Sunteți pe pagina 1din 106

Tematic I: Biologia celular i molecular ca tiin.

Celula-noiuni generale, etape importante n evoluia sistemului celular, comparaii ntre tipurile de celule eucariote i procariote.

Complement simplu

Biologia celular i molecular studiaz: A. Diversitatea i unitatea proceselor moleculare de la nivel celular B. Organisme formate dintr-o singur celul C. Evoluia celulei la procariote D. Tipuri de esuturi dintr-un organism E. Modul de transmitere al caracterelor morfologice

Existena organismelor acelulare i celulare este condiionat de: A. Existena organitelor celulare constitutive B. Reacii biochimice de la nivelul membranei C. Prezena unui program genetic alctuit dintr-un numr variabil de uniti ereditare

numite gene D. Semnalele intercelulare E. Nu se poate lua n calcul condiionarea existenial de cea structural 3 Membrana nuclear este prezent la: A. Viroizi B. Bacterii anaerobe C. Virusuri D. Archebacterii E. Eucariote

n lumea vie exist un numr de aminoacizi ce confer unitatea structural la nivel molecular A. 20 aminoacizi B. C. D. E. 80 aminoacizi 40 aminoacizi 12 aminoacizi numr variabil de aminoacizi

Care este personalitatea, de origine romn, care au adus contribuii remarcabile n dezvoltarea biologie celulare? A. Schleiden B. Schwann
1

C. Camillo Golgi D. G. E. Palade E. Richard Altmann 6 Celula este o structur definit de urmtoarele particulariti: A. Are dimensiuni mari ce permit asamblarea tuturor organitelor celulare B. Posed capacitatea de autoreproducere C. Este format din organite i mediu apos D. Are activitate funcional unic E. Are material genetic funcional doar n momentul diviziunii meiotice 7 Care a fost etapa important din evoluia lumii vii care a permis un salt evolutiv remarcabil: A. Apariia fungilor B. Apariia macromoleculelor cu radicali liberi C. Apariia ARN (acidul ribonucleic) D. Simbioza dintre cianobacterii i eucariote E. Lipsa condiiilor constante de mediu 8 Care din mecanismele folosite pentru a genera adenozin 5-trifosfat nu caracterizeaz celula animal: A. Glicoliza B. Metabolismul oxidativ C. Fotosinteza D. Glicogenoliza E. Glicoliza i metabolismul oxidativ 9 Endosimbioza este un proces foarte important din evoluia celulelor eucariote i reprezint legtura morfo-funcional dintre: A. Dou celule eucariote B. O celul procariot i una eucariot C. Dou celule procariote D. O form celular i una anorganic E. O celul moart inclus de o celul vie 10 Prin endosimbioz s-au format structuri celulare precum: A. Aparatul Golgi B. Lizozomi C. Mitocondria D. Centrioli
2

E. Endozomi

11

Prin endosimbioz s-au format organite celulare noi pentru celula eucariot, fapt confirmat de: A. Poziia organitelor n citoplasma eucariotelor B. Prezena unui material genetic (ADN) propriu C. Numrul organitelor n celul D. Geneza organitelor E. Liza organitelor

12

Acizii grai se depoziteaz n citoplasm sub form de: A. glucagon B. insulin C. trigliceride D. glicerol E. ac. lactic

13

Fosfolipidele au cozi hidrofobe formate din: A. dou lanuri hidrocarbonate B. C. D. E. polizaharide 2 alcooli etanol glicerol

14

Caracterul hidrofob al acizilor grai este dat de: A. Legturi C-C B. Legturile C-S C. Legturile C-COOHD. Legturile nepolare C-H E. Gruprile amino Acizii grai sunt : A. dicarboxilici B. policarboxilici C. monocarboxilici D. poliaminati E. monohidroxilici

15

16

Acizii grai pot fi saturai sau nesaturai funcie de: A. legturile simple C-H B. legturile simple C-C C. legturile duble C-C
3

D. legaturile duble C-O E. nici una din variante 17 Ionii anorganici reprezint: A. 2% din masa celular B. 1% din masa celular C. 10% din masa celular D. 60-80% din masa celular E. 0,1% din masa celular 18 Apa se afl n celul ca i ap legat chimic n celul n procent de: A. 10% B. 5% C. 18% D. 20% E. 90% 19. Depozitarea glucozei n celula animal se face sub form de: A. amidon B. trigliceride C. prostaglandine D. glicerol E. glicogen 20 Acizii grai formeaz combinaii care sunt reunite de o molecul de: A. glicogen B. glucoz C. glicerol D. glucagon E. proteoglican 21 Structura teriar a proteinelor este indus de plierea lanului polipeptidic ca rezultat al: A. interciunilor dintre gruprile carboxil-amino B. interaciunile dintre ionii carbon alfa ai aminoacizilor C. interaciunile dintre radicalii liberi ai aminoacizilor care se afl n diferite regiuni ale secvenei primare D. nu exist structur teriar la proteine E. nu exist interacii ntre lanuri 22 Hemoglobina este o protein cu rol n transportul gazelor avnd structur: A. primar B. secundar tip alfa helix C. secundar tip beta D. cuaternar E. dublu helix
4

23. Urmatoarele afirmaii cu privire la ionii anorganici din celula sunt adevarate cu excepia: A. intervin n meninerea presiunii osmotice B. menin echilibrul acido-bazic C. influeneaza diviziunea celular D. constituie 90% din masa celular E. influeneaz permeabilitatea periferiei celulare

24. Care dintre urmtoarele afirmaii este fals? A. atomii de carbon pot realiza patru legturi covalente cu ali atomi B. carbonul i hidrogenul formeaz compui instabili (hidrocarburi) C. carbonul i azotul formeaz prin legare amine si amide D. purinele si pirimidinele sunt constituite prin intercalarea azotului ntre atomii de carbon E. hidrocarburile sunt substane nepolare insolubile n ap 25. Compuii organici sunt reprezentai de urmtoarele substane cu excepia: A. acizi nucleici B. lipide C. anionul bicarbonic D. glucide E. proteine 26. Lipidele au urmtoarele roluri cu excepia: A. rol de depozitare a energiei B. rol de semnalizare celular C. sunt componentele cele mai importante ale membranelor celulare D. reprezinta suportul molecular al transportului activ E. acizii grai au rol n sintetizarea prostaglandinelor 27. Acidul dezoxiribonucleic este caracterizat de: A. Conine adenina, guanina, citozina, uracil B. Bazele azotate se leag la riboza pentru a forma nucleozidele C. Este o molecul dublu elicoidal fiind alcatuit din dou lanuri polinucleotidice antiparalele D. Polimerizarea nucleotideor se face n direcia 3-5 E. AND-ul mesager are rol de transport al informaiilor 28. Aspargina este un aminoacid:
5

A. hidrofil B. special C. cu grupare R ionizata D. polar neutru cu radicali OH E. cu grupare R cu inel benzenic 29. Structura secundar a proteinelor A.este indus de plierea lanului polipeptidic B. este dat de secvena de aminoacizi din lanul polipeptidic C. este determinat de dispoziia aminoacizilor in anumite regiuni ale polipeptidului D. se refera la modul cum se unesc subunitatile proteice E. este determinate de interactiunea dintre diferitele lanturi polipeptidice

Complement multiplu 1 Biologia celular ca disciplin A. Ofer posibilitatea de a nelege diversitatea i unitatea procelor moleculare ce se desfoar n celula vie, ct i modul n care sunt condiionate aceste procese de structura i infrastructura organitelor B. Constituie disciplina fundamental biomedical pe plan internaional, din ultimele 3- 4 decenii C. Constituie fundamentul tuturor disciplinelor care au ca obiect de studiu, viaa. D. Este o stiint care are numeroase aplicaii practice medicale, biologice, etc. E. Nu e o stiin de baz 2 Formele cele mai simple de tip acelular sunt: A. virusurile B. organite celulare C. procariote D. viroizi E. eucariote Procariotele sunt forme de tipul: A. Archebacteria i virusurile B. Eubacteria i viroizii C. Archebacteria i eubacteria D. Archebacteria i viroizii E. Bacterii i cianobacterii Celulele sunt alctuite dintr-un numr limitat de elemente chimice din care: A. C,N,H,O,P,S n procent de 99% B. C,N,H,O,P,S n procent de 80% C. Apa reprezint 70%
6

D. Apa reprezint 20% E. C,H,O reprezint 50% 5 Glucidele din celule sunt reprezentate de: A. Monozaharide B. Oligozaharide C. Apa D. Polizaharide E. Trigliceride Care sunt rolurile proteinelor celulare: A. Particip la organizarea i desfurarea proceselor complexe din celul B. Particip la transportul gazelor C. Particip la diviziunile celulare, difereniere i specializare D. Asigur transmiterea informaiei genetice E. Au rol n sinteza fosfolipidelor Celula procariot se caracterizeaz prin: A. Prezena organitelor celulare specializate B. Perete celular n general prezent C. Diviziune amitotic D. Nucleul tipic E. Un singur cromozom Celula procariot se deosebete de cea eucariot prin: A. Capacitatea de difereniere celular B. Organizarea organitelor celulare C. Caracteristicile nucleului i ale materialului genetic coninut D. Numrul mitocondriilor E. Tipul nmulirii Marcai care sunt etapele importante din evoluia lumii animale: A. Apariia polizaharidelor B. Apariia acizilor nucleici C. Diferenierea membranei D. Folosirea radiaiei solare E. Generarea i utilizarea controlat a energie metabolice. Celula eucariot este definit de urmtoarele aspecte morfologice: A. Prezena membranei celulare B. Materialul nuclear tipic, delimitat de o membran nuclear C. Materialul nuclear dispus (ADN) circular D. Prezena endocitozei i a vacuolelor digestive E. Diviziunea direct (amitoza)
7

10

11. Urmatoarele afirmaii sunt adevarate cu exceptia A. viroizii sunt forme acelulare B. viroizii sunt structuri subvirale cu actiune patogena C. viroizii au un program genetic alcatuit din zeci de mii de gene D. viroizii sunt implicati in producerea maladiilor Kuru si Kreutzfeld Jacob E. informatia genetica a viroizilor este stocata intr-o molecula de AND 12. Plasmidele A. sunt forme celulare de viata B.sunt macromolecule de AND bicatenar circular sau linear C. au program genetic care le permite autoreplicarea in interiorul celulei gazda D. au fost descoperite in 1952 la virusuri E. pastreaza legatura cu genomul celulei gazda printr-un flux informational

13. Alegeti afirmaiile corecte A. procariotele sunt forme de tipul archebacteria si eubacteria B. celula procariota are nucleu tipic cu nucleol si membrana nucleara C. celula procariota nu poseda organite celulare D. celula procariota are in jur de 3000 de ribozomi E. cromozomii celulei procariote sunt reprezentati de o molecula de ARN circular 14. Celula eucariota are urmtoarele caracteristici A. nu posed membrana nuclear B. are un numr de cromozomi constant pentru o specie dat C. posed organite celulare D. zigotul se formeaz prin recombinare genetic E. nu are capacitatea de diferentiere celular 15 Moleculele de ap din celule sunt importante pentru c: A. La acest nivel au loc interaciunile chimice B. Moleculele polare sunt uor solubile n acest mediu C. Apr structurile celulare de efectul reaciilor exotermice D. Nu formeaz nveliurile de hidratare a ionilor E. Nu interacioneaz cu ionii pozitivi i negativi Ionii anorganici intervin n urmtoarele procese celulare A. activitatea enzimatic B. excitabilitatea celulei C. diviziunea celular D impiedic crearea presiunii osmotice E. producerea de energie la nivel celular Compuii organici care intr n structura celulei sunt de tipul: A. glucide B. lipide
8

16

17

C. proteine D. acizi nucleici E. ioni de Fe, Ca, Na, Mg 18 Zaharidele la nivel celular au rol important n: A. semnalizarea celular B. sursa de energie C. markeri pentru proteinele transportate D. suportul pentru proteine i lipide E. nu au rol important i bine stabilit Acizi grai din biomembrane formeaz combinaii de tipul: A. fosfolipide B. fosfogliceride C. amide D. trigliceride E. polinucleotide Acizii nucleici sunt polimeri formai din: A. baze azotate + monozaharide forforilate B. nucleotide C. baze purinice i pirimidinice + dezoxiriboz D. nucleozide +riboz+fosfat E. lipide + baze azotate Acizii nucleici au cteva particulariti care le confer capacitatea de a forma matri: A. lanurile polinucleotidice sunt antiparalele B. bazele complementare sunt unite prin legturile de hidrogen C. polimerizarea are loc n direcia 5 (fosfat)-3(hidroxil) D. numrul gruprilor fosfat E. numrul proteinelor legate de lanturile nucleotidice Bazele azotate complementare pot forma urmtoarele combinaii: A. A-C B. C-C C. A-T D. G-C E. T- T Proteinele intervin n o serie de procese eseniale pentru funcionarea unei celule: A. particip la diviziunea, diferenierea i specializarea celular B. asigur transmiterea informaiei genetice ARN-ARNm-ARNr-ARNt C. nu particip la transportul gazelor n celule D. ndeplinesc funcii de rezisten i susinere E. nu au rol de semnalizare Proteinele au urmtoarele nivele de organizare: A. aleatorie
9

19

20

21

22

23

24

B. primar C. secundar D. teriar E. cuaternar 25 Nivelele de organizare ale proteinelor sunt: A. structura primar si secundar B. aleatorii funcie de pH intracelular C. dublu helix D. structur teriar si cuaternar E. nu prezint diferite nivele de organizare Informaiile adevrate despre structura primar a proteinelor sunt: A. structura e dat de succesiunea aminoacizilor n lanurile polipeptidice B. legturile S-S C. legturile dintre R-R D. legturile COOH- - NH3+ E. st la baza celorlalte nivele de organizare a lanurile polipeptidice Legturile de tip alfa- helix sunt caracteristice: A. acizilor nucleici B. proteinelor comune C. proteinelor cu structur secundar D. acizilor nucleici denaturai E. hemoglobinei

26

27

28. Apa are urmtoarele proprietai cu excepia A. apa are un echilibru ntre protoni i electroni B. apa este o molecul polar C. moleculele nepolare sunt solubile n mediul apos D. moleculele de apa formeaza invelisurile de hidratare a ionilor E. apa se afla in proportie de 70% ca i ap legat chimic de alte molecule 29. Urmatoarele afirmaii sunt adevrate cu excepia A. ionii anorganici intervin n meninerea presiunii osmotice i echilibrului acido-bazic B. carbonul are capacitatea de a forma legturi necovalente cu ali atomi de carbon C. amidele n combinaie cu un acid carboxilic formeaz aminele D. atomii de carbon pot realiza patru legturi covalente cu ali atomi E. azotul se poate intercala ntre atomii de carbon care formeaz molecule ciclice rezultnd purinele i pirimidinele 30. Urmatoarele afirmatii referitoare la glucide sunt false cu exceptia A. glucoza este un polizaharid esential pentru activitatea celulei B. glucidele au rol in procesele de semnalizare celulara
10

C. oligozaharidele se pot asocial prin reactii de deshidratare D. oligozaharidele sunt formate din 2-10 monozaharide E. glicogenul si amidonul sunt compuse integral din glucoza 31. Acizii grai sunt molecule organice care: A. au catena liniara fara ramificatii B. sunt policarboxilici C. acizii grasi nesaturati contin una sau mai multe legaturi duble intre atomii de carbon D. au rol in sintetizarea prostaglandinelor E. au numar impar de atomi de carbon 32. Acidul dezoxiribonucleic A. este o molecul dublu elicoidal B. conine 2 purine i 2 pirimidine C. conine adenina, guanina, citozina, uracil D. bazele azotate se leaga in AND de 2-dezoxiriboza E. polimerizarea se face n direcia 5-3 33. Proteinele A. se formeaz prin polimerizarea acizilor grai B. participa la diviziune, difereniere i specializare celular C. particip la sinteza prostaglandinelor D. sunt constituieni de baz ai anticorpilor E. asigur transmiterea informaiei genetice 34. Urmtoarele afirmaii legate de structura proteinelor sunt adevrate cu excepia A. structura teriara este dat de secvena de aminoacizi din lanul polipeptidic B. structura secundar poate fi helix i pachete C. structura secundar este indus de plierea lanului polipeptidic D. structura cuaternar se refer la modul cum se unesc subunitile proteice E. poriunile interne ale proteinelor pliate sunt alctuite din aminoacizi hidrofobi aranjai n helix sau pachete

Tematic II: Structura membranei celulare i particularitile transportului transmembranar Complement simplu 1. Membrana celular este o structur care: A. delimiteaz i menine diferenele dintre citoplasm i mediul extracelular B. separ celula de mediul extracelular, dar nu intervine n mecanismele intracelulare C. are rol doar n semnalizare
11

D. se dezintegreaz la stimuli mecanici E. menine ph-ul intracelular 2. Plasmalema este : A. monostratificat B. bistratificat C. multistratificat D. nu este o structur organizat E. organizat neuniform, funcie de esut 3. Membrana celular este de tip: A. mozaic-solid B. mozaic-fluid C. mozaic-semifluid D. mozaic-mozaic E. supermozaic Lipidele membranare sunt dispuse n bistrat astfel: A. capetele hidrofile la exterior i cozile hidrofobe la interior B. capetele hidrofile la interior C. nu conteaz ordinea D. aranjarea depinde de ncrcarea ionic E. dispunerea lipidelor se face n funcie de gruprile duble ale acizilor grai 5. Raportul molecular dintre proteine i lipidele membranare este : A. 1/1 B. 1/50 C. D. nu exist un raport cunoscut E. difer foarte mult de la o membrana la alta 6. Microdomeniile sau plutele lipidice din structura membranei celulare sunt structuri care au urmtoarele caracteristici: A. prezint importan structural i metabolic B. sunt structuri anormale C. sunt formate din resturi de lipide i proteine D. execut miscri lente E. sunt structuri cu rol de protecie mecanic 7. Bistraturile lipidice sintetizate pe cale artificial dup modelul biomembranei prezint aplicabilitate practic n : A. inginerie genetic B. farmacologie C. biologia microorganismelor implicate n producerea infeciilor la om D. biotehnologii E. biologie
12

4.

8.

Fluiditatea membranei poate fi modulat de mai muli factori A. fizico-chimici B. nu exist modulare C. factorii sunt legati de numrul mitocondriilor active D. genetici E. extracelulari

9.

