Sunteți pe pagina 1din 33

Romania apicolil

R8vlaHs lunar4 de lnfonnaretehlc8 $ @llnjifl&i, I soMmlS de exprientg 9 opinll edltatii de 1 h c k # i a Gresc&torilor de Albine din Romffnia

cox.Eexvr.
In#. -l E

DE REDAWU

PET=

TARTA (redactor get), XIAIKAI BACANU. SORIZI

BODOLSA (redactor de rub-), bg. AUIPEL . M Ing. EUGSN MAR=. VI(PMB NEAOU. biol. MIBAELA SERBAN. lug. T R W VOLCINSOHL.

Anul LXXV
t

Nr. 2

februarie 1991

REDAWlA $I ADB5INISTRATIA COMITIETUL EXECUTIV AL


ASOCIATIEI CRESCATQRILOR DE ALBJNE DIN ROMANIA. Sir. IuIl~lsFucik nr. 17, BUCUregti, sect. a Cod. 702SI 0 Tel. 11.47.88 Cont vlr. 4596014 B.A. S. A . SueursUa municlptulW

CUPRINS
Eugen SASU : ReInttlAlrea apiculkriler

Bucure(t1.

* -Yfi

.
P ;

- deevoltarea acceierati a h i l i i l o r da albime

Witolao WTICM)LAUX : Stinrvlrrea de ptiWrar5

Ccailia POPESCU : Posibilitgti de suplimentars a numBnului reprodudterilor maseuli in lucrilrile de creqtere a matailor

* RaauneqtinH lnrdntafil~r apiculturii rcm&n.negti


Vasile BOBESCU : Incursiune In ~storirul stu-

pHritulut bihingtean Constantln MIU : ReginH


sau

Ralan VOLCINSCM : MaLFB ssu r@n&hra

' - +p\-y, - .,c

matcii

Traian VOLGINSCHI : 95 de ant de I s nagtorea lui Constantin L Hristea Emilia gi Marin POI?ESCU-DICULESCU : Popasuri la votrele istoriei rom&ne+ti Doaumentar apical ' * APIEXPO '92 Almandru WICOLAIDE : Curier jaridlc * * Din aotivitatea APIMONDIEI

* *

* Din viata

albiaelo@-f.+
1

,'.
-'a

Pentru gospodine

E o per

t a 2 : Vine, vine prirnlvara.. (feto : Constantin DINA)

Actualitatea clasicilor literaturii apicole VlaN albinei se imbind cu a flow. Primdvara, cQnd se ivesc cele dintti flori, albina gprOape singera insectb~ care cutreierd cPmpiile $i p4durile, fiindcd ea nu iernea21% in amortire, ca celelalte imecte 81 iese odatd cu cele dintii raze incdlzitoare. Pe lkngd folosul biinesc, ce-1 tragem de pe miere gi de pe ceard, albinele mai aduc foloase mari semiindturilor g i pomilor. tm?nejuruZ unei stupine, eimpiile g i livezile de pomi, cutreierate de albine, dau totdeauna mai mult St mei bun. U n francez Znvdtat a scris o carte, Zn care ne db mvlte pildo despre foloasele ce le trag pomii $i m e l e sem&R(ituri de la albine. El ne spune cd in tineretea sa, tatiS1 sciu avea o stupid ~i totdeauna pomii cddeau de poame. Dupd o lipsd de 40 de ani de acasd, cind s-a intors sd vadd locul pdrintesc, n-a m gasit stupins, dar nici i -ti nu mai fdceau roadele cum le gtia el. f n livezile vecinilor, pe unde umblasl mi Qnainte albinele, a viizut acelagi lucrn : poame putine ~i pvoaste.
M n V O ~ U ~ U L.,CALdUZA STUPARULUI" de N. Nicolaescu $1 G.
Slotnoscu, Bucure$tb
1948.

e ~ p o ~ 4 t: a Autor : arh. Florin WEFURRAC

Din presa centrals

RE~NT~LNIREA APICULTORILOR
Eugen SASU De 17 ani apicultorii nu s-au mai intrunit, la nivel national, pentru a-$i hotari dezvoltarea viitoare. 0 ficea altcineva pentru ei. Acum au din nou prilejul s i se intilneascs. Reprezentantii celor 41 de filiale se intrunesc azi in Capital&. Domnule Euwn MBrza, stnteti secretarul general a1 Asociatid Cresdtorilor de Albine din Rominia Care este scopul acestui Congres ? - Un raport de activitate pe ultimii 16 ani, aprobarea noului statut $i alegerea noilor organe de conducere. este acum situatia apiculturii ? - Exist& 1 4 1 8 mii familii de albine, din care 1200 mii apartin gospod&-iilor populatiei. Din cei 95 mii apicultori, 84 mii sint membrli ai asociatiei noastre. Sintern, deci, forts. Am vrea sg devenim $i mai puternici. Speriim ca prin m5surile care se vor lua la Congres sB reu$im. Cit& miere schizitionati de la apicultori ? In eel mai bun an.am ajuns la peste
gooO

o parte din beneficii le vom acorda producitorilor, in functie.de cantitatea de produse pe care ne-au livrat-o. Am infiintat o intreprindere de comert exterior prin care vom comercializa direct produsele noastre, nu prin intermediari. Ce spergm s5 realiz5m astfel ? fn primul rind, s i ne procurgrn valut5 pentru retehnologizarea combinatului, pentru cumpgrarea de substante necesare producerii medicamentelor. Ne gindirn ins& ca o parte din aceste fon: duri s?i revin5 direct cresc5torilor t-4 albine,

- Care

Cit d e rentabilg este activitstea api'IZL ?

Seceta $i-a spus cuvintul.


Ce oferg psociatia

trecuty

dear

815

rnembrilor 7 - Asigurhm baza material5 necesar5 pentru practicarea albinsritului. Livrgm, deci, contra cost, stupi, unelte $i utilaje, biostimulatori, faguri artificiali, medicsmente. Le asiguriim conditii pentru deplasarea stupilor in pastoral, repartizgm stupin& in masivele melifere. Prin interventia asociatiei s-a obtinut scutirea de impozite a veniturilor realizate din apicultur% gratuitatea combaterii epizotiilor, instruirea apicultorilor. $4 ~5 nu u i ~ m preluSm , toate produwle pe care ni le ofera cresciitorii. apiculturii ? - Avem ginduri mari. In conditiile pietei libere trebuie s5 intervenim $i noi, oferind preturi mai mari. Si nu numai atit. De pildh, un produchtor ne livreaz5 o anumit5 cantitate de miere sau alte produse care se Drelucreaz5 in cadrul Combinatului d e care dispunem. La sfirqitul anului,

- Anul trecut, unul din cei mai slab1 de cind existim, am realizat beneficii de peste 30 milioane de lei. Dar problema nu trebuie privit5 strict din punct de vedere a1 beneficiului nostru. Far5 albioe nu $tiu cum am exista. Agricultura modern5 depinde tn foatre mare miisuri de albina inelifers. Fiirs polenizare-fecundare nici o plant3 nu dB seminte, fructe, nu se inrnulteqte ca mas5 vegetativ5. La muIte cul-, turi polenizarea este f i c u t i de insecte, dintre care 85-90 la s u t i sint reprezentate de albinele crescute de apicultori. Altfel spus, albina este aliatul cel mai statornic a1 agriculturii. Subliniez c ? ~ valoarea produselor agro-alimentare obfinute cu ajutorul albinelor 'este de zeci d e miliarde de Jei, depg~indde 30 de ori valoarea produselor directe ale acestora. $i s i nu uiGm rolul ecologic a1 albinelor. Prin polenizare albinele au un rol cheie in perpetuarea $i supraviemirea a sute de mii de specii de p l a n k Dac& vrem sit menfinem echilibrul ecologic, atunci trebuie s5 mentinem $i apicultQra.
SL sperilm cil acum ve(i avea cfmp Z Uber de afirmare... fel, tinind seama de recunoa$terea noastr5 pe plan international. Prima asociatie apico15 a ap5rut la noi 18,3, la BuziaS. 1 1951, s-a infiintat actuala asociatie, prin , reorganizar, fostei Societ5ti Centrale de Apicultur5, desfiintata in 1948, 1958 asociatia a devenit membrg a Federatiei In-

- Care va ti viitorul

- Credem ~i noi. Nici nu s-ar putea altrn

(continuare in pug. 5 )

Pe agenda prloritd,t//or'f/ecdre/ stupine

Stimlrlarea de primilvara - denroltarea accelerata a familiilor de albine


hg. N ~ C O NICOLAIDE ~M

. :
I

Hrgnirea familiilor de albine este operatiunea grin care apicultorul pune la dispozitia acestora in duerite scopuri anumite cantitgti de hrang. I n cadrul hranirilor ce se exccutit la familia de albine, acestea pot fi d e : dous feluri : - hfiniri cu substante nutritive (hidrocarbonate, substante proteice, vita: mine, sgruri minerale, microelemente etc.) ; - hriiniri medicarnentoase in cazul in care En hrana administrat& se : adaugs anumite medicamente in scopul prewenirii sau combaterii unor boli spe: cifice ale acestora. I n ceea ce privegte hrgnirile stimulente acestea sint d e asemenea de 4 :feluri gi anume : hrgniri stimulente de primgvarg ; hrgniri pentru substituirea :golurilor d e cules ; hrHniri stimulente de toamnil gi hrgniri de salvare din timpul :iernii. b rindurile de mai jos ne vom ocupa de prima categorie d e hrsniri stimulente g i anume de cele de primSivar5 ce fie executa In vederea dezvoltgrii accef lerate a familiilor de albine.

.
I

: : :
I

: : : : :
I
I I

:
I

I
I

PrimiZvma, & perioada de preg5tire pentru d e s c h d se urn&-egte dezvoltairea rapid5 a farniliilor prin intansificama crgterii de puiet, Mrsa stimulemt5 a albinelor are o important5 deosebit5. Este cunoscut c5 fin sezonul de prdm5vm5 o f,amiMe de albine consum5 circa 10-12 kg rezerve de hran5 pe cam r j i le & g u r B d n rezervele r5j maw de la i e m a e , cit $i d n culesui rile de nectar $i polen pe care J reae h a z 5 in aceastfi perioad5. Exkstenp unui cules zilnic de 200-500 g ~de nectar $i polen intensificg cre$terea de puiet ~i stirnuleaz5 dezvoltarea familiilor de a l b e . Zilele nefavoralvile din a w a perioad5 ?mpi&c5 Ens5 z b m l albinelor $i ca u n n m in familie intensiitatea oreqterii puietudui se reduce deoarece tndeletnickea este continuat5 numai pe s e a m rezervelor de hran5 din stupi.

Cu scopul de a suplini oulesunlle de intretinere din natur5, 5 vederea n >intensific&ii care$terii de puiet, se pracbic5 h r h k e a periodic5 ,a farniliilm de albine, cu miere, sirop ~de zah k , polen gi inlwuitori de polen, hrBmire ce p a r t 5 denumirea de h r h i r e stimulent5. Cu rocazia k h i r i l o r stimulente kebuie avut in vedwe c5 rezultate optime se obtin numai in cam l in a r e i cuibul farniliilor de aln biae ex is^ sezerve suficiente de mime f faguri $i pSistur5, f k 5 de n care albinele nu intensifics hr5nirea m5tcii $i implicit nu se produce nici o j.n&sifioare a ouatului acesteia. P e n h k W e a stirnulent2 a albinelm se folosesc numeroase p r m d e e care se pmctic5 difaentiat, in functie de num5rul familiilor de albine din stupin5, puterea acestora la igirea din iarn5 $i data inceperii culesului pninoipal dim z m a respectivii, astfel :

- unul din procedeele folosite const5 in desc2p5cirea periodic2 (la fiecwe 3-4 zile) a unei suprafete de 1-2 dm2 cu miere din fagurii cu rez m e de hran5 existenti in famillie. Se d ~ 5 p 5 q t en padmu1 rind rmiei rea din fagurii cu puiet cu scopul lde a extinde clrgterea puietului in fa~LWG mijlocul cuibului. fn contidim nuare se desc5p5cesc faguri cu miere din marginea cuibului $i se a.yaz5 al5tuni de ultirnul fagure cu p i & . Albinele scot rnierea din faguri $i o depozjiteaz5 in cuib Sn jurul puietului, iar in fagulrii r 5 m q i goi m5tcile depun ou5. Luciraawa se continu5 m o dic pin5 la desc5p5cirea tuhrcrr fagurilor cu miere ; hr5nirea stirnulent2 a familiilor de albine cu sirop de zah5r alcstuit dintr-o parte z a h b ~i o parte ap5, administrat in mlulele Zagurilor sau in hrhitoare, la interval de 4-7 zile, se practicg i majoritatea stupinelor n h tara noastr5 ; - cu r e m l h t e mul$urmiitoare h hr5nirea stirnulent5 a f d i i l o r de albine se folosevte $i zah2rul tos cu cristale fine care se administreazg in hrhitoare q e m t e deasupra fa$urtilor de mib. Allimle solubilizeaz5 zah5rul qi i1 t D a n s f m 5 in sirop pe cam-1 consym5 sanx depoziteaz5 tn faguni. h acest caz este aecesar ca albinele s5 aibe awes la ap5. Unele daimilii de albine consum5 zah5rul ca atare, T n timp ce altele fl car5 afar5 din stup. Pentnu a c o n t r a w a aceast5 sihatie, se recomand5 ca la suprafab za!h%.ru1ui din h r h i t o r s5 se ltoame un sm l t at subtire de miere. H r k i r e a familiilor ,de a l l b e cu z a h k tos prezint5 avantajul c5 nu proved fuirti$ag fn stupin5 $i wute$te pe apicultor de un volum unare de munc5 necesn-5 p E parfii gi adn-iinktrhii siropuld, a v h d ins5 un e f e t de stirnulare mai slab b cornparatie cu .siropul de zah5r. Prezenta unui cit de mic cules de m h- din rllatuz-3 rm5reste cu mult . -efwtul hr5nirilor stimulitive. fn lipsa

acestuia se impune administrama de polen sau En lips5, de inlocu~itoxide polen, ca w e de proteine necesare s cre$terii puietului. fn acest scop se practic5 hdnirea familiilor de albine cu polen conservat din sezonul precedent cules de albine sau obtinut manual p r h recoltarea $i scuturarea in timpul hflarinii a p d c d e l o r de p u u n b . Administirarsa polenulrui se face in perioadele lipsite de oules de polen $i rnurnai dup5 efectuarea zborului de mHtire de c5tre famdliile de albine. Procentul d e p r o m e din hran5, la inceputd sezonului se recornand2 s5 fie rnai redus de 5-10/0, cresdnd ultenim la 15% din total. l3r5nirea cu polen se efectueaz5 atita k p cft aibinele nu Idispun de lun cu~les a W de polen. n Administrxea se face Sn poQii de 150-200 g sub form5 de turtite obtinute din amestecul polenului cu miere $iezah5r pudr5. In stup turtitele se a p z 5 deasupra fagurilor cu m e t idin mrijlocul d b u l u i , fiind i n velite En tifon sau folie de m a t e d l plastic. Poknul de porumb se a d d nistreaz5 farniliilor En d e l e c5lduroase $i in am liber, expunindill-1 in t g v i ~ tn locuri 'insorite $i lipsite de , vint f5r5 a f i arneskcat cu m..eIT, de uncle albiinele 51 culeg $i-1 ^ ~ g a ~ i ne&i ^ fagwii d n stup. m i fn cazul lipsei de polen natural, substan@le proteice necesare q t d i . puietdui pot f i suplinite p r h h r f i r e peridic5 a albinelor m zah5r $i inlocuitoni de polen cum sfnt : drojdiia de b r e inactiva5, f5ina de soia degresat5, laptele praf degresat etc. fantrucit pin5 in prezent nu a u fost determhati klocuibrii d e polen m e s5 s u p h e c j . in totalitate polenu1 cules de albine de pe floai, se mm d 5 ca hlocuitorii de palen &se i adminisbrae familiilor de albine 3 n arnestec cu polen n a h r a l recoltat de albine. w m d seama de aceasta, 'in
(continuare In pug.
5)

Cercetarea ~tiinjific5 slujba productiei in

Posibilitifi de suplimentare a numarului reproducitorilor masculi in lucririle de crestere a matcilor


cerceator gtiintific Colectivul de genetic%gi ameliorarea albinelor
I.C.P.A.

ing. Cecilia POPESCU

S e cunoa~tefaptul c2, in mod normal, trintorii dispar inainte de incheierea sezonului de crevtere a mltcilor, gi atunci, pentru saturarea pepinierelor cu trintori, se impune prelungirea cre~teriitrintorilor prin diverse metode. Pentru realizarea densitgtii optime de trintori pentru matca ce se imperecheaz5 (10-15 trintorilmatca), in pepinier5 este necesar5 creqterea dirijath, uniform5 a trintorilor pe toat5 durata sezonului. Ca m5sur5 general& pentru prelungirea perioadei de crevtere a trintorilor, se impune in primul rind pregstirea $i piiitrarea in stare bun& a coloniilor producgtoare de trintori. Ca metod5 sigur& de cre$tere a trintorilor pin5 toamna tirziu, se recornand5 $i folosirea coloniilor bezmetice (cu albine ou5toare) $i a coloniilor cu m5tci trintorib. In cazul folosirii coloniilor de albine cu mBtci trintorite, trebuie efectuate unele lumenite s5 asigure ponta acestora. Astfel, m5tcile tinere nefecundate trebuie s5 fie stimulate pentru a depune ou5 de trintori. Ca metode de stirnulare, se recomandg : mstcile tinere virgine se anesteziaz5 la 5-6 zile dup5 eclozionare timp de 15-20 minute cu C02, operatie care se repeta la 2-3 zile, ca dup5 12-14 zile de la tratament sh inceap5 depunerea pontei ; expunerea matcilor in mediu saturat cu vapori de azot de amoniu 5-6 secunde, induce anestezia acestora pentru 20 minute, tratamentul avind un puternic efect stimulent asupra ovulatiei. Metoda a fost practicat5 la I.C.P.A. in cadrul experientelor, declanqarea pontei producindu-se cu 4 zile mai devreme decit la mgtcile tratate cu' COz. Se recornand5 ca matcile supuse tratamentului s5 fie introduse $i tinute fntr-un nucleu puternic, folosit pentru producerea trintorilor. 'i'rintorii proveniti din colonii bezmetice $i din colonii cu matc5 trintorith, pot f i folositi tot atit de bine ca ~i cei din colonii cu matc5 imperecheat5. Din experien-

tele efectuate de noi cu a c e ~ t i trintori, s-a constatat c5 nu exist& diferente semnificative din punct de vedere calitativ (cantitate de material seminal $1 num5r spermatozoizi) fat5 de trintorii din colonia cu mat& imperecheatii. Cercetarile efectuate in acest sens, au urm5rit 6 indicatori : 1 - greutate corporal5 ; 2 - greutatea $i dimensiunile testiculelor ; 3 - greutatea gi dimensiunile glandelor mucoase ; 4 - greutatea $i dimehsiunile veziculelor seminale ; 5 - cantitatea de material seminal recoltat ;. 6 - num5rul de spermatozoizi/mmc Primii patru indicatori, au fost urmhria pe trintori in virst2 de 1, 7, 14 zile iar ultimii doi indicatori, au fost urm5riti numai la virsta de 14 zile, cind sint ajun$i la maturitate. Calculele au scos in evident2 faptul cg apar unele diferente intre. trintorii preveniti din colonie cu matc5 imperecheat5 $i cei din colonie bezmeticg in cazul primilor patru indicatori. Astfel, s-a inregistrat o greutate corporal5 in medie de 206 mg la trintorii proveniti din colonie cu matc3 imperecheatg, comparativ cu 138 mg (medie) cit au trintorii din colonie bezmetic5. De remarcat faptul ci5 diferenta in ceea ce priveqte greutatea corporala, nu are nici o influent5 asupra capacitatii de reproduchtor a trintorilor obtinuti prin cele trei metode. Astfel, trintorii obtinuti din ~ 0 1 0 nie bezmetic5 .$i cei din colonie cu matcg trintorita pot f i folositi tot atit de bine ca $i cei care provin din colonie cu mat& imperecheat5. In ceea ce vriveste cantitatea de material seminal recoltat la cele trei categorii de trintori. calculele reliefeaz5 diferente mici (nese'mnificative pentru nivelul de probabilitate cie 0,5). Cantitatea de material seminal recoltat in medie, a fost in

medie de 0,75 mmc la trintorii proveniti din colonie cu matcit fmperecheats ; 0,71 mmc la cei proveniti din colonie cu matc5 trintorit5 $i de 0,62 mmc la cei proveniti din colonie bezmetica. Num5rul mediu de spermatozoizi/mmc este de 6960 mii la prima categorie de trintori ; 6603 mii la trintorii din colonie cu matc5 trintoritl $i 6453 mii la trintorii din colonie bezmetic5 (experientele au fost executate in 2 ani consecutivi). Psstrarea in permanent5 in stare activ5 a coloniilor producgtoare de trintori, se realizeazl prin introducerea periodic5 la 7 zile a 1-2 rame cu puiet c5p5cit de albin5 1ucrBtoare la eclozionare. Fagurii ins5mintati cu puiet de trintor, se introduc in colonii doici, inlocuindu-se cu alti faguri buni de ouat. Transferul se face totdeauna in ziua a 4-a de la depunerea ou5lor, pentru a se evita eliminarea acestora de c5tre albinele coloniei doici, etiindu-se faptul c5 in stadiul de larv5 procentul de eliminare este mult mai mic. FoIosirea trintorilor din colonii cu matcs trintoriti $i din colonii bezmetice, prezinta urmzitoarele avantaje :

