Oltenia Traditii si obiceiuri

In Oltenia convietuiesc oameni pentru care traditia a insemnat ceva aproape sacru, cu reguli de bunacuviinta crestina, cu obiceiuri si randuieli bine conturate si respectate cu sfintenie. Locuitorii Olteniei, ca de altfel toti romnii, gandesc ntr-o maniera latina si sunt, mpreuna cu grecii, unul dintre cele mai vechi popoare crestine n sud-estul Europei. Oamenii din Oltenia sunt mandri, iubitori, sociabili, isi iubesc locul si nu ezita sa il arate celor ce doresc sa il vada. In inregistrarile istoriei, populatia care traieste la Nord de fluviul Dunarea (getii) au fost mentionati prima data de Herodot in secolul al 4 lea i.Hr. Barbatii au fost recunoscuti pentru curajul lor in lupta, poate aceasta fiind o explicatie de ce ei au ramas principala populatie etnica in aceasta regiune in ciuda razboaielor si a multor ani de colonizare romana si a atacurilor popoarelor migratoare. Este adevarat ca influentele lor au lasat urme in vocabularul, obiceiurile, traditiile si mancarea romanilor. Oltenii sunt oameni foarte superstitiosi si astazi exista credinta in moroi, strigoi, iar pe seceta, inca mai joaca paparudele ( dans ritual stravechi de invocare a ploii si a belsugului). Oltenii vorbesc foarte repede utilizand timpul prezentul perfect care este ca si o eticheta pentru ei. In acest fel ii poti recunoaste foarte usor, unii istorici lansand si ipoteza ca ei ar fi avand radacini comune cu englezii. Cu toate acestea nu au fost gasite dovezi in acest sens. Deoarece oamenii olteni sunt foarte mandri si-au numit capitala Craiova, cu un nume german, care in realitate este numele unui aliment popular numit praz. Asa ca au numit-o Craiova Prazburg (orasului prazului). Numeroase marturii ale mostenirii Imperiului Roman pot fi gasite si vizitate n Oltenia, cum ar fi: Podul peste Dunare construit de Apollodor din Damasc la ordinul mparatului Traian dupa primul razboi cu dacii, acesta este asa cum este descris de istoricul roman Cassius Dio: Minunat la fel ca si alte constructii ale lui Traian, acesta le depaseste prin marime. Exista douazeci si patru coloane taiate n piatra, atingnd o suta cincizeci picioare naltime, fara a include baza, si saizeci picioare grosime. Acestea sunt grupate n perechi la o distanta de o suta saptezeci de picioare distanta unele fata de altele si sunt legate printr-o bolta. Ruinele podului peste Dunare pot fi nca vazute astazi att pe tarmul romnesc ct si pe cel srb al Dunarii. Castrul Drobeta apara pe malul de nord al Dunarii podul pe care l-a construit Apollodor din Damasc la ordinul mparatului Traian. Lnga castru se afla instalatia de bai romane, cea mai mare constructie de acest fel din Dacia romana.