Sunteți pe pagina 1din 33

ISTORICUL PSIHIATRIEI ACTUALE Psyche =Suflet Iatrea = Vindecare.

e. Psihiatria : Studiaza tulburarile mentale ,etiopatogenia lor,asistenta bolnavilor psihici, profilaxia si recuperarea bolilor psihice.OMUL este UNITATE EXISTENTIALA, BIOLOGICA, PSIHICA, SOCIALA, ANTROPOLOGICA.Bolile psihice in antichitate Papirusuri egiptene despre senilitate Vechiul testament Regele Saul, Nabucodonosor. Hippocrate Conceptie materialist-vulgara: creierul este sediul vietii psihice. Asclepiade Diferentiaza halucinatiile de iluzii. Areteu Descrie melancolia. Soranus din Effes Atitudinea fata de bolnavul psihic!PSIHIATRIA IN EVUL MEDIU. Bolile psihice = provocate de duhuri rele,diavol; Demonomanii. Tratamentul = pedepse corporale pana la ardere pe rug. Asezamintele pentru bolnavii psihici: manastiri, inchisori.PSIHIATRIA IN PERIOADA RENASTERII Boala psihica = Boala a creierului. Incercari de clasificare a bolilor psihice: Felix Plater:-Imbecilitate, - Idiotie, - Afect. convulsive si apoplexia - Boli psihice propriu-zise: mania, melancolia, hipocondria, etc.

Se pun bazele psihiatriei judiciare: Paolo Zacchias. Vieussens Bazele anatomiei patologice .Psihiatria moderna Ph. PINEL (1755-1826) elibereaza din lanturi pe cei 80 pacienti avuti in ingrijire, marcand inceputul epocii moderne a asistentei psihiatrice. ESQUIROL Prima clasificare a bolilor psihice si descrierea magistrala a celor mai importante entitati. R.A.MOREL Teoria degenerarilor ( ereditatea si degenerarea sunt factorii determinanti ai bolilor psihice). P.JANET Psihastenia. CHARCOT Isteria. KRAEPELIN Delimitarea si clasificarea bolilor psihice pe baza principiului nosologic E.BLEULER Schizofrenia.SEMIOLOGIE PSIHIATRICASTUDIUL SIMPTOMELOR BOLILOR PSIHICE, a SUCCESIUNII, CONDITIONARII, INTERDEPENDENTEI si DINAMICII lor. SIMPTOMUL PSIHIC: LocalFunctional General.Organic. Ireversibil Reversibil. *Simpt. Disimulate* * Simpt. Mascate* Nevrotic Psihotic.

De nedezvoltare. De. Regresiune.PERCEPTIA SI TULBURARILE DE PERCEPTIE PERCEPTIA = Suma senzatiilor + experienta anterioara subiectiva, personala. Reflecta obiectele in totalitatea lor. La baza perceptiei: SENZATIA (act elementar de realizare a imaginii singulare a unor insusiri ale obiectelor) Perc. Se realizeaza prin ANALIZATORI. Are rol deosebit in procesul cunoasterii.TULBURARILE DE PERCEPTIE I.CANTITATIVE: Hiperestezia = scaderea prag.senzorial. In: Boli organice; Surmenaj; Tulburari nevrotive;Debutul unor psihoze. Hipoestezia =ridicarea prag senzorial. In: Tulburari ale constiintei; Histerie; Oligofrenii. II.CALITATIVE: AGNOZIILE. TULBURARILE DE SCHEMA CORPORALA. EIDETISMUL. ILUZIILE. HALUCINATIILE.AGNOZIILELipsa capacitatii de integrare a elementelor senzoriale intr-un tot corespunzator obiectului. I.VIZUALE (Cecitate psihica): Perceptive = Paragnozia (a.ob.concrete) = A.Culorilor. AGNOZIILE VIZUALE (Cecitate psihica) Perceptive *Simbolice Paragnozii Alexia

A.Culorilor. A.Figurilor simb.

Acalculia Agrafia

Prosopoagnozia.<Leziunea in lobul occipital > AUDITIVE (Surditatea psihica) Verbale - Afazii. Muzicale ( amuzia).< Leziunea in lobul temporal > TACTILE Amorfognozia Astereognozia <Leziunea in lobul parietal >Tulburarile de schema corporala ANOSOGNOZIA ( nerecunoasterea unei hemiplegii). SINDR. PICK: AUTOTOPOAGNOZIA. SINDR.GERSTMANN:A.Digitala+ Acalculie+ Agrafie+ Dezorientare stanga-dreapta. MEMBRUL FANTOMA. Tb.Schema corp. in Bolile psihice.EIDETISMUL REPREZENTARE DEOSEBIT DE INTENSA A UNEI PERCEPTII ANTERIOARE,TRAITA CA O REALITATE PREZENTA. Este o tulburare de perceptie limitrofa halucinatiilor. Normala la copii < 12 ani si la artisti plastici.

