Sunteți pe pagina 1din 6

SUNETUL. UNDE SONORE.

Laura Iordache Clasa a XI-a A

SUNETUL
Fiziologic: sunetul constituie senzaia produs asupra organului auditiv de ctre vibraiile materiale ale corpurilor i transmise pe calea undelor acustice. Urechea uman este sensibil la vibraii ale aierului cu frecvene ntre 20 Hz i 20 kHz, cu un maxim de sensibilitate auditiv n jur de 3500 Hz. Acest interval depinde mult de amplitudinea vibraiei, de vrsta i de starea de sntate a individului. Odat cu vrsta intervalul de sensibilitate se micoreaz, n special frecvenele nalte devin inaudibile.

Sunetul
Fizic: sunetul, nefiind legat
de senzaia auditiv, poate fi numit orice perturbaie (energie mecanic) propagat printr-un mediu material sub

n aceast definiie se includ i

forma unei unde.

vibraii la frecvene din afara domeniului de sensibilitate al urechii: infrasunete (sub 20 Hz) i ultrasunete (peste 20 kHz). Un caz particular de sunet este zgomotul, care se remarc prin lipsa obiectiv sau subiectiv a unei ncrcturi informaionale.

Sunetul
Muzical (sau estetic): sunetul este o
entitate caracterizat de patru atribute: nlime, durat,

intensitate i timbrul. nlimii i corespunde frecvena msurat n Hz, intensitii i

corespunde intensitate sonor msurat n dB. Ansamblul variaiilor de intensitate utilizate n muzic alctuiesc dinamica acestei arte. Termenii dinamici care indic o intensitate constant: pp. (pianissimo) = foarte ncet p. (piano) = ncet mp. (mezzopiano) = pe jumtate ncet mf. (mezzoforte) = pe jumtate tare f. (forte) = tare ff. (fortisimo) = foarte tare.

Unde sonore
Din punct de vedere fizic prin
unda sonor se nelege volumul vibraiei, adic amplitudinea unei vibraii sonore (elongaia maxim
pe care o efectuiaz micarea vibratorie fa de poziia de echilibru). Caracteristici de baz: Viteza de propagare a undei sonore; Lungimea de und; Amplitudinea; Perioada oscilaiei; Frecvena de propagare a undei.

Viteza sunetului
Viteza cu care se propag unde sonore depinde de mediul de
propagare, n particular de elasticitatea i densitatea acestuia. n fluide (gaze i lichide) particip la propagarea sunetului numai deformarea volumic a mediului; la solide mai apar i forele de forfecare. aer: 343 m/s (la temperatura normal) ; ap dulce: 1435 m/s; oel: 5100 m/s Dispozitivul care se folosete pentru riglarea instrumentelor muzicale a fost descoperit nc n 1711 de ctre Djon or i poart denumirea de diapazon. Sunetul care se produce de acesta i corespunde notei Lea

Exemple: