 200 100 200 500

Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS: 1000 14. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care

difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor: Anul 1 2 3 TOTAL V1 40 50 90 V2 20 70 90 V3 30 10 50 90

Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS: 130 15. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care

difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor: Anul 1 V1 10 V2 V3 20

2 3 4 TOTAL

20 45 75

50 10 20 80

15 30 10 75

Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS: 195 16. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care

difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor: Anul 1 2 3 4 TOTAL V1 20 40 60 70 190 V2 50 70 90 210 V3 30 40 50 60 180

Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS: 390 17. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care

difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor: Anul 1 2 3 4 TOTAL V1 15 20 35 V2 30 10 15 55 V3 20 30 60 110

Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS: 180

18. Pentru proiectele PI si PII , sa se determine marimea ratelor interne de rentabili-

tate, stiind ca: - pentru PI: - pentru PII: cient.

ANS: 31,8 19. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera

max

= 42%; min = 37%; VNAT poz = 800 u.m..; VNAT neg = -200 u.m.

max = 33%; min = 29%; VNAT poz = 700 u.m.; VNAT neg = -300 u.m.

Rata dobanzii pe piata fiind de 35%, sa se afle valoarea proiectului inefi-

prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anul 1 2 3 TOTAL V1 10 30 40 V2 30 5 5 40 V3 20 10 40 40

Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V2 si V1.

ANS: 55 20. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera

prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anul 1 2 3 TOTAL V1 108 20 96 224 V2 110 58 32 200 V3 25 10 104 145

Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V2 si V3.

ANS: 279 21. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera

prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anul 1 V1 100 V2 300 V3 200

2 3 TOTAL

200 300 600

50 100 450

100 100 400

Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS: 900 22. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera

prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anul 1 2 3 TOTAL V1 100 300 400 V2 300 50 500 850 V3 200 200 400

Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
ANS: 600 23. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera

prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anul 1 2 3 TOTAL V1 10 30 40 V2 30 5 5 40 V3 10 10 20

Care este valoarea variantei preferate din punctul de vedere al imobilizarilor?

ANS: 30 24. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera

prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anul 1 2 3 TOTAL V1 100 140 240 V2 30 80 50 160 V3 20 10 150 180

Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?

ANS: 580 25. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera

prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile: Anul 1 2 3 V1 10 0 14 0 V2 40 80 V3 60 80

12 100 0 TOTAL 24 24 240 0 0 Determinati diferenta de avantaj dintre varianta V3 si varianta V2?
ANS: 40 26. Sa presupunem ca decidentul trebuie sa aleaga intre proiectele A si B car-

acterizate prin urmatoarele estimari: Variante de E (VNAT) (VNAT ) proiect A 1.060 659,09 B 1.560 700,00

in care: E (VNAT) = valoarea estimata a VNAT; (VNAT ) = abaterea standard a VNAT. Care este valoarea proiectului ales din punctul de vedere al riscului? [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].
ANS: 0,448 27. Avem datele de caracterizare a proiectelor A si B din punctul de vedere al

riscului: Proiect A B E (VNAT ) = FLa a a =1 (1 + )

n

450.000 850.000

(VNAT ) = pi FLi FL ) 2 12.000 26.000

in care: E (VNAT) = valoarea estimata a VNAT; (VNAT ) = abaterea standard a VNAT.

Care este valoarea proiectului ales din punctul de vedere al riscului? [Se vor lua trei cifre dupa virgula].
ANS: 0,026 28. Fie doua proiecte investitionale P1 si P2 caracterizate prin:

anul 1 2 3

P1; = 0,5 Ia Cha 10 15 14

P2; = 0,4 Ia Cha 5 30 11

Care este marimea capitalului angajat pentru proiectul preferat? (1,5 2= 2,25; 1,53 = 3,38; 1,42 = 1,96; 1,43 = 2,74). [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
ANS: 17,26 29. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:

Elemente Cifra de afaceri neta Costul de cumparare a marfurilor vandute Marja costului variabil Costuri fixe Rezultat curent

Suma 1.800 600 1.200 200 1.000

% 100,00 61,54 18,46

Sa se calculeze punctul mort. [Se vor lua patru cifre dupa virgula pentru rezolvare].
ANS: 216,684 30. Stiind ca = 0,15 si ca veniturile anuale (Va) si capitalul anual actualizat

(Ka) sunt: ANII INDICATORI Va (mil. lei) 1 2 100 3 110

Ka mil. lei)

60

80

85

Sa se determine avantajul net actualizat total (ANAT) (1,152 = 1,32; 1,153 = 1,52) [Se vor lua doua cifre dupa virgula pentru rezolvare].
ANS: -20,35 31. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:

Elemente Cifra de afaceri neta Costul de cumparare a marfurilor vandute Marja costului variabil Costuri fixe Rezultat curent Sa se calculeze pragul de rentabilitate. dupa virgula].
ANS: 1080,49

Suma 1.500 400 1.100 200 900

% 100,00 81,49 18,51

[La rezultat se vor lua doua cifre

32. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:

Elemente Cifra de afaceri neta Costul de cumparare a marfurilor vandute Marja costului variabil Costuri fixe Rezultat curent Sa se calculeze marja de securitate
ANS: 174,51

Suma 1.400 600 800 200 600

% 100,00 83,68 16,32

[Se vor lua doua cifre dupa virgula].

33. Sa se afle valoarea RIR a proiectului ineficient, stiind ca:

- pentru PI: - pentru PII:

max

= 40%; min = 35%; VNAT poz = 900 mil.; VNAT neg = - 100mil.

max = 30%; min = 25%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg = - 600mil.

Rata dobanzii pe piata este de 35%.

ANS: 27,5 34. Sa se afle valoarea RIR a proiectului eficient, stiind ca:

- pentru PI: - pentru PII:

max = 40%; min = 35%; VNAT poz = 900 mil.; VNAT neg = - 100mil. max
= 30%; min = 25%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg = - 600mil.

Rata dobanzii pe piata este de 35%.

ANS: 39,5