- asigurarea unui num5r mare de mittci imperecheate, element deosebit de important in pepinierele de crevtere a matcilor ; - saturarea zonei cu trintori de origine cunoscutii $i eliminarea posibilitgtii aparitiei m5tcilor insuficient fmperecheate, urmare a deficitului de trintori ; - asigurarea presiunii de selectie $i pe linie patern& i n procent ridicat prin creeterea dirijat5 a trintorilor de origine cunoscut5, deci, familii supuse activitgtii de extrasezon ; - coloniile orfane mentin trintorii pin5 toamna tirziu, ceea ce d5 posibilitatea continulrii ins5minf5rii instrumentale $i in extrasezon ; - acoperirea golului obiectiv de trintori din colonie normal5 de catre trintori din colonie cu mat& trintoritl $i colonie bezmetics. Trebuie tinut cont totu$i de faptul c5 dac5 pentru imperecherea unei m5tci cu trintori din colonie normal5 necesarul este de 10 trintori, atunci cind sint utilizati numai trintori din colonie bezmeticg, trebuie luati in calcul 15-20 trintori pentru o mates.

REINTILNIREA APICULTORILOR
(continuore din Bag. I )

ternationale a Asociatiilor de Apiculturl in 1965 rearetatul profesor Veceslav Harnaj a fost aiks pre~ e d i n t e acestei organizatli internationale. a1 Avadar, exist5 o traditie de care trebuie s5 tinem seama. Avem $i o baz5 material5 destul de solids, avem $i conditii naturale foarte bune pentru practicarea albin3ritului. In plus, dispunem de un institut de cercetare $i productie in care se produc material biologic pentru ameliorarea efectivelof de albine (mgtci), medicamente pentru prevenirea $i combaterea bolilor la

- APIMONDIA - iar

albine, produse apiterapice pentru uz uman etc. Toate acestea nu ne dau dreptul s5 neglij5m dezvoltarea apiculturii. Mai ales cfi acum exist2 posibilitatea s5 facem noi, cei de meserie, ceea ce trebuie f5cut. N.R. Acest interviu a apdrut in cotidianu1 ,,Rom&nia liberd", jod 28 februarie a.c., exact $n ziua i n care la Bucuregti se deschidea Congresul National 21 Asociatiei Cresciitorilor de Albine din Romania. fntr-un nunadir viitor vom revend cu o relatare asupra lucrdrilor Congresului.

wm..
STIMULAREA DE

mm....m.....
(continwre d i n pug. 3)

PRIMAVARA

diierikle repte recornandate pentcru iolosirea h l d c t o d o r de polen, eel putin 25-30/0 dim mtitatea tow3 de su~bstain@ pmteice adminisbate 4biinelar sii fie constitmi% din polen natwasl cules de Abirne de la plank polenifere. Cu scopul de a stirnula cre$tmea de puiet $i de a asigzuna familiilcr de a bine o dezvoltare rapids este ~ e c o -

rnandabil3, in sezonul de prhnZivmrii, mplasarea acestora fn l d t 5 t i f n care exist8 culesuri de intretinex de nectar qi polen, aceste culesuri detexrnirIlind d u c e r e a sau chim ekninarea lor stimulenbe. TotodatZi, pnh aceasba se m8rq.t~ productivitatea mmuncii apicuItonilm ~rlriz*mdu;se qi o u?t?drua oheltuielilor tatale pe stupinii.

Cu prilejul Congresului National a1 Asociatiei Cresciltorilor de Abine din Romgnia, desfilgurat la Bucurevti, joi 28 lebruarie ac., a lost demelitil o plac& comemorativil in memoria celui care a fost prof. dr. ing. V. Harnaj. In fata asistentei dl. ing. Eugen Marza a tinut discursnl pe care-] publicilm in continuare diwukd care reia In bun& parte textul unui neerolog $1 in care, algturi de, pcrsonalitatea mrelni dispgrllt, au fost evocate numele a doi apicultori eroi ai i revolutiei din decembrie 1989 ca gi numele altor stupari pIeceti dintre noi in j ultimii 16 ani.

Doamnelor $i domnilor, Dupd revolutie, la primul Congres a1 Asociatiei Crescdtorilor de Albine unul din cei mai strdluciti apicultori ai tdrii - profesorul Harnaj n u mai este lingd noi. Cu toate acestea simtim $i acum prezenta lui, a gindurilor $i strddaniilor pe 'care le-a depus pi& i n ultima clipd a vietii f n slujba apiculturii $i facem toate eforturile pentru ca ideile de progres i n apiculturd care i-au cdlduzit pa$ii sd le transpunem intocmai i n practicd, pdstrind in deplind unitate opera care, ne inconjoard g i de care a fost legatd intreaga sa viatd.

dupd care a studiat la Institutul Politehnic din Bucure~ti,specialitatea hidraulicd, obtinind i n anul 1945 diploma de inginer constructor hidrotehnician cu distincticr ,,cum laude". Cursul ascendent al activitdtii profesionale $i universitare a profesorului Harnaj, mai fntii ca ofiter; apoi asistent, $ef de lucrdri, conferentiar, doctor i n $tiinte tehnice $i profesor titular $ef de catedrd la : Institutul Politehnic Bucure~ti, Institutul de Constructii, Academia Militard Tehnicd, Institutul de Mine $i Institutul de Petrol, Gaze $i Geologie Bucurepti, a culminat cu functia de prorector a1 acestuia din urmd i n perioada-1971-1973. Doamnelor $t domnilor, Multe lucrdri de hidraulicd din far6 In amurgul rece a1 unei triste zile de poartd pecetea personalitdtii profesorului sffr$it de octombrie a anului 1988 intr-o Harnaj acestea fiind realizate 2 conformin tate cu conceptiile originale ce-i apartin. ultimd fulgerare de raze s-a stins din viatd dupd o lungd $i grea suferintd, profesor Laborioasa sa activitate profesionald s-a doctor inginer VECESLAV HARNAJ, proimpletit intotdeaum cu pasiunea nemdrgimotor $1 militant de s e a d a1 apiculturii nit6 pentru apiculturd, ccireia i-a dedicat din tara noastrd, care $laddruit cu aleasd talentul $i Bntreaga sa capacitate de efiabnegatie pi nesftryit devotament intreaga cient organizator. fiintd ptopd$irii apiculturii nationale $i fn sufletul sdu, in toatil fiinfu sa au trdit a f i r d r i i acesteia pe plan mondial. doud personalitdti care nu s-au deosebit Ndscut acum 74 de ani, la Baimaclh in una de alta ci s-au impletit armonios g i Basarabia intr-o familie de preoti, profes-au desdvEr$it reciproc :u r n legatd cu patimd ardent6 de vdata vie a apfculturii, g i sorul Harnaj sub indemnul $i grija tatdlui sdu, phrintele Dimitrie Harnagea, a invdtat alta de cercetdtor $i deschlzdtor de drusd iubeascd gi sd ocroteascd albina. muri Ontr-o qtiintd de mare perspectivd : Pedagog de vocatie, tatdl a $tiut sd inhidrodinamica lichidelor polifazate. Dragostea pentru apliculturd i-a alimensufle fiului sdu interesul, pasiunea $i devotamentul pentru apiculturd, deschizindu-i tat permanent resursele interioare, gratie cdrora s-a afirmat strdlucit ca Ontr-o a orizontul drumului pe care avea sd meargd doua profesie pe care de fapt a iubit-o cel consecvent toatd viata. Din acei ani ai comai mult. Noptile de muncd de la , , R o d pildriei, cEnd visurile iau nagtere $i incep niu apicold", anii de drumetie prin stupisd prindd contur iar curiozitatea fatd de nele tdrii pe care le-a cunoscut ca nimenl natura inconjurdtoare se manifest5 nestinjenit, albina $i-a gddt u n loc esential $i altul, activitatea tenace din cadrul Sociedefinitiv in viata sa. tdtii Centrale de Apiculturd, dinamismul $i pasiunea pe care le-a pus in slujba apiA urmat perioada pregdtirii pcolare, in Carre a frecventat cursurile liceului B. P. culturii nationale au indreptdtit alegerea sa i n anul 1957 ca presedinte a1 Asociafiei Ha$deu din Chi$iluiu far E continuare n Scoala de ofitert de geniu Bucure~ti, C~escdtorilor de Albine, funcfie pe care a

indeplinit-o cu deosebitd cinste g i onoare timp de 25 de ani. Sub conducerea sa, aldturi de u n valoros colectiv de specialigti $i practicieni, Asociafia Crescdtorilor de Albine s-a dezvoltat devenind o complexd organtzatte obgteascd, cu u n patrimoniu proprb, dispunind de puternice resurse materiale gt umane. Promovatd ca idee directoare in tara noastrd, a realizat integmrea cercetdrit E n vdtdmintului gi productiei apicole prin infiintarea Combinatului apicol, Institutului de Cercetare gi Productie pentru Apiculturd $i a Liceului apicol pe o platform6 unitard. Abordarea atentd $1 responsabild a viitorului apiculturii 1-a condus la generoasa idee transpusd i n realizarea sinergiei intre cercetarea gtiintificd g i practica apicold atit pe plan national cit $i international. Pe plan international a reusit sd con~ l fere ~ e d e r a t i e i n t e r n a ~ o n a ae.~sociatiilor de Apiculturii APIMONDIA v e care a condus-6 vreme d e 20 d e ani consecutiv, caracterul de universalitate, sd-i dea profilul de organiza apicuLtePtXoae-pr%tmgul glob imprimindu-i u n caracter novator, plin de dinamism, creind un c l i m t propice desfagurdrii actZunilor umanitare menite sd contribuie d i n plin la asigurarea pdcii g i buniistdrii i n lume. Munca neobositd $i talentul sdu de bun organizator au asigurat dezvoltarea acestei organizatii gi infiintarea la Bucuresti acum mai bine de u n deceniu a ~nstitutuluiInternafional de Tehnologie g i Economie Apicoldi a1 APIMONDIEI. Edificarea acestui institut reprezintd u n u dintre cele m a i importante realizdri ale sale menitli sd aibd o mare contributie la rdspindirea i n intreaga lume a cuceririlor-de ulttmd or6 din domeniul apidologiei. Din anul 1985 a fost ales Pregedinte de onoare a1 APIMONDIA $i Pregedinte a1 Comitetului director a1 I.I.T.E.A., functii pe care le-a indeplinit pDn6 la plecarea lui pe drumul fdrd intoarcere. Umnist rationalist, profesorul Harnaj n u a privit actul infdptuitor de progres apicol decit conferindu-i intreaga lui gravitate, intreaga lui semntficatie umanlS gi sociald, crezind cii actiunea t n fldcdratd reugegte numai dac6 este Pncdrcatd de energiile colectivttdfli pe care a gtiut sd le polarizeze Entotdeauna spre u n tel comun. A luptat neobosit pentru apdra albina, apicultura $i pe apicultorl de tot ce era contrar nevoilor propdgirii acestei nobile $i milenare indeletniciri. A fost u n o m de o mare noblete sufleteascd E adevdratul fnteles a1 cuvintului. n A$a c u m scrie pe placa memorial& n u functiile $i titlurile i-au adus autoritatea

spirituals, ci. el le-e conferit tuturor acestora prestigiul unei opere $i a1 unel vieti de o m care a csp5tat o valoare perena $i asupra sensurilor carora v o m medita necontenit, noi care a m avut prilejul s6-1 cunoa$tem, s5 n e impsrt5$im d i n rezultatele muncii $i existentei sale atit de frumoase, s5-1 simtim mereu alsturi de noi. I n memoria acestei Enulte personalitif#i a apiculturii rom&ne$ti v d propun sd pdst r d m un moment de reculegere. Doamnelor gi domnilor, Pentru infiiptuirea Revolutiei d i n 22 decembrie 1989, d i n datele pe care le detinem, $-au dat viata g i doi tineri apicultori Cristian Boca g i George Bogdan T o m a ~ e s c u- ambii absolvenfi ai liceului Harnaj" d i n Bucuregti, precum apicol ,,V. gi alti numerogi fii ai patriei. Pentru cinstirea memoriei acestora precum g i a tuturor apicu1torilor care au trecut in nefiintd de la ultimu noastrli Conferintd, d i n rindul cdrora nu putem sd n u amintim pe C. L. Hristea, N . Fotii, Dan IovBnescu, I . Barac, V . Cudelca, Al. Marcovici, Mircea Ialomi+anu, C. A n t o n m u , V. Safer, Gh. Rusei, Marin Rildulescu, S. LBbu$c5, D. Dabija, M . Dumitru, I . Berenghi, T . Mardare, Adelina Derevici, Nicolae Romanescu, $tef a n Popescu, Al. Vartolomei, alti oameni de gtiintd, practicieni $i fruntafi ai apiculturit r o d n e p t i $i care au constitui mediul in care a inflorit personalitatea profesorului V . Harnaj trecuti p i ei i n lumea celor drepfi ii r e c h e d m azl la masa amintfrilor g i vd propun ca i n memoria lor sd pdstrdm u n moment de reculegere.

Rtoria portrlel

- istoria apiculturii
Vasile PO

- Practicatea stupdritului de c6tre poporul roman gi stdntogii sdi ca indeletnicire distinct6 se pierde O negura vremurilor astn fel cd apicultura a constituit g i continua sd reprezinte o importantd sursd de prodzictie agro-alimentard $i de venituri penk u locuitorii meleagurilor tdrii nocstre. - Atestatd documentar incli de la :umdtatea mileniului I i.e.n. de cdtre marele istoric grec Herodot (484-425 O.e.n.) existents albinetor a fost consemnatd i n contextul operatiunilor militare d i n Valea Dumirii de Jos, de pe vremea cind o$tirea regelui Darius (514-513 i.e.n.) cunoscuse stirzenia poporului geto-dac. Herodot numet $i pcirintere iisoriei afirma cd : ,,Tracil spun cd tinutul de dincolo de Istru-Dundre e ocupat de albine gi d i n cauzaJor 31U a porn-p&t+mohe m a i deQarteU. Dovada practicdrii stupdritului i n Dacia $ zonele limitrofe . n cea de a doua jui E mlitate a milentultti 1 i.e.n. este confirmat6 gi de urmdtorul pasaj din opera istoricdui-grec Polybios : ,,Tinutwile pontice - inclusiv Dacia n e procurd din belgug - elenilor - miere yi ceard". U n argument cd dacii posedau o apiculturd dezvoltatd Oncd dinainte de stdpinirea romunci ni-1 oferd insdgi. basoreltefurile de pe Colwmna lui Traian de la Roma : blocul 38 - prtnderea de cdtre u n dac a unui roi intr-o cognitd de nuiele ; blocul 12 - daci transportind in brate cognite cu albine $i blocul 80 - imagini ale romanilor care atacd o cetate dacicd lar cei asediati se apdrii prin aruncarea unei cognite cu albine asupra celor dtn fata zidurilor. 0 seam6 de aspecte economtce y i spirituale din antichitate demonstreazd tmportanta deosebitd pe care o acordau romanii albinei $i produselor sale. pentru insemluitatea foloaselor ce le aduceau populatiei, de albine fiind legate fecunditatea, bogdtia $i prosperitatea. Mierea. a servit $i ca medicament extrem de util pentru vindecarea a o multime de boli, utilizarea ei O acest scop fiind cunoscutd de strdmogii n nogtri daco-romani. I n medicinu populard mierea este folosit& ca panaceu terapeutic din vremuri foarte vechi pfnd i n zilele noastre. Ceara de albine a avut ca g i mierea multiple tntrebuinfdri. Mai Dntii ca mijloc de iluminat indeosebi Zn casele celor bo17atf (cetdtenii simpli sclavii folosind opafte). Mai apoi ceara a fost folositd .yi la confectionarea tciblftelor cera-

te, utilizate ca suport pentru Znscrisuri. Astfel de tdblite au cunoscut o rdspindire Iargii O Dacia Traiand fapt demonstrat de n descoperirea lor i n regiunea auriferd d i n Muntii Apusenl la Rogia Montand. Continutul acestor tdblite cerate se referea la contracte de vinzdri-cumpdrdri, fnchirieri $i asociatii. Documente datEnd d i n epoca .marilor migratii ale diverselor populatii din secolul a1 V-lea e.n. mdrturisesc cci i n agezjrile stabile d i n Banatul de vest se folosea bdutura fdcutd d i n miere ,,medos4' (mied hfdromel). In documentele evului mediu exist6 informatii refetitoare la acte dotale de stupine, tranzactii y i conventii vamale ptivind produsele apicole ceea ce demonstreazd starea infloritoare a acestei ~-TZ - Asupra dezvoldrii activttdtii de stupdrit d i n cimpia bdndteanri o influentd pozitivd a avut-o gi Anton J a n ~ a(1734-1773). primu1 profesor de . apiculturd d i n Austria. La indemnul acestui adevdrat reformator a1 apiculturii d i n intreaga AustrZe de pe atunci (prin urmare gt d i n provinciile rom&ne$ti: Banat g i Ardeal) impdrdteasa Maria Tetezia a promulgat aga-numitul ,,patent d i n 29 octombrie 1776" - referitor la promovarea apiculturii i n toatd Austria. In acest act era prevdzutd gi scutirea de bir pantru toti stuparii d i n toate prouinciile supuse imperiului habsburgic. Fapt deosebit de semnificativ intre elevti lui Anton Jansa il intilnim $1 pe viitorul cdtturar rom&n dr. Ioan Piuariu-Molnur (1741 -1815) autorul primului tratat de apiculturd i n limba rombnd. Datoritd acestor factori favvrabili patrimoniul apicol d i n teritoriul regimentelor de granitd d i n Banat a ajuns s6 inregistreze la recensdmintul din anul 1828 u n efectiv de 134 497 stupi. Semnificattv pentru aceastii ramurd importantd a ecolwmiei agrare care a avut gi are o traditie deosebft de bogatd i n aceastd parte a tdrii Banat este $i existenfa acelor citeva matrice sigilare (sigi-

*) Despre importanta lui Anton Janga vorbegte $1 faptul c tema generala a celul de a1 X X X Z I I B lea Congres a Federatiel Internatlonale a Aso1 clatlei de Apicultura APIMONDIA (ce s e va desfhgura la Split, Iugoslavia, in perioada 29 septembrie-4 octombrie 1991) este : ..APICULTURA DE LA A N T O N JAN$A PXNA IN ZILELE

NOASTRE".

lii) cu motive apicole cum ar f i cele ale localitdtilor Vucova $i Criciova. I n ambele cazuri elementul principal de pe cimpul heraldic il reprezintd u n stup de albine inconjurat de u n decor natural. Deosebit de iconografia sigiliilor scitefti, simboluri specifice apiculturii apar i n prima jumiitate a secolului trecut $i la unele matrice sigilare ale unor bresle din Banat. Astfel, pe matricea sigilard a breslei brutarilor, morarilor $i lumindrarilor din Timigoara datind din anul 1816 - se poate observa u n stup fn partea inferioard a cimpului sigilar deasupra cdruia sint aqezate doud forme pentru turnat lumindri. 0 imagine similar6 se afld redatd $i in centrul cimpului sigilar a1 matricei sigilare a breslelor unite din Lugoj ce dateazd din anul 1818. De altfel, pteocuparea deosebit6 ce au avut-o locuitorii bdndteni pent r u practicarea apiculturii o dovedegte $i faptul cd stema fostului judet Severin cu capitala la Lugoj - a fost dominatd de figuri 'cu motivatii apicole constznd E n imaginea unui stup-cofnitd $i Tase albine in zbor. La promovarea albindritului bdncitean, o contributie deosebit de activd $i-au adus i n viata satelor preotii $i Pnvdtdtorii. Ace$tia in marea lor majoritate, pe ling6 faptul cd practicau in mod efectiv apicultura, constituiau $2 cadrele de specialitate care acordau cel m mare sprijin rnodernizdrii i activitdtii de stupdrit. Astfel fn adundrile generale ale reuniunilor ,,fnvdtdtore$til' din Banut ce au avut loc i n anul 1870 la Oravita, Caransebe~, Or$ova, R e ~ l t a , Boc$a Montana, Comlo$ul Mare, Belint, Lipova, Buzia$ $f Ciacova, i n afara problemelor pedagogice, au fost dezbdtute $i teme despre agriculturd, pomiculturii $i stupdrit. Preocuparea pentru actualitdtile apicole ale acelor vremuri poate fi concretizatll exemplar de reuniunea de la Oravita i n care s-a hotdrtt trimiterea inviitdtorului Ferdinand Chiritg la u n curs de o lun6 de zile organizat la qcoala de agriculturd din Altenburg - Germania. Ca urmare a modernizdrii apiculturii bdndtene prin practicarea unui stupdrit sistematic $i rational s-a reuSit ca numai dupd u n deceniu sd se obtind u n surplus de 2 800 mdji de miere pentru export i n Anglia, Austria, Belgia, E l v e t b $i Germania. Concomitent la export a fost solicitat $i material biologic din ecotipul rasei ,,Apis melifica carpatica" existent i n Banat, ale ciirui insusiri motfoproductive deveniserd deja cunoscute pe plan mondial. Materiahl biologic sub denumirea de albilzdi bdndteand a fost livrat mai multor tdri din Europa, Asia, Africa $i chiar America. Aceste realizdri revelatoare pentru albindritul din zona de vest a tdrii se da-

toresc apieultorilor bdndteni intelectuali romcint, bunt patrioti - cdrora le revine meritul dk a fi contribuit la promovarea literaturii apicole. Ei au editat primele lucrdri scrise i n limba roman& despre $tiinta $i tehnica acestei indeletniciri $i au sustinut necesitatea organizdrii celei dintii asociatii apicole din Romdnia. lat6 citeva date tstorice : a ) Publicarea i n anul 1785, dupd impzimarea la tipografia rom81w-sirbd din Timisoara, de cdtre dr. Ioan Piuaru-Molnar a primei cdrti de createre a albinelor iin limba roman5 intitulatd ,,ECONOMIA STUPILOR". Aceastdi lucrare .a avut darul de a marca inceputul practicdrii apiculturii i n mod Stiintific din tara noastrd. b dezvoltarea literaturii apicole f n limba romanti $i-a mai adus contributia $1 u n alt dascdl a1 stupdritului bdndtean : preotul prof. Ioan Tomici (1772-1857) din comunu Vdrddia de Cars$, care, i n anul I823 a scris $i tipdrit i n limba romdnd o atd carte despre apiculturd avind titlul ,,CULT U R A ALBINELOR".' Tot el a fost $i fondatorul primei $coli de apiculturd pe care a Snfiintat-o in oragul Lugoj. b) Urmare aparitiei literaturii apicole fn limba rom&nd precum $i a participdrii l u lucrdrile celui de a1 XVIII-lea Congres a1 apicultorilor germani, de la Salzburg, din septembrie 1872, a invdtdtorului Nicolste Grand din Buzia$ $i a preotului Vichiente Schelejan din Timi~oaras-a stimulat puternic initiativa fonddrii primei organizatii apicole din Romania. Animatorul qi initiatorul actiunii de Snfiintare a celei dintii asociatii a stuparilor romhni a fost eruditul apicultor Nicolae Grand (18371893) ce poate fi considerat drept pfonierul organizdrii apiculturii romirnefti. Cu sprijinul organelor locale $i avtnd aprobarea autoritdtilor austro-ungare acordatd prin decizia nr. 618 din I4 ianuarie 1873, a organizat $i tinut in zilele de 1617 aprilie '1873, in saloanele bdilor Buzia$ adunarea general6 de constituire a primei asociatii apicole din R o d n i a sub denumirea de ,,REUNIUNEA APICULTORILOR BANATENI". Cei peste 200 de stupari participanti la infiintarea organizatiei au incredintat functia de secretar lui Nicolae Grand, iar pe cea de prepedinte doctotului Adam-Petru Jager. C ) De a c e e a ~ inotabild important& pentru promovarea apicultudi r o d n e g t i s-a dovedit a f i fost $i editarea $i publicarea, la 1 septembrie 1889, a primei reviste apicole in limba remand, apdrutd in ordqelul Sinicolaul Mare din cimpia .bd&tead, intitulatii ,,APICULTORUL $I ECONOMUL ROMAN". Aceastd revistd de informare apicold i n lirnba romkmi a fost conceputd $i scrisd cu alfabetul latin din initiativa

patriot romdn Svetoniu Petrovici (18381906) d i n Sfnicolaul Mare* Infdptuirea acestor obiective ce constituiesc premiere abosolute ale stupdritului somdnesc indreptdtegte intreaga mas6 a apicultorilor din tara noastrd sd aducd u n pios omagiu mentorilor sdi, tar pentru opera lor drept recunogtintii ti ageazd in galeria personalitd~ilor de exceptie ale istoriei apiculturii romdnegti. Promovarea g i modernizarea apiculturii bdndtene g i implicit a stupdrltului r o d nesc a mai fost susflnutd pirn contributiile aduse g i de cdtre alti ieprezentanti de seamd ai apiculturii zonei de vest a tdrii. Despre acegtia documentele vremii au consemnat merite deosebite, not ne v o m op7i asupra celor mai importante aspecte : Preotul Vichentie Schelejan (1830d i n Timigoara, colaborator apropiat a1 lui Nicolae Grand gi membru marcant a1 primei asociatii apicole bdndtene, promotor a1 stupdritului modern din Banut s-a afirmat prin : a ) introducerea apiculturii ca disciplinii obligatorie i n gcolile normale de invdtdtori ca urmare a demersurilor ce le-a fdcut la forurile de resort ale Imperiului Austro-Ungar ; b) tnventaTea gi folosirea, incd d i n anul 1859, a gratiei despdrtitoare pentru separarea mdtcilor, prezentatd ca metodd proprie la Congresul a1 XVIII-lea de la Salzburg d i n 1872, i n timp ce O Europa aceasta a apdn rut sub denumirea de gratia Hanemann abia i n anul 1877 ; c ) sustinerea tezei precum cd scopul apiculturii rationale este de a studia natura albinei demonstrtnd avantajele stupului vertical fat6 de a1 celui o7izontal lung, ardtind cd : ,,stupul, in mod firesc, se dezvoltd de sus in jos, iar iarna - cdldura se propagd de jos i n sus.
1898)

ff sub redacva intmosulut apicultor

fi

Preotul prof. Nicolae . Martinovici din comuna Topoliivdtul Mare s-a afirmat ca publicist apicol gi bun organizator al stupdritului bdndtean, fapt pentru care, timp de peste 10 ani a fost membru a1 Comitetului Central Apicol d i n Budapesta. La Congresul g i expozitia apicold de la Heidelberg d i n 11-16 august 1893 a fost ales, impreunii cu D. Dzierzon g i Vogel, ca oaspete de onoare la banchetul acestui mare for apicol. Dupa actul Unirii d i n 1918 Consiliul Dirigent 1-a numit in anul 1919 profesor ambulant d e apiculturd $i gef a1 regiuuii I-a apicole d i n Banut fiind ales @ vicepregedinte de pnoare a1 Societdtii Centrale de Apiculturd d i n Romania.
(1855-1926)

tura In

*) Vezi

materialul publicat fn revista ,,ApiculRomantau nr. 8/1989 Ia pag. 27.

De asemenea o contrlbutie de seamd la organizarea g i dezvoltarea apiculturii moderne de pe plaiurile bdndtene au adus-o de-a lungul vremii : inv. Virgil Amandl d i n Bucovdt, prof. univ. ing. Constatin N. Martinovici, luliu Vulpe, Gheorghe Ciunga, Nicolae Iancoviciu, Serafim Popescu d i n Lugoj, maior Gheorghe Matet d i n Timigoara, loan Barbu d i n Caransebeq, Corwlan Murgu d i n Ilidia, Aurel Dancea d i n Prilipdt gi mulfl alti anonimi pasionutf de apiculturd. f n anul 1892, dupd transferarea Reuniunii Apicultorilor Bdndtenf d i n Buziaq la Budapesta, u n grup de 250 de apicultori d i n zond s-au organizat tntr-o noud asociatie cu sediul la Timigoara, sub denumirea de ,,SOCIETATEA APICOLA B A N A T E A N A alegind ca pregedinte pe George Beniczki. Ultertor inlocuirii Reuniunii B a ~ cu So. Aptcultorilor Bdndtent d i n d iu z iTimigoara, cietatea apicold bdndteand n in Comitatul Carag-Severin s-a constituit, la Lugoj, in ziua de 10(23) septembrie 1911 d i n initiativa lui George Milog a doua organizatie de stupari d i n Banat, denumitd Societatea de apiculturd ,,ALBINA BANATEANAS' a1 cltrei pregedinte era insdgi initiatorul acesteia. Tot acest George Mtloq a initiat tipdrirea $1 publicarea la Lugoj, cu incepere d i n ianuarte 1991, a celei de a doua reviste apicole i n limba rom&nii intitulatd ,,STUPAR1TULU periodic ce qi-a continuat activitatea pin6 i n anii 1916-1918. La aproape u n a n mad t f r ziu, pe data de 12 iulie 1912, i n urma unei gedinte comune a Societdtii de apiculturd ,,Albina Bdndteand" d i n Lugoj cu apicultorii din comitatul Torontal, aceastd tind~d asociatie s-a reorganizat prin unificare intr-o singurd organizatie. Astfel i n anul 1913 conform inteleptei zicale : ,,Unirea face puterea" apicultorii bdndteni s-au reorganizat in cadrul ,,Societdtii apicole b d d t e n e " d i n Timigoara. Realizdrile fructuoase ale apiculturii bdndtene au fost cunoscute g i apreciate cu ocazia numeroaselor conferinte gi a multor expozitii ce au avut loc in vremea aceea. Aga de pildd la Conferinfa apicold d i n 1914 desfdguratd la Bratislava, Societdtii apicole bdndtene i s-au acordat medaliile de argint qi bronz. I n anul 1921 Asociatia gtiintificd de agriculturd i-a decernat diploma de onoare iar i n anul 1929 la expozitia de produse agricole d i n Banat a fost decorat6 cu medalia de aur. Din cauza evenimentelor primului rdzboi mondial, activitatea Societdtii aptcole bdndtene a fost intreruptd g i reluatd dupd actul Unirii, sub conducerea lui Nicolae Martinovici d i n comunu Topolovdtul Mare d i n a cdrui iniflativd in anul 1923 s-a organizat la Lugoj Congresul apicultorilor bdniiteni. Tot in

cadrul Societdtil apicole bdndtene i n iunie 1941 a luat fiintd, din initiativa invdtdtorului Gheorghe Andrag cercul apicol Sinicolaul Mare. Acelagi Gheorghe Andrag a fost $I primul care a introdus stupdritul pastoral i n aceastd parte a tiirii. Ultima conflagratie mondiald a avut consecinte negative asupra apiculturii bd7uitene determinind u n declin temoorar i n activitatea economico-organizator;cd Ins6 imediat dupd terminarea rdzboiului s-a inregistrat u n nou reviriment reugindu-se ca in anul 1847 Sodetatea apicold b d d teand sd aibd deja u n numdr de 1205 membri actlvi. Despre avintul luat dupd rdzboi de apicultura bdniiteanii ne st6 mdrturie gi actiunea din toamna anului 1946 a celor 11 stupari din Caransebeg, care s-au intrunit $1 au pus bazele asociatiei apicole ,,GRANICERULu a cdrei sferd de influentd s-a extins pi& la s f i r ~ i t u lanului 1948 $i asupra localitdtilor din jur ca de exemplu oragele: Hateg, Orgova gi comunele de pe Valea T i m i ~ u l u i(Domagnea, Globurdu) g i Valea Bistrei (Ohaba, Glimboca) etc. astfel cd in numai doi ani numdrul membrilor inscrigi sd ajungd la 153. Ca urmare a constituirii la 30 decembrie 1957, din inftiativa marelui animator a1 vietii apicole rom&ne$ti prof. dr. ing. Veceslav Harnaj, a Asociatiei Crescbtorilor d e Albine din Romania, ca organizatie nationald, apicultura biiniiteand s-a fntegrat t n noun form6 structurald continuindu-gi activitatea de propagandd apicold pentru atragerea tutuTOT stuparilor i n asociatie $I pentru perfeeionarea continua a tehnologiilor apicole. I n timp, activitatea $i realizdrile obtinute de apicultura bdndteand s-all inscris pe u n drum ascendent. Aceasta a fdcut ca stuparii bdluiteni sd se bucure de aprejeri elogioase chiar $i din partea apicultorilor din alte tdri. Aceastd afirmatie este atestatd g i de obtinerea la prima expozifie internationald de apiculturd organizatd i n anul 1965 la B u c u r e ~ t f medaliei de argint. a Potentialul apicol d i n zona banatului a marcat o cseqtere fatd de anul 1947 cu de 5 ori a numdrului de membrf (de la 1205 la 6 552) g f de 7 ori a numdruluf d e familfi de albine (de la 12 151 la 93 965). In Banat, i n cele trei filiale judetene, existd circa 90 de cercuri apicole din care 18 cu gesttune. Mdrturii ale tradifiei de colectare, conseware $f punere f n valoare a vestigiilor istorice privlnd stupdritvl bdnlltean existd q i i n cabinetul tehnic de docurnebtare apicold din Timigoara. Aici dascdlul Zoltan Zimmerman (1924-1983) care a fast seeretar tehnic al filialei A.C.A. Ttmig E n perioada 1968-1983 decedat t n functie

contemporani imugtnea propdgirit vietii apicole bdndtene. Aceste exponate dispuse in patru sectoare didactic-documentare sint concretizate p d n :o bibliotec5 cu literaturd apicold din ultimele doud secole i n limba nationalitdtilor conlocuitoare formatd din 306 volume $i colectia de reviste apicole ale diferitelor provincii din tara noastrd pe diverse perioade istorice ; colectia $tampilelor organizatiilor apicole ce aG funcJionut i n ultimii 118 ani in Ban& ( d i n 1873 pi& i n prezent) ; o colectie de miere cuprinzind principalele sortimente d i n producHa anilor 1921-1989 ; u n vast mate~.lal documentar constituit din plange $t calendare cu teme QZ motive decorative apicole. La imbogdtirea acestui patrimoniu documentar apicol (deosebit de continuarea, 1989, a completdrfi materiaintre 1983 $i lului colectionar amintit) conducerea Comitetului cercului apicol Timigoara a inifiat $i pus bazele unui micromuzeu cu diferite obiecte, unelte gi utilaje ce au servit la practicarea stupdrftului O diferite n epod. 0 fatetd sodo-economicd a apiculturii mai p u v n cunoscutd este aceea de factor determinant a1 acesteia asupra productiei de bunuri alimentare necesare omenirii. Este vorba despre polenizarea culturilor agricole entomofile de cdtre albine fapt datoritd cdruia pe lingd realfiarea anual de cdtre stuparii b d d t e n i a sute de tone de miere, a z e d de tone de ceard $i polen, a sute de kg de ldptigor de matcd gi propolis, precum $i a unor importante cantitdfi de venin de albine, concomitent, prin polenizarea culturilor se obflne u n spor valoric de fructe, legume gi seminte ce depdgegte de pi& la 30 de ori valoarea produselor apicole. Acest lucru confirmci contributia albinelor la asigurararea alimentaflet populatiei $i a unui rol mereu mai important in mentinerea echilibrului ecologic. Pentru cd, a$a dupd cum afirmd biologii ,,dad aceste insecte ar dispdrea de pe suprafata pdmintulut o datd cu ele, pe ling6 miere g t ceielalte produse aplcole, a t dispare gi peste 100 de mii de spedi de plante a cdror existent6 este determinatd de polenizarea lor cu ajutorul alblnelor". Toate acestea intdresc o datili mat mult, concluziile celebrului naturalist $i biolog francez Gaston Bonier, cum c d : ,,Albinele au nevoie de flori ca sd trdiascd $i florile de albine ca sd rodeascd". (continuare In
pag. 26)

- amulte exponate care oferd ap2cultorilor inmdnuncheat cu sirg g i iscusintd mat