Micrile lipidelor din structura membranelor celulare sunt realizate astfel: A. doar n planul membranei B. doar n jurul legturilor C-C C. intramolecular i intermolecular D. niciodata nu sunt schimbate ca si pozitie E. nu au capacitatea de a se deplasa

10. Ionii anorganici intervin n urmtoarele procese celulare A. au rol structural B. blocheaz sistemul energetic C. blocheaz diviziunea celular D reglarea presiunii osmotice E. producerea de cataliz la nivel celular 11. Proteinele sunt structuri formate din polimerizarea A. acizilor grai B. aminoacizilor C. moleculelor polare D. moleculelor hidrofobe E. nucleozidelor 12. Proteinele sunt macromolecule implicate n: A. organizarea tuturor astructurilor celulare B. alctuirea doar a unor structuri din membranele celulare C. doar dac este cazul aminoacizii se modific n compui diferii structural i funcional D. au doar rol funcional E. nu pot funciona fr lipide 13. Proteinele rezult n urma legturilor peptidice dintre aminoacizi. Aceste legturi se realizeaz astfel: A dou grupri carboxil B. o grupare carboxil i o grupare hidroxil C. o grupare amino si una carboxil D. o grupare amino i un radical liber E. dou grupri amino 14. Varietatea proteinelor este dat de: A. varietatea gruprilor amino
13

B. aranjarea aminoacizilor C. legturile de hidrogen din lanurile de aminoacizi D. aminoacizii cu 2 sau 3 atomi de carbon E. numrul radicalilor liberi 15. Coninutul dintre proteine i lipide, n membranele celulare este influenat A. funciile metabolice ale unei membrane B. numrul canalelor ionice C. pH mediului intracelular D. activitatea enzimatic E. lipsa moleculelor semnal 16. Macromoleculele pot fi clasificate n unipas sau multipas funcie de numrul trecerilor prin membran. Aceste molecule aparin categoriilor: A. lipide B. acizi grai nesaturai C. molecule proteice D. complex polienzimatic E. complex polizaharidic 17. Moleculele proteice din membranele biologice sunt structuri cu urmtoarele particulariti A. sunt distruse de lizozomi B. sunt forme moleculare stabile (fixe) dinamic C. se pot deplasa prin micri de rotaie i translaie n zonele unde sunt necesare D. sunt mult mai mobile dect lipidele. E. nu sunt intlnite n structura membranelor 18. Organizarea proteinelor membranei eritrocitare ofer posibilitatea nelegerii mai aprofundate asupra : A. legturilor proteine-lipide B. nu este un model pentru organizarea altor structuri C. modului de organizare al biomembranelor D. organizarii membranelor musculare E. organizarii structurilor extracelulare 19. Care din proteinele membranei eritrocitare formeaz o reea ? A. glicoforina B. banda 3 C. spectrina D. actina E. ankirina 20. Care din proteinele membranei eritrocitare sunt implicate n schimbul ionilor HCO3- i Cl14

A. glicoforina B. Banda 3 C. Spectrina D. Actina E. ankirina 21. Citoscheletul asociat membranei este o reea de endoproteine cu ochiuri i noduri, solidar membranei, care e descris foarte bine la: A. fibroblati B. limfocite C. eritrocite D. celule epiteliale E. esut pavimentos 22. Citoscheletul asociat membranei este: A. o reea instabil de lipoproteine B. o reea de endoproteine solidar membranei prin ataarea la proteine transmembranare C. o reea de proteine extrinseci D. nu este un citoschelet E.o reea de ankirina 23. Glicocalixul reprezint: A. componenta proteic a membranelor B. componenta lipoproteic C. componenta glucidic D. matricea extracelular E. o component temporar a membranei plasmatice 24. Prin difuzie simpl sunt transferate, prin membrane, molecule de tipul: A. ncrcate electric B. molecule mici hidrofobe C. molecule mari D. contrar gradienilor electrochimici E. ioni legai de proteine 25. Transportul facilitat transmembranar este mediat de: A. lipidele structurale B. pipoproteinele din insulele membranare C. proteinele carrier D. ionii antagoniti E. receptori din glicocalix 26. Prin difuzie facilitat este transferat molecula de: A. adrenalin B. ATP
15

C. glucoz D. glicogen E. calsequestrin 27. Proteinele carrier sunt: A. proteine transmembranare B. proteine migratoare C. implicate n hrnirea celular D. macromolecule semnal E. structuri implicate n transportul ionilor 28. Difuzia facilitat este un transport : A. activ B. pasiv C. nu e caracteristic membranelor biologice D. ntlnit la celule renale E. necesit ATP-az

29. Funciile membranei celulare sunt urmtoarele cu excepia A. protecie mecanica B. adezivitate C. transportor D. semnalizare E. diapedeza

30. Lipidele membranare au urmtoarele caracteristici cu excepia A. sunt substane organice relative solubile n ap B. sunt solubile n cei mai muli solveni organici C. au caracter amfifil D. au tendina de asociere spontan E. au dispunere asimetric n bistrat 31. Urmtoarele afirmaii legate de lipozomi sunt adevarate cu excepia A. au un diametru cuprins intre 25 nm si 1 m B. sunt bistraturi plane formate pe suprafaa unui mic orificiu C. sunt considerate veritabile capsule farmacologice D. n veziculele lipozomale se pot ncapsula diferite substane cu efect terapeutic E. sunt captai prin endocitoza sau fuziune de ctre celule 32. Lipidele membranare pot executa urmtoarele tipuri de micri cu excepia A. micari de rotatie
16

B. miscari flip-flop C. miscari de translatie D. miscari de flexie a cozilor hidrofobe E. miscari de difuzie rotationala

33. Factorii chimici extrinseci care moduleaz fluiditatea membranei sunt urmtorii cu excepia: A. terapeutici B. fiziologici C. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor D. patologici E. substante chimice toxiceliposolubile 34. Proteinele membranare periferice au urmtoarele caracteristici cu excepia: A. reprezint 25% din proteinele unei membrane B. sunt cufundate n bistratul lipidic C. sunt extractibile cu soluii saline D. au caracter hidrofil E. sunt clasificate n ectoproteine i endoproteine

35. Caracteristicile glicoforinei sunt urmtoarele cu excepia: A. este o proteina transmembranar unipas tip 1 B. domeniul transmembranar este structurat n -helix C. are masa molecular de aproximativ 100kD D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lanuri glucidice E. are 131 de aminoacizi 36.Glicocalixul are urmtoarele caracteristici cu excepia: A. grosimea este n medie 20-50 nm B. confer membranei rezistena mecanic C. particip la sarcina negativa a suprafeei celulare D. n structura sa biochimic intr fosfogliceridele i fosfosfingozidele E. grosimea lui este mai mare cu ct celulele sunt mai putin implicate n interaciuni cu alte celule 37. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu excepia: A. fenomenul de capacitare dureaz 5-6 ore la om B. capacitarea const n creterea metabolismului i motilitii capului spermatozoidului C. capacitarea const n modificarea compoziiei stratului glicoproteic al ovocitului
17

D. reacia acrozomal este reprezentat de interaciunea dintre spermatozoid i ZP3 E. zona pelucida este formata din 3 glicoproteine 38. Menionai rspunsul corect referitor la transportul prin membrana celular: A. Trasportul ionilor i moleculelor mari este determinat de permeabilitatea membranei B. Proteinele canal nu permit trecerea moleculelor specifice C. Transportul pasiv se face n sensul gradientelor de concentraie D. Transportul activ poart denumirea de difuzie facilitat E. Toate rspunsurile sunt corecte 39. Alegei rspunsul fals referitor la proteinele de tip carrier: A. Ii modific conformaia ireversibil B. Sunt proteine transmembranare C. Schimbarea conformaiei este n legatur cu contactul moleculei de transport D. Au mai multe situsuri de legare E. Mediaz numai transportul pasiv

40. Transferul glucozei: A. Se face numai prin difuzie facilitat B. Este de tip transport pasiv si activ C. Este mediat de K D. Este de tip activ cnd este preluata din spaiile extracelulare E. Este de tip pasiv la nivelul celulelor renale i intestinale 41. Referitor la canalele ionice putem afirma c: A. Permit un transport neselectiv B. Sunt deschise permanent C. Permit un transport rapid D. Sunt absente n celulele nervoase E. Sunt absente n celulele musculare 42. Urmtoarele afirmaii referitoare la hidroliz ATP sunt adevarate,cu excepia: A. Energia furnizat de hidroliza ATP este folosit la dirijarea moleculelor mpotriva gradientului electrochimic
18

B. O parte din energie este folosit pentru meninerea gradientelor de concentraie a unor ioni C. Energia furnizat de hidroliza ATP este folosit n transportul pasiv D. ATP-azele din clasa P se fosforileaz n timpul trasportului E. ATP-azele din clasa F se afl n membrana mitocondriilor

Complement multiplu 1 Din structura membranelor celulare fac parte moleculele de tipul: A. celuloza B. proteine C. glucide D. fosfolipide E. glicoproteine Factorii chimici intrinseci care particip la modularea fluiditii membranei celulare sunt: A. Cantitatea de acizi grai nesaturai din structura fosfolipidelor i glicolipidelor B. cantitatea de colesterol C. factorii patologici D. factorii fiziologici E. factorii terapeutici Factorii chimici extrinseci care particip la modularea fluiditii membranei celulare sunt: A. Cantitatea de acizi grai nesaturai din structura fosfolipidelor i glicolipidelor B. cantitatea de colesterol C. factorii patologici D. factorii fiziologici E. factorii terapeutici

Din structura plasmalemei fac parte: A. glicolipidele B. fosfolipidele C. glicoproteinele D. colesterolul E. amidonul Membrana celular este astfel organizat nct, se poate vorbi de urmtoarele caracteristici: A. dispunere bidimensional
19