Patologica: - stari confuzive, schizofrenie, psihoze senile.ILUZIILE DEFINITII: Perceptie reala, deformata si denaturata de catre subiectul care o receptioneaza(A.POROT). Orice eroare cognitiva sau perceptiva(H.EY). Perceptie mintala vicioasa care da bolnavului reprezentarea inexacta a unui obiect real(GAYRAL). Existenta obiectului si a perceperii veritabile a lui diferentiaza iluzia de halucinatie. CLASIFICAREA ILUZIILOR I.VIZUALE. Metamorfopsii : =Macropsii; = Micropsii; =Dismegalopsii; = Porropsii. False recunoasteri . Pareidolii . Iluzia sosiilor . I.AUDITIVE. I. GUSTATIVE, OLFACTIVE. I. VISCERALE. Apar in: Stari confuzive, sindr. Maniacale, Psihoza Korsakov, Demente.HALUCINATIILE DEFINITIE J.P.FALRET: PERCEPTIE FARA OBIECT

H.EY: A HALUCINA= A PERCEPE UN OBIECT CARE NU EXISTA IN REALITATE SAU CARE NU POATE FI PERCEPUT DECAT PRINTR-O FALSIFICARE A ACTULUI PERCEPTIV.CARACTERISTICILE HALUCINATIILOR 1.SENZORIALITATE. 2.PERCEPTIA SPATIALA. 3.CONVINGEREA FERMA. CLASIFICAREA HALUCINATIILOR. I. IN FUNCTIE DE PARTICULARITATILE CARACTERISTICE: Halucinatii adevarate ( Psihosenzoriale): Senzorialitate Spatialitate Convingere ferma.-Apar mai ales in psihozele endogene.I. Halucinoze: Senzorialitate. Spatialitate. Lipseste convingerea ferma ( mi s-a parut ca,am impresia ca) -Apar in mod caracteristic in psihozele exogene ( toxice, infectioase).I. PSEUDOHALUCINATIILE (HALUCINATII INTRAPSIHICE): Senzorialitate; Convingere ferma; Lipseste proiectia spatiala. Apar atat in psihozele endogene cat si in cele exogene.CLASIFICAREA HALUCINATIILOR. II. IN FUNCTIE DE ANALIZATORI: 1. Halucinatii exteroceptive. Halucinatiile vizuale:

Simple / complexe. Colorate / alb-negru. Cinematografice / panoramice. Liliputane / macropsice. Extracampine. Zoopsice.. Heautoscopice ( proiectia propriului corp).Apar in mod caracteristic in stari confuzive ( toxice, infectioase), epilepsie. Posibil in schizofrenie. 1. Halucinatiile auditive. Elementare / Complexe. Verbale / Muzicale. Verbale: = Unilaterale / Bilaterale. = Laudative / Injurioase. = Imperative.Apar in mod caracteristic in psihozele endogene: Schizofrenie, Tulburari halucinator-delirante. 1. Halucinatii tactile ( Haptice). Se recunosc dupa comportamentul, gestica bolnavului. Apar in starile confuzive, toxicomanii, tulburarile halucinator-delirante.Halucinatii olfactive si gustative.- Sunt de obicei asociate.Apar in aura epileptica, schizofrenie, depresii psihotice severe. 2. HALUCINATII INTEROCEPTIVE: Halucinatiile cenestezice ( Viscerale) = senzatia schimbarii pozitiei unor organe, a perforarii, obstruarii, atrofierii,disparitiei lor. Apar in debutul de schizofrenie, tulb. Halucinator-delirante cronice,

3. HALUCINATIILE PROPRIOCEPTIVE Halucinatii kinestezice ( de miscare) = percepute ca impresii de miscare sau deplasare a unor segmente din corp sau a intregului corp Apar in stari confuzive, schizofrenie. ALTE HALUCINATII: Polisenzoriale ( concomitent mai multe halucinatii). Halucinatii sinestezice ( hal. complexe,rezultate din interferentele functionale existente intre diferiti analizatori; ex. Auditia colorata bolnavul vede sunetele.) Apar in aura epileptica, schizofrenie, parafrenie. Halucinatii psihogene legatura cauzala afectiva! Halucinatii colective ( prin contagiune psihica).CLASIFICAREA ETIOPATOGENICA Halucinatii fiziologice. Halucinatii prin lezarea receptorilor periferici ( nevrite retrobulbare,glaucom, cataracta, otoscleroza). Halucinatii datorate lezarii centrilor corticali ai perceptiei (au valoare localizatoare in tumorile cerebrale). Halucinatii onirice ( apar in contextul tulburarilor de constiinta,sunt polisenzoriale, mobile, terifiante). Halucinatiile din psihozele endogene (adevarate sau intrapsihice, mai ales auditive, apar pe fondul constiintei clare).ATENTIA (PROSEXIA). DEFINITIE: Procesul de orientare si concentrare a activitatii psihice asupra unor obie4cte, fenomene, care necesita o reflectare clara si o selectare constienta. Functia psihica ce exprima starea de orientare si concentrare a individului in directia unor informatii, fenomene si evenimente in scopul de a le intelege mai bine, de a le asimila sau evita. Functa psihica avand rol de semnalizare a schimbarii, a noului, cu capacitate de a dirija activitatea psihica intr-o directie determinata.

CLASIFICARE: DUPA OBIECT: =senzoriala; = ideationala. DUPA ORIGINE: = involontara; = voluntara. DUPA DEZVOLTAREA TEMPORALA: = operanta (focalizata pe realitatea prezenta). = de exp[ectativa ( asteptarea activa si pregatire a actiunii). MECANISME NEUROFIZIOLOGICE: Format. Reticulara mezencefalica rol in mentinerea atentiei; Format. Retic. Diencefalica rol in mobilitatea, comutarea atentie. CARACTERISTICI: SELECTIVITATEA( cap. De filtrare, selectare). MOBILITATEA. DIRECTIONAREA. CONCENTRAREA ( presupune aprofundare si capacitatea detasarii de ambianta). DISTRIBUTIA. INTENSITATEA. STABILITATEA ( durabilitatea). TULBURARILE DE ATENTIE (DISPROSEXII). 1. HIPERPROSEXII = GLOBALE ( Apar in starile maniacale, intoxicatii). = SELECTIVE ( In delire, obsesii, hipocondrie, depresii severe). 2. HIPOPROSEXII: in surmenaj, anxietate, depresii, schizofrenie, stari confuzive. 3. APROSEXII ( se refera la atentia voluntara). Apar in starile deficitare: oligofrenii, demente. <INERTIA: perseverarea dincolo de necesar asupra unei teme date. In psihoze epileptice.MEMORIA CAPACITATEA PSIHICULUI DE A INREGISTRA SI REDA UN FENOMEN

. ENGRAMA ( MNEMA) = elementul fundamental al memoriei. Delay: Memoria este jurnalul intim al fiecarui individ. Lange: Viata fara memorie ar fi un ghem de impresii senzitive. ETAPELE MEMORARII: Fixarea. Conservarea. Evocarea. Uitarea.NEUROFIZIOLOGIA MEMORIEI CIRCUITE NEURONALE Hipocampo- Mamilo- Talamo- Cingulare. NEUROCHIMIE: Rolul ARN si AND; Legatura functionala Glie/Neuron ( cantitatea de ARN este de 10 ori > in tesutul glial).TULBURARILE DE MEMORIE I. TULBURARI CANTITATIVE: 1. Hipomnezia in sindroame nevrotice, depresii, stari deficitare, intoxicatii. 2. Hipermnezia = exagerarea evocarilor care apar multiple, involuntarea, indepartate. Globala : in psihoza maniacala, secundara ingestiei de medicamente (amfetamine, barbiturice), dupa stari febrile. De sector In: tulb. De personalitate paranoiaca, delire. Mentismul - in: confuzii, stari psihogene, anxietate, epilepsie temporala.

Amneziile Anterograde ( de fixare). Retrograde ( de evocare). Antero-retrograde. Amnezia lacunara ( temporala). Amnezia electiva ( tematica).Legea disolutiei memoriei ( DELAY) de la complex spre simplu;Legea regresiunii memoriei ( RIBOT) de la prezent spre trecut si complex spre simplu. II. TULBURAILE CALITATIVE ( PARAMNEZII). Criptomnezia: schizofrenie, delire cronice, demente, stari maniacale. Falsa recunoastere: schizofrenie, demente, surmenaj. Iluzia de nerecunoastere( crede ca recun. persoane pe care nu le-a cunoscut si nu recun. persoane cunoscute). Dj vu, Jamais vu: in stari confuzive. Pseudoreminiscentele. Ecmneziile: tulb. mai globala decat pseudoreminiscentele, este o intoarcere in trecut a intregii personalitati. Anecforia: posibilitatea repreducerii unor amintiri pe care le credea uitateGINDIREA. DEFINITIE: Activitatea cognitiva complexa reprezentand capacitatea psihica de a gasi solutia optima a unei probleme date pe baza raporturilor stabilite intre fapte cunoscute si cerintele situatiei prezente. OPERATIUNILE GINDIRII: Comparatia. Analiza si sinteza. Abstractizarea. Generalizarea.

Concretizarea.TULBURARILE DE GANDIRE A.TULBURARI FORMALE: 1. De viteza: Accelerarea (tahipsihia): fuga de idei (manie), mentismul (schizofrenie). Incetinirea ( bradipsihia) - depresii, epilepsie, oligofrenii, boli organice: hipotiroidism. Intreruperea: barajul psihic ( Kraepelin)- schizofrenie. 2. Tulburarile asociatiilor de idei ( calitative) : Predomina un tip de asociatii ( prin asonanta, prin contrast,) Dezlanarea gandirii. Schizofazia ( salata de cuvinte) - schizofrenie. Incoerenta ( in tulburari de constiinta) - psihoze organice, inclusiv demente. Verbigeratia - schizofrenie. 3. Stereotipii de gandire: repetarea unor cuvinte, expresii la un anumit interval de timp, avand un caracter parazitar. In schizofrenie, epilepsie. B. TULBURARI DE FOND ( CONTINUT): 1. IDEEA PREVALENTA. 2. IDEEA OBSESIVA. 3. IDEEA DELIRANTA. IDEEA OBSESIVA TRASATURI DEFINITORII Caracterul

