Combustibilii Vitorului -MicroalgeleMicroalgele sunt surse potrivite pentru producerea biocarburantilor si absorbtia emisiilor de CO2 degajate de termocentrale.

Algele, care miros atat de urat si sunt periculoase atunci cand invadeaza plajele, au devenit o noua problema pentru locuitorii multor regiuni cu tarm la mare. Dar ele vor fi in curand noua sursa de petrol verde. Nu atat algele mari care umplu malurile marii, ci microalgele invizibile cu ochiul liber, cele pe care oamenii de stiinta incearca sa le transforme in biocarburantii celei de-a treia generatii, se afirma intr-un articol publicat recent de cotidianul Le Temps. Microalgele sunt organisme acvatice microscopice care se hranesc prin fotosinteza. Asemanator plantelor terestre, microalgele utilizeaza energia soarelui pentru fotosinteza, in acest fel convertind energia solara in acumulare de energie chimica. Microalgele sunt convertori eficienti de energie solara datorita structurii lor celulare simple. Inceputurile La sfarsitul anilor 1980, Statele Unite au inceput un vast program de cercetare pentru identificarea celor mai bune grupuri de alge care puteau produce petrol verde in cantitati mari. Odata cu boomul biocarburantilor, cercetarea asupra algelor nu numai ca a fost reluata, dar mai multe societati listate la Bursa au inregistrat o crestere substantiala de la inceputul anului: actiunile unora, cum ar fi PetroAlgae, au crescut cu 16.000%, inainte de a scadea dramatic la primele dificultati. Abia se stinsese euforia naiva a pionierilor din domeniu, ca un nou anunt a provocat in iulie un mic val seismic in sectorul algelor, unde actioneaza cam 50 de firme. Gigantul mondial petrolier ExxonMobil care, contrar companiilor Chevron, Shell sau BP, a refuzat sa faca cel mai mic pas catre energiile regenerabile, si-a confirmat lansarea in industrializarea biocarburantilor din alge. Compania petroliera texana va investi 600 milioane de dolari, impreuna cu Synthetic Genomics, pentru a dezvolta, testa si produce biocarburanti din alge fotosintetice. Aceasta alianta a baronului aurului negru si a reputatului specialist in biologia sintetica, Graig Venter, vizeaza nu numai sa identifice cele mai bune alge uleioase, dar si sa combine structurile moleculare ale acestora pentru ca sa poata produce hidrocarburi la cerere. Companiile aeriene se gandesc deja la uzine de alge care sa produca kerosen verde pentru avioanele lor. Exista numeroase avantaje ale algelor folosite ca biocarburanti. In primul rand, potentialele randamente sunt atragatoare: aproape 30 de tone de uleiuri pe hectar si pe an, adica de 10-15 ori mai mult decat productia de ulei dintr-o plantatie de rapita. Exista studii care mentioneaza chiar randamente de 60-90 de tone daca algele sunt 'indopate' cu CO2. O analiza a Universitatii din New Hampshire, publicata in 2004, arata ca o suprafata de 120 de milioane de metri patrati, adica aria statului Carolina de Sud, ar fi suficienta pentru a acoperi consumul de carburanti al Statelor Unite. Spre deosebire de celelate culturi energetice, din microalge se obtin numai combustibili de calitate superioara: carburanti si biogaz. Un alt avantaj fata de acestea este raportul cu solul: ca si metodele tehnice, cultivarea microalgelor nu prezinta careva cerinte fata de acesta si nu afecteaza fertilitatea lui. Avantajele microalgelor fata de metodele tehnice constau in posibilitatea stocarii energiei prin pastrarea indelungata a combustibilului si utilizarea lui in cantitatea necesara la vremea necesara. In plus, daca statii cu alge ar fi plasate langa fabrici sau centrale energetice, ar putea exista chiar posibilitatea de a reduce emisiile industriale.

Doua procedee posibile Doua procedee concureaza pentru producerea energiei din alge. Prima consta in construirea unor 'iazuri' in aer liber si recoltarea uleiului din alge. A doua utilizeaza bioreactoare gigant, in care algele nu intra in contact cu aerul exterior. In laborator, rezultatele sunt foarte promitatoare. Primele experiente arata totusi ca faza industrializarii se dovedeste a fi complexa si delicata. In aer liber, algele pot fi victimele schimbarilor bruste de temperatura sau muri din cauza unei invazii microbiene. In ceea ce priveste bioreactoarele inchise, tehnologia ramane costisitoare si nu este usor de mentinut inmultirea puternica a organismelor si o buna iluminare, indispensabila pentru dezvoltarea lor. De altfel, proliferarea prea rapida a algelor in interiorul bioreactoarelor a fost fatala pentru experientele desfasurate de GreenFuel in Arizona. Specialistii sunt totusi increzatori in puterea lor de a invinge obstacolele tehnice si economice. Primele mari uzine industriale sau ferme de alge ar trebui sa apara peste 5-10 ani. Potrivit unor studii, productia de biocarburanti din alge ar putea sa acopere 12% din consumul sectorului aerian si 6% din cel al traficului rutier. Ceea ce se anunta ca fiind o inovatie tehnologica este deocamdata la stadiul de proiect. In Franta, un program de cercetare coordonat de Olivier Bernard studiaza elaborarea unui model viabil deproductie. Acest program, care a fost demarat in decembrie 2006, este finantat pentru trei ani cu 2,8 millioane de euro. -ThoriuThoriu (simbol Th) este elementul chimic cu numrul atomic 90. A fost descoperit de Berzelius n 1829. Thoriul este considerat a fi combustibilul nuclearal viitorului[1]. Mai puin radioactiv dect uraniul, thoriul poate fi exploatat n cariere de suprafa, iar acest lucru are un impact minim asupra mediului i costuri relativ reduse de valorificare. Caracteristici

