Sunteți pe pagina 1din 39

PROIECT DEZVOLTARE INSTITUTIONAL CONSORTIUL COHALM RURAL MULTICULTURAL, 2012-2016 1.

.CONTEXTUL LEGISLATIV La baza creerii CONSORTIULUI COHALM MULTICULTURAL RURAL, sta Legea Invatamantului nr. 1/ 2011, care la articolul 62, cuprinde urmatoarele, referitoare la organizarea consortiilor scolare: ART. 62 1.In vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii resurselor, unitatile de invatamant si autoritatile administratiei publice locale pot decide infiintarea consortiilor scolar; 2.Consortiile scolare sunt parteneriate contractuale intre unitatile de invatamant, care sa asigura; a)-mobilitatea personalului intre unitatile membre ale consortiului; b)-utilizarea in comun a resurselor unitatilor de invatamant din consortiu; c)-largirea oportunitatilor de invatare oferite elevilor si recunoasterea reciproca a rezultatelor invatarii si evaluarii acestora 3. Cadrul general pentru infiintarea, desfiintarea si functionarea consortiilor scolare se va reglementa prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. 2.COMPONENTA CONSORTIULUI:

Page | 1

Consortiul cuprinde 10 scoli din zona Rupea, care, prin asocierea in conformitate cu prevederile Legii Educatiei Nationale, si-au stabilit niste obiective comune, in domeniile: -mangementului resurselor umane, utilizarea in comun a resurselor umane, prin completarea normelor personalului didactic in scolile incluse in proiect, precum si organizarea unor concursuri/testari pentru ocuparea in conditiile legii a posturilor disponibile; -managementului educational, in sensul organizarii de activitati de valorificare a resurselor educationale ale scolilor, in colaborare, astfel incat sa se poata acoperi deficientele rezultate din lipsa unei dotari corespunzatoare; -valorificarii resurselor folclorice locale, a traditiilor si obiceiurilor fiecarei localitati din zona cuprinsa in consortiu, rezultatul fiind revitalizarea acestora si crearea unei personalitati locale, precum si a ideii apartenentei la aceasta zona etnografica; -crearea unui spirit de concurenta intre scolile cuprinse in consortiu, concurenta care sa aiba drept rezultat cresterea dorintei de a fi mai buni si de a obtine rezultate pe masura, superioare celor anterioare. Scolile care s-au alaturat initiativei, sunt: -Scoala Gimnaziala Augustin, -Scoala Gimnaziala Bunesti, -Scoala Gimnaziala Cata, -Scoala Gimnaziala Cuciulata, -Scoala Gimnaziala Drauseni, - Scoala Gimnaziala Hoghiz, -Scoala Gimnaziala Homorod, -Scoala Gimnaziala Jibert, -Scoala GimnazialaBethlen Samuel,Racos, -Scoala Gimnaziala Ungra. 3.MISIUNEA Aplicarea prevederilor Legii Invatamantului in favoarea valorificarii cu eficienta a resurelor umane si materiale, in ideea asigurarii cresterii calitatii procesului instructiv-educativ, a intaririi respectului pentru scoala ca furnizor de educatie si creatoare de personalitati, valorificarea resurselor locale si
Page | 2

creare a unei responsabilitati la elevii din zona, referitoare la particularitatile si pastrarea valorilor traditionale ale zonei geografice in care se afla consortiul. 4.VIZIUNEA
SA OFERIM LOCUITORILOR DIN ZONA NOASTRA OPORTUNITATI DE EDUCATIE SI INSTRUIRE DE BUNA CALITATE, IN CONFORMITATE CU CERINTELE EDUCATIONALE ALE ZONEI, OFERIND SANSE EGALE PENTRU TOTI ELEVII, INDIFERENT DE ETNIE, ORIGINE, CULOARE SAU LIMBA VORBITA, PRECUM SI FORMARE CONSTTINTEI VALORII TRADITIILOR LOCALE.

5.ANALIZA SWOT:
ASPECTE POZITIVE ASPECTE NEGATIVE

-dotarea scolilor cu material didactice care favorizeaza derularea procesului instructive-educativ; -existenta cabinetelor de informatica si a conexiunii de internet, ceea ce permite o buna comunicare si schimb de informative; -existenta unui fond folcloric zonal care permite desfasurarea unor activitati de prezentare si valorificare a traditiilor locale; -dorinta elevilor de afirmare si prezentare a particularitatilor folclorice locale; -existenta posibilitatilor de desfasurare a unor activitati sportive si culturale intre scoli; -existenta microbuzelor scolare care usureaza transportul participantilor la activitati.

-distanta mare dintre scoli, care impune limite la intalnirea elevilor; -programul diferit al scolilor care uneori impiedica desfasurarea activitatilor; -prejudecati legate de limba, statut social, care fac greoaie comunicarea;

5. ZONA GEOGRAFICA, DELIMITAREA ZONEI DE INTINDERE A CONSORTIULUI AUGUSTIN: Localitatea Augustin asezare antica cu o vechime de peste 2000 de ani- este situate in partea sud-estica a Transilvaniei , pe malul raului Olt , la poalele estice ale muntilor Persani , pe linia principala de cale ferata la o distanta de 49
Page | 3

km de Brasov , la 28 km distan de Rupea, 6 km de Baraolt. Suprafaa total a comunei: 1217,65 ha. Accesul auto spre Augustin este posibil prin drumul judetean 131B care se desprinde din drumul European E60. Din 1740 de locuitori ai comunei ,aproximativ 73% sunt de etnie rroma (dar nedeclarati), aproximativ 25 % de etnie romana iar restul fiind de etnie maghiara. Pana in secolul al XIX-lea localitatea a purtat numele de Agostin ; marturie in acest sens sunt descoperirile arheologice facute cu ani in urma de Muzeul de Istorie Brasov in zona dealurilor care leaga Augustinul de Mateias , arheologii fiind condusi de dl. profesor universitar dr. Florin Costea. In urma acestor cercetari s-au descoperit Sanctuarul Dacic si numeroase comori dacice care atesta perenitatea si continuitatea romanismului pe aceste meleaguri (tezaur de 300 de monede, anterioare anului 31 . Hr.). In trecut ocupatia de baza a locuitorilor a fost cresterea animalelor , fiind renumiti prin produsele obtinute din valorificarea carnii si a laptelui. Scoala cea mai veche a fost Scoala Confesionala Romana Ortodoxa sustinuta de Biserica , functionand in incinta acesteia , dar nu se stie precis data infiintarii. In data de 7 mai 1936 , localul fostei Scoli Confesionale Romane Ortodoxa este daramat si tot in acelasi timp incep lucrarile de construire a actualului sediu de invatamant din Augustin . Piatra de temelie a cladirii a fost pusa de insusi ministrul Invatamantului si Instructiunii de atunci,doctorul Constantin Angelescu. Noua scoala a a functionat pentru inceput cu 2 Sali de clasa , iar reforma scolara din 1948 a schimbat total caracterul scolii , in anul 1962 numarul salilor a crescut la 6 ,fiind scolarizati 175 de copii din comuna , iar in prezent scoala
Page | 4