Dexbaterea revistei

MATCA SAU REGINA 3


ing. Traian VOLCINSCHI

Limba, ca fenomen social $i istoric, oglindqte societatea $i istoria poporului ce o vorbeqte pentru c5 se na$te o daG cu poporul $i evolueazii o dat5 cu el. Te-rminologia in stupiiritul romdnesc a apiirut, cum este $i normal o datA cu inceputul cre~terii albinelor de catre mo$ii strgmo$ii novtri din timpuri ce se Eierd in negura vremurilor $i a$a cum au fost botezate corespund minunat atit dialecticii graiului romhnesc cit $i practicilor in stupiirit. Se cunoaqte faptul ch terminologia in limba roman3 este preponderent de origine latin5 dar s5 nu uitam faptul cii pe timpul romanilor nu se cuno~tea despre existents reginelor in stupi $i nu existau nici un fel de termeni a unor cuvinte necunoscute ca : matc5, bot&, Wntor, bezmetic $i alti t e r m n i apicoli descoperiti mult mai tirziu. Cuvintul matcii a a p h t mai tirziu in procesul istoric de formare a poporului romPn de-a lungul unei perioade indelungate $i complexe care refleck3 descoperirea in timp care aminte$te $i de convietuirea $i asimilarea pe teritoriul t5rii noastre a unei populatii pqnice de origine slavg de ciitre autohe.n. Acest fenotoni prin secolul V-VI men repezina o realitate istoricii ce nu poate fi contestat&. Adoptarea termenului de matcP ca $i in cazul altor cuvinte romdnevti imprim5 trfidturi specifice ~ r o ~ r limbii noastre far6 s5 altereze oriii ginea $i caracterul ei pofund romanic. In vechile reviste ,,Romdnia apicolg" organ a1 Societ5tii centrale de apicultur5 nr. 6 din 1947, n . 10 din 1949 $i in alr tele se mentiona faptul cit d e bine, frumos $i just a lost numitA ,,MatcaU cuvint ce deriv5 din ,,mamgl', stabilindu-se p i n aceastfi terminologie $i gradul d e adinc5 pricepere a celor vechi in stup5ritul rom5nesc. Azi, fapt gtiut de toti $i bazat pe cercetitri vtiintifice rolul miitcii este acela de a d e ~ u n eou5 si a prlsi poporul $i foarte p u t h precis & functiunile unei ,,regineu. Famili'a de albine este format5 din fiii $i fiicele aceleiavi mame. Dack consultAm cele mai vechi c5qi d e apiculturii rom$ne$ti cum sint ,,Economia stupilor" scris5 de I. Piuariu Molnar in anul 1785, vedem c5 autorul foloseste numai cuvi,ntul matcfi. ,,Cultura albinelor" de Ioan Tomici, 1823,

~~~~

extinde sensul cuvintului' de matc5 la denumirea stupului mentionind ,,Fie$te care popor d e albini, care cu un cuvint stup sau rnatcg se nutne$teU iar matca propriu zisa o denumeqte muma albinelor sau criiith. Intr-un calendar pentru Bucovina din 1853 tipiirit cu litere cirilice ,,Prislc5rieaU, in capitolul legat de trintori se precizeaa : ,,Fiinta trintorilor este numai de cit pentru albine de nevoie, p a r k la roire ca muzicanti, parte spre a ajutora, a incllzi clocitura, ins3 scopul lor cel d e cgpetenie e s k cg ei fac matca roditoare care dupg aceia d5 fiint5 tuturor albinelor $i fiira care a r rPmine matca sterp5 $i in Urmare ar trebui s5 se piard5 stupul". ,,Cultura albinelor" scris5 de Marin Petrescu in 1894 $i ,,Cre$terea albinelor" de V. Moga in 1930 apfirutA in patru editii, folose$te de asemenea numai cuvintul matc5. ,,C515uza stuparului" d e Nicolaescu care a ap5rut in 1907 $i a fost reeditatS in 11 t d i \ ~ l ,premiat5 de Academia Roman5 in chiar atitudinea fat3 de tendin@ unora d e a schimba cuvintul rnatcfi cu cel de reginft. Autorul arat5 cii sexul &tcii $i rostul ei in stup a riimas mult5 vreme o tain5 pentru toti. S-a crezut intii cg e o albin5 de parte bSrbiiteasc5 $i e regele care cirmuiqte roiul. Cind Schwamerdam acum peste 250 d e ani a perfectionat microscopul $i a p5truns in tainele $i intimitAtile albinelor a stabilit cii aceastA albina mai mare (matca) are ovare $i oviducte s-a intemeiat 0 ,,noufi politc? i? a stupului bazat5 pe puterea de proliferare a miitcii. Unii autori din @rile regaliste au schimbat ins5 numele din rege in reginii $i a$a o numesc $i azi multi striiini. Stuparii no$tri mai noi, luEndu-se dup5 ciifiile strgine incearcg s5 impaminteneasc5 $i la noi acest nume nepotrivit cu rolul ce-1 are matca in stup. Sfitenii nwtri i-au zis din vremurile ccle mai vechi matc5 care inseamn5 ma&, o b i ~ i a la care i$i trag prgsila alde binele dintr-un stup. Vornicul Grigore Ureche (159021649) in Letopisetul Tfirii Moldovei, scris acum circa 350 de ani, scrie in capitolul ,,inv5t5tura $i mustrarea celor mari" : ,,. . . ~i d e s-ar inv5ta cei mai mari d e pre niqte mu$te f5r5 minte, cum se tine dornnia, c% t o a u albina isi ap5r5 c5scioara $i toa-

tii hrana lor, cu acele gi venhul s5u, iar Domnul adec5 Matca pe nimeni nu vatAm5 $i toate invatatura ei ascult.5". Iar Petre $chiopul scrie : ,,Em Dornn blind ca o Matc5 f3r5 ac". Din acele exemple putem deduce cii organizarea stupului e datA ca pild5 pentru intocmirea societatii a ~ e l o r wuri. vrc Exista + I n L m e m s e hrisoave $i documente vechi p5strate in Arhivele statului in care se folose~tecuvintul rnatc5 gi nu regin5. Matca nu are in stup alt5 treab5 decit s5 o d , $i ea i$i implinevte cu prisosinw aceast5 datorie pentru c5 nu stA din ouat, nici cind d n i n c 5 nici cind doarme. Din ea se na$te popor mult ca frunza $i iarba, mentioneaz5 Nicolaescu. Numele de regin5 nu a fost cmoscut la noi, decit in ultima jum5tate a acestui secol $i anume cind au inceput s3 soseasc5 in tar5 tratate de apicultw5 din str5inAtate. De asemenea, c5rtile rombne$ti traduse german5 sau englez5 nu in francez5, aveau atunci pmtru cuvintul mat& un alt termen decit regina. Marii no$tri scriitori I. Slavici (vezi , T n zorilor"), M. ,ia Sadoveanu (vezi ,,Fratii Jderi") $i altii au utilizwt cuvfntul matc5. A existat o perioad5 cind in limbajul nostru intelectual se foloseau rnai mult sau rnai putin potrivit unele frantuzisme, fenomen satirizat de marele nostru Caragiale. Vechile reviste rombnegti a u criticat de asemenea Enlocuirea unor termeni traditionali romAne$ti cu alfii strgini cum este cazul gi cu cuvintul boa15 pe care multi I-au Enlocuit cu 'termenul francez maladie care din picate se folose~te$i azi de numerovi speclaligti. In acest sens, in Buletinul apicultorului nr. 8 din 1956 a ap5rut urm8toarea epigram5 adresat5 doctorului F. Begnescu : Savantul nostru doctor, scrie In loc de boa15 maladie S5-ncerci s5-1 schimbi n5dejde nu-i, E boala lui. Exemple de asemenea neologisme se rnai pot da, ins2 s5 retinem faptul c5 0losirea unor termeni de origine strain5 utilizati inutil intrucit au echivalent in limba roman5 se numevte barbarism. La rgspfndirea cuvintului de regin5 in tara noastr5, consider d un rol important 1-a avut $i lucrarea monumental5 a marelui apicultor C. Hristea ,,Stup5ritul" din anul 1935 care a ap5rut in rnai multe editii. Scris5 cu talent intr-un stil atr5gator $i bine documentat5 din punct d e vedere tehnic pentru acele timpuri, lucrarea a contribuit la educarea $i formarea multor generatii de apicultori, din volum inspirindu-se rnai apoi numerovi alti autori. El este Ens& singurul autor

care folosegte in_. c q s a lucrare o terminologie aparte ft& rumutat.4 din str&in5tate $i chiar dezvoltata de el, cum ar f i cuvintele : regins, regid-fecioarg, celule regale, pap5 regal&, curtencele, alai de curtence, alai imp5riitesc, palat. Este d e observat c& autorul a atribuit albinelor calitati ornenegti i special calitatea de n ratiune sau inteligent5 apreciind in mod g r q i t c& regina este un conduc5tor luminat intre supu$ii ei. Semnificativ este faptul c5 in ace1 timp C. Hristea era admicoroanei regale nistrator a1 domeniilor iar lucrarea sa ,,Stup5ritul" a fost Enchinat.5 Majestritii Sale Regina Elisabeta principesa Rombniei, E semn de profund5 n recungtintg $i nemiirginit devotament. Nurnerqi alti autori a u inceput s5 foloseasc5 apoi termenul comun d e matc5 sau regin5 dar putini au renuntat definir tiv la cuvfntul matc5. Astfel d . Florin Begnescu in lucrarea sa ,,Cultura albinelor" are un capitol intitulat ,,Matca sau Acest capitol incepe cu cuvinregina". tele: ,,Dup5 cum am spus matca este sufletul stupului" iar in continuare autorul folosegte mai frecvent cuvintul matc5 decit regin&. Cuvintul matc5 este legat gi de folosirea altor cuvinte apicole ca botc5, 15pti~orde mate5 $i bezmetic. Apicultorii cunosc deosebirea intre o familie orfan5 $i una b a metic5 iar pentru aceasti u l t i d denun mire nu exist5 un alt termen E limba romln5. Cuvintul m a t d este un cuvint traditional romsnesc care figureaz5 in dictionsrul enciclopedic a1 limbii rombne, fiind definit astfel : ,,albin5 femel5 cu organe sexuale complet dezvoltate. Are in familia de albine rolul de a depune ou5 150 000-200 000 intr-un sezon. Este recunoscut5 de albine dup5 un miros specific" (sinonim regin5). Cuvintul matc5 rnai inseamnH obirvic, origine, familie, neam din care se trage cineva. Consider aceasti definitie perfect actual5 $i nu vid necesitatea de a modifica sau a inlocui acest termen cu altul rnai ,,distinsN sau rnai ,,nobila care nu completeaz5 nici un go1 in literatura noastrl de specialitate. De ce s5 schimb5m ceva bun numai de dragul de a schimba f5r5 argumente ~tiintifice temeinic justificate ? Semnificativ mai este faptul d in aproape toate t5rile lumii, pe ling5 vechiul termen de regin5 folosit Enainte in exclusivitate, au inceput s5 apar5 $i sii se rSspindeascg din ce in ce mai mult $i termenu1 de mam5 sau alti termeni npecifici mai pokriviti. Astfel, in dictionarele internationale de termeni gtiintifici apicoli, editate de Apimondia in 10 volume, cu participarea celor mai prestigioase personalitliti ~tiintificedin lume $i sub coordo-

narea lui ' ~ v a r a r ? e ~ 6 i i r & c t a1 1oterna~ & tiollal Bee Research ~ssociatioli' n Anglia m care $i asuzi este regat avind in fruntea statului o regins, g5sim in limba francez5 cuvintul reine sau mere ; in italiana regina m u madre ; in spaniol5 - reina, maestra sau machiega ; in portughezg abelha mae sau abelha maestra ; in german2 kbnigin sau weisel ; in suedez5 - drottning sau vise ; in maghiar5 anya, ceea ce inseamn5 mama etc. Nu ne mai referim la numeroasele t5ri din estul Europei unde cuvintul de mama sau matc5 este d e mult generalizat, r a observgm cA in apusul Europei unde majoritatea regatelor a u dispsrut, exist2 In ultimul timp tendin@ d e a generaliza termeni noi mat adecvati, acest fenomen fiind un proces de duratil din cauzarutinei, a faptului & noul p5trunde greu qi limba este inc5p5tEnatA. Am incercat s& aduc citeva argumente care mil determinil sil consider cuvintul matcil mai potrivit functiilor care le indeplinqte in stup gi care reprezintil pentru noi o movtenire material5 a meleagurilor rombnevti pe care ne-au 15sat-o moyii $i str5mo~ii movtri. A v h d h w d e r e faptul cg, cuvintul maR& este sinonim cu regin5, fiecare este astazi liber s5 foloseascll termenul dorit dup5 convingerile $i opvunile proprii. Numai respectind adevarul vtiintific $i far5 a promova pasiuni politice libertatea se manifestg la adev5rata ei valoare In cazul in care se opteazll pentru un termen sau altul. In incheiere doresc s5 v5 informez c5 am facut un mic sondaj d e opinie cu clteva personalitilti reprezentative ale

apiculturii romdnegti $1 specialivti in domeniu care consideriide asemenea c5 folosirea termenului de match este rnai potrivit ca cel de reginil ca de exemplu : ing. Eugen Mlrza, ing. Aurel MBlaiu, dr. Eugen Murevan, dr. ing. Carmen Splltaru, ing. Vasile Alexandru, dr. ing. Claudiu Ocrain, ing. Maria Dr5gan $i chiar dr. ing. Eugen Meves initiatorul $i organizatorul simpozioanelor nationale de istorie $i retrologie ~ g r a r 5care a intocmit primu1 studiu privind denumirile apicole ca argument la formarea gi dezvoltarea unitar5 a poporului roman. De a c e e a ~ i p5rere era $i regretatul prof. ing. Nicolae Foti care a condus cercetarea stiintific5 apicol5 romlneasc5 vreme d e 28 de ani iar timp de 30 de ani a fost prqedint.de colegiului de redactie a1 rwistei noastre.

Constantin MIU
Foarte multi oameni, indiferent c5 sint apicultori sau nu, $tiu cA matca (regina) U~ este sufletul S ~ U D U ~ pentru cB ea este factorul care- asiguri perpetuarea spedei. Celelalte argumente cunoscuk $i fofosite in diferite piblicatii $1 in ultimele articole, precum c?i matca a conr duce activitatea stupului, a r asigura ordinea $i a r indemna la lucry ori c5 este suveran $i asigur5 liniqtea, pacea $i echilibrul social, toate acestea $i altele pu i se pot acredita numai ei. Se $tie cu precizie c5 nici o fiint5 de orice fel de pe acest piirnint nu poate face dou5 sau mai multe activitgti in conditii bune, in acelavi timp. De aceea se poate considera c8 nici m a h (regina) nu poate conduce activiafie unui stup, mai ales in sezonul culesului cind qi activitatea d e ouat este cea mai intens5. De asemenea, se cunoagte c& orice fiin@ nu poate fi un conduc5tor luminat dac5 nu are la dispozitie un sistem informational bine dezvoltat. Suita de albine ce insote$te matca nu este un aai, ci pur $i simplu un grup insotitor, relativ restrins, care dup5 unele pSlreri (contrare altora) indrum5 activitatea de ouat a m5tcii. Avem piirerea c5 acest grup de albine care insotesc aproape permanent matca ii determini5 activitatea f5rB ins5 a o putea preciza cum se executg. Ca urmare,

matca este elementul care executi sarcinile ce le are pentru perpetuarea speciei, potrivite cu conditiile stupului $i indrumata, coordonatg sau chiar fortat5 $i nicidecum dups bunul d u plac. Considergm de asemenea, c5 un grup de albine care pot s5 fie permanent acelavi, au rnai multe posibiliati de a asigura o rnai bun8 cunoa~terea situatiei din stup $i chiar din afara lui, decit o poate avea matca. P b e r e a noastrs este intarit5 $i de mentionarea f5cut5 in literatura de specialitate pe baza unor cercetari gtiintifice precise cu privire la creierul matcii. De exemplu, in lucrarea lui Const. L. Hristea ,,Stup&ritul nou" printre altele se mentioneas urm5toarele : ,,Creierd mEitcii, comparat cu a1 unei albine lucrstoare este cu mult rnai mic. Prin specificitatea rolului ce-1 are matca de indeplinit in colonie, rezumindu-$i activitatea nunmi la opera de procreatie, este explicabil5, aceast5 diferenta in minus a creiemlui, c5ci albina de-a lungul milioanelor de ani a avut ocazii imense s s se loveasc5 de anlunite opreliqti, pe care pin5 la urms le-a putut ocoli. Acestea s-au rssfrint asupra celulelor creierului, cane s-a dezvoltat ca volum far5 s5-$i fi fnmuhit num5rul neuronilor, pe cind a1 m3tcii nefiind supus eforturilor cerute de situafii variate $1 vitrege a ritmas ,,micu. Se $tie cB rnai sint $i alte activiati ale miltcii ce se fac la determinarea albinelor ce o conduc, cum este de exemplu i e ~ i rea din imperechere in cazul c h d matca intirzie s5 i a d . De unde atunci cancluzia d matca conduce in stup $i ESI este suver a n d acestuia ? Ne mir5m cB incs nu i s-a spus dictator. Cu toatg organizarea perfect5 dintr-un stup noi nu cunowtem cu certitudine c5 este un candudtor $i mai ales unic $i nici autorii ce susfin aceasta tez5 nu au argumen tat-o. Hr5nirea specials, emanatia aubstantei de mat& $i altele sint determinate $tiintific, bine 15murite in literaturH $i n u a u nimic comun cu denumirea de regins sau mates. Panica ce se produce P stup la disparin tia miltcii este justificata prin grija ori&ref fiinte pentru asigurarea continarii speciei $i nicidecum pentru simpla disparitie constatatli. Logic gindind, dacs ar fi a$a cum se sustine, dacs matca m fi un suveran, atunci nu ar permite ca fiind pr-ezenta sii se construiasc5 botci pentru inlocuirea ei. Panica in caz de orfanizare $i chiar la inceput bameticirea nu se limiteazl la dezorganizarea total5 din stup. Mai intii albinele continu5 tot felul d e activitati de a crea cele mai bune con-

ditii continu5rii vietii in stup $i apoi se trece la d s u r i limit5 cum a r fi activih t e a de a oua chiar albinele lucrstoare (bineinteles nefecundabile). A$a se expli&, dup5 p5rerea noastr5 aparifia botcilor in afara zonelor ouate sau uneori chiar pe rame. $i deci, nici o legilturg cu denumirea de regins. Argumentele aduse de autorii articolelor apgrute in revistele anterioare, c5 fenomenele ce nu se observ5 la alte specii de animale $i nobletea recunoscutii a indeletnicirii de apicultor justifich folosirea krmenului de reginzl nu s"mt justificate. Dup5 Hrerea noastr5, termenul $tiintific de matc5 adic5 ,,albin&-fernell cu organe sexuale complet dezvoltate, avind rolul de a depune ou5" este mult rnai corespunz5tor $i demonstrat ~tiinfific. Discutabil este $i argumentul c5 matca (regina) este superioari. Numai faptul cg face ou5 fecundabile nu este suficient pentru a o denumi superioara fat5 de albina din stup. $i atunci de ce denumitA reginit ? Multe activit5ti surprinz5tor de complexe $i exacte sint executate in stup de celelalte albine, la indicatiile cui nu s e , cunoa~te hc5, justific5 aceastii afirmatie. Sh fim bine inteleqi, czl toate cele exprimate nu inseamnil cB minimalizeazl rolul m5tcii In stup, dar nu putem fi d e acord sti i se atribuie ceea ce nu poate face. Numele de regin5 este numai fetivizarea in mintea unor oameni din putinele state care au avut ca form5 de guverniimint regalitatea $i nu este practicat.5 in toate @rile globului. e a celor mentionate pin5 Ca m aici, consider5m c5 este rnai indicat sit s e foloseasc5 in continuare, in activitatea publicistics $i vtiintificg denumirea de matc5. Asta nu inseamng c5 nu se poate n folosi T vorbirea curent5 $i termenul d e REG~NA. S 5 nu fncurc5m ins3 lucrurile. Aici nu este vorba de nepunerea in drepturi a unui termen hulit de multi m i in tara noastrs. De unde aceastii apreciere? De ce a m e s W m pasiunile politice cu apicultura ? Sg fim seriqi domnilor !