Masa atomic: 232,0381 g/mol Densitatea la 20 C: 11,72 g/cm Punctul de topire: 1750 C Punctul de fierbere: 4787 C

Se pune la cale folosirea unui alt tip de combustibil pentru reactoarele atomice care funcioneaz pe baz de ap grea. Metalul radioactiv care poate fi folosit n reactoarele nucleare de ultim generaie se gsete n nisipurile de pe plajele indiene.Gsirea resurselor de uraniu, singurul combustibil folosit pn acum n centralele nucleare, reprezint o problem nu numai pentru Romnia. Soluia a fost ns descoperit prin ntrebuinarea pe scar larg n industria de profil a unui alt material nuclear, toriul, care are proprieti similare i este de trei ori mai abundent pe Terra dect uraniul. Plajele din India i Australia, ct i fiordurile Norvegiei ascund n nisipul lor cantiti impresionante de toriu, combustibilul nuclear al viitorului. Mai puin radioactiv dect uraniul, toriul poate fi exploatat n cariere de suprafa, iar acest lucru are un impact minim asupra mediului i costuri relativ reduse de valorificare. Cercettorii romni de la Institutul de Fizic Nuclear Horia Hulubei (IFIN-HH), care se afl n comuna Mgurele, judeul Ilfov, afirm c folosirea toriului n centralele nucleare este indicat i posibil. Mai ales c, n urma arderii acestuia n reactorul nuclear, nu mai rezult plutoniu 239, element radioactiv obinut din uraniu, ntrebuinat la fabricarea bombei atomice.

Astfel, folosirea toriului diminueaz riscul proliferrii armelor nucleare, iar exploatarea sa se face destul de simplu prin tratarea chimic a nisipurilor de pe plaja mrilor sau a oceanelor ce conin acest metal radioactiv. Din combustibilul nuclear uzat, rezultat n urma folosirii toriului n centralele nucleare, nu poate fi extras plutoniul care este folosit pentru bomba atomic, iar exploatarea sa nu duneaz mediului i este, deocamdat, mult mai ieftin, spune Mitic Drguin, eful Siguranei Nucleare IFINHH. i rezervele interne de uraniu ale rii noastre sunt pe sfrite, n contextul n care Romnia plnuiete construirea unei alte centrale nucleare, iar, n urmtorii 40-50 de ani, ara noastr, ca i alte state de pe glob, ar putea lua n calcul, ca alternativ la folosirea uraniului, i importul de toriu. Resursele de uraniu, pe sponci n Romnia La Cernavod exist dou reactoare funcionale, de tip Candu, celelalte dou urmnd s fie date n folosin pn n anul 2015. Combustibilul necesar oricrei centrale nucleare este uraniul, iar, n acest moment, n ara noastr nu mai exist dect o singur min din care se extrage acest metal radioactiv, cea de la Crucea-Botusana, judeul Suceava. India vrea numai toriu n centralele nucleare India are cantiti impresionante de toriu, 30% din resursele mondiale, dar are nevoie de tehnologie pentru a profita de aceast bogie. Cercetrile sunt avansate, iar specialitii indienii au realizat deja un proiect-pilot cu ajutorul cruia testeaz calitile metalului radioactiv ce ar putea deveni combustibilul nuclear al viitorului. Astfel, intenia cercettorilor indieni este de a propune folosirea exclusiv a acestui combustibil n centralele nucleare de pe teritoriul Indiei.Toriul a fost descoperit n anul 1829 de Jons Jacob Berzelius. Este considerat o important rezerv pentru energia nuclear i poate furniza mai mult energie dect uraniul, crbunele i petrolul la un loc. Utilizare sa necesit ns o reea de reactoare nucleare de ultim generaie i muli bani investii n primul rnd n cercetare. Avem experien n ap grea Romnia nu este preocupat de exploatarea toriului i nici nu avem resurse nsemnate, dar avem experien n apa grea care este folosit ca moderator i ca agent de rcire la Cernavod, pentru reactoarele de tip Candu. Iar, printre moderatorii i agenii de rcire ce se preconizeaz a fi utilizai n reactoarele ce vor folosi combustibili pe baz de toriu se preconizeaz a fi i apa grea. Aadar, noi avem experiena, iar indienii au nisipurile din care poate fi extras acest metal radioactiv, spune Mitic Drguin. Cercettorul Dan Slavnicu de la IFIN-HH susine c toriul are totui i dezavantaje. Dei deeurile nucleare rezultate n urma folosirii toriului au o toxicitate mai redus i un volum mai mic, combustibilul iradiat de toriu trebuie manipulat cu foarte mare atenie, de la distan, din cauza produselor de dezintegrare care sunt puternic radioactive. Tehnologia de obinere a combustibilului cu toriu i utilizarea acestuia nu sunt complet studiate, iar expunerea la aerosolii ce conin toriu crete riscul de leucemie, de cancer la plmni sau la ficat, susine cercettorul Dan Slavnicu. 30% din resursele naturale mondiale de toriu se gsesc n nisipurile de pe plajele indiene.