functioneaza in doua schimburi- cu un numar de 10 Sali disponibile ciclului primar si gimnazial si o sala fiind ocupata de ciclul prescolar. Dupa 1944 comuna Augustin a dat Romaniei 21 de invatatori si profesori , 20 de ingineri, 30 de tehnicieni, 4 ofiteri,7 medici , 2 farmacisti , 4 procurori si multi alti functionari. Din anul 2004, prin vointa locuitorilor, localitatea Augustin devine comuna. Majoritatea locuitorilor sunt fara loc de munca , beneficiari de ajutor social, putini dintre ei pastrand vechea ocupatie. In comuna exista o Primarie , o biserica ortodoxa iar in centrul comunei se afla un monument care atesta jertfa fiilor satului din cele doua razboaie mondiale. In prezent, din punct de vedere confesional, populatia se imparte in crestimi ortodocsi, penticostali, baptisti si alte confesiuni. Pe Tipia Ormenisului, in apropiere de Augustin i Raco se afla o tabara arheologica. Asezarile dacilor sunt de 200 sau 300 de ani mai vechi decit cele din muntii Orastiei. In secolele V-VI i.e.n. aici exista un regat dacic puternic, bine cladit si aparat. Cel care conduce sapaturile arheologice este arheologul brasovean Florea Costea. Tipia Ormenisului era considerat un loc sacru. Cetatea nu era mare, dar a avut rol important de aparare. Capii militari n-au vrut sa se uneasca cu celelalte regate, care se aflau sub conducera lui Burebista. Acesta a cucerit cetatea si apoi a incendiat-o, spune arheologul. S-au descoperit sanctuare circulare. Aici aduceau ofrande de carne zeilor. Halcile erau atirnate in piroane de fier, in forma de cap de lebada. Erau inchinate zeitatii supreme, lui Zamolxis. Sanctuarele au fost distruse de romani.

Page | 5

Fragmentele de ceramica, piroanele, fibulele si obiectele de fier gasite au fost expuse la Muzeul de Istorie Casa Sfatului. Imobilul in care functioneaza Scoala Generala cu clasele I-VIII si imobilul in care functioneaza gradinita si o parte din clasele primare sunt proprietatea domeniului public , impreuna cu terenul aferent si sunt administrate de catre Consiliul Local si Primaria Augustin. Cu toate ca din 2003 scoala functioneaza in 2 cladiri , datorita cresterii demografice numarul salilor este insuficient. BUNESTI:

prima atestare documentara este din 1337 Crit prima atestare documentara a a fost in anul 1322. Numele vechi a fost Kreuz (Cruce) si vine de la traditia locala care consta din implantarea pe un deal a unei cruci inalte in jurul careia se efectuau ritualuri traditionale, care au marcat viata locuitorilor din - Crit, Cloasterf and Mesendorf. Langa cruce au fost construite primele case grupate si o biserica din piatra dedicate Crucii Sfinte.
Page | 6

Din doua documente datate din 1270 si 1272 reiese ca in conformitate cu legea lui Szekely (Regim maghiar din Transilvania ),regale Stefan al Ungariei, localitatea a fost acordata lui Laurentius. Fiu al lui Laurentiu si al lui Hylye si i-a dat ,cu acelasi nume, posesiunea va fi numita Szederges (Moreni), cu biserica St. Mary, iar biserica si imprejurimile Tileagului ( Odorhei), vor primi numele de Szekeres. Szekely a recomandat acceptarea lui Laurentius si succesorilor sai in comunitate, cele doua sate iesind de sub jurisdictia si autoritatea Voievodului Transilvaniei. Mai tarziu, la inceputuri, Crit a fost proprietate nobiliara.

In 1332, satul Crit, Cloasterf si Mesendorf au facut parte din domeniul Carta Abatiei. Cand abatia a fost dizolvata, in 27 februarie 1474 regele Matei Corvin a transferat toate proprietatile abatiei catre abatia Bisericii Sfanta Maria din Sibiu. De atunci, Crit este transferat sub autoritatea si administratia Magistraturii din Sibiu. Intre 1496 si 1497, aceste trei sate au avut o disputa lunga cu Magistratura din Sibiu pentru parti din teritorii apartinand acestora. Episcopia de Alba Iulia a hotarat ca aceste teritorii sa faca parte din aceste comune ,dar pentru care trebuiau sa plateasca taxe catre biserica si catre Magistratura din Sibiu. In jurul lui 1500, Crit este mentionat printe comunele apartinand zonei Sighisoara. Despre vechea biserica a Sfintei Cruci, demolata in 1810, nu s-au pastrat documente. Zona este presarata de puncte tursitice care constiutie o atractie pentru vizitatori. Unul din aceste puncte este Casa "Lunca Popii" o oaza de rafinament de unde poti gusta in cel mai deplin confort frumusetea de o simplitate majestuoasa a peisajului nealterat de sute de ani in care oamenii isi vad de ocupatiile lor dintotdeauna. Este deopotriva locul ideal pentru a pleca in
Page | 7

explorari culturale catre cele 22 de cetati fortificate ale sasilor, care au facut din Transilvania unul dintre cele mai fermecatoare si misterioase locuri ale Europei.

Constructie noua, cu bucatarie proprie pusa la dispozitia clientilor, gratar, semineu, crama de vinuri.Un conac alb cu prispa si stilpi de stejar vechi de sute de ani se dezvaluie privirii in dosul zidurilor inalte tipic ardelenesti, si permite oaspetelui sa patrunda intr-un interior generos, gindit cu bun gust si cu umor, care se cere descoperit in detaliile sale cele mai surprinzatoare, pentru a se deschide, neasteptat, intr-o terasa ce pare o scena de teatru pentru gradina in carestrajuiesc fintina cu cumpana, cuptorul de piine, capitele de fin si, in fundal, dealurile acoperite de paduri si pasuni. Mesendorf prima atestare documentara a fost in 1289.Satul se afla in apropierea comunei Bunesti, la 7 km de Crit, pe drumul national 1, intre Brasov si Sighisoara. Localitatea este atestata pentru prima data in documentelor secolului al XIV lea. Un document eliberat in 29 ianuarie 1322 de catre regale Ungariei Carol I Robert of Anjou (1308-1342) informa ca Manastirea Cisterciana din Crta detine zece asezari, printer care si satul Mesendorf. Roades prima atestare documentare este din 1356. Viscri prima documentare dateaza din anul 1400. Satul a fost uitat pentru o lunga perioada de timp, ceea ce a dat posibilitatea ca aceasta sa pastreze o atmosfera rustica neatinsa de aspectele modernizarii societatii. Acest aspect da vizitatorului posibilitatea ca vizitand comuna, sa faca si o calatorie in timp si sa cunoasca obiceiurile, traditiile locale. In acest sat pierdut situate parca, la marginea lumii, gasim acea Transilvanie strict secreta care nu este altceva decat cetatea Viscri ,ce mai veche biserica fortificata din Translivania.
Page | 8

In Viscri, printre altele, foarte bine pastrata una dintre cele mai pitoresti si monumentale din zona, chiar daca nu este atat de mare, este si fortareata Saxona transilvaneana. Printre zidurile sale, au fost descoperite ramasitele uneia dintre cele mai vechi biserici Romane din secolul XIII. Magia scenariului Saxon Transilvanean nu a disparut cu totul in lungul timpului, chiar daca multi dintre saxonii transilvani au plecat sa traiasca in alte parti sau au murit;au fost altii care au preluat si dus mai departe traditia si costumele inaintasilor lor.

Page | 9

Situat intre doua drumuri care leaga Rupea de Sighisoara si Medias, Viscri a fost imbogatit pana acum aproximtativ zece ani, cand au aparut efectele modernismului. Localitatea se afla in judetul Brasov, la zece kilometri de comuna Bunesti, in mijlocul unei zone geografice splendide, in special in timpul verii.Datorita acestei pozitii, aici s-au pastrat costumele arhaice ale secolelor al XVII-lea si al XIX-lea. Comunitatea Saxonilor Transilvani , ai caror predecesori au locuit aici cu mai mult de 800 de ani in urma, au incercat sa mentina un mod de viata traditional si sa pastreze casele traditonale albastre care dau o anumita distinctie peisajului si asa pitoresc al zonei, la care se adauga biserica fortificata si vopsita in alb care domina satul dupa 1230. In afara de vizitarea caselor vechi, traditionale, biserica si cafeneaua mica unde se vand produsele facute manual, turistul poate sa se bucure de ospitalitatea Saxonilor transilvaneni, de mancarea traditionala si de experienta originala rustica. CATA: - prima atestare documentara anul 1400 vorbeste despre Cata, comuna libera a "pamantului craiesc", care apartinea - dupa vechea impartire administrativa de pana la 1876 Scaunului de Rupea si capitlului de Kosd. Denumirea germana Katzendorf a fost adusa de colonisti din tara lor de obarsie, deoarece langa Bernkastel pe Mosela exista un Katzenloch, in Eifel un Katzenburg, in districtul Trier un Katzenmuhle, in zona Rinului mijlociu un Katzenbach si Katzenhof, ultimul nume purtandu-l si o localitate din Luxemburg. In Germania si Austria exista 14 localitati cu numele de Katzendorf. (dupa dr. Gustav Kisch, Dictionar comparativ al dialectului nasaudean si cel francon de pe Moseia si din Luxemburg). Daniel Hager afirma (in Blatter fur Geist, Gemut und Vaterlandskunde, din 13.III.1839) ca denumirea originara a localitatii ar fi fost Kattendorf, asezarea fiind o veche colonie a imigrantilor din Hessa. Locuitorii din Hessa sunt descendentii unui trib germanic numit Katten sau Chatten, din teritoriul Fulda-Lahn, ce a apartinut mai tarziu tribului Franconilor. Schimbarea vocabulei Katte in sasescul Katz s-a petrecut in
Page | 10

Transilvania, ca si a vocabulei Ratte in sasescul Ratz. Ambele teze indica originea francona, din regiunea Moselei, a denumirii Katzendorf. Documentar, localitatea apare in secolele XIV -XV cu denumirile de Katza, Kacza, Cacza, Katzen, pentru a figura Katzendorf pe harta lui Honterus. In 1488, satul avea 92 de gospodarii, 5 pastori, o scoala, o moara si doi saraci. Beia- vorbim de prima atestare documentara anul 1442 Ionesti - prima atestare documentara anul 1334 Drauseni - prima atestare documentara anul 1224

CUCIULATA: Este una din cele 6 localiti care formeaz comuna Hoghiz din judeul Braov; Cuciulata este situat pe malul sudic al Oltului, la poalele munilor Perani; Anul 1858 atest c n Cuciulata a existat o coal naional steasca; La nceputul secolului XIX este gsit n documente ca nvtor n limba romana pe Cantor Gheorghe, n acea perioada existnd n sat i o coala n limba maghiar;

Page | 11

n prezent coala din Cuciulata este aezata la intrarea dinspre Hoghiz, pe un deal impuntor i este format din 2 corpuri: Corpul A ( unde funcioneaza clasele I-VIII) construit n 1968 dat n folosin n 1969, cu 9 sli de clas, 1cabinet de informatic, cancelarie, direciune, secretariat, biblioteca colar; Corpul B (unde funcioneaz Grdinia cu program normal-Cuciulata) cldire foarte veche renovat n 2003 cu 7 sli: 1 sal de clas, cancelarie, 1 atelier, 3 grupe de precolari, 1 sal de spectacole. Bisericua din lemn
se bnuiete c a fost construit ntre anii 1700 i 1752; - are hramul Cuvioasa Paraschiva.

Troia-ridicat n memoria eroilor czui pe cmpul de lupt n cele dou Rzboaie Mondiale.

Statuia lui Aron Pumnul - n memoria cruia coala a fost numit din 2001 pn n prezent (coala General ,,Aron Pumnul Cuciulata);

Page | 12

Stogul lui Coofan - unde au fost decoperite ruine dacice;

Muzeul satuluiARON PUMNUL - n vatra satului s-au descoperit fragmente ceramice i monede romane. Acestea se gsesc expuse la muzeu; -art tradiional: icoana pe sticl, perne esute, oua ncondeiate.

6.PERSONALITATI LOCALE:
Aron Pumnul -(n. 27 noiembrie 1818 n Cuciulata, judeul Braov - d. 24 ianuarie 1866, Cernui, Ucraina) Date biografice: S-a nscut n familia unor iobagi romni din satul Cuciulata; n timpul vieii a desfurat activitate de profesor, lingvist, filolog i istoric literar; n timpul revoluiei paoptiste din Transilvania s-a remarcat ca unul dintre organizatorii primei Adunri Naionale romneti de la Blaj din luna aprilie 1848; A fost profesorul venerat de marele poet Mihai Eminescu, n memoria cruia poetul a scris poezia ,,La mormntul lui Aron Pumnul.
Page | 13

Dupa 4 ani petrecuti la Odorhei, Pumnul face studiile la Blaj si la Cluj, unde absolva cursurile de filozofie. In 1843 este trimis ca bursier la Institutul teologic "Sfanta Barbara" din Viena. La intoarcerea de la Viena in 1846 Aron Pumnul devine colaborator apropiat al lui Timotei Cipariu alaturi de care ia parte la intemeierea ziarului "Organul Luminarii", gazeta bisericeasca, politica si literara, devenita in 1848 "Organul National". In cadrul evenimentelor de la 1848 din Transilvania, Aron Pumnul a avut un rol mare ca mobilizator al primei adunari populare din 18-30 aprilie care a precedat adunarea nationala din mai de pe Campia Libertatii. Urmarit de catre autoritati se refugiaza, ramand un fugar tot restul vietii in Bucovina. Activitatea lui Aron Pumnul ca istoric este mai putin cunoscuta deoarece majoritatea manuscriselor si documentelor se gasesc la Viena si Budapesta. Sonia Cluceru (n. 1892, Cuciulata, judeul Braov -d.10 februarie 1955) A fost una din marile actrie ale Romaniei; S-a remarcat n rolurile comediei romneti de moravuri (n piesele lui Ion Luca Caragiale, Alexandru Kiriescu, Tudor Muatescu), dar i n cele ale comediei clasice (doamna Jurdain din Burghezul gentilom, doamna Pernelle din Tartuffe de Moliere), prin puterea de identificare cu personajele create, prin simplitatea uman i emoional a jocurilor. Academician Gheorghe Buzdugan (1916-2012, Cuciulata, judeul Braov) Date biografice: S-a nscut la 11 decembrie 1916, n oraul Sighioara, ca unic copil la prini, ntr-o familie de oameni nstrii si luminai. A copilrit n casa bunicii materne, la Cuciulata unde a urmat coala Primar din sat; Pentru meritele deosebite dovedite n ndelungata i valoroasa sa activitate didactic i tiinific, n anul 1963, profesorul Ghe.Buzdugan a fost ales Membru Corespondent al Academiei Romne, iar n anul 1990, n perioada 1991-1998 a fost ales Preedinte al Seciei de tiine Tehnice a Academiei Romne. mpreun cu Academicianul Radu Voinea, n anul 1999 s-a numrat printre fondatorii Academiei de tiine Tehnice din Romnia, fiind ales Preedinte de Onoare al acesteia;

Page | 14

n perioada 1963-1969, profesorul a ndeplinit funcia de Director General al nvmntului Superior din Ministerul nvmntului; n anul 1969 i se decerneaz titlui de Doctor Docent al Institutului Politehnic Bucureti i de Profesor Emerit; n semn de preuire i recunotin pentru contribuia adus la dezvoltarea i modernizarea colii romneti de inginerie i cercetrii tiinifice din ara noastr, n anul 1998, profesorului Gh. Buzdugan, i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universitii Transilvania din Braov; De-a lungul anilor cursul su de Rezistena Materialelor i Culegerea de Probleme au fost editate n 13 ediii, avnd grij ca fiecare ediie s fie mbuntit cu aspecte noi i moderne. Este autorul a peste 100 de tratate, monografii, manuale i ndrumare n care a introdus numeroase contribuii originale. Sunt considerate ca remarcabile lucrrile Dinamica Fundaiilor de Maini, care conine concluziile autorului privind metodele exacte de calcul, precum i Msurarea Vibraiilor Mecanice, care a fost tradus i n strintate. 7.ASPECTE LEGATE DE TRADITII SI PARTICULARITATI LOCALE; BUNESTI Bunesti, Crit, Mesendorf, Roades, Viscri CATA Cata, Beia, Palos, Drauseni, Ionesti HOMOROD Homorod, Mercheasa, Jimbor HOGHIZ Hoghiz, Cuciulata, Dopca, Bogata, Fantana, Lupsa JIBERT Jibert, Dacia, Granari, Lovnic, Valeni RACOS Mateias, Racos TICUS Ticus, Cobor UNGRA Ungra, Daisoara RUPEA Fiser, Rupea

Page | 15

8.OBICEIURI: Vecinatatea Membrii vecinatatilor: In vecinatate intra numai familiile legal constituite si care au intemeiata o gospodarie. Membrii vecinatatilor se ajuta intre ei cu bani, produse agricole, alimente si forta de munca in cazul unor catastrofe, participa la cele mai importante evenimente din viata omului (nunta, inmormantare), se ajuta sa-si construiasca o casa sau cand unii raman in urma la muncile campului. De asemenea, gospodarii din vecinatate participa la muncile publice: curatarea si ingrijirea strazilor si a fantanilor, saparea santurilor sau repararea podetelor afectate de inundatii. Organizarea gospodarilor Vecinatatile au si o functie cultural-educativa, membrii ei sunt indemnati sa se respecte, sa se iubeasca intre ei, sa-si iubeasca tara si sa transmita traditia vecinatatii generatiilor tinere. Fiecare vecinatate este condusa de cate un comitet format din trei persoane, din randul carora se desemneaza si conducatorul. Vecinatatea isi asigura un fond social, un fel de banca populara, ce provine din cotizatii anuale si inchirierea mobilierului propriu (mese, scaune). Pe ziua de 24 ianuarie, sub semnul Unirii Principatelor Romane, are loc manifestarea traditionala "intalnirea vecinatatilor". Intoarcerea in timp O alta localitate in care evenimentul este marcat intr-un mod inedit este satul Mercheasa, care tine de comuna Homorod, judetul Brasov, care consta in intoarcerea in timp si imitarea celor mai importante personaje ale vremii, respectiv Alexandru Ioan Cuza si Mos Ion Roata. Personajele astfel imbracate merg din poarta in poarta, pe la fiecare gospodarie, indemnand sa iasa la hora mare si sa participe la balul dedicat acestui eveniment. Zilele Racosului Manifestare complexa, cu participare locala, zilele Racosului constituie un prilej de bucurie pentru toti cei care-si au obarsia in aceasta zona. Din programul evenimentului nu lipseste slujba religioasa. De asemenea, la parade portului popular locuitorii etaleaza costumele traditionale, care duc mandria locului mai
Page | 16

departe. Spectacolele folclorice reunesc ansambluri, tarafuri, solisti autohtoni,dar si din zonele invecinate. La petrecerea campeneasca se vor servi preparate culinare traditionale. Srbtorile de iarn:

TURCA (feciorii satului colind n Seara de Ajun mbrcai n port popular specific zonei scos din lada de zestre, nsoii de lutari i aa zisa turc). A doua zi de Crciun feciorii si fetele particip la slujba de la Biseric, urmnd ca seara s scoat jocul la Cminul Cultural din sat, unde vor prezenta dansurile populare specifice zonei, nvate din tat n fiu. A treia zi de Crciun se stric turca, realizdu-se obiceiul Brdhoazelor.

Obiceiuri de Pati:

Plugarul - se desfoar n a doua zi Sfintelor Pati (n Lunea Luminat) - se srbtorete feciorul care iese primvara primul la arat, cu alte cuvinte, cel mai harnic fecior din sat.

Page | 17

DRAUSENI:
Mai puin cunoscut marelui public, biserica evanghelic din Drauseni (germ. Draas), jud. Braov, este una dintre cele mai valoroase monumente de arhitectur din Romnia. Localitatea este atestat nc din 1224 n diploma regelui maghiar Andrei al II-lea, prin care se stabileau drepturile i obligaiile sailor. Drueni e menionat n acest document ca punctul extrem nord estic atins de colonizarea sailor (Pamntul Criesc).
Page | 18

O legend sseasc spune c atunci cnd primii coloniti germani au ajuns, pe Cibin, s ntemeieze prima aezare (Sibiu), au ales loc de biseric unde cei doi greavi

(conductori i lideri, din care unul Hermann) au jurat pe spadele lor nfipte ncruciat n pamnt ca neamul lor s apere i s cultive pe veci acest pmnt (s-au inut de cuvnt pn acum 20 ani). Apoi cele dou spade de jurmnt au fost trimise n localitile extreme ale pamntului regesc oferit lor: Ortie i Drueni.i au mai profeit c atunci cand cele dou spade vor dispare, va dispare i neamul lor. Se spune c spadele s-au pstrat n bisericile celor dou localiti secole dea rndul. Cea din Ortie a disprut la un moment dat, nimeni nu tie cnd. i cea de la Drueni a fost pierdut dar a fost rapid nlocuit cu o alta, o impozant spad de dou mini din veacul al XVII-lea.

Din pcate i aceast spad a disprut n 1944, probabil n tumultul rzboiului. Ceea ce mai amintete de aceast legend sunt spadele ncruciate de pe stemele Sibiului i Ortiei. (sus - 2 fotografii istorice. n stnga, spada de la Drauseni -Das Draaser schwert -i paznicul ei, stnga - desen fcut de mine ilustrand ntemeierea Sibiului) Actuala biseric, a fost construit cndva spre sfritul sec. al XIII-lea. Poate nu v dai seama ce nseamn acest lucru! Adic cu apox. 100 de ani nainte de ntemeierea rii Romneti.

Page | 19

La origine biserica a fost o basilic cu 3 nave i turn-clopotni pe vest. n sec. al XIV-lea nava principal (i probabil corul i absida) este mbogit cu o pictur mural (pe zidul de sud se pstreaz scene din legenda Sf. Ecaterina din Alexandria; pe peretele nordic sunt nc acoperite de tencuiala din vremea Reformei. Pe partea vestic a turnului s-a construit un portal monumental, unic n arta romanic transilavan prin bogatia decorului. Ferestrele navei sunt tipic romanice, bifore, asemntoare cu cele de la Caa sau Rodbav. La biseric au lucrat pietrari bine colii deoarece sculptura decorativ a bisericii e bogat i de bun calitate. In veacul al XV-lea, conform spturilor arheologice, biserica este fortificat prin nzidirea absidei ntr-un turn dreptunghiular, prin nlarea turnului clopotni i foarte interesant ridicarea unor ziduri n continuarea navelor laterale ctre est i vest. La mic distan de biseric ctre est, se construiesc 2 turnuri cu plan ptrat, iar catre vest, lipite de turnul clopotni, nc dou turnuri. Foarte, foarte interesant cci aceast fortificaie strns lipit de biseric e unic i atipic. Pcat ca nu s-a conservat. In sec. al XVII-lea se construiete actuala incint de zid cu 6 turnuri. n aceeai perioad se va demola probabil i vechea fortificaie de lng biseric, inclusiv navele laterale.

Page | 20

HOGHIZ:
Situata in zona central Nordica a judetului Brasov, localitatea Hoghiz este asezata pe malul drept al Oltului la 10 km de orasul Rupea si 50 km de orasul Rupea si 50 de Brasov. Este strabatuta de soseaua europeana E60 si de drumul judetean ce o leaga de Brasov.Gara cea mai apropiata se afla la 5 km (Gara Rupea).Comuna Hoghiz ,pe langa localitatea Hoghiz ca centru de comuna, mai are in component satele: Cuciulata, Fantana, Dopca, Bogata, Lupsa si catunul Baiesi.. In cadrul zonei depresionare se individualizeaza depresiunea Fagarasului, depresiunea Bogata-Racos si depresiunea Lupsei. Intregul sau teritoriu se gaseste pe malul stang al raului Olt, iar aspectul sau geomorfologic este strans legat de evolutia acestui curs de apa. Pe teritoriul comunei Hoghiz, Oltul primeste doi afluenti principali: Valea Lupsei si Valea Bogatii, al caror curs se situeaza in intregime pe teritoriul comunei Hoghiz. Istoricul zonei Hoghiz: Zona Hoghizului a fost locuita din epoca bronzului (cultura Schnekemberg) si chiar din epoca fierului. Din descoperirile arheologice care s-au facut, s-au descoperit doua straturi de cultura din epoca bronzului, unul apartinand culturii Schnekemberg si altul epocii geto-dacice. Pe baza materialelor arheologice si a observatiilor stratigrafice se considera ca asezarea
Page | 21

dacica din aceasta zona poate fi datata in a doua jumatate a sec. I i.e.n. si in anul 106 e.n. cand Dacia a fost cucerita de romani. Dupa distrugerea asezarii dacice in razboaiele daco-romane, romanii au construit pe o terasa langa Olt, la aproximativ 4 km spre nord, castrul roman de la Hoghiz, sec.II-III e.n., pe malul stang al Oltului. n documente din 1312 Hoghiz apare sub numele de AQVA CALIDA, dup izvoare calde care au fost cunoscute i de romanii care au ridicat castrul. Numele satului apare n analele papale din 1235, ca fiind un sat catolic. Prima atestare documentara in limba romana dspre aceste locuri dateaza din 16 iulie 1372 si reprezinta un hrisov din vremea lui Vlaicu Voda, zis Basarab al II-lea, domnul Tarii Romanesti.

In 1327 apare sub numele de VILA CALIDA AQUA, in anul 1522 sub denumirea germana WARENBACH, n 1606 denumirea maghiara HEVIZ, iar n 1854 HOGIS. Toate aceste denumiri au aceeasi radacina: ,, IZVORUL DE AP CALD, ce izvorste din craterul unui vulcan. In 1722 Bethlen Kata a venit la Hoghiz, iar satul a devenit calvinist. Un rol de seama n organizarea scolilor din Hoghiz l-a avut BETHLEN KATA, care pune mai ntai bazele scolii de pe langa Biserica Unitariana. Biserica unitarian: -dateaz din secolul al - XV-lea . In 1730 pune n functiune la Bogata o
Page | 22

moara de hartie pentru a sprijinii aceasta scoala, dar pentru faptul ca face primul abecedar n limba maghiara cu idei si principii stiintifice, intra n contradictie cu Biserica Unitariana si organizeaza o noua scoala pe langa biserica reformata pe care a construit-o n 1749.

Biserica reformata din 1749 cu clopotnita

Castelul Haller cu un parc frumos, n care a locuit si Bethlen Kata, a fost construit n 1553. In prezent funcioneaz o scoala aici ( clasele V-VIII sectia maghiara).

Page | 23

Castelul Guthman-Valenta, construit n secolul XVI. In momentul de fata este cumparat si este in renovare . In prezent, la Scoala Generala Hoghiz exista un document n limba maghiara din 1873 cu evidenta populatiei scolare din acea perioada. Aceasta a functionat cu 4 clase elementare si trei clase gimnaziale.Din 1950 a functionat cu internat si cantina pana 1962. Viata culturala a Hoghizului s-a dezvotat de-a lungul timpului sub amprenta unor mari oameni de cultura, personalitati ale culturii transilvanene, oameni care au contribuit la buna convietuire a romanilor si maghiarilor din aceste locuri in vremuri tulburi, pline de patimi si evenimente istorice. Personalitati locale: Bethlen Kata a sprijinit scolile, a fost printre cei care pentru prima data au luptat pentru scolarizarea fetelor. n castelul ei au fost educate cate 30 de fete pe serie. A fost o mare iubitoare a literaturii. Din pacate colectia ei de carti donata colegiului din Aiud a fost distrusa n 1849. Ea este considerata prima doctorita a Ardealului, ajutand la vindecarea bolnavilor mai mult prin metode traditionale. A donat foarte multe lucruri brodate bisericilor reformate din Ardeal. A murit n 1759.

Peter Bod: Cel mai mare preot al parohiei din Hoghiz. Este unul dintre cei care demonstreaza continuitatea daco-romana in Transilvania. A studiat teologia la Aiud, a fost 3 ani invatator la Baia Sprie, apoi in Olanda. S-a intors in Hoghiz in 1743. Este unul dintre cei mai de seama istorici, teologi, literati ai literaturii maghiare. Opere literare: - primul lexicon literar biblic in limba maghiara -istoria Bibliei - comentariu la Scrisoarea lui Iuda - Istoria romanilor (Istoria Valachorum) in 1749 - exista numai in manuscris. O singura carte a fost tiparita, acum in ultimii ani, "Istoria sinoadelor reformate".

Page | 24

Trebuia sa fie arestat si condamnat la moarte in 1769, dar chiar inainte de a fi arestat, a murit in via sa. TRADITII SI OBICEIURI Confirmarea- eveniment la fel de important ca si botezul in viata maghiarilor. Dupa o pregatire de doi ani a copiilor de catre preotul satului, in Duminica Floriilor sau in luna mai, copiii care au implinit 14 ani, la biserica, in fata comunitatii, vor da un examen public de cunostinta religioase. In urma acestui examen vor primi un certificat de confirmare care le se permita sa intre in randul tinerilor, fiind cosiderati destul de maturi, cunosctori ai binelui si raului.Tinerii confirmati sunt sarbatoriti de familie si rude, si primesc daruri valoroase.

Balul strugurilor- sarbatoare a recoltei , incepe cu slujba religioasa, urmata apoi de bal. Tinerii satului isi aleg un rege-conducator al balului si o regina,

partenera acestuia. Inbracati in costume populure pleaca-baietii calarii pe cai si fetele in carute - prin satele invecinate pentru a invita lumea la bal. Sala este impodobita cu ciorchini de struguri. Tot aici se pune la licitatie o coroana din struguri cantarind in jur de 100 kg.

Page | 25

Stropitul de Paste- obicei imprumutat si de romanii ortodoxi din zona. Adoua zi de Paste baietii, tinerii, barbatii satului pornesc prin sat la fete si femei si le stropesc urandu-le sa ramana proaspete si tinere ca primavara. In schimbul

urarilor sunt cinstiti - copiii cu oua rosii si dulciuri, iar barbatii cu bautura si prajituri. Hoghizul zilelor noastre: Comuna Hoghiz are are un numar de 5008 locuitori. Pe etnii populatia are urmatoarea structura: 45% romani, 35 % maghiari si 25 % rromi. Situatia economica a locuitorilor este legata de agricultura si Societatea Lafarge-Romcim, producator de lianti.

Scoala general Hoghiz are mai multe localuri. Localul A a fost construit n perioada 1974-1975 si a fost dat n folosinta n martie 1975 cand ncepe functionarea la Hoghiz a clselor V-VIII, sectia romana. n anul 1978-1979 apare la Hoghiz a doua gradinita cu program de cresa si camin.
Page | 26

Predarea n limba maghiara continua cu un singur rand de clase permanent dar cu predare simultana la clasele I-IV din 1990.

Resurse turistice si naturale: Valea Bogatii este o rezervatie geologica in Muntii Persani (intre Hoghiz si Maierus ). Formata in special din fagete adaposteste o fauna bogata, fiind insa si teren de vanatoare cu regim de rezervatie cu un fond cinegetic impresionant, cabane de vanatoare si izvoare naturale.

Page | 27

Cheile Dopca se afla in extravilanul satului Dopca, avand o lungime de 10 km. Reprezinta o rezervatie geologica, geomorfologica, peisagistica si forestiera. Paduri imense sunt strabatute de Valea Runcului, Valea Iadului, care se reunesc in Valea Mare, vale pe care exista Lacul de acumulare de apa potabila. Acest lac asigura apa potabila pentru orasul Rupea, comuna Homorod, satele Dopca si Bogata. Cariera de tuf vulcanic, Cotul Turzunului si Parcul Hol-ghiz sunt si ele mandria hoghizenilor.

HOMOROD:
Comuna Homorod este formata administrativ din trei localitati si anume: - Homorod cu prima atestare documentara in arhivele nationale anul 1250 - Mercheasa cu prima atestare documentara anul 1448 - Jimbor cu prima atestare documentara anul 1432

Page | 28

Comuna este situata in partea centrala a Romaniei, in sud-estul podisului Transilvaniei in asa numita "Depresiunea Homoroadelor" la o distanta de 4 Km. de vechiul oras Rupea. Suprafata comunei este de 11.958 ha. din care o suprafata de 365 ha. in intravilanul celor trei localitati iar diferenta in extravilanul localitatilor, constituita din terenuri agricole in suprafata de 7410 ha. si 4183 ha. din terenuri cu vegetatie forestiera si cursuri de ape. Terenurile cu vegetatie forestiera sunt actualmente proprietatea privata a comunei si se compun cu preponderenta din masa lemnoasa de stejar si fag. Temperatura medie anuala a zonei comunei este de 8 grade Celsius.

Prin comuna Homorod curg paraurile Homorodul Mare de la E-V, si Homorodul Mic de la E-S. Fauna cinegetica din padurile comunei este formata dintr-o diversitate de animale ca urs, cerb carpatin, mistret, lupi, vulpi etc.

Populatia comunei este formata din romani, maghiari, germani, rromi si alte nationalitati. Puternica biserica-cetate de la Homorod a fost construita in a doua jumatate a seolului al.XIII-lea si fortificata in anul 1500, inzestrata cu o bolta de stil gotic si un puternic turn cu o galerie de aparare, find de un mare interes turistic. In anul 1623 cetatea bisericeasca a fost incendiata iar in anul 1626 s-a reconstruit. In anul 1658 cetatea rezista unui asediu al tatarilor din Crimeea.

Page | 29

In anii 1802, 1810, 1880, si 1956 au fost efectuate lucrari de restaurare. Mobilierul acestei biserici cum sunt: altarul, orga, amvonul, sfesnici si stranele sunt executate in stil baroc si dateaza in special din anul 1793. Intreaga constructie a acestei cetati bisericesti este declarata monument istoric. In localitatea Mercheasa situata la o distanta de 5 km. de centrul comunei Homorod exista de asemenea o cetate-biserica construita in secolul XV-lea iar in localitatea Jimbor o cetate de aparare construita in secolul al XIV-lea. Localitatea Homorod este situata intr-o zona pitoreasca la 35 Km. de municipiul Sighisoara si 65 km. de municipiul Brasov, unde se poate ajunge pe drumul national DN 13 Brasov-Tg.Mures.

In aceasta zona la o distanta de 1 Km. de centrul comunei exista o statiune balneo-climaterica de interes local la o altitudine de 460 m. care in momentul de fata nu se gaseste in functiune, este intr-un stadiu avansat de deteriorare necesitind investitii pentru redarea acesteia in functiune. Aceasta a functionat pana in anul 1975. Apa minerala si namolul din vulcanii noroiosi cu un mare continut de sulf, au fost folosite cu mari succese in tratamentul unor afectiuni reomatismale, afectiuni dermatologice, afectiuni endocrine, nevroze astenicea, afectiuni biliare si hepatice afectiuni digetive. Calitatile curative ale apei si namolului sulforos sunt recunoscute atat in tara cat si peste hotare, fiind atestate de specialisti inca din perioada interbelica. In jurul fostei statiuni exista o superba zona turistica care este cuprinsa in planul General de urbanism cu un plan urbanistic de zona pentru construirea de case de vacanta. Toate cele trei localitati dispun de toate utilitatile necesare (electricitate, apa potabila, gaze naturale si televiziune prin cablu). La nivel de comuna exista o scoala generala, 3 scoli primare, 3 gradinite de copii, un dispensar uman si un dispensar veterinar.