B. aranjare asimetric C. dispunere eterogen D. nu exist particulariti definitorii E. aranjare spontan 6 Marcai afirmaiile corecte legate de lipidele membranare: A. B. C. D. E. 7 sunt molecule relativ insolubile n medii apoase prezint tendina de asociere spontan au posibiliti mari de mobilitate tendina de asociere se face cu un consum minim de energie afirmatiile de mai sus nu sunt corecte

n componena membranelor celulare lipidele sunt reprezentate de: A. fosfolipide 70-75% B. proteine 10% C. colesterol 20-25% D. glicolipide 1-10% ??? E. alte molecule Membrana celular este o structur cu proprieti specifice cristalelor lichide (proprieti mezomorfe) care sunt amplificate i determinate de: A. manifestarea bidimensional a fluiditii bistratului lipidic B. comportamentul independent la nivelul celor 2 fee ale membranei, dar i solidar C. capacitatea lipidelor de a forma microdomenii D. dispunerea simetric a componentelor membranei celulare pe cele 2 fee E. toate variantele anterioare Fluiditatea bistratului lipidic este produs de ansamblul micrilor de tipul: A. micri intramoleculare B. micri intermoleculare C. miscri flip -flop D. ping-pong E. aleatorii Fluiditatea plasmalemei este dat de: A. micrile de vibraie B. de rotaie C. difuzie lateral i translocaie D. numai miscri de vibratie molecular E. flip-flop Raportul procentual dintre proteine i lipide de la nivel de membrana celular este la majoritatea celulelor animale 50% lipide -50% proteine. A. sunt exceptii n cazul membranelor mitocondriale i n tecile de mielin B. exist i raportul 80% lipide: 20% proteine C. exist i raportul 20% lipide: 80% proteine
20

10

11

D. raportul nu are importanta funcional i structural E. se schimb n timpul fluiditii 12 Proteinele membranare au roluri foarte importante precum: A. stabilirea jonciunilor dintre celule B. schimbarea informaional dintre celule C. coordonarea activitii acizilor grai D. transport ionic i macromolecule E. au rol foarte redus in celul Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de tipul: A. proteine mari B. glicoforin C. banda 3 D. spectrina E. galactoza Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de tipul: A. spectrin B. banda 3 C. glicoforin D. miozin E. banda 4.1 Structura biochimic a glicocalixului este: A. glicolipidic B. glicoproteic C. numai lipidic D. proteoglicani E. nucleotidic Glicocalixul are rol: A. structural B. rezisten mecanic C. n jonciuni celulare D. nu are o funcie bine stabilit E. depinde de tipul oligozaharidului Glicocalixul intervine n: A. semnalizare celular B. recunoatere celular C. procese inflamatorii D. fertilizare E. n funcionarea mitocondriei P selectinele sunt structuri glicoproteice cu rol n: A. compatibiliti de grup sanguin
21

13

14

15

16

17

18

B. identificarea celulelor tumorale C. diapedez D. ciclul celular E. procesele inflamatorii 19 Transportul membranar este clasificat dup: A. modul de transfer B. implicarea sistemelor energetice C. dimensiunile elementelor transferate D. nu se poate face o clasificare E. dup tipul proteinelor transportoare. Canalele ionice sunt: A. porinele B. proteinele carrier C. aquaporinele D. structuri oligozaharidice E. molecule semnal Caracteristicile care definesc canalele ionice sunt: A. asigur transportul foarte rapid B. nu sunt deschise permanent C. depind de citoschelet D. au greuti moleculare variabile E. permit transportul selectiv Canalele ionice sunt de mai multe tipuri: A. comandate de voltaj B. pasive C. active D. comandate de un ligand E. nu sunt diferene ntre canale ??? Modificarea potenialului de membran permite deschiderea canalelor pentru: A. ionii de K+ B. ionii de Ca2+ i Na+ C. proteine G D. acetilcolina E. proteine translocator Transmiterea impulsului nervos implic mai multe canale ionice deschise succesiv: A. canale de Na+ i K+ B. canale de Ca2+ dependente de voltaj C. canale ionice comandate de stimuli mecanici D. canale de Na+ dependente de liganzi E. canale de K+ dependente de liganzi Transportul mediat de carrier poate fi
22

20

21

22

23

24

25

A. uniport B. simport C. antiport D. difuzie simpl E. cuplat 26. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia: A. membrana celulara este structura care delimiteaza si mentine diferentele intre citoplasma si mediul extracelular B. membrana celulara are functie de adezivitate C. plasmalema are o compozitie lipidica unistratificata D. membrana celulara impreuna cu glicocalixul si citoscheletul membranar formeaza invelisul celular E. in afara membranei celulare externe exista exoplasme

27. Lipidele membranare A. sunt substane organice relativ insolubile n ap B. asigur funcia de barier a membranei C. au distribuie simetric n bistrat D. au capetele hidrofobe la exterior i cozile hidrofile n interior E. particip la funcia metabolic a membranei celulare 28. Lipidele din membrane celulara sunt reprezentate de A. glicolipide B. spectrina C. colesterol D. fosfolipide E. glicoforina 29. Liposomii A. sunt bistraturi plane formate pe suprafaa unui mic orificiu B. pot avea un diametru de 25 nm-1 m C. sunt toxici dac sunt administrai n organism D. interacioneaz specific cu celulele fiind captai prin endocitoz sau fuziune E. pot fi considerai veritabile capsule farmacologice 30. Lipidele membranare pot executa urmtoarele tipuri de micri A. Micri de flexie a cozilor hidrofile B. Micri flip-flop C. Micri de rotaie D. Micri de difuzie rotaional E. Micri de translaie 31. Factorii chimici intrinseci care moduleaza fluiditatea membranei sunt A. terapeutici
23

B. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor C. temperatura D. cantitatea de colesterol din structura bistratului E. hormoni 32. Glicoforina A. este proteina transmembranara unipas tip 1 B. ectodomeniul este mic de aprox 20 aminoacizi C. este proteina care structureaza canalul anionic de schimb intre bicarbonate si clorura D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lanturi glucidice E. este o endoproteina (situata pe peretele intern al membranei) 33. Glicocalixul are urmatoarele caracteristici cu excepia: A. confer membranei rezistena mecanic B. n structura sa intra fosfogliceride i fosfosfingozide C. grosimea este n medie 20-50 nm D. glicocalixul cel mai gros l prezint celulele de la nivelul dermului E. participa la sarcina negativa a suprafeei celulare 34. Proteinele periferice A. sunt proteine ataate de o parte i de alta a bistratului lipidic B. reprezint 75% din proteinele unei membrane C. au caracter hidrofil D. nu sunt extractibile cu soluii saline E. sunt mprite n ectoproteine i endoproteine Tematic III: Organite celulare implicate n sinteza, sortarea i transportul macromoleculelor. Organite implicate n digestia celular. Complement simplu

1.

Care sunt organitele celulare implicate n sinteza proteinelor A. mitocondria B. RER C. lizozomi D. peroxizomi E. endozomi

Care este modul de organizare al endomembranelor reticulului endoplasmatic? A. structuri izolate B. cisterne i/sau tuburi anastomozate
24

C. tuburi de 0,2 nm D. ramificaii ale plasmalemei E. vezicule 3. Organitul care formeaz cea mai abundent endomembran din celul este? A. vacuole digestive B. reticul endoplasmatic C. aparat Golgi D. ribozomi E. oxizomi 4. Transportul post-translaional este ntlnit la proteinele: A. sintetizate n citosol i redirecionate spre nucleu si alte organite B. produse de ctre ribozomi mitocondriali C. cu stabilitate mic D. cu numr par de aminoacizi E. legate de glucide Transportul co-translaional se refer la modalitatea prin care proteinele A. sufer modificri de structur B. sunt inversate gruprile de aminoacizi ntre 2 proteine C. sunt antrenate ctre RE pe msur ce translaia are loc D. se formeaz n jurul nucleului E. nu se refer la transportul proteinelor Transportul prin vezicule se realizeaz astfel: A. prin trecerea succesiv prin 2 membrane B. prin suprapunerea a dou compartimente mrginite de membrane C. prin nmugurire D. prin ncarcarea cu ap a veziculelor E. eliminarea lipidelor membranare 7. Referitor la reticulul endoplasmatic putem afirma urmtoarele cu excepia : A. Este structurat sub forma unor cisterne B. Este structurat sub forma unor tubuli C. Are ca rol furnizarea de energie D. Reprezinta cea mai abundenta structura a celulei E. Initiaza procesele celulare ce se desfaoara n celalalte organite 8. Care din funciile urmtoare sunt ndeplinite de reticulul endoplasmatic rugos (RER):
25

5.

6.

A. Sinteza proteinelor destinate a funciona n aparatul Golgi B. Sinteza proteinelor destinate a funciona n mitocondrii C. Este asociat n special cu metabolismul lipidic D. Nu este asociat cu ribozomii E. Este asociat n special metabolismului energetic 9. Despre reticulul endoplasmatic neted (REN) putem afirma : A. Este implicat exclusiv n sinteza proteinelor B. Colesterolul este produs n REN C. In REN nu se pot sintetiza lipide D. Conversia fosfatidiletanolaminei in fosfatidilcolina se face numai ntr-un sens la nivelul REN E. Toate rspunsurile sunt adevarate 10. Aparatul Golgi are urmtoarele funcii cu excepia: A. Glicozilarea proteinelor B. Sulfatarea glucidelor C. Sinteza proteinelor de novo D. Sortarea moleculelor E. Transportul moleculelor 11. Funciile aparatului Golgi sunt urmtoarele cu excepia: A. prelucrarea sfingolipidelor (biosinteza sfingomielinelor si glicolipidelor prin modificarea ceramidelor produse n RE); B. sortarea i transportul moleculelor i macromoleculelor la destinaia final n celul, sau pentru secretarea (exocitarea) lor; C. sulfatarea unor glucide (att din glicozaminoglicani, ct i din unele glicoproteine); D. producerea glicozaminoglicanilor cu asamblri ale proteoglicanilor membranari, sau ai matricei extracelulare; E. este implicat n digestia celulara a macromoleculelor. 12. Care din urmatoarele afirmaii descriu funcii ale aparatului Golgi: A. biogeneza i traficul intracelular al membranelor B. degradeaz organitele celulare mbtrnite C. realizeaz reacii complexe ale catabolismului D. este implicat in respiraia celulei
26

E. sortarea i transportul moleculelor i macromoleculelor la destinaia final n celul, sau pentru secretarea (exocitarea) lor;

13. Alegei afirmaia incorecta despre glicolizarea proteinelor: A. proteinele glicolizate sunt polizaharide neramificate, foarte lungi,formate din uniti dizaharidice repetitive. B. prima etapa a glicolizarii se realizeaz n reticulul endolasmatic C. proteinele destinate ncorporrii n lizozomi sunt modificate prin fosforilarea manozei. Aceast etap este important pentru sortarea enzimelor ctre destinaiile intracelulare. D. sunt descrise 2 clase de oligozaharide N -linkate la glicoproteine mature, adic cele ce au trecut prin Ap. Golgi:oligozaharide bogate n manoz si oligozaharidele complexe E. prelucrarea oligozaharidelor N-linkate ale proteinelor lizozomale difer de prelucrarea proteinelor destinate exportului si membranei plasmatice; 14. Urmatoarele afirmaii despre lizozomi sunt adevarate cu excepia: A. sunt implicate n digestia macromoleculelor B. sunt vezicule membranare ce conin enzime hidrolitice C. degradeaza organitele celulare mbtrnite D. realizeaz reacii complexe ale catabolismului E. diger particulele captate din exterior

15. Urmtoarele afirmaii referitoare la cile digestiei intracelulare sunt adevrate cu excepia: A. endozomii fuzioneaz cu veziculele lizozomale formate n ap. Golgi rezultnd compartimentul endolizozomal. B. autofagozomul fuzioneaz cu un lizozom (sau endolizozom) rezultnd autofagolizozom. C. ncorporarea de particule mari cu formarea de fagozomi care se transform n fagolizozomi D. compartimentul endolizozomal are hidrolaze lizozomale E. n compartimentul endolizozomal materialul endocitat este depozitat Complement multiplu

RER este o structura implicat n: A. biosinteza proteinelor membranare B. sortarea i transportul proteinelor C. nu au rol bine definit D. sinteza de glucide E. biosinteza proteinelor lizozomale
27

Proteinele sintetizate n RER sunt transportate : A. post translaional B. nu sunt transportate C. sunt proteine transportate prin difuzie lateral D. co-translaional E. n sistemul LDL

3. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la transportul prin membrana celulara: A. Poate fi de 3 tipuri B. Transportul determinat de permeabilitatea membranei se numeste transport prin membrane C. Transportul proteinelor prin vezicule se numeste transport cu membrane D. Transportul activ este mediat de proteine canal si carrier E. Transportul pasiv se mai numeste si difuziune facilitata 4. Despre proteinele carrier putem spune ca: A. B. C. D. E. Isi modifica conformatia ireversibil Modificarea conformatiei depinde de molecula transportata Sunt proteine transmembranare Sunt implicate exclusiv in transportul activ Formeaza sisteme de trasnport uniport si transport cuplat

5. Canalele ionice prezinta urmatoarele caracteristicile functionale cu exceptia: A. B. C. D. E. Permit transportul lent Permit transportul selectiv Sunt deschise permanent Se numesc canale cu poarta Transporta mai mult 1ml ioni/secunde

6. Referitor la hidrolaza ATP putem afirma ca: A. B. C. D. E. Energia furnizata este implicata in transportul pasiv ATP- aza P se fosforileaza in timpul transportului ATP-aza V nu se fosforileaza in timpul transportului ATP-aza F se afla in membrana mitocondriilor In cazul ATP-azei V,transportul se face in sensul gradientelor de concentratie

7. Pentru fiecare molecula de ATP hidrolizata se transporta:


28

A. B. C. D. E.

Spre exterior 3 ioni de Na Spre exterior 2 ioni de Na Spre interior 3 ioni de Na Spre interior 2 ioni de K Spre exterior 2 ioni de Na

8. Referitor la pompa de Ca putem afirma ca: A. B. C. D. E. Mentine concentratia extracelulara a Ca la un nivel foarte scazut In celula musculara este localizata la nivelul RE Transporta ioni de Ca din citosol in RE Transporta cate 4 ioni de Ca pentru fiecare mol de ATP hidrolizata Necesita prezenta Mg

9. Efectele administrarii de oubaina si digoxina sunt urmatoarele: A. B. C. D. E. Cresc forta de contractie a miocardului Blocarea functionarii Na,K-ATP aza Scade concentratia intracelulara de Na Sunt exportati mai multi ioni de Ca Scade gradientul de Na

10. Ca forme de transport membranar identificam: A. Transportul pasiv in sens contrar gradientelor B. Transport activ sau difuzie facilitata C. Transport activ secundar de tip simport D. Transport activ secundar de tip antiport E. traficul vezicular

11. Despre reticulul endoplasmatic se pot afirma urmatoarele: A. B. C. D. E. Este structurat sub forma de cisterne Nu initiaza procese ce se desfasoara in aparatul Golgi Reticulul endoplasmatic neted este asociat cu ribozomii Reprezinta cea mai abundenta structura a celulei Produce molecule esentiale organizarii celulare

12. Printre functiile reticulului endoplasmatic rugos(RER) se numara:


29

A. B. C. D. E.

Sinteza de proteine membranre Transportul proteinelor spre aparatul Golgi Transportul proteinelor spre lizosomi Fosforilarea oxidativa Sinteza de glucide

13. Algeti afirmatiile corecte referitoare la transportul proteinelor sintetizate de ribozomi: A. Proteinele destinate incorporarii in nucleu sunt sintetizate de ribozomii liberi B. Transportul co-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in nucleu C. Transportul post-translational se refera la proteinele destinate citosolului D. Transportul co-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in lizosomi E. Transportul post-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in aparatul Golgi 14. Referitor la sinteza lipidelor putem afirma urmatoarele cu exceptia:???? A. B. C. D. E. Se sintetizeaza la nivelul reticulului endoplasmatic neted Cele mai multe lipide sunt sintetizate din glicerol Fosfatidiletanolamina nu poate trece in fosfatidilcolina Colesterolul este sintetizat la nivelul aparatului Golgi Ceramidele sunt produse la nivelul reticulului endoplasmatic neted

15. Alegeti afirmatiile adevarate desper aparatul Golgi: A. este un organit celular delimitat de exomembrane format din cisterne si vezicule asociate B. prezint polaritate morfologic si biochimic, cu rol cheie n precesele de biogenez a membranelor, C. are rol n maturarea, sortarea si distribuirea de molecule si/sau macromolecule att ctre locurile celulare crora le sunt destinate ct si n calea secretorie. D. numarul cisternelor prezente in ap Golgi este variabil in functie de tipul de celula fiind in medie intre 5-8 E. aparatul Golgi are din punct de vedere ultrastructural o fata convexa-trans,ofata concava-cis si o fata mediana-formata din vezicule aplatizate suprapuse ,aflate intre fetele cis si trans 16. Funciile aparatului Golgi sunt urmatoarele: A. prelucrarea sfingolipidelor B. glicozilarea proteinelor C. producerea glicozaminoglicanilor
30

D. sulfatarea unor glucide E. digestia celulara 17 . Funciile aparatului Golgi sunt urmatoarele: A. B. C. D. E. sulfatarea unor glucide digestia celulara este implicat in respiratia celulei este implicat in maturarea proteinelor sortarea si transportul moleculelor 18 . Funciile aparatului Golgi sunt urmatoarele cu exceptia:

A. biogeneza si traficul intracelular al membranelor B. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinaia final n celul, sau pentru secretarea (exocitarea) lor; C. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si biogeneza lizosomilor; D. este organitul la nivelul cruia se realizeaz reactii complexe ale catabolismului. E. degradeaza organitele celulare imbatranite si digera particulele captate din exterior 19. Care din urmatoarele afirmatii nu descriu functii ale aparatului Golgi: A. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinaia final n celul, sau pentru secretarea (exocitarea) lor; B. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si biogeneza lizosomilor; C. producerea glicozaminoglicanilorcu asamblri ale proteoglicanilor membranari, sau ai matricei extracelulare; D. realizeaz reactii complexe ale catabolismului E. degradeaza organitele celulare imbatranite 20. Glicolizarea proteinelor : A. B. C. D. reprezinta legarea unei proteine de o molecula de glucoza prima etapa a glicolizarii se realizeaza in reticulul endolasmatic in Ap. Golgi se adaug noi molecule de polizaharide prelucrarea oligozaharidelor N-linkate ale proteinelor lizozomale difer de prelucrarea proteinelor destinate exportului si membranei plasmatice; E. Sunt descrise 2 clase de oligozaharide N -linkate la glicoproteine mature, 21.Urmatoarele afirmatii despre glicozaminoglicani sunt adevarate: A. sunt polizaharide neramificate, foarte lungi,formate din uniti dizaharidice repetitive B. lanurile glucidice sunt att de flexibile nt nu se pot mpacheta n structuri globulare compacte
31

C. formeaz suportul mecanic al celulelor D. sunt formate prin legarea unei proteine de o molecula de glucoza E. permite difuzia rapid a moleculelor hidrosolubile precum i migrarea celulelor. 22.Urmatoarele afirmatii despre lizozomi sunt adevarate cu excepria: A. B. C. D. E. sunt vezicule membranare ce contin enzime hidrolitice sunt implicate in digestia macromoleculelor degradeaza organitele celulare imbatranite este implicat in respiratia celulei formeaz suportul mecanic al celulelor

23 .Boala celulelor 1 este: A. o boala genetica B. se numeste si boala incluziunilor celulare C. in aceasta boala enzimele lizozomilor din fibroblaste lipsesc, astfel c, substraturile nedigerate se elimina sub forma de incluziuni. D. in aceasta boala enzimele hidrolitice sunt absente n lizozomi, dar se regsesc n snge n forma lor activ E. si are originea n defectul de sortare la nivelul aparatului Golgi, ceea ce face ca hidrolazele s fie secretate n snge i nu ncorporate n lizozomi.