parazitar. Caracterul asediant, de constrangere. Autocritica prezenta. TIPURI DE OBSESII: Ideative; Amintiri, reprezentari obsesive; Obsesii fobice; Obsesii compulsive.Apar in Tulb. obsesiv- compulsiva, Depresii.IDEEA DELIRANTA (De Lira, lat.) DEFINITIE: Idee falsa, ireala, traita cu convingere intensa. Judecati, rationamente care reflecta realitatea in mod eronat, modifica in sens patologic conceptia despre lume si comportamentul bolnavului. Ideile delirante se grupeaza in delire := sistematizate; = nesistematizate.TIPURI DE DELIRE PE FONDUL CONSTIINTEI CLARE = DELIR ( In psihoze endogene). PE FONDUL MODIFICARII LUCIDITATII CONSTIINTEI = DELIRIUM ( In psihoze organice). RELATII DELIRE - HALUCINATII: DELIRE preced halucinatiile ( delire primare) - schizofrenie. HALUCINATIILE preced delirele - tulburari halucinator-delirante.

DELIRE + HALUCINATII apar concomitent - psihoze exogene si altele.Tipuri de delire in functie de continut. I. EXPANSIVE: De grandoare ( convingerea detinerii unor bunuri, averi, fabuloase.) Megaloman ( convingerea referitoare la calitati personale exceptionale). De inventie De reforma ( elaborarea unor filozofii, organizari politice, administrative nationale, universale.). De filiatie (convingerea descendentei din familii celebre). Delirul erotoman ( convingerea deliranta de a fi iubit de o persoana net superioara). Apar in:= Psihoza maniacala; = Tulb. Delirante cronice; = Paralizia generala progresiva; = Psihoze senile. II . DEPRESIVE . De autoacuzare si vinovatie. De umilinta ( nedemnitate). De prejudiciu . De ruina ( autor al unor catastrofe). De negatia ( Contesta existenta unor organe, chiar vitale). Hipocondriac ( convingerea unor boli incurabile).

APARE IN = PSIHOZA DEPRESIVA; = SCHIZOFRENIE; = PSIHOZE SENILE. III. PARANOIDE : De interpretare ( frecvent sta la baza altor tipuri de delire sau se asociaza lor). De persecutie. De urmarire. De otravire. De influenta. De relatie Apar in: = Schizofrenie; = Tulb. Delirante; = Psihoze organice. TULBURARILE DE LIMBAJ LIMBAJUL ORAL 1.DISLOGII (Tulb. Mentale de limbaj). De forma : intensitatetimbru; Hiperactivitate verbala: - bavardaj - tahifemie - logoree Hipoactivitate pana la Mutism. Stereotipii: palilalie ecolalie.

Psitacism. LIMBAJUL SCRIS 1. TULB. PSIHOGRAFICE. Ale Activitatii grafice: Hipoactivitate negativism Hiperactivitate graforee, grafomanie. Incoerenta grafica. Stereotipii. 2.Tulb. de continut : La nivelul cuvantului: Paralogisme Neologisme. La nivelul frazei: Agramatisme; Schizofazie. Tulb. ale semanticii grafice: Paragramafisme, Neografisme. DISFAZII ( AFAZII) Apar in: Accidente vasculare cerebrale, Traumatisme cranio-cerebrale, Tumori cerebrale. DISLALII = dificultati de pronuntare .

de sunet ( rotacism, sigmatism). de silaba de cuvant. RINOLALIA. BALBISMUL. TULBURARU DISGRAFICE.TULBURARI CALIGRAFICE. IMAGINATIA DEFINITIE: PROCESUL DE ELABORARE A UNOR IDEI SI REPREZENTARI NOI PRIN COMBINAREA INTR-O FORMA ORIGINALA A DATELOR EXPERIENTEI COGNITIVE A OMULUI. FORME: = Active = Imaginatia reproductiva, = Imaginatia creatoare. = Pasive = Visul; = Reveria. IN FUNCTIE DE SPECIFICUL ACTIVITATILOR: Imaginatia ARTISTICA; Imaginatia LITERARA; Imaginatia MUZICALA; Imaginatia COREGRAFICA; Imaginatia TEHNICA; Imaginatia CONSTRUCTIVA. IN FUNCTIE DE TIPUL DE REPREZENTARI: Imaginatie PLASTIC-VIZUALA; Imaginatie AUDITIV-MOTORIE; Imaginatie VRBAL-LOGICA.Tulburarile imaginatiei EXALTAREA IMAGINATIEI

1. MINCIUNA: = Conventionala; = Utilitara; = Emotiva; = Generoasa; = Divertisment; = Salvatoare. 2. MITOMANIA ( tendinta constitutionala a unor subiecti de a altera realitatea). VANITOASA: la debili mintal; MALIGNA: barfe, anonime, denunturi; in tulburarile de personalitate. PERVERSA: tulb. conduitei sexuale, toxicomanii. 3. CONFABULATIA : Productii imaginative sub forma de povestiri sau enunturi neadaptate circumstantelor de timp si spatiu. Este Sora inconstienta a minciunii. Apare in Sindromul Korsakov din: alcoolism, intoxicatii cu CO., Stari postraumatice, demente 4. DELIRE IMAGINATIVE : EX. delirul de filiatie, delirele din parafrenii. SIMULATIA = falsificarea adevarului in privinta starii de sanatate.