Page | 30

JIBERT POZITIA GEOGRAFICA Localitatea Jibert se afla situata la intretaierea coordonatelor geografice de 46 grade latitudine nordica cu meridianul de 25 grade longitudine estica,aproape in mijlocul tarii.Comuna Jibert are in subordine cinci sateGranari,Valeni ,Lovnic si Dacia. In raport, cu marile unitati de relief localitatea este situata in partea centralestica a tarii in sud-estul podisului Transilvaniei,la interferenta partii sud estice a colinelor Tarnavelor cu depresiunea Homoroadelor si cu partea nordica a masivului Persani. Este necunoscut anul intemeierii satului,insa dupa o cronica mai veche se crede, ca s-ar fi intemeiat intre anii 1151-1161. In aceasta perioada au fost colonizati sasii de catre regele maghiar Geza II cu scop de aparare si prelucrarea pamantului-E.Wagner-Geschischte der Siebenburgen Sachsen 15. Exista documente care atesta ca in jurul anului 1289 satele ale caror hotare erau invecinate cu Jibert Villa Syberg erau Muhy actualmente Granari si Sarustelek astazi Soars(Ukundenbuch I Nr 232 S 165) In anul 1348 se infiinteaza scoala din Jibert fiind una dintre cele mai vechi scoli din regiunea Sapte Scaune (Siebenburgen).
Page | 31

Sate in administratie: Jibert, Dacia, Lovnic, Grinari, Valeni Suprafata: 16612,72 ha; intravilan: 232 ha; extravilan: 16380,72 ha; populatia: 2535; gospodarii: 901; locuinte: 1089; gradinite: 5; scoli: 5.

SCOALA GIMNAZIALA JIBERT Reinvierea traditiilor locului una dintre tintele strategice ale PDI

Page | 32

Activitatile principale : Agricultura, in special cresterea animalelor. Oportunitati, obiective turistice: Biserici evanghelice monumente istorice. Cabana turistica "Trei Stejari".

Facilitati pentru investitii: Materii prime pentru industrializarea laptelui si a carnii, prelucrarea lemnului, dezvoltarea agriculturii. Proiecte de investitii: 2 aductiuni de apa, infiintarea unui centru de zi pentru copii, reabilitarea cailor de acces.

prima atestare documentara dateaza din anul 1624, dar urmele existentei omului in aceste locuri ne duc in urma pana la 1000 dupa Christos, fortificatii dacice.

RACOS: Racos

Comuna Raco cu cele dou localiti componente, Raco i Mateia, este situat n centrul rii, n extremitatea nordic a judeului Braov, la nord-vest de Braov, la o distan de 60 km. n comuna Raco, triesc un numr de 3414 suflete.
Page | 33

Unitile economice existente n Raco i anume carierele de bazalt i calcar, au contribuit la meninerea unui nivel satisfctor al gradului de dezvoltare economic. Majoritatea populaiei se ocup de agricultur. Servicii sociale existente n Raco sunt dispensarul medical, care funcioneaz cu doi medici, un dispensar veterinar cu un medic ncadrat la Primria Raco, precum i o Bibliotec Comunal. n vederea mbuntirii condiiilor de trai, Consiliul Local al comunei Raco i-a propus: Reabilitarea drumului judeean; Introducerea apei potabile n satul Mateia; Modernizarea reelei de ap potabil existent n Raco; Continuarea lucrrilor de reabilitare a Castelului Bethlen din centrul comunei; Reabilitarea dispensarului medical uman Dezvoltarea turismului rural. n vederea ameliorrii condiiilor de trai a rromilor, la iniiativa Consiliului Local al comunei Raco, Primria particip la proiectul Trei pai ctre normalitate. Din punct de vedere geografic, Racoul este situat pe malul drept la Oltului, n zona de contact a munilor Harghita cu Munii Perani n zona n care Oltul i-a tiat cunoscutul defileu de la Raco. Munii Perani, desfurai pe o distan de 60 km., se ncadreaz mai mult de jumtate n judeul Braov. n ciuda nfirii lor modeste (altitudinea maxim de 1104 m. n Vrful Cetii), prezint o surprinztoare masivitate (o culme continu, nentrerupt dect de defileul ngust dintre Augustin i Raco) i o alctuire geologic foarte complex, cu o mare
Page | 34

diversitate de roci, rezultat din interferena a dou zone structurale din Carpaii Orientali: zona cristalino-mezozoic (reprezentat prin isturi epimetamorfice n partea sud-vestic i prin calcare triastice n sud-vest i n defileul de la Raco); complicaii n plus sunt introduse de magnetitele mezozoice i de curgerile noi de lave bazaltice (puse n loc la finele neogenului nceputul cuaternarului, ca atare fiind considerate ca ultimele manifestri

vulcanice de la noi din ar) mpreun cu produsele lor pirocastice (bombe, lapili, cenu, etc.) care afloreaz pe latura vestic a masivului n intervalul Raco Hoghiz Comna de Sus. ntre Augustin i Raco defileul are 5 km lungime. Pe toat aceast distan valea pstreaz un caracter de vale transversal strjuit de nlimile Tipiei Racoului (820 m) pe dreapta, i Tipia Ormeniului (755 m) pe stnga. La Raco s-au pstrat urmele luptei pe care Oltul a fost s-o dea aici mpotriva tulburrilor provocate de erupiile vulcanice de andezit i de bazalt. Turistul care viziteaz locul, admir pdurile ntinse, poieni minunate, stnci abrupte. Pe malul stng al rului, n locul unde se vars prul Cetii n Olt, se poate organiza un sejur cu corturi, acolo fiind i o peter carstic. Pe malul drept se vede stnca abrupt, denumit Durduia. Aici se gsete poarta defileului. Tot inutul este un muzeu geologic. n aceast zon se gsete un monument al naturii, coloanele de bazalt de la Raco. Asemenea coloane n ara noastr se mai gsesc doar n Detunata. Aproape de aceast rezervaie se gsete cariera de scoree vulcanic, amplasat n vechiul crater stins, care merit vizitat. Stra turile de culori diferite ofer un spectacol rar, te simi parc transpus n Vestul Slbatic, ateptnd apariia cowboy-ilor i indienilor.