24. Urmatoarele afirmatii referitoare la boala celulelor 1 sunt adevarate: A. rezulta din deficitul unei enzime lizozomale necesara pentru catabolismul glicozaminoglicanilor. B. caracteristicile clinile includ tipic facies cu trasaturi aspre, grosolane, opacifiere corneana, organomegalie, ankiloza articulatiilor, anomalii osoase, hernii, statura unica si, in unele afectiuni, retardare mentala. C. produsii de degradare ai dermatanului, keratanului si condroitin sulfatului sunt asociati cu deficienta mentala. D. acumularea produsilor de degradare ai heparan sulfatului determina manifestarile viscerale E. constatarile de laborator includ prezenta limfocitelor vacuolare pe frotiul periferic si prezenta de GAG in urina Tematic IV: Organite implicate n procesul de catabolism i producere a energiei celulare. Mecanismele procesului respiraiei celulare. Ciclul Krebs. Transferul de electroni i chemiosmoza. Complement simplu

32

1.

Energia necesar proceselor metabolice este obinut din hidroliza unor compui de tipul: A. resturi ale lizozomilor B. ATP C. sruri anorganice D. amidon E. nu se obine dect din sinteze de lipide

Organitele implicate n procesul de conversie a energiei sunt: A. aparat Golgi B. endozomi C. centrioli D. mitocondrii E. reticul endoplasmatic rugos

3.

Procesul de sintez a energiei implic mecanisme de: A. glicogenogenez B. glicoliz C carboxilare D. nu sunt cunoscute E. ionizare

4.

Mitocondriile sunt organite prezente: A. n jurul celulei B. doar n celula vegetal C. n toate tipurile de celule vegetale i animale D. n eritrocite adulte E. n interstiial Mitocondriile sunt organite a cror poziie n citoplasm poate fi: A. fix B. variabil C. anastomozate n jurul plasmalemei D. migreaz n funcie de necesitile membranei plasmatice E. dispuse circular Au numr mare de mitocondrii: A. celulele epiteliale B. hematiile C. hapatocitele D. spermatozoizii E. celule procariote Membrana intern a mitocondriei este o structur lipoproteic cu particularitile: A. procentul de proteine 80%
33

5.

6.

7.

B. procentul de proteine este 20% C. are fosfolipide hidrofile specifice D. este identic cu membrana extern E. are acelai raport proteine/lipide ca i plasmalema Membrana intern a mitocondriei are un compus caracteristic: A. fosfolipid hidrofil B. fosfolipid inactiv care confer anumite caracteristici funcionale C. cardiolipin D. crist E. nu este o structur diferit de membrana plasmatic Particulele F de la nivelul membranei interne: A. au rol n creterea permeabilitii membranei B. sunt depozite de lipide C. rol nefuncional D. conin compleci enzimatici ai fosforilrii oxidative i ai lanului respirator E. sunt structuri polizaharidice

8.

9.

10. n funcie de tipul celulei, cristele mitocondriale i modific: A. forma B. numrul C. numrul i forma D. nu se modific E. sunt structuri fr importan funcional 11. Prezena ADN mitocondrial determin un grad de autonomie a mitocondriei: A. prin sinteza proprie de proteine B. autonomie total C. autonomie informaional D. prin sinteza tuturor proteinelor mitocondriale E. genele mitocondriale nu codific sinteza proteinelor proprii 12. Prin oxidarea acidului piruvic la nivel mitocondrial se obtin: A. 2 molecule de ATP B. 3 molecule de ATP C. 34 molecule de ATP D. 4 molecule de ATP E. Nici un raspuns corect 13. Mitocondriile sunt organite celulare prezente in citoplasma tuturor celulelor cu exceptia: A. Hepatocit B. Leucocit C. Hematie adulta D. Macrofag E. Nefrocit
34

14. Care este organitul celular care genereaz cantitatea cea mai mare de energie: A. Ribozomii B. Aparatul Golgi C. RER D. Mitocondriile E. REN 15. Condriomitele apar: A. Sub forma de granule aezate n monom B. Sub forma de filamente C. Filiforme D. Sub forma de bastona E. Toate raspunsurile sunt corecte 16. Compozitia chimica a mitocondriei include : A. 50% proteine structurale B. 62% lipide C. 2% vitamine D. 5 % lipide E. 60-64 % proteine structurale 17. Alegei rspunsul corect: A. Respiraia celular este reprezentat de reacii ale catabolismului B. Acetil coenzima A este unul din produii terminali ai catabolismului C. Reaciile catabolismului se produc la nivelul mitocondriei D. Produsele terminale ale catabolismului sunt forme ale acidului citric E. Toate raspunsurile sunt adevrate 18. Urmtoarele afirmaii sunt adevarate cu excepia: A. combustia alimentelor se face prin sute de reacii diferite, n schimb, eliberarea energiei se realizeaz doar n cadrul ctorva, B.energia eliberat este transformat ntr-o form special de energie chimic numita adenozintrifosfat (ATP), compus cu un nalt potenial de transfer al gruprii fosfat (bogat n energie). C. energia poteniala a dou legturi fosfatice ale ATP este reprezentat prin potenialul lor de hidroliz. D. legturile bogate n energie,prin hidroliz,degaj mai mult de 8.000cal/mol E. legturi sarace n energie- prin hidroliz degaj mai putin de 8.000cal/mol 19. Urmtoarele afirmaii referitoare la acetil coenzima A sunt adevrate cu excepia:
35

A. se poate sintetiza din piruvat B.se sintetizeaz din acizi grai C. formarea ei este o reacie puternic exergonic i reversibil D. se poate sintetiza din glucoza E. reacia de sintez a acetil coenzimei A din piruvat este catalizat de enzima piruvat dehidrogenaza. 20. Urmtoarele afirmaii referitoare la ciclul Krebs sunt adevarate cu excepia: A. se numete ciclul citric B. se numete ciclul acizilor tricarboxilici C. enzima succinat dehidrogenaza,implicat n ciclul Krebs, face parte integrant dintr-un complex proteic aparinnd matricei mitocondriale D. ciclul citric ncepe prin reacia dintre acetil Co-A, provenit din piruvat sau din acizii grai i un compus cu patru atomi de C (oxalacetatul), pentru a produce o molecul cu 6 atomi de C (acidul citric), E. cea mai important contribuie a ciclului Krebs este extracia electronilor de nalt energie prin oxidarea celor 2 atomi de C ai radicalului acetil. 21. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu excepia: A. Energia care se elibereaz prin oxidarea unei singure molecule de de NADH sau FADH2 de ctre O2 este suficient pentru a susine sinteza mai multor molecule de ATP B. Oxidarea NADH i sinteza de ATP au loc ntr-o singur reacie C. ATP- sintetaza este o protein membranar complex care realizeaz sinteza ATP din ADP i Pi (fosfat anorganic) D. ATP- sintetaza ajut la deplasarea protonilor prin membrana intern, n sensul gradientului de concentraie, napoi n matrice E. n ciclul Krebs protonii sunt pompati prin membrana mitocondrial intern n spatiul intermembranar, generndu-se un gradient de concentraie protonic. 22.Urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. sunt identificate trei complexe enzimatice, respiratorii implicate n transferul electronilor de la NADH +H+ la O2, B. NADH-dehidrogenaza este cel mai mic complex enzimatic respirator, ea coninnd 12 de lanuri polipeptidice, C. NADH-dehidrogenaza are rolul de a ceda electronii de la NADH i de a-i transfera prin intermediul unei molecule mici liposolubile (ubiquinona= coenzima Q) ctre complexul 2, D. Complexul b-c1, este format din 7 lanuri polipeptidice, E. Complexul b-c1 funcioneaz sub form de polimer.

23 Care din afirmaiile urmtoare nu sunt adevrate?


36

A. n etapa final a glicolizei fosfatul cu energie nalt al fosfoenolpiruvatului este transferat ctre ADP, rezultnd piruvat i ATP B. mecanism chemiosmotic este denumirea pentru cuplarea fosforilrii cu transferul de electroni i protoni C. Fiecare dintre complexele enzimatice I-III pompeaz prin membrana intern a mitocondriei cte 4 protoni pentru fiecare pereche de electroni transferat D. Toate variantele anterioare E. Doar primele dou 24 Care din informaiile referitoare la ATP - sintetaza nu este corect ? A. B. C. D. E. O enzim implicat n sinteza ATP Este o enzim implicat n hidroliza ATP Un canal pentru electroni Cupleaz ntoarcerea protonilor n matrice, cu sinteza ATP din ADP i fosfat Este un dispozitiv de cuplare reversibil

25. Care din afirmaiile legate de secvenele aminoterminale ale proteinelor mitocondriale nu sunt adevrate? A. Poriuni de 15- 35 aa care asigur orientarea ctre mitocondrie a proteinelor specifice B. Sunt numite presecvee C. Sunt numite prosecvee D. Se ndeprteaz dup proteoliz E. Sunt recunoscute de receptori specifici 26. Peroxizomii sunt caracterizati de afirmaiile cu excepia: A. B. C. D. E. Organite mici de form sferic cu diametrul ntre 0,2-1,7m Conin enzime implicate n diferite reacii metabolice Sunt situai n jurul mitocondriilor n urma aciunilor enzimatice ale peroxizomilor se formeaz apa Peroxizomii sunt implicai n sinteza colesterolului