95 DE AN1 DE LA NASTWEA LUI CONSTANTIN 1. HRISTEA


1896-1987
ing. Tralan VOLCINSCHI

Fiu a1 Moldovei noastre dragi Constantin L. Hristea s-a ndscut la C o s t e ~ t i judetul Vaslui la 11 f e bruarie 1896. Urmeazd liceul la Blrlad. Continud studiile superioare $i i$i ia doud licente in drept $i i n chimie agrard. S-a dedicat apiculturii din fragedd copildrie r e u ~ i n d ca la virsta de 14 ani sii aibd primul stup sistematic iar la inceputul primului rdzboi mondial sci dispund de o stupinii modernd pe care a slujit-o intreaga viatii cu devotament $i pasiune. A fost u n o m comunicativ $i a scris cu mult talent fiind u n desdvir$it practician mereu la curent cu noutdtile tehnice apicole din tar6 gi striiindtate. U n o m blajin $i sfiitos cu inima deschisii, cu aleasii abnegatie $i nesfirgitd ddruire de sine pentru a imp&rtd$i cu diiruire ~i talent altora succesele $ i chiar evecurile lui. Felul moldoveanului blind, riibddtor, dibaci, atent perseverent $i indeminatic a coincis i n mare mdsurci cu atmosfera cerutd de harnicele albine. Numeroasele lui conferinte $i lectii tinute la Societatea de Stiinte Agricole I. V . Miciurin, la Asociatia Inginerilor $ i Tehnicienilor, la Societatea pentru riispindirea ~ t i i n t c i gi cztlturii, la Asociatia Crescdtorilor de Albine din Romicnia i n fata apicultorilor incepiitori gi avansati precum $i a tineretului $colar din majoritatea judetelor tririi, erau convingcitoare, interesante $i savurate d e auditoriu fiind expuse cu pasiune, pe intelesul tutuTor, pline d e sfaturi practice, de continut $i pntrio-

tism urrniirind dorfnfa fierbinte a modernizdrii yi afirmdrii apicu.lturii rombnefti. Activitatea publicisticd a lui C. Hristea incepe din anul 1932 i n pagina agricolii a ziarului Universul unde i n decurs de 4 ani public6 41 articole de apiculturd. Din 192G

vizulascd $t sd actualleze aceastd lucrare de ciipdtii care apare din nou i n anul 1976 $i apoi i n 1979 i n ultima editie cu titlul ,,Stupdritul Nou", o Iuctare deosebit de complexfl g i actuatd ambele ftind Prefatate de prof. dr. ing. V . Harnaj gi care s-au epuizat i n scurt timp. 0 altd lucrare prestigioasii, tipdritii i n anul 1967 este ,,ABC-ul apicol" apiirut6 i n cloud volume substantiale care grupeazd notiunile de specialitate $i terminologia apicold experimentalii $i generald, oglindind nivelul apiculturii la acea datd. public6 trei articole i n rmpreund cu dr. Mircen ,,Buletinul Apicultorului" lalomiteanu public& in apoi i n ,,Rom&nia Apicoanul 1966 cartea ,,Produ16'' 84 articole +i in ,,Apisele albtnelor i n sprijinul cultura" peste 40 articole. sdndtiitii omului" care se Mai tirziu i n biblioteca epuizeazd repede apdrind agricol6 public5 4 b r o ~ u r i o altii editie i n 1969 $i a ,,Stupii sistematici", ,,Cre$treia i n 1972. terea reginelor" i n douci In anul 1971 apare lunumere $i ,,Cregterea alcrarea ,,Boala i n prisacd" binelor" intr-o bro~urci de 80 pagini in care autodubld. r t ~ l trateazii bolile albinef n anril 1935 pt~blicd o lor reflectate i n practica voluminoasd $i vnloroasd $i observatiile sale ca apilucrare de apiculturd dc cultor de petse jumdtate 960 pagini cu 400 imagini intitulatii ,,Stupd~itu1'~ de veac. Pe plan social a mai scrisd intr-un jermeccitor scris o lucrare voluminoadialog. Monumentala .sa sd ,,Educatia ciisiitoriei". operci a fost reeditatii i n C. Hristea a fost pre1942 $i apoi i n 1947 conmiat i n anul 1936 de Acastituixd u n tcmeinic indemia Rom&nd gi a fost drumar pentru formarea onorat cu diploma de multor generatii de apionoare i n Franfa 1937 iar cultori din tara noastrd. Asociatia Cresccitorilor de Autorul s-a documentat Albine din Romdniil I-a temeinic din literaturn acordat diploma cu nr. I francezd, germaitd, italiaca membru de onoare. De nd, englezii $i americand asemenea Congresul ingi a inchinat lucrarea sa ternational de apiculturii ,,Majestcitii Sale R e g h a Apimondia din anul 1975 Elisobeta Principesn Rotinut i x F ~ a n t a la Gremriniei i x semn de pronoble a conferit maestrufundd recuno$tintE gi nelui Constantin L. Hristea mcirginit devotament. diploma $i medalia de aur La virsta de p ~ s t eSO a n i a avut putcren s6 re(continuore fn p a g . 19)

Autenticitatea confluentelor

Popasuri l a vetrele istoltiei rombnegti


prof. Emilia gi Marin POPESCU-DICULESCU (continuare d i n num5rul trecut)

Nu numai domnii, ci $i marii dregdtori au u n cuvint greu de spus, acordind la rindul lor vetre d e stupinii cu poieni gi livezi gi sufletele ce le deservesc. ,,Jupanu1 Barbul mare ban a1 Craiovei" scrie carte de donutie ,,sfintei miindstiri numitd Bistrifa, ca sd-i fie stupdria din Murgag toatd cu toft stupii ..." Rememorind timpurile apuse, dar mindre din vechea Moldovd i n ale sale ,,Nuvele istorice", Gh. Asachi se opre$te asupra epocii lui ,,Bogdan Voieuod" de la inceputul sec. la XVI-lea. Fastul de la curtea domneascd g i darurile cdtre prieteni In vederea aliantei militare antiotomane $i matrimoniale fac cuwscutd intr-o lumind favorabild tinutul dintre Carpati - Dundre $i Nistru. La regedinta polonezilor d i n Cracovia ,,se mai prezentard ~i faguri de miere de Vaslui, agdzati i n icn qtiubei durat din lenan de tei gi pe dinafar& impodobit cu o fati de icoane d e m f n a unui sdhastru sculpite $i care i n alegorie infdtogau indeletnicirile albinei industrioase $i pacinice, inarmatd cu ghimp numai i n contra celui ce o ntacd". Pin6 intr-atit de larg rdspindit era albindritul, incit pi numele localitdtilor purtau cinstitul nume de Prisaca, dupii cum ne-o dovedegte $i actul de la 28 iunie 1562, redactat la Bucurefti de Petru cel T i n e , care intdregte multora pdrti de mogie cumpdrate In ,,Prisaca". Domnii medievali s-au intrecut i n a ageza stupdritul pe fdgagul binecuvintdrii gi-a1 cointeresdrii. Practic n u exist6 voievod care sd nu fie inteles u r i a ~ u lpotentidl apicol ~i sd-1 valorifice cit mai bine i n interesul tuturot. $i Alexandru M P U S neanu, spalma boierilor moldoveni intdre$te la 6 aprilie 1558 ,,hi Mihdild pisar ocine in satul Leotina ..., cu moard, prisacii ~i poieni". Unele capete incoronate au incurajat albindritul, altii 1-au inrobit i n datorii ccitre strdini gi pungile lor fdrd fund, ca i n cazul lui Mihnea Vodd, care ,,au mai adaos i n tar2 u n bir ce i-au zis n d p a ~ t e .$i au pus pre rogii un b l ~ foarte mare ; $i pre megiiagi gdleatd de piine $i dijmd din stupi u n stup". $i domnul primei sfintei gi marii noastre Uniri, Mihai dd ,,locuri d e stupini, ca sd-i fie ... trai ca sd trdiascii $i sd se hrdneascd ctt va fi viuU cdlugiirului Sll-

VeStru de la Brezoi i n chiar ,,susul Stupinei d i n deal". La inceputul veacului a1 XVlI-lea, ,,nepotul lui Basarab-vodd", Radu $erban voievod intdregte unei persoane o ,,mogie apicold" cu hotarele ,,prisdcile, Vadul Progoriei, ogrdzile ... V a d u Prisdcii, bolovanul d i n pris6ci1'. ,,Sd intemeieze prisdci, cite va putea sd intemeieze" 1-a ,,miluit cu deosebitd ... m i ld" ,si Alezandru, voievodul Moldovei -la 1620, aprilie 25, pe u n credincios de-a1 sdu. Nici aspectul moral, ecologic g i justitiar a1 problemei apicole n u scapd lui Alexandru Ilia$ voievod, care-1 imputernicegte pe Athanasie mitropolitul Sucevei s6-gi apere hotarul prisdcii sale de la Baciiu i n felul urmdtor : ,,$i nimeni sd nu indrdzneascii a merge acolo sd pascd vitele sau sd taie lemne ... Iar cine se va afla tiiind lemne sau umblind cu vitele, sd se ia de la el tot ce v a fi avind, numai sdi-1 lase gol". Intelegind mersul timpului, chair domnul se lasd convins do ,,speciali$ti", ldsindu-le libertatea de a alege g i a decide ce e i n folosul propriu al fdrii. A c e l a ~ i Alexandru Iliag ddruiegte lui RUSU vistier din Dolejini ,,un loc de casii..., oriunde ii v a place lui". f n altd parte dd o bucatd de loc din jos de Loegti cu vii $i cu 1 0 ~ 1 ~ rde f prisacd $i c u loc pentru moardi':$i tot i n 1632 domnul m a i face o danie cu o prisac& cu grddini $i o poian ii..." ~ d & s t i r e a Pingdraft avea prisaca ei de a cdrei ingrijire atentd se ocupa cdlugdrul Zosim. ,,Misionarul Bandini i n Moldova lui Vasile Lupu" u r m d r e ~ t eindeaproape viata cdlugdrilor la miindstiri pe la 1650, despre care spune cd ,,sint gospodari foarte buni, a u albinele g i grddinile lot''. Din documentele oficiului tricesimal din Cluj, unde se fac referiri la PercePerea celei de-a treizecea parte din prep1 comercial al mdrfii, se mentioneazii $i valorize lor : - i n 1599, doud tone de miere erau cumpdrate cu 19 florini $i se taxau cu 0,57 florini (tricesima) ; - i n 1630, 15 vedre de mied i n valoare de 6 florini erau taxate cu 0,20 florini.; i n 1618 Pentru o turtd cu miere Zn valoare de 1 florin 50 dinari se plateau 0,045 florini g.a.m.d. V i a f a feudal6 din Tara Romaneascd g i Moldova veacului a1 XVII-lea este prinsii gi-n insemndrile cdldtorului sirian Paul de

Alep, care mentiona cd Preda Brincoveanu, tatdl viitorului domn, Constantin V o dd, avea i n satele lui ,,I2 000 iepe, 30 000 oi, 4 000 boi, 1000 bivoli, 4 000 porci gi 300 de stupi". I n aceeagi epocd averea lui Miron Vodd Barnovschf cuprindea ,,I 500 oi, scutite de ddri, 500 de porci, 1000 stupi". h Muntenia ,,albindritul era mat putin rdspindit decit i n Moldova, unde forma u n izvor d e ciipetenie". ,,Inainte d e domnia Brincoveanului" veniturile tdrii ,,pe stupi sint 700001', iar, i n acelagi timp ,,albindritul i n Moldova producea 200 000 de lei", degi ,,cutare boier Cantacuzitao" din Tara de Jos" avea pin6 la 13 000 de stupi". Luxul $i petrecerile d e la curtea lui Duca-Vodd sau Dumitra~cu-Vodd Cantacuzino birul cdtre turci $i incompetenta i n conducetea treburilor interne ale tdrii, au favorizat ruina gi haosul, lipsa gi preturi meri pe toate bunurile d e consum, intre care ,si produsele apicole : ,,Vitele erau scumpe, mierea era scumpii, gdinili mai n u era i n tar&" consemneazd i n a1 sdu ,,Letopiset..." cronlcarul Ion Neculce. A u fost fixate g i ddrile obligatorii pe produse ,,de u n stup, cite-o ocd d e miere gi de ceard". $i ca gindul omului sd meargd cu relele stihiilor naturale ,,stupii i n doao veri s-au fdcut buni, iar i n celelalte pro$tiU. Aceleagi lucruri zguduitoare despre domnii fdrd dragoste d e tar&, dar pofticiosi de lux gi petrecere, care rnai de care rnai orbitoare, le consemneazii i n a sa ,,Descrierea Moldovei", Dimitrie Cantemir: ,,Pentru cheltuiala curtii lor, domnii $i-au oprit toate cetdtile g i tirgurile Moldovei, impreund cu doudsprezece sate din apropierea lor ; apoi ocnele d e sare, viimile, zeciuiula la o f , porcii gi stupii d e albine d e la $6rani $i d e la rdzegi, pentru cd boierii sint g i pind astdzi slobozi de asemenea diiri ... Ins6 veniturile jcitii n u sint hotdrite dupd puterile supugilor, ci dupd mdsura ldcom f e i turcilor". f n economia ciirtit amintite, se aflii u n capitol specific tntitulat chiar ,,albin&ritul" : V o i spune ceva cit de cit despre albine. Locuitorii tiirii trag mari foloase d e pe urma lor, toate cimpurile sint pline cu flori dintre cele mat frumohse gi pldcute iar piidurile le dau necontenit brand Zndestuldtoare ca sd-gi string& ceara y i mieTea... I n afar6 d e faguri d e miei.e $i ceard obiynuitd, albinele din Moldova rnai fac ,si o anumitd ceard, czi u n miros foarte puternic $i de culoare negricioasii ... Ceara aceasta impreund c u mierea, o scot prisdcarii la vremea hotiiritd ; fiindcii are u n miros aproape ca d e ambrd g i tine la razele soarelui, ei o vind atit de scump ..." Prima consemnare despre simbria unui stupar o gdsim intr-un act d i n 1710 a1 marelui ban Constantin Stirbei. Mai sint ardtate yi alte cheltuieli ,.pentru n i ~ t e

uleie cumpdrate de la acea stupind, care a u fost ale unui boier cdrora le-a fost fdcut bine". Dreptatea le-a fdcut-o ,,comisul $erban Prisdceanu din Scaunul Craiovei" (vezi numele !). Aveau dreptate cdldtorti strdint sd esclam e ,,ce tarci bogatd ! E ca o griidim? roditoare gi bine sdditd" gi tot gindind ecologic prevedeau ,,tfmpul cind exploatatii lacome vor distruge poienile g i cu ele prisdcile". $i erau trditori &i sfir$itului d e veac XVIII. Astiizi constatdm cd sinistrelc lor ginduri s-au adeverit cu prisos. Reproducem i n continuare observatiile istorice, naturale ,si politice dintr-o cdldtorie ,,Prin Tirile Romdne" ficutd 5n 1788 d e Domenico Sestini. N u incape indoiald cd ele au servit ca document marelui literat care a reinviat istoria, M. Sadovean u : ,,Urn dintre cele mai pretioase g i bogate producjii ale celor douci provincii o dau albinele. Ceara datii de ele aici este, fdrd fndoiald, cea mai frumoasii gi rnai cdutatd din intreaga Europ d... Ceara din Moldova, rnai ales cea recoltatd din florile d e tei, care s%ntfoarte parfumate gi cdutate de albine, este superioard celei din Valahia. Mierea $i ceara se recolteazd, i n general, din vard pind-n toamnd. In Moldova este renumitii ceara verde, pentru parfumul ei pldcut, Ombdtcitor, care, i n realitate, este rnai mult o rdginii recoltatd de albine de la tei gi care e folositd pentru astuparea marginilor fagurelut ; i n m i cd mdsurd ea este adunatd +i d e cei ircteresati pentru parfumul ei". ,,Se vindea apoi - Zn Polonia - 50 000 de ocii de ceard anual". ,,La boieri se aflau, adesea pind la 2000 de stupi ..., pe cind teranii moldoveni se multumesc cu o sutfi", Produsele lor l m u cdi europene ajungind pEn6 la Venejia, Lwov, Viena, Geneva, Roma etc. ,,CdEdtori strdini i n ajunul domnilor p&minteniu au vdzut cu ochii lor cd, ,,intre cei 800 membri at clasei... oanenilor. bogati ... cite unul tine yi 5-6000 de stupi, unii terant ajung $i pind la 200". fntre boieri se detava ,,milionarul Cantacurino Deleanu, care avea 12 000 d e stupi". Bogcitia aceasta g i larga ei rdspZndire i n toate pdturile sociale, de la boieri la tirani, expllcci faptul cci E spiritul omeniei n strdmo$e$ti, romdni ,,primesc pe oricine in cas6 ~ i - ihrdnesc cu ca$, lapte, miere". Auzind gi citind despre toate acestea involuntar t e minunezi yi-ti pui intrebarea : ,,0 rnai fi pe lume tard atit d e mdnoasd ?" La inceputul veacului a1 XIX-lea erau in floare ,,dijmele iobdgegti in Transilvania", pe care puteau sii l e pldteascii n u numai i n produse, ci $i i n bani. ,,Familia care avea sub zece ... stupi, pldtea, fiecare bucatd, cite 12 dinari drept rdscumpiirare a dijmei". In 1820, tdranii din districtul Fdg d r a ~relateazd : ,,Noi d d m la curte dijmci

a zecelea din tot ... $i roiul stupilor ddm a zecelea". f n timpul rdzboiului ruso-turc din 18061812, in care pi-a fdcut ucenicia i n arta armelor $i organizdrii Tudor Vladimirescu, necontenit veneau cmdbif cu orez, smochine $i ldmii ,,pentru cereale, ceard $1 miere Rdsfoind corespondenta d i n 1831-1832 dintre Prefectura judetului Vilcea cu Visteria tdrii vedem modul de efectuare a exportului de produse agricole, precum $i instructiu?tile privind organizarea vdmilor, de percepere a taxelor de import-export. Se fac precizdri exprese pentru mlere $i ceard. Pentru aceasta din urmd se interzitea chi,ar ,,vinzarea i n strdindtate", fiind achizitionatd pentru ,,necesarul fabricilor de lumindri". Toate aceste tncunumlri $i laude la adresa produselor albinei de-a lungul unei istorii rom&ne$ti dintre cele mai zbuciumate $i, 5n consecinw, mai fascinante, 1-au determinat, desigur, pe Gh. Asachi, la 1 iunie 1829, la Iagi, sd scoatd primul jurnal i n limba romdntl care sd poarte numele dulcii $i vestitei Znaripate ,,Albina rom&neascdu i n vederea unirii celor de u n nume sub stindardul graiului coneam $i mun. Emblema ,,AlbineiC' era la mod6 i n Europa.

..."