Page | 35

Turistul ndrgostit de natur, gsete locuri de agrement i pe Valea Prului Srat: pduri ntinse, puni i pajiti cu flori rare atrag excursionitii n timpul verii, iar iarna diversitatea animalelor slbatice (porc mistre, cprioar, vulpe, urs) i atrag pe vntori. n zona extravilan a comunei, n partea de nord exist un izvor cu ap srat, folosit de localnici pentru scopuri casnice (srarea produselor din carne de porc, saramuri, etc.). Un alt punct de atracie l constituie Cetatea Bethlen, care se gsete n centrul aezrii. Cetatea a fost construit n anul 1624 de Sksd Gyrgy din materialul mnstirii care se afla pe acest loc. Sksd Gyrgy a fost consilierul principelui Transilvaniei, cpitanul armatei de cmpie. n anul 1660 proprietarul castelului, stpnul inutului este Budai Peter. El are legturi politice i personale cu voievozii romni. Soia domnitorului Grigore Ghica, Domnia Maria se refugiaz n acest castel pentru o perioad mai lung. Aici se nate i fiul ei, Matei, n 1664, iar n 1665 prin bunvoina principelui Transilvaniei, pleac la Sighioara. Cetatea se ntinde pe o suprafa de 3200 m2 i este alctuit din patru laturi, ce nchid o incint de form ptrat, strjuit n cele patru coluri de cte un turn circular. Pe poarta de intrare se nal un turn seme. Turnul a fost nlat de contele Bethlen Samuel, motenitorul castelului i al domeniului. Pe turn se gsete emblema familiei Bethlen cu arpele i cu inscripia Comes Samuel Bethlen Comes Coma 1700. Castelul i domeniul rmne n stpnirea familiei Bethlen aproape 200 de ani. n sec. Al XIX-lea cetatea i domeniul este cumprat de groful Teleki Samuel, de la care n 1903 este cumprat de composesoratul local.

UNGRA
Comuna Ungra este situata in partea de nord a judetului Brasov , la numai 9 km distanta fata de orasul Rupea si cca. 62 km distanta de Brasov. Suprafata teritoriului administrativ a comunei Ungra este de 6738 ha, din care 4879 ha teren agricol si 1515 ha paduri ; populatia avand un nr. de 2056 locuitori.
Page | 36

Ungra este asezata pe malul drept al raului Olt , nu departe de confluenta acestuia cu paraiele Homorod si Valea Daisoarei, la 3 km de drumul national nr.13, Brasov-Sighisoara.Este format din 2 sate : satul Ungra si satul Daisoara. Clima comunei este temperat continentala, avand o temperatura medie anuala de 10`C. Verile sunt calduroase ,cu precipitatii mai mari in a doua jumatate a lunii iunie si iernile sunt abundente in zapada . Relieful: aprox. 90 % din suprafata teritoriului este plasat in extremitatea sud-estica a podisului Tarnavelor, ocupand o mare parte din podisul Ticusului. Restul teriroriului este situat in lunca din dreapta raului Olt. Terenurile din zona de podis au un relief accidentat ,cu versanti de orientari si pante foarte diferite. Altitudinea variaza intre 445km in lunca Oltului si 650m pe culmile cele mai inalte ale podisului. Terenurile de ses situate in lunca Oltului sunt folosite , in marea lor majoritate , ca teren arabil. Fauna este foarte variata gratie multitudinii biotipurilor intalnite atat in Valea Oltului cat si in padurile existente.Cele mai reprezentative sunt mamiferele, cum ar fi: cerbul , ursul , caprioara, mistretul, rasul etc.Ca pasari se remarca berzele albe , mai rar cele negre , vanturei, bereti, potarnichi , acvile, etc. Paduri de gorun , stejar , fag , paducel, porumbele , mure , fragi si diferite soiuri de ciuperci comestibile. Resurse melifere: salcie , tei , salcam , paltin , catina , corn , maces , paducel, soc , flori de fanate si pajiste. In comuna Ungra exista o biserica ortodoxa veche datind dupa anul 1800, o cetate bisericeasca evanghelica, si 2 monumente a eroilor din primul razboi mondial in satul Ungra si Daisoara. Dintotdeauna, biserica ortodoxa a fost cea care i-a unit pe oameni in jurul ei.
Page | 37

Monumentul eroilor ridicat de catre grupul scolar in amintirea eroilor cazuti din primul razboi mondial 1916-1918 Daisoara este situata la 10 km sud-vest de fosta cetate a Cohalmului (orasul Rupea ) , intr-o depresiune deluroasa. Situat in dreapta Oltului , teritoriul satului Daisoara este plasat la extremitatea sud-estica a podisului Tarnavelor , ocupand o parte din podisul Ticusului. Relieful este alcatuit din versanti si pante foarte diferite , altitudinea variind intre 540-650 m. Padurile sunt in general , de stejari. Asezarea se intinde pe firul apei Valea Daisorii sau Valea Lunga .Acest parau care isi aduna apele pe hotarele comunei , dupa ce o strabate in lungime ,circa 5 km de drum se varsa in Olt , nu departe de ruinele fostului castru roman de la Hoghiz. Conditiile naturale ale acestor meleaguri au favorizat injghebarea unor asezari omenesti durabile, din cele mai vechi timpuri. Urmele trecutului indepartat descoperite in acest colt de tara dovedesc existenta asezarilor omenesti pe aceste locuri inca din oranduirea sclavagista daco-romana. Imperiul roman a netezit cu aproximativ 2000 ani in urma , primul drum pe Valea Bogatii. Actul prin care apare prima data denumirea de Ungra este cel in care voievodul Peter arata ca in Ungra curge raul Olt. Din cele mai vechi insemnari care s-au pastrat reiese ca in anul 1640 comuna Ungra avea 89 de case. Ocupatia principala a locuitorilor romani, mai putin la numar de cat sasii , era pastoritul. Denumirea comunei Daisoara este posibil sa provina de la termenul slav care sugereaza valea, ascunzis ,dar legendele locale , transmise din generatie in generatie povestesc despre un haiduc pe nume Daianu, care ar fi luptat prin
Page | 38

partile locului impotriva celor care ar fi saraci. Batranii mai povestesc si alte legende despre aceste locuri, incarcate in farmecul traditiilor romanesti ramase aproape neatinse de trecerea timpului. 5. ACTIVITATI ESTIMATE A SE DERULA IN SCOPUL ATINGERII OBIECTIVELOR PROPUSE: Managementul resureslor umane: concurs pentru ocuparea posturilor in consortiu; Activitati sportive intre elevii scolilor din Consortiu, concursuri si antrenamente sportive; Concursuri scolare pe specialitati, Concursuri pe teme gen:Cel mai buni dansator, Cel mai bun sportiv, etc, Demonstratii sportive cu ocazia unor evenimente locale; -activitati culturale ocazionate de sarbatori traditionale: ZIUA EROILOR, ZIUA LIBERTATII, SARBATOAREA SASEASCA DE SFANTUL PETRU SI PAVEL,BALUL STRUGURILOR-HOGHIZ, FARSCHING-ZOANA CU POPULATIE GERMANA, STROPITUL DE PASTE, SARBATORILE CRACIUNULUI; -concurs pictura; -concursuri de specialitate intre elevii diferitelor scoli: Cel mai bun matematician, Pe urme de istorie, Colaje si icoane pe sticla, CupaSamuraiul, Hoghiz. 6.OBIECTIVE CE SE VOR ATINSE: -mobilitatea si rezolvarea problemei resurselor umane in cadrul consortiului; -strangerea legaturilor intre scoli si crearea unui cadru concurential care sa aiba drept scop cresterea calitatii procesului instructiv-educativ; -crearea unei noi imagini a scolii, mai atractive si ca o componenta a comunitatii, in cadrul careia se creaza caractere; -valorificarea traditiilor locale si crearea ideii de apartenenta la zona geografica a consortiului; -valorifcarea izvoarelor folclorice si traditionale locale si crearea unui spirit de competitie in ce priveste respectarea si practicarea obiceiurilor locale.

Page | 39

S-ar putea să vă placă și