P. 1
Reactia Antigen Anticorp

Reactia Antigen Anticorp

|Views: 136|Likes:
Published by boghezloredana

More info:

Published by: boghezloredana on Feb 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/10/2013

pdf

text

original

Reactii antigen-anticorp

Dr. Cristiana Cerasella Dragomirescu

Reactiile antigen anticorp “in vitro”
• I.Seroidentificare: Detectarea şi dozarea Ag (element necunoscut-tulpini microbiene izolate din diferite prelevate)cu ajutorul Ac specifici cunoscuţi. • II.Serodiagnostic: Detectarea şi titrarea Ac din serul bolnavilor (component necunoscut) faţă de un Ag specific cunoscut .

REACŢIILE ANTIGEN-ANTICORP in vitro (REACŢIILE SEROLOGICE)

• Reacţia Ag-Ac este determinată de interacţiunea specifică dintre epitopii Antigenului şi paratopii Anticorpilor. • În acest proces intervin patru tipuri de legături: - legături de hidrogen, - legături electrostatice, - forţele Van der Waals şi - legături hidrofobe. • Legătura Ag-Ac are trei caracteristici: este exotermică, specifică şi reversibilă.

• Afinitatea unui Ac pentru un Ag specific caracterizează intensitatea forţelor de legătură a complexului Ag-Ac. de temperatură. etc. . aglutinare. Ea depinde de complementaritatea sterică dintre paratop şi epitop. de pH.). de forţa ionică a mediului. Ea depinde de constanta de asociere. de valenţa Ac. de numărul de epitopi. • Aviditatea unui Ac pentru un Ag specific reprezintă rapiditatea apariţiei manifestării reacţiei Ag-Ac (precipitare.

Este un fenomen rapid. . aglutinare.INTERACŢIUNEA ANTIGEN-ANTICORP I. etc . II. Faza nespecifică. în prezenţa unui electrolit (sol. liză.fenomene determinate de anumite condiţii (valenţa Ac. etc). dimensiunile Ag. se manifestă prin precipitare. invizibil. Decurge la temperatura de 37 C. comun pentru toate reacţiile Ag-Ac. fiziologică). vizibilă a uniunii Ag-Ac. Faza specifică: are loc interacţiunea dintre Ag şi Ac specific corespunzător.

Teoria lui Marrack .

Reactii de precipitare Reactii de aglutinare Reactii de seroneutralizare Reactia de fixare a complementului Reactii in care componentele sunt marcate .Ac 1. 2. 3.CLA .chemiluminiscent.ELISA . 5.Tipuri de reactii Ag.fluorescent. 4.enzimatic.FIA .izotopic-RIA .

Ac sa fie cel putin bivalent (Ac completi) . sau cantitativa.În exces de Ag sau de Ac precipitatul nu se formează. Ea poate fi observata sau in mediu lichid. ce necesita cantitati importante de anticorpi. • Precipitarea complexelor moleculare rezultate din uniunea Ag-Ac este determinata de formarea unei retele tridimensionale de Ag reunite prin Ac. • Acestea sunt reactii specifice dar putin sensibile. ce permite precipitarea tuturor moleculelor de Ac cu Ag corespunzator. .REACTIILE DE PRECIPITARE • Imunoprecipitarea se manifesta doar atunci cand Ag solubil este amestecat cu Ac corespunzator. fiind sau calitativa. Condiţiile de formare a reţelei de precipitare: . sau solid.Ag sa fie multivalent (haptenele nu pot fi precipitate) • Precipitarea maxima corespunde cu zona de echivalenţă. unde Ac si Ag sunt in raport optimal de concentraţie.

PRECIPITAREA IN MEDIU LICHID Reactia de precipitare inelara • Utilizarea practica: identificarea petelor de sange. depistarea antigenului polizaharidic al agentului antraxului in omogenat de organe (reactia Ascoli). . depistarea falsificarilor produselor alimentare.

Reactia de precipitare in inel .