METASIMULATIA = Dupa un episod de boala reala pacientul persevereaza in acuzele anterioare pentru a obtine anumite beneficii. SUPRASIMULATIA = O tulburare somatica sau psihica este amplificata. DISIMULAREA = Ascunderea unor simptome sau boli de catre pacient sau apartinatorii sai.Periculoasa in depresii (suicid), tulb. paranoide. IMAGINATIA SCAZUTA In starile de nedezvoltare cognitiva (oligofrenii). In starile de deteriorare cognitiva (demente). AFECTIVITATEA DEFINITIE: Forma de manifestare a atitudinii omului fata de realitatea inconjuratoare. Este elementul cel mai subiectiv al omului Este procesul psihic cel mai legat de personalitate. STARILE AFECTIVE NORMALE (Pavelcu). 1. STARI AFECTIVE ELEMENTARE: Starea de afect ( incarcatura emotionala mare, debut brusc, evolutie zgomotoasa,modif. mimice, pantomimice si vegetative). Furia : reactie emotionala primitiva cu reducerea capacitatii de coordonare a raspunsurilor si limitarea cimpului constiintei la evenimentul conflictual. 2.EMOTIA : Manifestare afectiva spontana, tensiunea afectiva mai mica (posibila aprecierea logica),intensitate foarte mare ajungand la paroxism; are caracter obiectual.

Pozitiva; Negativa; Stenica ( creste capacitatea de efort); Astenica. Emotiile dominante determina starea afectiva la un moment dat. 3. DISPOZITIA: Starea afectiva generala, de fond, de durata si intensitate medie; reflecta functionalitatea organismului. 4.SENTIMENTELE: Trairile emotionale cele mai complexe , stabile, generalizate ;apar progresiv, au durata lunga, obiect precis, sunt mai interiorizate ,presupun educatie, sunt conditionate social. 5. PASIUNILE : Au intensitatea emotiilor si durata sentimentelor; influenteaza, determina comportamentul.TULBURARILE AFECTIVITATII I.CANTITATIVE. a. Hipotimia : Scaderea tensiunii afective si a elanului vital. In: - stari confuzive, traumatisme craniocerebrale,oligofrenii. b. Atimia ( Athymhormia) : indiferenta afectiva,scaderea tonusului af. si a capacitatii de rezonanta afectiva, inexpresivitate. In: Confuzii, catatonie, demente, idiotie. c. Hipertimia : Afectivitate exagerata, debordanta, rastoarna echilibrul psihic, scapa de sub controlul ratiunii. Hipertimia negativa : = Anestezia psihica

dureroasa (durerea morala a celui ce a pierdut capacitatea de rezonanta afectiva).In: depresii, schizofrenie. = Anxietatea ( tema fara obiect).Se intilneste in toata patologia psihiatrica. =Angoasa ( anxietatea cu acompaniament somatic). Hipertimia pozitiva: = Euforia; In manie, PGP. = Moria; in tumori frontale. = Extazul ( euforie pasiva). d. Disforia = forma mixta a tulburarilor de afectivitate caracterizata prin: Dispozitie depresiva Stare de rau general-Disconfort somatic-Neliniste psihomotorie.-Logoree-Excitabilitate crescuta-Impulsivitate, comportament coleros.Apare in: Epilepsie, Alcoolism, Encefalopatii posttraumatice, Toxicomanii. II.TULBURARI CALITATIVE (PARATIMII)Sunt reactii afective aberante, inadecvate, uneori paradoxale. Afectivitatea paradoxala (schizofrenie) Inversiunea afectiva : reactie afectiva univoc negativa, modificarea sentimentelor in sens negatic, ostilitate. Ambivalenta afectiva :coexistenta concomitenta de stari afective opuse. In:Schizofrenie, Tulb. de personalitate psihastena. Crize nemotivate de plans sau ras.( schizofrenie).VOINTA DEFINITIE: = Activitatea psihica orientata spre atingerea unor scopuri propuse constient, pentru a caror realizare trebuie depasite obstacole interne sau externe. = Procesul psihic de dirijare a activitatii in vederea atingerii unui scop propus. = Capacitatea unei persoane de a invinge un obstacol, de a actiona sau a refuza. = Functia psihica prin care se realizeaza trecerea constienta de la o idee, rationament, la o activitate sau la schimbarea unei activitati pentru realizarea unui scop. Etapele desfasurarii actului voluntar: 1. Formularea scopului ( stimul activizarea trebuintei tendinta dorinta motivatia).

2. Lupta motivelor. 3. Adoptarea hotaririi ( pentru definirea scopului, pregatirea actiunii). 4. Executarea actiunii: implica efort volitional.TULBURARILE VOINTEI (DISBULIILE). HIPERBULIA = Normal ( constitutionala; determinata social-istoric). = Patologic ( in tulb. obsesivfobica, paranoia, toxicomanii) HIPOBULIA = scaderea capacitatii de a actiona datorita focalizarii pe suferinta somatica/psihica. ABULIA = lipsa initiativei, incapacitate de a actiona; In: catatonie, depresii severe. IMPULSIVITATEA = Insuficienta vointei pasive, inhibitorii. In: tulb. de personalitate, psihoze. RAPTUSURILE = comportam. impulsive extreme, pot culmina cu acte auto- sau heteroagresive de mare violenta. In:depresii severe, anxietate, mania coleroasa, schizofrenie. ACTIVITATEA DEFINITIE: Ansamblul realizarilor psihomotorii cunoscute ca actiuni, operatiuni si miscari. CUPRINDE: Manifestari INVOLUNTARE : Fara participarea activa a vointei ( clipit, tic). Manifestari VOLUNTARE : Sub controlul permanent al vointei ( salut, traversarea strazii). Manifestari POSTVOLUNTARE : Acte automatizate prin exercitiu indelungat ( scrisul, mersul).Tulburarile activitatii psihomotorii I. EXAGERAREA

= HIPERKINEZI A= TAHIKINEZIA. NELISTEA PSIHOMOTORIE. POLIPRAGMAZIA. = AGITATIA PSIHOMOTORIE Psihoze endogene: maniacala, depresii, schizofrenie, tulb. delirante cronice. Psihoxe exogene: toxice, infectioase, puerperale, PGP, demente organice. Epilepsie. Tulb. de personalitate. Tulb. nevrotice. Oligofrenii/ Particularitati ale APM in principalele boli. APM = hiperactivitate motorie+ excitatie verbala si ideativa. Aspectul APM determinat de continutul starii afective, claritatea constiintei. APM este o urgenta psihiatrica! APM in MANIE : car. sinton, domina jocul, se desfasoara in spatiu, constiinta clara. APM in DEPRESII : cu anxietate, lamentari, raptusuri suicidare. APM in SCHIZOFRENIE :Aspecte: impulsiuni, crize clastice, agitatia catatonica, agitatia hebefrenica, APM in PSIHOZE TOXICE, INFECTIOASE : pe fondul tulburarii de constiinta, in prezenta sindr. biologic se manifesta prin stari onirice halucinator-delirante. APM in DEMENTE : se desfasoara in limitele patului, e mai mult o turbulenta

nocturna . APM in EPILEPSIE : caracter paroxisti, violenta extrema, mai ales in per. de confuzie, amnezie consecutiva. APM in HISTERIE : determinism psihogen, caracter demonstrativ, teatralism, patetism.Alte tulburari ale activitatii II DIMINUAREA: HIPOKINEZIA = inhibitie psihomotorie implicand miscarile, mimica, cursul ideativ. In: depresii, demente, toxicomanii. III. ABOLIREA : AKINEZIA=suspendarea activitatii psihomotorii. Forme : a. Barajul motor. b. Stupoarea:suspendarea oricarei activitati, imobilitate totala.In: melancolie, schizofrenie, confuzii, histerie. c. Catalepsia = imobilitate completa+hipertonie musculara+ pastrarea unei atitudini, pozitii.In: catatonie, histerie, sugestie hipnotica.CATATONIA STARE PATOLOGICA COMPLEXA asociind Stupoarea, Catalepsia, Mutismul, Inertia, Blocajul sfincterian. CATATONIA = LUCIDA = ONEIROIDA. CATATONIA = STUPOROASA : -Amimie, Flexibilitate ceroasa, Negativism activ sau pasiv, Mutism.= HIPERKINETICA : - Paramimie, Manierisme, Stereotipii ( de miscare, vorbire), Sindrom ecopatic ( Ecolalie, ecomimie, ecopraxie), Automatism de comanda.

CATATONIA NEUROLEPTICA = Sindrom a-, dis-, hiperkinetic + hiperton. [J.DELAY, P.DENIKER, H.HAASE, P.JANSSEN]. Dupa neuroleptice incisive.ALTE TULB. DE ACTIVITATE 1 . ACTELE IMPULSIVE (IMPULSIUNILE). Sunt activitati psihomotorii ce apar si dispar brusc; au loc fara controlul critic al bolnavului. = Dromomania;=Piromania; = Cleptomania =Dipsomania;= Raptusul melancolic. 2. TICURILE : Miscari cu caracter intempestiv, repetitiv si rapid, rezultat al contradictiei unor grupe musculare scapate de sub cuntrolul volitional, dar accesibile constiintei. 3. APRAXIILE : Dezorganizarea conduitei motorii: pierderea posibilitatii de exprimare gestuala si de efectuare a unor acte motorii in ciuda unor tulburari motorii elementare. APRAXIA IDEATORIE: Nu poate executa actul din cauza perturbarii planului sau si a reprezentarii indeplinirii sale; actele elementare pot fi executate. APRAXIA IDEOMOTORIE: Nu poate executa nici un fel de act la cerere, dar spontan da. INSTINCTE Definitie: INSUSIRI INASCUTE CARE DETERMINA UN COMPORTAMENT CARACTERISTIC SPECIEI SI INDREPTAT PENTRU REALIZAREA UNOR CERINTE BIOLOGICE FUNDAMENTALE. CLASIFICARE: I. INSTINCTE PENTRU CONSERVAREA INDIVIDULUI. = ALIMENTAR = DE APARARE II. INSTINCTE PENTRU CONSERVAREA SPECIEI. =

DE REPRODUCERE = .I. MATERN. TULBURARILE INSTINCTELOR I. TULBURARILE INSTINCTULUI ALIMENTAR Excesul: Polifagie = Bulimie ( in oligofrenii, demente, schizofrenie) +_ Potomania. Diminuarea: Inapatenta pana la Anorexie ( depresii, anorexia nervoasa, schizofrenie). Sitiofobia ( refuzul de a se alimenta). Pervertirea I. alimentar ( Coprofagia, Pica). II. TULBURARILE INSTINCTULUI DE APARARE: EXAGERAREA = AGRESIVITATE * Constitutionala (Tulb. de personalitate, Epilepsie, Paranoia). * Castigata ( traumatisme cranio-cerebrale, alcoolism, schizofrenie). DIMINUAREA ( Indiferenta crescuta fata de pericole). In schizofrenie, demente. AUTOMUTILAREA (depresii severe, epilepsie, confuzii). ABOLIREA = SUICID. Parasuicidul (Kreitmann 1977). III.TULBURARILE INSTINCTULUI DE REPRODUCERE: EXAGERAREA = SATIRIAZIS (B), NIMFOMANIE (F). In: oligofrenie, demente, psihoza maniacala).

DIMINUAREA = IMPOTENTA (B), FRIGIDITATEA (F). In: depresii, nevroze, toxicomanii, dupa tratament cu neuroleptice. ABOLIREA ( Psihoze grave cronicizate). PERVERTIREA : Anomalii in alegerea partenerului si Anomalii in desfasurarea actului sexual. anomalii in alegerea partenerului pentru relatii sexuale: Autoerotism = Masturbare = Onanie = Ipsatie. Pedofilie. Gerontofilie. Homosexualitate ( Uranism<B>, Lesbianism<F>) Travestitism. Transsexualism. Zoofilia = Bestialitatea. = Sodomia. Pigmalionism ( statui, monumente funerare). Incest. Fetisism. IV. TULBURARILE INSTINCTULUI MATERN: EXAGERAREA ABOLIREA PERVERTIREA (Inversiune afectiva --- Infanticid: schizofrenie, psihoze puerperale).CONSTIINTA SCIENTIA = Cunoatere; CON = Care insoteste. SENSURI:

FILOZOFIC: Functia de reflectare a realitatii; echivalenta cu personalitatea sau cu existenta umana. FIZIOLOGIC : Functia regiunilor corticale aflate in stare optima de functionalitate. PSIHOLOGIC : Reflectarea propriului Eu si a lumii inconjuratoare. DEFINITII: J.M.SUTTER: Sinteza realizata de ins la un moment dat al activitatii psihice ale carei aspecte elementare sunt integrate intr-un comportament dotat cu o structura originala. K.JASPERS: Viata psihica la un moment dat. H.EY: A fi constient inseamna a trai particularitatile propriei experiente transpunand-o in universalitatea constiintei CONSTIINTA NU ESTE O FUNCTIE A INSULUI, ESTE INSASI ORGANIZAREA LUI INTR-O EXISTENTA CONCOMITENTA CA OBIECT SI SUBIECT.CIMPUL CONSTIINTEI INCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care scapa constiintei, nu au fost constientizate sau care nu se constientizeaza.[ * perioade precedente formarii consiintei individuale, automatisme, pulsiuni, stimulari subsenzoriale, din per. de veghe, imagini, reprezentari din perioada viselor, trairi psihice din perioade de tulburari ale constiintei.] SUBCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care se situeaza la un moment dat inafara cimpului constiintei, dar care au fost anterior constientizate si pot oricand sa reapara in campul constiintei. Fiecare om are

CONSTIINTA PROPRIEI PERSOANE = Const. Eu-lui si a legaturii cu alti oameni si CONSTIINTA ACTIVITATII SI CONTINUITATII = Inlantuieste trecutul cu prezentul intr-un lant neintrerupt. PSIHOPATOLOGIC: CONSTIENTA = LUCIDITATEA [ exprima capacitatea si claritatea reflectarii ca si intelegerea realitatii obiective in momentul respectiv.FORMELE DE MANIFESTARE ALE CONSTIINTEI I. SOMNUL = Perioada reparatorie a organismului in care functia de veghe a constiintei este suspendata. Periodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a proceselor fiziologice. TIPURI DE SOMN: * LENT reprezinta aproximativ 60-70% din somnul comportamental si e insotit de unde EEG lente. * PARADOXAL somnul cu activitate rapida comportamentala, intrerupe periodic somnul lent si pare sa fie expresia activitatii onirice; este somnul cu miscari rapide oculare [REM] sau [PMO].Cuprinde fenomene somatice ( miscari oculare, mioza, relaxarea membrelor), vegetative ( hipertensiune arter., bradicardie/tahicardie, modif. respiratorii, erectie peniana) UNITATEA DE SOMN= O PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + O PERIOADA SOMN PARADOXAL[2025%]. 4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte. VISUL 3-6 faze/noapte. Suprimarea fazei paradoxala a somnului neliniste, iritabilitate. Durata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore; peste- tulb. de perceptie, stari confuzo-onirice, anxietate. TULBURARILE SOMNULUI STAREA HIPNAGOGICA / HIPNOPOMPICA. INSOMNIILE: Cantitative ( initiale=de adormire; terminale=de trezire). Calitative

( predormitionale; dormitionale; postdormitionale). Falsa insomnie. HIPERSOMNIA = corespunde unui somn patologic care se deosebeste de somnul normal doar prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei. In: leziuni de trunchi cerebral, talamice, corticale, insuf. respiratorii, hepato-renale. NARCOLEPSIA- nevoie subita de somn precedata sau nu de halucinatii hipnagogice; sau: pierderea brusca a tonusului muscular exprimata prin atacuri de catalepsie si paralizii de somn. - Tulburarile Visului. COSMARUL = vis cu continut si caracter terifiant. Caracteristici: * Angoasa ;* Senzatia de opresiune si greutate in piept; * Senzatia de paralizie, incapacitatea efectuarii celei mai mici miscari. AUTOMATISME AMBULATORII NOCTURNE. CRIZE DE PAVOR NOCTURN. ENUREZIS NOCTURN. BRUXISME. FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTEI - continuare. II.STAREA DE VEGHE = cea mai simpla si fundamantala stare de constiinta necesara bunei functionari a psihicului. IMEDIATA Se realizeaza fara efort si determina incadrarea noastra corecta in timp si spatiu ( orientare allopsihica) si asupra propriei persoane ( orientare autopsihica ). MEDIATA Se realizeaza cu efort, presupune o tensiune psihologica si vizeaza dirijarea activitatii psihice spre ceva.TULBURARILE CONSTIINTEI I. CANTITATIVE: OBTUZIA

= cresterea pragului senzorial, scaderea receptiei, cresterea latentei; dificultati in precizarea ideilor, asociatii dificile. HEBETUDINEA = dezinsertia de realitate, aspect perplex, dezorientare usoara, hipokinezie. TORPOAREA = scaderea tonusului volitiv, initiativei, apatie. OBNUBILAREA =cresterea pragului senzorial, scaderea tonusului functiilor psihice: raspunsuri vagi, bradipsihie, bradikinezie, orientare grea. STUPOAREA = activitatea psihomotorie pare suspendata, reactioneaza doar la stimuli foarte puternici. SOPORUL = reactii extrem de diminuate, asemanatoare somnolentei accentuate. COMA = pierderea constiintei (apsihism), conservarea functiilor vegetative.TLBURARILE CONSTIINTEI II.CALITATIVE: Polarizarea, ingustarea cimpului constiintei, contact defectuos cu realitatea, STAREA ONEIROIDA = infiltrarea constructiilor visului in gindirea vigila ( H.EY); dezorientare, confuzie, reminiscenta de imagini traite, STAREA AMENTIVA ( notiune controversata) = dezorientare totala, incoerenta maxima, agitatie dezordonata. STAREA CREPUSCULARA = alterarea reflectarii senzoriale,pastrarea automatismelor motorii; actele comportamentale coordonate dar neadecvate preocuparilor anterioare; amnezie consecutiva. In:*epilepsie;*betia patologica;*histerie;*tumori de lob frontal;*hipoglicemie. STAREA SECUNDA = dupa evenimente psihotraumatizante.TEMPERAMENTUL ANSAMBLUL INSUSIRILOR INASCUTE CARE IMPRIMA INDIVIDULUI O AMPRENTA PARTICULARA IN EXISTENTA SA. DIRIJEAZA

: promptitudinea, intensitatea si durata raspunsurilor la solicitari. Este format din insusiri relativ stabile . Constituie nucleul primitiv pe care se structureaza caracterul ( putand fi si el modelat de caracter).CARACTERUL Caracter = trasatura, particularitate (gr.). TOTALITATEA TRASATURILOR ESENTIALE SI STABILE ALE ADULTULUI REZULTATE DIN INFLUENTA PERMANENTA SI CONTINUA A MEDIULUI AMBIANT, TRASATURI CARE AU CA OBIECTIV O ADAPTABILITATE OPTIMA A PERSOANEI LA CERINTELE MEDIULUI AMBIANT. Se formeaza in timp indelungat, progresi. Poate fi apreciat conform: * atitudinii fata de sine, * atitudinii fata de alte persoane, * atitudinii fata de munca. PERSONALITATEA ANSAMBLUL TUTUROR PROCESELOR PSIHICE IN INTEGRAREA COMPLEXA, DINAMICA SI ARMONICA. PERSONA = MASCA. Este permanent supusa transformarilor . Ofera insului supletea adaptativa. Lazarus si Opton: Personalitatea inseamna tot ce credem despre un om si ne face sa-l iubim sau uram. TULBURARILE DE PERSONALITATE. I. DEZVOLTAREA INSUFICIENTA: Oligofrenii. II. REGRESIUNEA: Demente; psihoze cronice. TULB.DE PERSONALITATE IN PSIHOZE:

TRANZITIVISMUL: pierderea diferentei intre ceea ce este exterior si interior individului.In: schizofrenie, histerie. DEPERSONALIZAREA: definita de P.Janet ca o stare . In:schizofrenie; psihastenie; depresii ( pe fondul constiintei clare). DEREALIZAREA. DEDUBLAREA PERSONALITATII: In: histerie, epilepsie, stari confuzo-onirice. TIPUL DE PERSONALITATE DA O COLORATURA APARTE SIMPTOMELOR CARACTERISTICE ORICAROR BOLI.