Complement multiplu

Eliberarea de energie este foarte important pentru: A. contracia muscular B. transportul moleculelor mpotriva gradientului de concentraie C. micrii cililor D. nici una din variantele amintite E. este folosit la nivel extracelular Care sunt parametri care sufer modificri la nivelul mitocondrial? A. forma B. numrul C. dimensiunile
37

D. numrul cristelor E. nu sunt semnalate modificri 3 Dup forma lor mitocondriile se clasific: A. mitocondrie granular B. submitocondrie C. condrioconi D. oxizoma E. multicondriom

Dup forma lor mitocondriile se clasific: A. granulare B. criste C. oxizomi ??? D. condriomite E. condrioconi Condrioconii sunt forme care: A. sunt filamentare B. se gsesc n citoplasm C. reprezint forma de repaus a mitocondriei D. nu se pot reactiva E. se formeaz prin dezintegrarea mitocondriilor Mitocondria este un organit structurat din: A. 1 membran extern B. 2 membrane externe i 1 intern C. 3 tipuri de membrane D. straturi doar lipidice E. 2 membrane i prelungirile acestora

La nivelul membranei externe sunt prezente: A. enzime inactive B. enzime activate C. enzime tranzitorii D. structuri impermeabile E. canale ionice Caracteristicile funcionale ale membranei externe mitocondriale sunt legate de: A. procentul colesterolului B. prezena enzimei marker MAO C. procent mic de proteine D. permeabilitate mic fa de cea intern E. 60% molecule proteice Membrana intern i cristele sunt prevzute cu subuniti numite: A. oxizomi
38

B. subuniti citoplasmatice C. subuniti de membran D. particule elementare E. subuniti X 10 Numrul cristelor mitocondriale sunt n legtur direct cu : A. activitatea specific celulei B. capacitatea mitocondriilor de a genera ATP C. capacitatea mitocondriilor de a stoca Ca2+ D. activitatea RER E. sinteza de enzime de tipul dehidrogenaza Matricea mitocondrial este spaiul: A. delimitat de membrana extern i intern B. unde are loc stocarea a 200 de enzime mitocondriale C. dintre membrana intern i criste D. denumit i compartimentul intern E. se acumuleaz ionii de calciu

11

12. Glicoliza anaeroba este: A. B. C. D. E. Procesul prin care glucoza este degradata la acid piruvic Procesul care are loc in citoplasma ??? Procesul care are loc la nivel mitocondrial Procesul prin care se formeaza 2 molecule de ATP Procesul din care rezulta cele mai multe molecule de ATP

13. Compozitia chimica a mitocondriei este: A. B. C. D. E. 60-64% proteine structurale 34% lipide 2-5% vitamine A si C 70% lipide 90% proteine structurale

14. Formele sub care se prezinta mitocondriile sunt: A. B. C. D. E. Forma granulara si cea mai activa Condriomite Condrioconti Condriiomite ,forma cea mai activa Condrioconti,forma de repaus

15. Pozitia mitocondriei in celula este: A. Apicala la nivelul nefrocitului


39

B. C. D. E.

Bazala la nivelul enterocitului Bazala la nivelul nefrocitului Apicala la nivelul enterocitului In toata citoplasma in majoritatea celulelor

16. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la mitocondrii A. B. C. D. E. Au lungime de 2,2-7m Au lungime de 0,5-1m ??? Sunt organitele celulare care furnizeaza cea mai multa energie celulei Lipsesc in nefrocit Glicoliza aeroba furnizeaza 2 molecule de ATP

17. Rolurile mitocondriei sunt urmatoarele: A. B. C. D. E. Reprezinta centrul respirator al celulei Reprezinta principalul generator de energie pentru celula Intervine in lipogeneza Are rol in sinteza proteinelor Are rol in transportul lipidelor

18. Despre glicoliza anaeroba putem afirma ca: A. B. C. D. E. Are loc in citoplasma Are loc cu consum de oxigen Este procesul prin care glucoza se degradeaza pana la acid piruvic Se formeaza 2 molecule de ATP Glucoza se degradeaza pana la dioxid de carbon si apa

19. Alegeti raspunsurile corecte: A. B. C. D. E. Mitocondriile sunt organite celulare generatoare de energie Mitocondriile sunt organite prezente in hematia adulta Mitocondriile sunt organite celulare prezente in hepatocit Mitocondriile sunt implicate in sinteza de proteine Mitocondriile nu se gasesc in nefrocit

20 Despre glicoliza aeroba putem afirma urmatoarele: A. B. C. D. Are loc la nivelul mitocondriilor Se face cu consum de oxigen In urma ei se obtin 34 molecule de ATP Are loc in citoplasma
40

E. Se face cu consum de dioxid de carbon 21. Urmatoarele tipuri de legturi sunt legaturi bogate n energie:

A. Enol-fosfat B. Monofosfat C. Pirofosfat D. Acil-fosfat E. Difosfat 22. Urmatoarele afirmatii referitoare la mitocondrii sunt adevarate:

A. mitocondria este organitul la nivelul cruia se realizeaz reactiile complexe ale catabolismului, B. membrana intern i matricea mitocondriei, reprezint situsul tuturor reactiilor de oxidare a piruvatului i acizilor grasi la CO2 i H2 O, C. membrana intern i matricea mitocondriei, reprezint sinteza cuplat a ATP din ADP i Pi. D. Transferul electronilor de pe NADH + H+ i FADH2, la O2 se desfsoara la nivelul membranei interne si sunt cuplate cu generarea unui gradient electrochimic de protoni de o parte i de alta a acesteia. E. Oxidarea piruvatului i a acizilor grai la CO2, cuplat cu reducerea transportorilor de electroni NAD+ i FAD, la NADH+ H+ i FADH2 au loc la nivelul membranei interne.

23. Urmatoarele afirmatii referitoare la respiratia celulara sunt adevarate: A. respiratia celulara este explicata prin teoria dublei activari B. prin dehidrogenarea substratului se pierd, datorit dehidrogenazelor, unul sau mai muli hidrogeni care imediat sunt activati C. oxigenul molecular este transformat n acest timp la oxigen activ de ctre citocromoxidaz, care-i d unul sau mai muli electroni provenii de la hidrogen i transportai de citocromi D. Hidrogenul si oxigenul se unesc si formeaz grupare hidroxil (descompus de catalaz) E. Formarea apei este o puternic reactie metabolic care se realizeaz prin hidrogenarea oxigenului. 24. Etapele procesului de respiratie celular sunt urmatoarele cu exceptia: A. aparitia de reactii anaerobe la nivel citoplasmatic numita citoliza, B. convertirea la piruvat a lactatului reactie din care rezulta grupul acetil C. grupul acetil (CH3CO) se combin cu coenzima Q10 rezultnd acetil CoQ10, reacia este catalizat de lactat dehidrogenaz, prezent n stare solubil n matricea mitocondrial,
41

D. grupul acetil (CH3CO) care se combin cu coenzima A rezultnd acetil CoA, reacia este catalizat de lactat dehidrogenaz, prezent n stare solubil n matricea mitocondrial. E. In ultima etapa acetil coenzima A intr n ciclul Krebs.???? 25. Urmatoarele afirmatii referitoare la glicogen sunt adevrate: A. B. C. D. E. este un dimer de glucoza este o forma de depozitare a glucozei in citosol este continut in granulele citoplasmatice cand este degradat elibereaza glucoza sun forma de glucozo-1-fosfat sinteza i degradarea sa este strict reglat n funcie de necesitile organismului.

26. Alegeti afirmatiile corecte: A. grsimile sunt mai importante dpdv cantitativ dect glicogenul deoarece oxidarea grsimilor n mitocondrii elibereaz cel puin de 6 ori mai mult energie dect aceeasi mas de glicogen n forma sa hidratat, B. un organism uman adult poate depozita glicogen pentru doar o zi de activitate normal, C. un organism uman adult poate depozita grsimi care ar ajunge pentru aproximativ o zi, D. marea majoritate a lipidelor sunt depozitate n esutul gras , de unde sunt eliberate n snge pentru a fi preluate de celule, E. noaptea si intre mese energia se obtine prin mobilizarea glicogenului. 27. Alegeti afirmatiile corecte despre ciclul Krebs: A. B. C. D. E. se mai numeste si ciclul citric reprezinta stadiul final al reaciilor de oxidare a glucidelor i lipidelor este rspunztor pentru oxidarea a 2/3 din totalitatea compuilor de carbon ai celulei este compus dintr-un set de sase reacii enzimatice produsii majoritari obtinuti din ciclul Krebs sunt CO 2 i NADH.