Visul marii Uniri se va implini la 1 Decembrte 1918, la putin timp dupd Encheierea primei mari conflagratii mondiale. Pentru ea a ginddt Mihai Viteazul t i a implinit-o cu sabia $i diplomatia, Gh. Asachi c u pana $i ,,eroul necunoscut" cu stngele vdrsat pe cimpurile biitifliilor. Acestuia din urmd, Ion Cringuleanu 1-a dedicat o ,,baladdd', din care, pentru frumusetea $i nobletea ei reproducem mai multe pasaje: ,,La Mdrd$tf, intr-o grddind, / Cintd-n iarbd o albind / Cu aripile-n k m i nd, / Ling-o floare ce se rupe I Ca sd moard-n doud clipe. / Oh, albina, de i-ar cere, I I-ar da lacrimd $i miere / Numai sd nu plece-n moarte, 1 Floare albd $i departe. I/ Dar de jos de sub pdmfnt / Urcd-n lume u n cuvint / Nestiut, neauzit 1 $ i din neguri sub $optit : / Nu mai plinge razd lind, / Surbard $1 a l b i ~ /, Lasd floarea-ncoa sd vind, I Sd-mi aducd o lumind / cd-s erou necunoscut, / Dorm cu patria pe scut ; / Nici u n glont n u m-a durut / Cind prin trup m-au ciuruit l I Gloantele veneau o mie, / Eu i u b e a m o Romanie ; / Gloantele, h lut, au ars, I Roa mania a rdmas, / Tindrd ca o albiml, / Numai miere gi luminii ! 1 Lasd floarea, suriodrif, 1 Sd coboare mai spre seard, 1 Cind o vrea pe rom&ne+te,/ Cd mai tfndr md gdsegte ...

LA NAQTEREA LUI CONSTANTIN L. HRISTEA

(continuare din pug. 16)

pentru indelungata sa activitate publicisticd i n folosul dezvoltdrii apiculturii moderne. fn 1976 a fost distins cu medaliu muncii. Apicultorul C. Hrlstea este unul din principalii membri fondatori ai Asoctatiei Crescdtorilor de Albine fiind u n colaborator apropiat a1 prof. V . Harnaj. A fost o .scurtd perioadd d e timp m e m bru i n primul Comitet Executiv operativ i n ConslUul de conducere a1 Asoctatiei Crescdtorilor de Albine din Romdnia $i membru i n colegiul de redactie al revistei ,,Aptcultura". Datoritd faptului cd pe vremuri a lucrat ca administrator a1 Domentilor Coroanei regale a avut de suferit pe timpul dictaturii comuniste arestat pe motive politice $i scor din colegiu iar

o perioadd de timp n u a apiculturii din Rom&nia avut nfci drept de semndpe care ins6 n u a apucat turd in revista noastrd. s-o termine. A lucrat apoi i n difeConstantin L. Hristea rite unitdti de stat fiind moare la 17 februarie conducdtorul tehnic . a1 1987 la virsta de 91 ani sectoruluf apicol din defiind codus ultlmul pe par3amentQ GOSTAT $i sdu drum de n u m e r q i a ~ o ila T ~ u s ~g u~~~ ~ ~ d iapicultori care 1-au iubit f riei agricole d e stat a ca$i ,timat. pttalei rdspunzind de secCinstfnd opera $i activitorul apicol. Mai tirztu la tatea C. Hristea apicultorii din Romdniu U P pdstreazd vie mePerig, judetul 11fov a conmark dragostea $i s t h a dus fabrics de confectioc ~ ~ ~ i d e ~ i n d u -Un m0Ca 1 nat faguri artificiali dodel de conduit& $1 muncd tat6 cu agregate industriadezinteresatd i n - slujba le moderne de mare capsapiculturii rom&ne$ti. citate, care i n anul 1954 Consider necesar pi prosatisfiicea cerintele intrepun ca la mormlntul magii apfculturi din tara estrului C. Hristea din cinoastrd. mitirul Belu, Asociatia In ultimif ant s-a documentat intens la AcadeCresciftortlor de Albine din tara noastrd sii pun5 mia Rom&nii lucrtnd la editarea unei lucriiri voo placd comemorativd i n semn de omagfu. luminoase privind istoria

Documentar apicol

Proprietgtile ~ivaloarea nutritionalti s dietetics a mierii. i Mierea de floarea-soarelui


Doctor SABLE
UNAF a c e n t doamnei dr. Sable de la faculbtea din Toulouse sB realizeze un studiu bibliografic despre proprieatile mierii $i flavonoizilor. Public5m cu pl5cere acest studiu cu ajutorul c m i a putem descoperi tot ce s-a realizat pentru o rnai bun5 cunoa$tere a valorii produsului pe care il recoltam, a compoziti2i $i proprietlltilor sale. de Concluziile trase din acest studiu doctorul Sable sint de cel mai mare interes $i las5 s& se intrevadii perspective interesante; acestea ne incurajeazi s5 continugm cerceGrile pe care le-am &cut impreun5 cu dr. Sable $i cu mai rnulti oameni de $tiinH foarte apreciati. Multumim dr. Sable pentru aceastti munc5 importantti. Intr-un numHr viitor vom face curio$tinH cu proprietitile flavonoizilor. Mierea, aliment pentru toate virstele, a fost ping in secolul trecut, age.ntu1 cucare se indulceau alimentele, pins la aparitia zah5rului de trestie de z a h h , cu un pret mai sc5zut. Totu$i, zah5rul de trestie de zahir este departe de a poseda calitatile organoleptice sau valoarea dietetics a mierii. Mierea este unul din putinele produse naturale care a insotit toate civilizatiile planetei noastre. Ea este de origine vegetal& produs5 in special din man5 $i din nectarul florilor. Nectarul este extras direct din flori iar mana este subprodusul activitstii unor hemiptere (purici) ; el este recoltat in special in perioada lipsei florilor nectarifere. Albinele nu pot extrage secretiile duloi decit din aproxirnativ 1 O 0 / ~ din speciile vegetale. In ciuda acestei restrictii, rnierea prezintii o compozitie foarte complex3; de o diversitate foarte mare, deci nu trebuie s5 mai vorbim de rniere ci de mieri. AstAzi, ca $i vinurile, mierile cornercializate au denumirile lor care denumesc podgoria (originea florala) $i specificul regiunii (rnunte). OdaG cu aparitia noilor culturi in Franta, au ap5rut noi feluri de miere; printre acestea este $i mierea de floarea soarelui care a retinut recent atentia cercetAtoiilor. Cornpu~ii fenolici ai acestei mieri contin o mare proportie de flavonoizi ale

cgror activitati biologice incep s5 fie rnai bine cunoscute $i sint interesante atit pentru dietetic& cit $i pentru terapeuticg. Proprietgtile mierii in functie dc compozitia sa Nu se poate vorbi de compozitia mierii decit referindu-ne la valori rnedii ; compozitia mierii variazi in functie de numero$i factori; provenienta nectarului, de sezon, de modul de preparare.. care determins savoarea $i, intr-o anumitZi masur5, proprietatile mierii. ProprietAtile mierii sint multiple $i diverse ; ele au fost stabilite pin5 in prezent in mod empiric. In mod paradoxal, au fost facute foarte putine experiente riguronse pentru a le da o baz5 ~tiintifici. Totugi, cu ajutorul cuno$tin@lor dobindite in ultimele decenii in domeniul nutritiei, pot fi avansate unele ipoteze in privinta rolului mierii in procesele digestive $i eventualele lor consecinte metabolice.

Zaharurile Datoritz continutului mare in z a h 3 , in jur de 80/0, mierea este sursii de energie prin excelent5. Atletii greci ii acordau o mare important5 in preg5tire.a lor fizic5 ; pregSltirea fizici a legiunilor rornane nu se poate explica, se pare, decit prin consumul de produse apicole ; Mai aproape de timpurile noastre, actele de curaj ale exploratorilor mgrilor reci in 1937 au fost atribuite rezistentei. lor deosebite la rig care s-ar fi datorat ~consumului de miere i , timpul antrenarnentelor. In 1910, acen lea$i virtuti ale mierii, $i anume cre$terea rezisstentei la frig $i la obosealg, a r f i permis aviatorilor s5 execute o duzini d e misiuni pe zi in conditii foarte dificile d e zbor la altitudini foarte rnari $i la temperaturi foarte joase ; s-a raportat c l in afara unei preggtiri fizice exceptionale, pilotii consumau $i miere. Asizi, sportivii avertizati, alpinivtii, inotztorii $i maraton i ~ t i inu ignorR nici ei preparatele dietetice pe baz5 de miere. Zaharurile din miere sint cele continute in secretiile vegetale pe care le recolteazi albinele. Nec-

tarul cste inainte de toate o solutie de zaharuri in ap5, cu o concentratie de 99/0 sau de pin5 la 40Ol0 ap5. In timpul transportului sau dup5 sosirea la stup, mate~ i a prim5 sufer5 t r a n s f o r d r i ; ea se imbog5teste in enzime dar rnai ales se omogenizeaz5 $i se concentreazfi astfel incit umiditatea mierii este d e numai 17 pin5 la 2l0l0. Diversitatea in concentrafia de ap5 a nectarului se reggsevte la nivelul calit5tii zaharurilor pe care le contine. Natura $i proportia acestor zaharuri v a r i a d in functie de specia florilor. Unele pot contine numai zaharoz5, altele un amestec echilibrat de zaharoz5, glucoz5 fructoza sau un amestec a dou5 hexoze; glucoz5 $i fructoz5 ; in unele (robinia) predomin5 fructoza, in altele (lucerna) predomin5 glucoza. Se intelege de ce este dificil a se indica exact natura zaharurilor continute in miere. 0 schema de compozitie medie a fost stabilitA de diverse laporatoare ; in general, monozaharidele, in special glucoza $i fructoza, se g5sesc concentrate in miere $i reprezint.5 in jur de 70h din zaharuri. Ele au fost identificate in nectar de rnai binede un secol. In general predomin5 procentajul d e fructoz5 cu exceptia unor cazuri rare (miere de lucern5). Aceasti compozitie in hexozii este foarte interesanta deoarece ea este favorabilg recomandgrii folosirii mierii in locul zharozei din multe puncte de vedere. Asociat.5 cu alte zaharuri, fructoza determing intr-o anumiti m5sux-5 valoarea dietetic5 $i consistenta produsului, ceea ce nu este de neglijat in analiza calitiitilor organoleptice. lntr-adevsr, procesul de cristalizare a zaharurilor in miere depinde de raportul glucod/fructoz5 $i glucoz5l ap8. Cunoavterea acestor raporturi ne poate ajuta s5 prevedem aptitudinea mierii de a cristaliza : slab5 dac5 raportul glucoziijap5 este mai mic d e 1,7 $i mare dacg aceast5 valoare atinge 2,l. Alte zaharuri, dizaharide (zaharoz5. . .), trizaharide (rafinozh.. .) sau polizaharide (dexkin5 ?) sint d e asemenea prezente in cantit.5fi mici : totalul reprezintii mai putin de din greutatea mierii. Indoielnic5 in anumite mieri prezenta dextrinelor in cazul rnierii de eucalipt determin5 una din caracteristicile sale : aceast5 miere care este in repaos devine curge usor cind foarte viscoas8 prin agitare. Mierea reprezint3 un aport energeticde 1300 kj/lOO gr, mai putin (25OjO) decit zah5ruI de trestie de zah5r. Zaharurile continute in miere sint asimilate rapid datorit.5 asocieril' lor cu urme de crom, element a1 c h i efect benefic asupra metabolismului glucidelor este binecunoscut. In plus,' mierea are o putere de indulcire superioar5 zaharozei. Prin natura lor. zaharurile din rniere pot s5 e x m i t e o

mumit3 hepatoprotectie. Glucoza trece repede in singe iar fructoza este captatA $i stocat.5 d e ficat ; ea este baza unei rezerve energetice care se poate mobiliza rapid. Metabolizarea sa este in relatie cu o actiune de dezintoxicare la nivelul f i catului. Astfel, prezenta fructozei in miere este benefic5 pentru b5utorii de b5uturi alcoolice. Mere; diminuead efectele alcoolului la nivelul ficatului : in plus, ca $i vitamina B6, ea tinde s5 suprime . dorinta d e a se abuza d e alcool. Putine alimente au o concentratie in fructoz5 atit de importanti ca cea a mierii. Aceast5 caracteristic5 explic5 cel putin in parte, efectul ei u$or laxativ: Fructoza este absorbit5 rnai incet decit glucoza iar prezenta ei in intestinul subfire influentem5 schimburile de ap5 $i de s5ruri intr-o manier5 deloc neglijabil5, nvind efecte benefice la nivelul pH-ului $i florei intestinale. Enzimele, vitaminele

si

oligoelementele

De multil vreme se $tie c5 mierea u$ur e a d digestia. Ea contine enzime cum sint arnilazele, o a glucosidaz5 (invertazil), o fosfataz5 acid5.. . Mai recent (1986), o fl-glucosidaz5 a fost pus5 in evident5 de un laborator canadian. Aceste enzime activead procesul de digestie, in special cel a1 glucidelor. Amilazele favorizead transformarea amidonului in zaharide cu greutate molecular5 mai mic5. Invertaza introdus5 d e albine catalizeaz5 hidroliza zaharozei in glucoz5 $i levuloz5 dar rolul ei este rnai complex decit cel care i se atribuie pin5 in prezent. Intr-adevgr, ea poate fi la originea form5rii a numeTease molecule favorizind transferul glucozei in acceptatori. Fosfataza joac5 un rol in modularea pH-ului din mediul digestiv. Activitatea enzimatic5 a rnierii scade proportional cu timpul de stocare iar cea a amilazelor persistii rnai multe luni. Gradul d e degradare a1 acestei activititi depinde in mare m5sur8 de procentajul de umiditate a1 mierii care trebuie s5 fie mai mic de 2l0l0 ; un procentaj de 17/0 este o garantie a bunei conserv5ri a ca1itAtilcir enzimatice ale mierii. Actiunea enzimelor digestiei este d e altfel i n a r i a de prezenta vitaminelor $i oligoelementelor, mai ales a mineralelor. In concentratie rnai slabri, aceste oligoelemente a r avea o biodisponibilitate rnai mare decit cele care sint absorbite sub form5 pur5. Substantele care le insotesc in miere favorizeaz5 absorbfia lor $i, probabil, transportul lor. Vitaminele : acid ascorbic (C), aciod nicotinic (PP), acid pantotenic, piridoxin5 (BB), riboflavin5 (B2), tiaminii (Bl), biotin&, acid folic, se ggsesc in cantitAti foar-

te mici (citeva njg primele douj. $i !ig/ 100 g celelalte) in miere. N o a m prezenta constant5 a vitaminelor din grupa B ; variatia continutului in vitamine de la o miere la alta se datoreazg rnai ales bog5tiei in acid nicotinic $i ascorbic ; conceatratia acesteia din urm5 p m t e varia intre 0 $i 400 mg/lOO g in anumite cazuri. Vitaminele din miere sint cu atit mai bine conservate cu cit pH-ul este rnai slab ; un pH acid este deosebit de eficace in protectia vitaminelor $i in special a acidului pantoteic. Organismul uman are nevoie dt. o multitudine de minerale pentru a-$i menpne echilibrul metabolic. Unele, cum sint calciul $i magneziul, sint nedesare in cantitAti substantiale (respectiv 800 $i 400 mg/ zi), celelalte, cum este fierul, E cantitAti n negli jabile (15-20 mg/zi), iar altele numai ca urme. Mierea contine numeroase (treizeci) elemente minerale, deci poate asigura nevoile organismului. Ea aduce in fier, special potasiu, calciu, magneziu, cupru, mangan, zinc, crom, cobalt.. . Mierile colorate sint rnai bogate in minerale decit mierile de culoare deschis5, dar concentratiile r5min foarte slabe deoarece continutul in cenuv5 al mierii nu deps$e$te valoarea medie fiind de 0,01/0 ; procentajul relativ ridicat d e fier $i cupru semnalat in anumite mieri a r fi in leg&tur5 cu ustensilele folosite la prepararea $i stocarea lor. Este important s5 subliniem c5 elementele aduse de miere sint furnizate intr-un context alimentar care este favorabil metaboliz5rii lor. Unii autori au descris o retinere accentuat5 de calciu $i magneziu prin prezenta mierii in alimentalie. Acizii Mierea contine cantitAti slabe dintr-o gam5 larga de acizi care ii dau un pH sc5zut; pH-ul mierii d e flori este in medie de 3,9 $i atinge valori rnai ridicate (in jur de 5) in cazul mierii de man& Acest pH acid este fn leggturg cu prezenta diversilor acizi : acizi neorganici (carbonic, fosforic.. .) acizi organici (formic, acetic.. .). Acidul gluconic care este cel rnai abundent dintre acizi, rezult.5 din activitatea glucoxidazei prezenta in rniere. Anumiti acizi se n u d r 5 printre factorii cei rnai importanti in determinarea calit5tilor organoleptice ale mierilor. Actionind asupra pH-ului, ei influenteazs perceptia gustului ; prin volatilitate ei insowsc moleculele care determin5 aroma. Unii dintre ei pot modifica aspectul produsului deoarece ei se nurnAr5 printre factorii de cristalizare ai zah5rului ; acidul izobutiric de exemplu previne formarea cristalelor in mLere.

Celelalte substante Progresele %cute in analiza microchimic5 a u permis detectarea unor cantithti foarte mici a numeroase substante in miere ; aceste substante au un rol mare in geneza caracteristicilor organokptice. Ele pot influenta in acelwi timp culoarea, viscozitatea, parfumul sau pot interactions cu celelalte alimente pentru a accentua savoarea sau pentru a le modifica aspectul. Viscozitatea mierii este afectatg de prezenfa materiilor azotate : albumine, globuline, acizi aminati.. Spectrul acizilor unei mieri poate ar5ta originea ei floral&. In cantitate infim5 i majoritatea n cazurilor, intre 50 $i 300 mg/100 g, proteinele pot conferi unele caracteristici anumitor mieri, cum este cea de iarb5 neagra de exemplu, unde prezenta in cantitate apreciabil5 (2OIO) a unei proteine specifice, o face s5 fie tixotropg. htr-adevAr, rigid5 in repaos, ea se lichefiaz8 prin agitare $i apoi I$i recapstti aspectul initial. Numerqi acizi aminati au fost recunoscuti prin electroforezi3 rolul lor nu este determinat ; unii, cum este fenilanina, a r fi precursorii unuia din compuvii .aromei specifice mierii. Ace$ti compu$i sint relativ volatili, majoritatea sint aldehide, cetone sau alcooli rezultati din fermentarea acizilor aminati. Prezenta substantelor coloidale care i n s o w c div e r ~ ipigmenti (caroteni, flavonoizi. . .) in-. fluenteaz5 de asemenea culoarea $i savoarea mierilor. Nici o precizare nu s-a facut asupra rolului lipidelor prezente f miere. S-a ren cunoscut totu$i prezenta in miere a esterilor metilici de acizi organici ale c5rar proprietliti sint bine cunoscute $i ai anumitor steroli ale c5ror proprietliti sint putin cunoscute in farmacologie $i in dieteticg. Mai multi autori admit existenla in miere a unui factor colinergic, in d o d foarte mic5, dar suficientg pentru a conta printre factorii care determing propriet5tlle farmacologice ale mierii. Acest factor a r f i pur $i simplu acetilcolina prezent5 in acelasi timp ca $i colina, ceea ce i-ar explica stabilitatea. Unele rapoarte sugeread prezenta in miere a unor factori cu activitate hormonal& favorizind inr5dAcinarea plantelor sau provocind reactii asem5n5toare celor ale estrogenilor sau androgenilor. Anumite substante care lipsesc sau se g5sesc E pantitate foarte mica in mierea n proaspht.5 , apar in perioada d e stocaj ; este cazul unor zaharide sau a1 unor produse rezultate din degradarea lor cum este hidroximetilfurfurolul (HMF) care rezult.5 din deshidratarea fructozei, proces favorizat de pH-ul slab al mierii. Concen-

tratia HMF care este foarte slab3 in rnierea proasplit recoltat.5, cre$te cu tirnpul de stocare. In toate cazurile, concentratia acestui produs indezirabil r g d n e slab5 (mai micii de 3 mg/lOO g). Un procentaj ridciat de HMF poate fi indiciul unei deg r a d h i a produsului din cauza unei hc&lziri excesive sau ad5ugEirii de sirop preg5tit prin hidroliza acid5 a zaharozei de exemplu.

Mierea, substant5 de o complexitate de nebgnuit, este foarte tqor de utilizat. Ea s recomandSi in stare naturali sau poate e asociat.3 cu o multime de alimente in fmctie de gustul $i nevoile consumatorului. Cu exceptia putinelor cazuri de in@lerant5 la zaharuri, este un aliment care reprezina pentru toti un rnijloc eficace de lupt5 impotriva oboselii cauzate de stres. Aliment pentru tineret Pentru copii, a c5ror nevoie de alimente energetice este binecunoscut.3, mierea aduce aceasa energie, dar ea are & asemenea $i un efect favorabil asupra crevterii $i compozitiei sanguine. Observatiile f5cute la copiii din S.U.A. confirm5 efectele energetice ale mierii asupra continutului de hemoglobin5 in singe. In cazul descris, acest efect a avut consecinte fericite asupra bolilor pulmonare $i tulbur5riolr sistemului nervos de care sufereau unii copii, probabil datorit.3 arneliorarii oxigen5rii. Mierea contine intr-adevsr fier $i cupru ; fierul este continut in hemoglobin& $i asigur5 transportul oxigenu. lui in timp ce cuprul este necesar sintezei $i regenergrii hemoglobinei. In laborator, adrninistrarea de rniere foarte colorat5 ~obolanilor care sufer5 de anernie nutritional5 a artitat c5 ea favorizeazti sinteza hemogobinei, fenomen care nu a foost observat in cazul mierilor blonde. Ad5ugata la lapte, mierea constituie un aliment agreabil cu o inalt5 valoare biol o g i d pentru copii foarte rnici. FBr5 s5 fi fost aduse probe riguroase, observatiile au ar5tat c asocierea mierii cu laptele ii H confer5 acestuia o valoare nutritivg m5r i a . In plus, prin calitatea zaharurilor asociate cu enzimele in mediu acid, mierea asigux-5 o mai bun5 digestie a laptelui permitind o floculare mai bun5 adaptat.3 actimii sucului digestiv. un Pentru copiii mai mari, scolari, aport adecvat de produse energetice, in special la rnicul dejun, le este foarte util pentru a evita sdderile atentiei, binecunoscute $1 care se manifest5 inainte d e prinz. Produsele pe baz5 de miere, care contin Fn acelavi timp zaharuri $i ele-

mente care wureazi digestia le sint wcesare. Nu trebuie s5-i uitiim pe cei rnai mari : studentii. Se $tie d adeseori, din l i p d d e sau ignorind importanfa a m t u i timp aport energetic dup5 o noapte de post, rnicul lor dejun se rezum5 la foarte putin. Ei trebuie sB facii f a v la ore lungi de cursuri cu atentia incordat& Proprietiltile rnetabolice ale zaharurilor confinute in miere pot contribui la mentinerea acestui efort intelectual. Mierea p a t e fi asociat.5 cu alte substante care s5 constituie un mic dejun u$or de preg5tit. Aliment pentru persoanele in v i m a
Din motive diverse, (lipsa poftei de mincare, digestie dificil5, proasta functionare a intestinului), unele persoane in v i r s a Lntimping dificulati in acoperirea nevoilor de energie, vitamine, oligoelemente $i manifest&, din aceast.5 caud o obosealg generala. Preparate pe baz& d e rniere, a r putea sii-i ajute, in special prin rn5rirea poftei de mincare, datorit.3 faptului & acizii prezenti in rniere influeneaz5 in mod favorabil apetitul $i digestia. n acest caz, mierile colorate care sint considerate rnai bogate in fier, sint eficace pentru prevenirea anemiilor elernentele rninerale prezente in miere fiind mai u$or asimilabile decit cele sub form5 neasociau. In plus, s-a atribuit mierii un efect de protectie contra iritArii rnucoaselor digestive care apare odat5 cu virsta, mierea actionind fn acest caz ca un element favorizant a1 repausului intestinelor datorit5 faptului c toti compu~ii mierii H sEnt absorbiti frIrii transformgri prealabile. Pe de a16 parte, datorit5 timpului necesar pentru absorbtia fructozei, mierea are $i un u$or efect laxativ, un avantaj cert pentru permanele care, din cauza inactivit5tii fizice, au perturb5ri in functionarea intestinelor. In s f i ~ i t ,unii autori admit cB rnierea favorizeazH un somn mai bun prin efectele ei asupra sistemului circulator : efectul calmant a1 unei linguride miere in ceai sau lapte este bine cunoscut. Pentru copii ca ~i pentru persoanele in vim%, rnierea ar putea servi c ,,suport" a pentru un adaos de oligoelemente a1 caror rol in forrnarea globulelor rwii (fier, cupru) sau in reactiile rnetabolice fundamentale (Mn, Mg) este determinant. Mierea rn&$te biodisponibilitatea acestor mine-

a ale.

Aliment pentrn sportivi. Pentru aportul s5u d e energie relativ important, sub form5 de zaharuri u$or de digerat, rnierea este un aliment de calitate pentru ci care trebuie s5-$i programeze efortul. P e termen scurt, un carburant :

glucoza este asimilatil imediat, iar pe termen lung fructoza, care este captat5 de ficat $i tinut& in rezervg sub form5 de glicogen. Aceast.5 rezervg poate fi eliberatil apoi sub form& d e glucoz8, in functie de efortul care este f5cut. Astfel, glucoza $i fructoza sint complementare ; aceste zaharuri coexist& adeseori in miere in cantitlIti comparabile $i se pot obtine numeroase preparate care s& acopere nevoile specifice ale sportivilor. Natura zaharurilor din miere $i prezenb anumitor oligoelemente dau posibilitatea unei mai bune recuperari dup& efort. Ar trebui s l se faca studii pentru a se aduce argumente dieteticienilor in acest sector a1 activitatii lor.

oarecum surprinzstor. Aceast5 observatie sugereazg faptul c& in plus fat& de natura zaharurilor, $i alti factori trebuie luafi in considerare pentru a explica evolutia glicemiei dupa consumarea de miere, NU trebuie s& excludem rolul benefic a1 elementelor care se giisesc in cantitate foarte mica in miere, .in special cromul care este un factor de tolerant& la glucoz5. Mierile cu o slab& putere reducBtoare (miere de primtivar8) sint descrise ca fiind mai bine tolerate la diabetici, far& sB se dea o explicatie plauzibila.

Proprietgfi terapeutice qi farmacologice a16 mierii.


Nu numai prin abundenta dar $i prin natura lor, zaharurile, impreunB cu alte substante (in jur de 3% din miere) foarte diverse (probabil nu toate cunoscute) confer& mierii ,virtuti considerate ,,magice1' in multe civilizatii. Anticii foloseau mierea in alimentatie dar ii recuno$teau $i alte proprietiiti care indreptgteau folosirea ei in ritualuri. Pentru multi, mierea putea prelungi viata. Din toate timpurile. mierea a fost considerat5 ca un agent. de prevenire a numeroase boli. I se atribuie numeroase proprietgti terapeutice $i farmacologice. Ea poate avea propriet5ti estrogenice, antitusive $i anti-anemice. Aceste proprietiiti fac ca mierea s& fie folositg de anumite populatii care nu dispun de o abundenta de produse farmaceutice de sintez5. Unele propriet5ti biologice ale mierii au fost descrise recent $i autorii au incercat s5 le justifice prin actiunile cunoscute ale compu$ilor ei

Alimentatia artificial&.
Mierea este un aliment recomandat in situatii deosebite : readaptare dup5 post, malnutritie, obosealg fizicil $i/sau nervoas8.

Nici o c~ntraindicafi~ mierii pentru a diabetici.


Putinele informatii pe care le avem asupra efectelor diferentiate ale glucozei $i mierii la oamenii s&n&to$i nu scot in evident& particularitsti in privinta evolutiei glicemiei duph consumarea mierii. In privinta diabeticilor, putinele teste indicg faptul cli nivelul glicemiei este sc&ut, uneori la jumstate, dup8' consumarea de miere decit dupc'l consumarea de glucoz5. In plus, glicozuria care apare dupii consumu1 de glucoz5 nu este detectabilg dup& consumul de miere. Autorii admit c& anumite cantithti de miere sint bine tolerate de diabetici ; ei recornand5 o cantitate de pin3 la 40 g/zi, in douii reprize. Se pot da multe explicatii la faptul cii nu se observh perturbsri metabolice dup& consumarea de miere, contrar a ceea ce se intimplB in cazul consumului de glucoz5, la diabetici. Unul din motivele principale este c& din punct de vedere metabolic, zaharurile nu sint interschimbabile. Mierea este bogat& in fructoz2 $i aceasta este, printre zaharurile simple, cea care provoac5 riispunsul glicemic cel mai atenuat. Comparat cu cel provocat de glucoz&, r&spunsul glicemic la miere este atenuat atit la diabeticii din grupa I cit $i la cei din.grupa 11. La ace$tia din urm8, mierea consumat5 in locul zahhrului la micul dejun nu provoac& efecte de hiperglicemie. RBspunsul glicemic la miere este mai atenuat chiar cind este comparat cu a1 unui aport izoglucidic de piine ; acesta este rezultatul unui test fgcut pe 31 de diabetici din grupa 11. Faptul c5 in conditii izoglucidice mierea nu produce o hiperglicemie mai mare decit piinea este

Reglarea iuncfiei cardiace.


In plus fat5 de functia cardiotropli datorat5 continutului in monozaharide, mierea actioneaza asupra functiei cardiace prin prezenta unui factor colinergic (acetilcolina). Mierea are astfel o actiune benefic& asupra ritmului cardiac, favorizeazg circulatia sanEuin8 la nivelul arterelor coronare'gi diminueazh tensiunea arterial&, acetilcolina producind relaxarea mu~chilor netezi.

Puterea de dezintoxicare a ficatului.


Anumite intoxicatii a r putea fi oprite prin absorbtia mierii. Mierea a r putea s5 ofere o protectie lmpotriva otravirilor d e origine alimentarg (ciuperci) sau impotriva efectelor nefaste ale alcoolului la nivelul ficatului. Aceast& actiune de protectie a r fi leght~tr5 metabolismul fructozei cu care creeaz5 conditii favorabile pentru dezintoxicarea ficatului.

Combaterea constipatiei cronice.

0 putere laxativa u$oar6 este atribuit5 mierii datorit5 continutului sku in fructozg. Aceasta, care este absorbit6 cu o oarecare intirziere fat5 de glucozg, provoac8 un dezechilibru a1 mediului intestinal, favorabil unui tranzit intestinal activ.
Efectul antihemoragic. Efectul antihemoragic a1 mierii a fost atribuit continutului s i u in vitamine care sint furnizate mai ales de grguncioarele de polen..Aceasti ipotez5 nu pare fondat3 deoarece proprietiitile antihemoragice ale mierii se manifest5 $i in cazul' mierilor clare la care concentratla de vitamine scade cu cel putin 50J0, deci rgmine de limurit care este factorul antihemoragic a1 mierii. Activitatea cregierib Observatiile f5cute pe citeva sute de copii mai mici de patru luni arat5 c3 mierea ad8ugatg alimentelor, In locul zah6ruTui, favorlz=zi crevterea sugarilor. Acest efect a r fi in leggtur6 cu prezenta anumitor oligoelemente care amelioreaza absorbtia $i probabil, transportul mineralelor, in special calciul $i magneziul. Mentinerea homeostaziei singelui. Mierea ar favoriza, o mai bun9 compozitie biochimicH a singelui. De exemplu, zincul pe care il contine intr5 in structura complexelor metalo-enzime $i metale-proteine in reglarea metabolismelor, de exemplu cel a1 glucidelor, la nivelul actiunii insulinei. Protectia cariilor dentare. Un alt avantaj a1 mierii in comparatie cu zahgrul ca agent de indulcire, care nu este cunoscut, este cel privitor la cariile dentare. Este cunoscut faptul c5 saliva persoanelor predispuse la carii are un continut slab in zaharoz5, favorizind o anumit5 aciditate in cavitatea bucall. In cazul acestor persoane, preferinta pentru miere poate ajuta la prevenirea cariilor. Fxhilibrul sistemului neurovegetativ. Mierea contine o gang largB de minerale, vitamine $i numeroase alte elemente in cantit5ti mici (urme) ; cantitatea lor variaz6 in functie de prezenta grguncioarelor d e polen. Aceast6 asociere, care creeaz5 conditiile unei bune reglllri a proceselor metabolice particip5 astfel la mentinerea echilibrului sistemului nervos.

Aceasts actiune este in leg6turi cu prezenta fierului $i cobaltului in miere. Cobaltul este un component al vitaminei Bl2 care intervine in biosinteza numeroas a o r substante ale organismului, in special ca activator a1 hematopoiezei. Actiune b e n d i d la nivelul rezistenfei capilare. Continutul de loc neglijabil in vitamina C, cantit6ti mici de flavonoizi care p6streaz8 aceasti4 vitaminii, de acid pantotenic, explici actiunea benefic5 care se recunoavte mierii la nivelul rezistentei capilarelor.

Inca din antichitate mierea a ocupat un loc important in ,,medicin&" datorit6 actiunii sale germicide. In zilele noastre, acest loc ramine important in tratamentele aplicate in anumite ~ r i Se cunoavte, . de altfel efectul calmant $i cicatrizant a1 mierii asupra gitului iritat ; amestecul d e lapte $i miere servqte Bi astikzi la limpezirea vocii rsgu$ite: Departe de a fi uitat5, activitatea germicid5 a mierii retine atentia cercetAtorilor $i este singura care este studiata in mod serios de citiva ani. La inceput, autorii au atribuit efectele mierii anumitor caracteristici pe care ea le influenteazg in mediul in care s e gise$te : presiune osmotic5 puternic5, pH scgzut, prezenta unor substante dezinfectante diverse cum sint acizii organici, alcool, vitamina A. riboflaving. In acelasi t i m ~ . existenta 'unor agenti germicizi ' numiti ,,inhibined' a fost repede detectatli $i este in prezent confirmat% Una din aceste inhibine nu este alta decit peroxidul de hidrogen care rezultri din activitatea gluco-oxidazei. 0 actiune conjugat5 a acestor factori este r5spunzgtoare d e inhibarea creyterii unor numerovi germeni $i de e!iminarea toxinelor, In special a celor de origine fungicg. Rezultatele studiilor in vitro din ultimii ani care a u analizat prezenta lui H202, pH-ul $i concentratiile de miere in mediile de cultur5 pledeazl pentru existenta in miere a agentilor germicizi, altii decit cei deja descri~i. Aceqti factori sint nu numai bactericizi sau baeteriostatici dar ap $i un rol eficient in anihilarea efectelor toxinelor produse de anumite mucegaiuri. Actiunea germicidii a mai mult de 20 de mierj a fost testat8 in mod eficient, in special impotriva dezvolt5rii lui Staphylococcus aureus, a bacteriilor Gram+ (Bacillus subtilis) $i mai ales Gram- (Escherichia coli, Salmonella sp.). Mierea poate fi $i antifungic8 : ea controleazi d e exemplu, dez-

23

voltarea lui Aspergillus niger, Aspergillus flavus, Penicillium chrysogenum. 0 solutie de miere comparatg cu o solutie izotonica de zaharoza inhibg complet creqterea mucegaiurilor ; acest rezultat trebuie subliniat in cazul lui A. flavus care produce aflatoxinele, substante periculoase deoarece sint cancerigene. Trebuie s5 mentionim ca tinind seama de spectrul micro-organismelor impotriva c5rora poate actiona, mierea este eficace impotriva bacteriilor patogene care se ggsesc in mod accidental in alimente sau in tubul digestiv a1 omului. Efectele remarcabile ale mierii in tratamentul afectiunilor pielii sau mucoaselor digestive au fost date publicit5tii foarte recent. Eficacitatea mierii se manifest5 mai bine in cazul rrinilor recente (zgirieturi) decit in cazul tesuturilor necrozate $i infectate (plggi, furuncule, arsuri, ulceratii). Mierea are un efe.ct de ,,curatare" inaintea cicatrizgrii qi reduce dimensiunile cicatricii. Rezultate spectaculoase au fost obtinute fie cu miere purg, fie cu miere asociatg cu agent gras. Mierea asociat5 cu vaselin5 sau cu osinz5 a fost propus5 pentru tratarea degergturilor. Soldatii ruqi, se pare, a u beneficiat d e aceste infomatii in timpul ultimelor rgzboaie. Ultimele rapoarte insist5 asupra interesului folosirii mierii pentru a dezinfecta, a dezodoriza $i a accelera cicatrizarea plrigilor. Rezultatele spectacultiase descrise par s i dovedeasc5 cB mierea are efecte mai puternice in vivo decit in vitro. f n unele cazuri, ,,debridarea chimica" prin actiunea mierii a d a t posibilitatea evitgrii inciziei prin interventie chirurgicalg, sub anestezie general& Astfel, mai multe tipuri d e factori antimicrobieni coexist5 in miere. Sistemul de producere a1 HIOl este cunoscut de mult. Se $tie c5 este fragil, sensibil la caldur5, la lumin5, (de unde avantajul pastrarii mierii in recipiente de sticl5 coloratil) $i dispare cu timpul, peroxidul, fiind distrus de catalaz5. Dimpotriv3, efectele altor ,,inhibineC' persist5 chiar $i dupg vase luni de p b t r a r e la temperatura

mediului ambiant. Acestea nu sint nici fotosensibile. nici termolabile. rezisa la temperaturi relativ ridicate (70's). Unele lucrari sugereaz5 c5 flavonoizii fac parle din acest tip le inhibine. 0 flavoni, pioncembrina, a fost identificaa recent intr-o duzini de mieri $i a fost pus5 in eviden@ activitatea sa antimicrobiana vis-A-vis de S. aureus. Pinocembrina face parte din flavonoizii detectati recent in mierea de floarea soarelui, se g&se$te in propolis $i prin efectul s5u antiseptic, joac5 un rol important in mentinerea igienei in interiorul stupului.
'

Concluzii.
0 analiz5 a literaturii disponibile astiizi indica o compozitie complex5 a mierii care oferg un avantaj in nutritie, dietetics, farmacologie $i terapeutici ; mierea se prezinta deci ca un produs de folosintii foarte general5 $i in acelaqi timp, foarte specificri. Marea sa concentrare in zaharuri o desemneazs ca o s u r d exceptional3 de energie. Dar aceste zaharuri nu sint singure, ele sint Ensofite de o multitudine de molecule, uneori sub form5 de urme, care fac ca mierea s5 nu fie considerat5 ca un banal agent de indulcire. Natura acestor zaharuri ar trebui s5 impun5 mierea in multe situafii puterea sa de indulcire fiind superioar5 celei a zah5rului de trestie de zah5r. In plus, caracteristicele metabolice ale mierii o recornand5 in dietetica anumitor populatii ale cilror nevoi energetice specifice sau patologii nu sint compatibile cu consumul altor zaharuri din comert. Studii bine dirijate ar trebui s5 conduc8 la obtinerea unor produse in care mierea a r putea sli constituie materia principalg qi a altor produse in care mierea a r putea juca rolul de aditiv sau de suport.

Traducere de Carmen HOTOBOC din ,,REVUE FRANCAISE dec. 1990 D'APICULTURE"

INCURSIUNE IN ISTORICUL STUPARITULUI BANATEAN


( c o n l i n l ~ a r ed i n pag. 1 1 )

De asemenea aibina prin insd$i natura ei este u n factor important a1 plistriirii nealterate a calitdtii mediului inconjuriitor fapt pentru care cercetarile efectuate de cictre O.N.U., u clasificat aceastd harnicci a $i minunat6 insect6 pe locul a1 IV-lea ca senzor a1 poludrii acordinclu-2 astfel un principal rol in aplirarea echilibrului ecologic. De aceea trebuie sii perseveriim pen-

tru crearea ~i promovarea unei con$tiinte apicole nationale, trebuie s6 demonstriim $i sic convingem pe toti cei interesati c6 albina este aliatul cel ma2 statornic ~i leal a1 agriculturii. In aceastii idee, argumentele istorice care atestii vechimea $i continuitatea apiculturii in Romcinia nu sint deloc de neglijat.

I
j
I
I

Pe cine intereseazg?

BANGKOK - THAILANDA
Dintre scrisorile primite din strsiniitate la redactie $i la Comitetul Executiv una ni s-a parut interesantl. Tradus5 d e colegul nostru dr. Octavian Milea o reproducem cu speranta c l vom avea $i noi reprezentanti la prestigioasa manifestare din Asia de Sud-Est. ,,Drag5 domnule Pre~edinte, Avem pliicerea s i v2 invitAm pe dvs. sau compania dvs. s5 participati la APIEXPO '92, la Simpozionul International despre albinele asiatice $i parazitii albinei care va avea loc la Bangkok in perioada 10-14 februarie 1992. Multi specialivti apicoli $i industrii apicole care sint in avangarda cercearii apicole $i comertului apicol a u promis sh prezinte noile lor descoperiri $i exponate. Dac5 aveti orice idei $i sugestii interesante, faceti-le cunoscute. Incerclm de asemenea s l organizzm un program social exotic care s5 reflecte deliciile mistice $i gastronomice. Speriim sii v l vedem la Bangkok, Thailanda a1 dvs. sinccr, Chariy Lekprayoon Pre~edinte a1 Comitetului de organizare a1 APIEXPO '92" APIEXPO '92 Expozitia international5 d e produse apicole, produse naturale, flori, orhidee, echipament apicol, tehnic5 noug $i inginerie apicol5. Taxa pentru un stand este de 500 5 SUA. Pentru informatii viitoare, rug5m contactati J. Lekprayoon, BBRU, Deut. of Biology. Chulalon~korn University,. Bangkok 10330, haila and FAX (662) 215-7136, Telex 20217 UNICHUL. Prima in~tiinjare Albinele asiatice $i parazitii lor h multe tHri din Asia, schimbarile sociale $i economice au determinat o noui directie c5tre agriculturH $i silv&ulturii. Schimbarea modelelor in productia agricol3 $i impulsurile pentru acccntuarea folosirii piimintului vor crea schimb6ri ca $i posibilit5ti pentru apicultori. 0 alt5 ratiune viitoare pentru promovarea apiculturii in @rile asiatice este conservarea p5durilor tropicale $i a albinelor. Apis cerana. Apis koschevnikovi, Apis florea, Apis

- 10-14

FEBRUARIE 1992

andreniformis, Apis dorsata, Apis laboriosa, toate sint native in Asia dar Apis mellifera este importatA. Multi dintre parazitii albinelor sint -de asemenea nativi din Asia. In mod special, atit albinele cit $i parazitii, dintre care Varroa jacobsoni - o problem5 curentii in cele mai multe p5rti ale lumii - sint de origine asiaticii. Obiective Scopul simpozionului este s5 asigure un program de bilanf oferind referate orientate spre recentele cercetgri asupra albinelor asiatice $i parazitii lor. Concepte $i descoperiri noi $i semnificative vor f i in mod special binevenite. Termene Simpozionul international asupra albinelor asiatice $i parazitilor lor va fi tinut la Bangkok, Thailanda la Chulalongkorn University in perioada 10-14 februarie
1992.

Limba Limba engleza.

oficialii

simpozionului

este

Programul ~ttintific Comitetul de organizare chearn6 pentru referate $i postere $i v i n v i a sh particiH pati la acest simpozion cu teme privind orice aspect a1 albinelor asiatice $i parazitilor lor. Simpozionul va dezbate urmiitoarele teme : Biologie $i rnediu Onconjur1itor : - Diversitatea biologic6 a albinelor $1 parazitiilor in Asia - Folosirea albinei pentru Snregistrarea schimb5rilor de mediu - Albina ca instrument de supraveghere - Impactul albinei asiatice asupra mediului (psdurea tropical5 pentru albinele tropicale) - toate aspectele varroozei $i alte boli parazitare.

- Nevoia

Apicultura $i poleni-area : crescindg pentru serviciile albinei in productia agricolh modern5

- Economia

albinelor in polenizarea culturilor agricole, horticole $i pe terenuri linalte Rolul albinelor in conservarea prin polenizare a florilor gi arborilor spontani $i in asigurarea d e fructe $i seminte pentru flora spontana.

siderare pentru publicare in volumul simpozionului. Posterele nu trebuie sfi depfigeasca 2 m X 1 m ; toate detaliile vor fi date in ingtiintarea a doua. Date d e retinut Martie 1991 - A doua inqtiintare $i solicitarea lucrgrilor 30 iunie 1991 Termenul limit5 pentru rezumate gi ~inscriere 30 septembrie 1991 Termen pentru predarea copiilor foto a rnanuscriselor

Directia noud in $tiin@ Noi tehnologii $i rezistenta parazitilor Noi tehnologii $i manipularea genetic5 a albinelor asiatice Culturi $i hibrizi noi cultivatorul agricol $i apicultura Avansuri in mijloacele biologice pentru protectia plantelor $i irnpactul asupra albinelor.

Prezentarea lucrdrilor Rezumate d e 300 cuvinte, in englezi, cu descrierea clar5 a naturii, scopului, continutului $i esentei lucrarii propuse trebuie sg fie prezentate in forma data comitetului d e organizare pin& la 30 iunie 1991. Erpunerea de postere Lucr5rile trebuie s5 fie prezentate sub form5 d e poster vtiintific $i rnanuscrise bazate pe prezentare ; vor fi luate in con-

Taxa de inregistrare Plata primit5 fnainte d e 30 iunie 1991 : Plata primit5 dup& 30 iunie 1991 :

200 $ SUA 250 $ SUA

Anularca Toate anul5rile (renuntgrile) trebuie s5 fie primite prin FAX sau TELEX. Anul5rile primite inainte d e 1.1.1992 vor fi supuse unei retineri de 50 S. Nici o reslituir e nu se va face dup5 aceast5 dat5. Inscri~ii care nu pot s5 asiste, pot, daca aleg, s 5 trimitA un inlocuitor (manuscris pentru volurn).

DUMITRU DAB1JA
1904-1990
In luna decembrie a anului trecut a incelat din viat5 unul dintre marii pasionati ai apiculturii romgnegti DUMITRU DABIJA, membru fondator al Asociatiei Cresdtorilor de Albine din Romania, propagator de seam5 a1 invlt%mintului apicol in tara noastrli. A viizut l u n ~ i n avietii intr-o comung vasluian%, Cursevti gi, dup& absolvirea fjcolii Normale din Ia$i se dedicg pentru toat5 viata profesiunii de inviltator. In paralel cu activitatea didactic% a desfigurat, pin5 in ultimel>i zile o snstinull activitatc in do~neniul apicol. S e poate spune CA din miinile sale au i e ~ i t gencratii de apicultori formati, oameni care au irnbriitiqat CII dragostea insufla& de inimosul dasciil aceasll nobilB ocupatie. A susiinut in permanen[& atragerea lineretului spre practicarca apiculturii. A infiintat gi a condus stupine gcolarc experimentaie atit in Moldova, cit $i, mai tirziu. la Bucurcgti. S-a preocupat d e conciucerea, activitstii unor cercuri $colare. Pcntru indelungata sa activitate pe Grim apical primegtc in 1970 Diploma dc onoare a Asociatiei CrescStorilor de Albine din ~ o m ~ n i a . Prin trccerca in nefiints a delui ce a fost DUMITRU DARIJA, apicultura romlneascii pierde un cntuziast $i pasionat apicultor, sustinEilor fervent al ideii dezvolLIrii r,i modcrnizZrii acestei milenare indeletniciri.

% $ $

Avlnd in vedere numeroasele scrisori primite la oficiul juridic a1 Asociatiei cit $1 Is redactia revistei ,,RomBnia apicolii", i n cele ce u r m e a d v o m 8 rgspunde la citeva intrebgri de interes general fgcfnd cunoscute reglementgrile % legale i n vigoare, prevenindu-se astfel incglcarea acestora de &re apieultori. $

1. Dac5 u n apicultor posesor de autoturism proprietate personal5 dorevte sh-qi procure o remorc5 apicolB i n asociere cu u n alt apicultor posesor la rindul s5u a1 unui autoturism, are fiecare coproprietar posibilitatea s5-$i transporte stupii folosind aceeavi remorc5 ?

specialitate sau la u n autoservice, pe cont propriu, o mic5 remorc5 dupH modelul celor omologate, poate circula cu aceasta pe drumurile publice $i ce formalithti trebuiesc indeplinite pentru a putea f i inscris5 i n circulatie ? Orice remorcd confectionatd de unitdtile mentionate v a putea fi inmatriculatd numai cu avizul Registrului Auto Roman. Actele necesare inscrierii sint : dovada confectiondrii, taxa de inscriere precum $i revizia tehnicd $i celelalte formalitditi Prevdzute de Registrul Auto R o d n . ALEXANDRU NICOLAE Consilier juridic $ef

h conformitate cu Hotdrirea Guvernului Romaniei nr. 1028118 septembrie 1990, incepind cu data de 1 ianuarie 1991, remorcile vor f i Snmatriculate de cdtre proprietar, primind numdr de inmatriculare de sine stdtdtor. Remmcile astfel inmatriculate pot fi atagate la orfce autovehicul tractor, compatibil d i n punct de vedere al aprindere $i frinare, indiferent de numdirul de inmatriculare a1 acestuia. Prin urmare, fiecare coproprietar al remorcii poate sdi o foloseascii pentru transportul stupilor ata~ f n d - o la mijlocul de tractiune propriu cu indeplinirea cerinfelor tehnice de mai
SUS.

2. Exist5 posibilitatea legal5 ca apicultorii sg tansporte pe portba'gajul autoturismului personal stupi goi sau cu albine, pe u n singur sau mai multe corpuri, stupii fiind perfect etanveizati $i bine ancorati ? Nu se admite transportul stupilor de albine (plini sau goi) pe portbagajul montat deasupra habitaclului autoturismelor, deoarece este afectatd dinumica deplasdrii $i stabilitatea autovehicolului datoritd ridicdrii centrului de greutate gi creqterii rezistentei la inuintare prin mdrirea coeficientului aerodinamic C X .
3. Dac5 u n apicultor i$i construie~te la o. cooperativ5, la u n atelier mecanic de

0 Albina in plin zbor continue sd spo-

reascd grdmdjoarele de polen, periindu-gi cu picioarele anterioare polenul de pe perigorii corpului gi de pe cap gi depunindu-1 in panerele de la picioarele posterioare. I n cele doud ghemotoace albinele transport6 15-20 mg polen in care sint conglomerate peste 5 milioane grdmdjoare de polen. Matca n u este mamd a generatiilor de albine in intelesul deplin a1 cuvintului, cu ea colaboreazd o multime de albine tinere numite doici, care produc ldptigorul necesar pentru hrdnirea tuturor larvelor din familia respectivd.

I n Africa de Sud existd o rasd de albine unicolor. Matca $i albinele acestei rase a u proprietatea de a da nagtere i n stare virgin6 la progenituri de genul feminin (Ginogenezd) spre deosebire de albinele noastre care 2 stare virgind n dau nagtere la progenituri de genul masculin, adicd numai la trfntori ( A n drogenezd).
@ Pentru cregterea unei albine este nece-

sard o cantittae de miere egald cu o treime d i n volumul unei celule, iar d e polen egald cu volumul a jumdtate d i n celulii. ac. Sistemul lor de apdrare este de a se ndpusti i n numdr cit mai mare asupra dugmanulut producind u n biziit puternic g i o panic6 ce intimideazd dugmanul.

I
I

@ I n Africa existd o specie de albine fdrd

() Albinele n u percep culoarea rogie.


1

h zborul lor spre sursa de nectar albinele se orienteazd dupd soare, conform indicatiei din dansul albinelor, opoi dupd punctele de reper de pe sol
9 Roiul natural sub form6 de ci0rchi.r.z
undeva in apropierea prisdcii rdmine locului pin& cind albinele cercetabd plecate O cdutarea unui nou ldca?, se n fntorc g i anuntd prin dansul lor aflarea ldcagului nou. Matca - este intotdeauna insotitd de suita de albine care ling abdomenul mdtcii, distribuind mereu substanta de matcd intregii familii. Atit timp cit familia de albine percepe aceastd substantd de matcd, ea se comport6 normal. 0 datd ce aceastd substant6 este diminuatd sau lipsegte complet, albinele se nelinigtesc gi clddesc mediat botci pentru cregterea unor mdtci tinere.

@ Albinele au o gland6 denumitd glanda lui Nasanov situatd intre a1 5-lea $i a1

6-lea tergit, care secret6 o substanti volatild puternic mirositoare specific6 fiecdrei familii care permite albinelor sd se recunoascd intre ele.

9 Intr-o larvd bolnavd de locd se dezvolt6 peste doud miliarde microbi.

@ 1 decimetru pdtrat de fagure crescut pe ambele fete are circa 800 celule de lucrdtoare. Dacd acest fagure de 1 d m 2 este plin cu miere gi cdpdcit pe ambele fete cintdregte 0,350-0,400 kg.
Q Suprafa@ unui fagure crescut i n rame

9 Durata vietii albinelor depinde i n mare

de multietajat este de 8,3 dm2 umplut cu miere g i clipdcit pe ambele fete cintdregte 2,5-3 k g .
() Celulele de albine lucrdtoare i n care

mdsurci de virsta gi starea doicilor care le hrdnesc i n stare larvard. De asemenea este dovedit cd o albinii niiscutd intr-o familie puternicd, v a trdi mai mult decit o albind ndscutd intr-o familie slab&.

este crescut puiet de albin6 au diametrul de 5,38-5,42 m m , o adincime de 12 mm gi u n volum de 0,282 c d . Intr-o astfel de celuld intrd o cantitate de 0,40-0,43 g miere sau 0,18-0,19 g polen.

Pentru gospodine

Trei retete de dulciuri cu miere


9

Turta duke de Tirnava


400 g miere, 700 g ( ~ mai mult) i 1 ou Ontreg, 3 linguri de Tom, 4 coajd de portocald glasatd, 15 g

scorti~oarii,anason, cui$oare.

fdind, 140 g zahdr pudrd, 120 g unt, 3 gdlbenuguri, linguri de apd, 120 g alune sau n u d pisate, 50 g bicarbonat de amoniu, 1 lingu~~itd (impreund) de miere. FriimintBm u n aluat de densitate medie, pe care il l5shm sh stea sub u n $ervet t i m p de 12 ore. Fr5mhtAm din nou aluatul, intindem foi- din buc5ti de aluat, t s i e m diferite forme pe care le ungem cu ou $i le coacem pin5 la auriu, i n cuptorul bine incins. Dupii ce s-au racit, le putem glazura . ~ decora cu nuci. i

Ferbem apa gi o t u r n i m peste miere ; amestw5m pin5 la dizolvare complet5. Untul inmuiat, zahgrul, g5lbenugurile, oul intreg, mirodeniile, romul $i bicarbonatul de amoniu se bat bine pin5 se fac o spum5, i n care ad5uggm alunele (sau nucile) decojite $i pisate mai mare, coaja de portocal5 $i, treptat, f5ina $i siropul d e

380 g zahdr pudrd, 5 albuquri, 1,400 kg miere, 300 g nucd mcidnatd sau tocatd mdrunt cu cutitul, 2-3 pliculete zahcir vanilat, foi ,,LicaN sau de nupolitand.

Zahiirul pudr5 se amestecs cu spuma de la albuvurile de ou $i se bate i n continuare pin5 se int5regte bine. Separat, se fierbe in bain-marie 1,400 kg miere, cur5tindu-se continuu de spumg i n timpul fierberii (15 minute). Peste mierea fiartEi se adaug5 albusul b5tut cu zah5r, amestecind si continuind fierberea inch 15 minute.' Nuca

m5cinat5 sau tocath mhrunt se pudreazg cu zahiirul vanilat gi se incorporeazh i n amestec. Compozitia rezultath se toarn5 PC fosia , , ~ i c a " .Deasupra se a$az& 0 alt5 foaie, peste care se pune un blat d e lemn pentru a se presa bine. Cind s-a rhcit se taie figii lungi cu u n cutit incglzit.
\

Bomboane cu lapte gi mlere


200 g

miere cristalizatci (zaharisitii), 50 g zahdr tos, 75 g smintind sau lapte $4 dupd dorintd, ciocolatd rasd trate mici pe care le invelim i n hirtie pergament sau celofan.

Fierbem totul pin5 ce se obtine o consistent5 viscoas5. Turn5m intr-o tav5 uns5 subtire cu unt. Cind s-a r5cit, t s i e m p5-

Stiiati apicultori, Pentru a putea imprima in continuare nevista noastril care spare neintrerupt de 75 de ani, vii ruggm sB v& abonati pe anul 1991 pliltind la filialele judetene $i cercurile apicole cu gestiune ale Asociatiei CrescBtorilor de Albine costul integral a1 abonamenlului, respectiv 135 lei. TotodatH, vii rugam s& urmBriti inregistrarea corecta a numelui, prenumelui qi adresei dumnesvoaptrB, inclusiv codul povtal. VB multumim pentru increderea acordat.5.