Cunoscand titrul anticorpilor se poate afla titrul toxinei (1 Lf = 1 limes floculans= cantitatea de toxina care se combina cu o unitate de antitoxina = 1 UA= 1 unitate antitoxica ) • Ex : testul Kahn pentru sifilis.Titrarea toxinei difterice. Web . in tuburi cantitati egale din componenta care trebuie titrata (Ag. in amestec.reactia Ramon: • Se pun in contact.toxina difterica) cu cantitati variabile de Ac la care titrul este cunoscut • Cantitatea maxima de precipitat se gaseste in tubul unde exista raportul de echivalenta. metoda Dean.

PRECIPITAREA ÎN MEDIU SOLID (ÎN GEL) • În aceste reacţii Ag şi Ac difuzează unul spre altul prin geloză şi în zona de concentraţie optimă a acestor doi reactivi se produce precipitarea sub formă de linii alb-cenuşii. . Dacă există mai multe sisteme Ag-Ac. Poate fi utilizată în analiza calitativă a unui amestec de Ag într-o soluţie. se vor forma linii de precipitare distincte.

PRECIPITAREA ÎN MEDIU SOLID (ÎN GEL) • Imunodifuzia simplă radială (tehnica Mancini) • Imunodifuzie dublă (tehnica Ouchterlony) .

PRECIPITAREA ÎN MEDIU SOLID (ÎN GEL) • Imunodifuzie dublă (tehnica ELEK) .

Imunelectroforeza = imunodifuzie dubla in camp electric .Electroimunodifuzia = difuzie simpla mediata de camp electric . .Este utilă la examinarea amestecurilor antigenice complexe.Electroforeza proteica in gel . Lectura este posibila peste 90 minute.Reactii de precipitare in mediu solid (gel) • Contraimunoelectroforeza (CIEF) .

cristale de colesterol) • Reactia este mai sensibila decat cea de precipitare • Atc de tip IgM sunt mai aglutinanti decat cei de tip IgG. hematii.Reactii de aglutinare • In reactia de aglutinare atg sunt de natura corpusculara • Reactia de aglutinare consta in reactia atc cu atg de pe suprafata unor particule (bacterii. latex. .

Reactii de aglutinare • Aglutinare “activă” sau “directă”. în care particula figurată (Ag corpuscular) este el însuşi purtător de determinante antigenice specifice (hematii. Salmonella si Shigella) • Aglutinare “pasivă” sau “indirectă”. particule de latex sau microcristale de colesterol. trombocite. spermatozoizi.se utilizeaza in determinarea factorului reumatoid. grupului streptococic . Frecvent sunt utilizate ca suport hematii formolate. . leucocite. CRP. bacterii) -se utilizeaza in diagnosticul bacteriologic pt identificarea enterobacteriilor (E. coli. în care particula serveşte doar de suport pentru un determinant antigenic solubil fixat artificial pe suprafaţa sa.

pe lama .Reactii de aglutinare • Reactiile de aglutinare se pot efectua : .in tuburi .

Aglutinarea directa pe lama .

detectarea unor fungi. serotiparea pneumococilor. Haemophylus influenzae. serogruparea meningococilor. Shigella. Salmonella. detectarea unor enterotoxine stafilococice. etc… . • Reactia de aglutinare indirecta se utilizeaza pt det grupului streptococic.Reactia de aglutinare pe lama • Utilizata in diagnosticul tulpinilor de E. coli. Vibrio cholerae • Se utilizeaza seruri polivalente si apoi monovalente ce permit identificarea pana la nivel de specie.

se efectueaza dilutii din serul standard care contine atc si se pun in contact cu cantitati egale din suspensia de atg.confirmarea aglutinarii pe lama . Reactia este pozitiva in cazul in care apar aglutinate (grunjoase in cazul atg O si floconoase in cazul atg H) .Reactia de aglutinare in tuburi • Se utilizeaza pt: .determinarea atg de tip O la bacteriile care prezinta atg H sau K (care ar putea inhiba aglutinarea cu atg O). cultura se mentine 1-2 ore la 100 grade C .

reactia Huddleson in diagnosticul brucelozei si reactia Kudicks-Steuer in diagnosticul tifosului exantematic • In tuburi: .Reactia de aglutinare in serodiagnostic utilizand atg standard • Pe lama: .reactia Wright utilizata in diagnosticul serologic al brucelozei si reactia Widal in diagnosticul febrei tifoide (utilizeaza seruri recoltate in dinamica) si se det atc anti O. anti H si anti Vi (prin hemaglutinare pasiva) .

cale lectinica activata de microorganisme . virusuri. celule tumorale . celule apoptotice. virusuri. CRP .cale alterna activata de bacterii.Reactia de fixare a complementului • Complementul = constituent important al apararii naturale cuprinde circa 30 de componente celulare sau plasmatice • Se poate activa: .pe cale clasica declansata de complexele atcatg.

Se utilizeaza in diag sifilisului reactia Bordet Wasserman. Sistemul indicator este format din hematii de berbec si atc anti hematii de oaie. .Reactia de fixare a complementului Reactie al carei rezultat nu poate fi vizualizat fara un sistem indicator.

.

.

.

Reactia de fixare a complementului • R + = in tuburile cu serul de cercetat nu apare hemoliza (hematiile se depun in buton) • R .= in serul de cercetat nu exista atc si in aceste tuburi apare hemoliza .

In aceasta reactie atg are o anumita proprietate biologica (toxica sau enzimatica) care poate fi blocata prin cuplarea cu anticorpii specifici. ● Diagnosticul microbiologic direct : identificarea Clostridium perfringens metoda placilor seroneutralizante. testarea toxinogenezei tulpinilor de C. diphtheriae toxinotipia in suspiciunea unei infectii cu Clostridium botulinum ● Diagnosticul serologic Testul ASLO determinarea atc anti streptolizina O ●Reacţia de imobilizare Unii anticorpi anti-bacterieni pot provoca imobilizarea bacteriilor mobile (vibrioni.Reactia de seroneutralizare . spirochete) .

Reactia ASLO -Se realizeaza in tuburi in care se dilueaza serul de testat. -Titrul de anticorpi antistreptolizina O este dat de ultimul tub in care lipseste hemoliza -Pt Romania se accepta ca titru normal 200-250 unitati ASLO Reactie pozitiva prezenta atc = absenta hemolizei Reactie negativa absenta atc = prezenta hemolizei .

in treimea medie a antebratului.imunoglobuline specifice heterologe (ser de cal) .IDR Schick testarea susceptibilitatii fata de difterie .Reactia de seroneutralizare 1. Vaccinul DTP) 2.IDR Dick testarea susceptibilitatii fata de scarlatina . Evaluarea eficacitatii vaccinurilor . Terapia sau profilaxia specifica (imunoterapia pasiva) consta in administrarea de: . Vaccinarea in scopul obtinerii unei protectii prin seroneutralizare ( ex.imunoglobuline specifice omologe obtinute de la persoane imunizate . iar daca in serul pacientului exista atc anti toxina acestia vor neutraliza atg inoculat si la locul injectarii nu va aparea reactie.Atg se inoculeaza intradermic. 3.

Izotopic (RIA) -Chemiluminiscent (CLA) Reactia de imunofluorescenta Reactie pozitiva Reactie negativa .Reactii in care componentele sunt marcate Componentele reactiei pot fi marcate: -Fluorescent (FIA) -Enzimatic (ELISA) .

După incubare de 30 min-1h se spală iarăşi godeurile. ex. Utilizată doar în sero-identificarea Ag. ELISA -Enzyme Linked Immunosorbent Assays). În godeurile din placa de polistiren în care sunt fixaţi Ac cunoscuţi se toarnă soluţia de Ag necunoscut. Se incubează 1h. Prezenţa complexului Ac-Ag-Ac-marcat se depistează cu ajutorul substratului cromogen (substanţă iniţial incoloră.Reacţia Imuno-Enzimatică (RIE. . care se fixează pe epitopii liberi ai Ag polivalent.RIE directă (metoda sandwich). . După o spălare minuţioasă a godeurilor se adaugă Ac marcaţi cu enzima. apa oxigenata si orthofenilendiamina). dar care se colorează sub acţiunea enzimei.

.

.

ELISA .

RIA Radio Immuno Assey .: absenta atg din proba faciliteaza legarea atg marcat de atc din serul standard = nivel de radioactivitate ridicat .Este o reactie de competitie intre doua antigene: un atg marcat cu un izotop radioactiv si unul nemarcat (atg de testat) .R.R+ : atg din proba formeaza complexe imune cu atc din serul standard iar la adaugarea atg marcat acesta nu va fi folosit in reactie = nivel de radioactivitate scazuta .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->