28. Urmatoarele afirmatii referitoare la ciclul Krebs sunt adevarate: A. majoritatea enzimelor ciclului krebs sunt hidrosolubile B. majoritatea enzimelor ciclului krebs sunt localizate n matricea mitocondrial, C. enzimele succinat dehidrogenaza i -cetoglutarat dehidrogenaza sunt localizate n matricea mitocondrial D. degradarea complet a glucozei in ciclul krebs are ca rezultat formarea 6 molecule de CO2, E. prin degradarea complet a glucozei in ciclul krebs se reduc 10 molecule de NAD la 10 NADH + H+ i a 2 FAD la 2 FADH2. 29. Alegeti afirmatiile corecte: A. complexul b-c1, este format din 8 lanuri polipeptidice i funcioneaz sub form de dimer,
42

B. NADH-dehidrogenaza este cel mai mare complex enzimatic respirator, C. citocrom- oxidaza este un monomer D. citocromul aa3 conine citocromi si atomi de Cu, E. NADH-dehidrogenaza are rolul de a accepta electronii de la NADH i de a-i transfera prin intermediul unei molecule mici liposolubile (ubiquinona= coenzima Q) ctre complexul 2. 30. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate: A. catabolismul celular elibereaz energia liber dintr-o substan (nutrient) n etape, B. toate organismele i procur energia prin degradarea alimentelor (catabolism), C. combustia alimentelor se face prin cteva reacii diferite, n schimb, eliberarea energiei se realizeaz prin sute de reacii, D. procesul prin care sunt sintetizate substanele necesare organismului este numit anabolism, E. procesul prin care sunt sintetizate substanele necesare organismului este numit catabolism. 31. Care din afirmaiile urmtoare sunt adevrate : A. Sistemul ADP/ATP necesit un gradient electrochimic de protoni B. n timp ce un electron este transferat de-a lungul unui lan respirator, un transportor de electroni poate lega i elibera un proton n fiecare etap C. Pentru fiecare pereche de electroni provenii din oxidarea NADH sunt transferai prin membrana 10 protoni D. Energia potenial stocat n gradientul de protoni este numai de natur electric E. Componenta electric corespunde diferenei de voltaj de o parte i de alta a membranei interne mitocondriale, matricea avnd sarcini negative, iar spaiul intermembranar avnd sarcini pozitive

32. Fosforilarea oxidativ: A. Are loc n matricea mitocondrial B. Electronii provenii de la NADH i FADH2 se combin cu O2 C. Citocromoxidaza transport electroni de la citocrom c la NADH dehidrogenaza D. Pentru fiecare pereche de electroni provenii din oxidarea NADH sunt transferai prin membrana 10 protoni E. Sinteza ATP se face prin transfer direct al gruprii fosfat cu energie nalt

33. n celule metabolic active protonii sunt pompai n afara matricei mitocondriale pentru c: A. Acest transfer genereaz o reducere a concentraiei de protoni n matrice B. Scade ph- n spaiul intermembranar
43

C. Diferenele concentraiilor de protoni genereaz un gradient de concentraie de 0,14 V D. Protonii din matricea mitocondrial i din spaiul intermembranar au un nivel constant E. Membrana mitocondriei nu permite trecerea protonilor prin stratul fosfolipidic ca urmare nu se face schimbul cu matricea

34. ATP - sintetaza este: A. B. C. D. E. O enzim implicat n sinteza ATP Un canal pentru protoni Cupleaz ntoarcerea protonilor n matrice, cu sinteza ATP din ADP i fosfat Toate variantele anterioare Doar varianta A

35. Transportul metaboliilor prin membrana intern a mitocondriei implic : A. O condiie pentru desfurarea reaciilor energetice B. ATP este transferat n schimbul unei molecule de ADP C. Importul fosfatului n matricea mitocondriei este favorizat de gradientul de protoni D. Ph din matricea mitocondriei i cel din citosol nu au importan n schimbul dintre moleculele situate de o parte si de alta a membranelor mitocondriale E. Exportul piruvatului din citosol este mediat printr-un transportor care schimb piruvatul pentru ionii hidroxil

36. Proteinele mitocondriale : A. B. C. D. E. Sunt sintetizate n citosol Sunt codificate de gene ale ADN mt exclusiv Sunt codificate de gene nucleare Trebuie s ptrund prin membrana mitocondrial parial depliate Presecvena este un segment glucidic de semnal al proteinelor mitocondriale

37. Peroxizomii sunt: A. B. C. D. E. Organite mici de form sferic cu diametrul ntre 0,2-1,7m Conin enzime implicate n diferite reacii metabolice Sunt situai n jurul mitocondriilor n urma aciunilor enzimatice ale peroxizomilor se formeaz apa Peroxizomii sunt implicai n sinteza colesterolului

38. Funciile peroxizomilor sunt foarte complexe:


44

A. Dolicolul este sintetizat n perozizomiare B. Intervin n scindarea colesterolului C. Asigur oxidarea substraturilor, cum ar fi acidul uric, aminoacizii i acizii grai D. Au rol n biosinteza lipidelor E. Asigur scurtarea lanurilor lungi de acizi grai 39. Care sunt enzimele din peroxizomi? A. B. C. D. E. Hidrolaze Oxidaze flavinice ATP sintetaze Catalaze Nucleaze

40 . care din afirmaiile urmtoare se refer la peroxizomi? A. Proteinele sunt orientate ctre peroxizomi printr-o secven simpl de aminoacizi SER-LYS-LEU la nivelul extremitii carboxil B. Conin enzime necesare sintezei de fosfolipide numite plasmalogeni, componente ale creierului i inimii C. Prezint plasticitate morfologic D. Au enzime ale fosforilrii oxidative E. Au enzime care descompun peroxidul de hidrogen

Tematica V Citoscheletul : structura, funcii. Motilitatea celular Complement simplu 1. Care din afirmaiile legate de miozin nu sunt corecte? A. Miozina este asociat cu molecule reglatoare troponin i tropomiozina B. Are n structura sa 2 regiuni de mobilitate: una ntre L-meromiozin i Hmeromiozin i alta ntre fraciunile S1 i S2 a H meromiozinei C. Este proteina cea mai important cantitativ i funcional n fibra muscular scheletic D. Din punct de vedere biochimic este format din 2 lanturi polipeptidice grele i 2-4 lanturi polipeptidice usoare E. Potiunea globular S1-H meromiozin formeaz punile transversale care vor ancora n situsul de legtur a moleculei de actin globular

2. Citoscheletul este : A. Implicat n deplasarea celulelor


45

B. transportul organitelor sau a altor structuri celulare, cum ar fi cromozomii mitotici C. citoscheletul este o structur rigid i imuabil D. se afl ntr-o continu reorganizare E. este format din mai multe tipuri de proteine 3. Care din afirmaii sunt incorecte: A. F- actina se prezint sub form de filamente de grosime 7-8 nm B. F- actina este alctuit din lanuri polipeptidice dispuse n helix, cu o perioda repetitiv de 35-40 nm C. Tropomiozina este o molecul proteic cu rol reglator D. Tropomiozina este alctuit din 3 uniti E. Fiecare molecul de actin conine un cation de Mg 2+ complexat cu ATP 4. Care din componentele proteice blocheaz interaciunea actin-miozin A. B. C. D. E. Troponina C Troponina T Troponina I citocalazina faloidina

Complement multiplu 1. Molecula de miozin este: A. B. C. D. E. Asimetric Include 2 filamente de meromiozine Prin agregarea moleculelor de miozin se formeaz filamentul de miozin Monomerul de baza se numete tubulin L- meromiozina i S2-H meromiozina formeaz axul filamentului

2. Citoscheletul este alctuit din trei tipuri principale de filamente proteice: A. B. C. D. E. Filamente de actin Fosfolipide Ceramide Filamente intermediare Microtubuli

3. Citoschetetul constituie: A. B. C. D. un nivel structural de organizare, specific celulelor procariote o reea de filamente proteice citocheletul este un suport structural, care determin forma celulei asigur organizarea general a citoplasmei i micrile celulare
46

E. Nici una din variante

4. Filamentele de actin: A. reprezint 20% din proteinele celulare ale fibrei musculare B. nu sunt cunoscute ultrastructural C. formeaz o reea cu rol de suport mecanic ce determin forma celulei i micrile suprafeei celulare D. Filamentele de actin formeaz fascicule sau reele tridimensionale cu proprieti de geluri semisolide E. Primele trei variante sunt corecte 5. Filamentele de actin A. conin pe lng moleculele contractile de actin i molecule reglatoare de troponin i tropomiozin B. poriunea axial a filamentului de actin conine molecula contractil reprezentat de actina F (actina fibrilar) C. tropomiozina este aezat sub form de bastona de-a lungul axului de actin F D. afirmaii anterioare se refer la miozin E. Nici una din variate nu e corect

6. G- actina este: A. B. C. D. E. molecul globular cu diametrul de 5,5 nm formata din 374 de aminoacizi (nfurarea unui lan polipeptidic) este monomerul de actin forma polimerizat a actinei ??? toate variantele sunt incorecte

7. Proteinele implicate n controlul lungimii filamentelor de actin A. B. C. D. E. G-actina Timozina Profilina Gelsolina tropomodulina

8. Care din proteinele urmtoare formeaz legturile transversale dintre structurile fasciculare ale actinei? A. B. C. D. E. fimbrina -actinina filamin Profilina Gelsolina

47

9. Filamentele intermediare A. Au fost denumite astfel deoarece au diametrul intermediar (10 nm) ntre cel am microfilamentelor (7 nm) i cel al microtubulilor (25 nm) B. Ceea ce difereniaz filamentele intermediare de celelalte diferenieri citoplasmatice este structura i localizarea lor C. principala lor funcie este de susinere mecanic a celulelor i esuturilor D. nu sunt implicate n micare E. polimerizarea se face prin nlnuirea unor proteine globulare

10. Care din afirmaii nu sunt corecte? ????? A. filamentele intermediare sunt structuri stabile B. lamina nuclear este formata din filamente intermediare de pe fata intern a nveliului nuclear C. polimerizarea actinei nu necesit aport energetic D. Toate variantele sunt corecte E. Nici una din variante nu e corect 11. Care din afirmaii nu sunt corecte? ???? A. microtubulii sunt formai din proteine globulare numite miozin B. exist 4 stri ale actinei: actina G-ATP, G-ADP, actina F-ADP, FADP C. proteina Cap Z, tropomodulina, ambele mpiedic depolimerizarea filamentelor de actin D. fibre de stres sunt fibre de actin E. toate variantele sunt incorecte

Tema: NUCLEUL-ORGANIZARE. STRUCTURA ACIZILOR NUCLEICI. ORGANIZAREA CROMATINEI . CROMOZOMII. CODUL GENETIC COMPLEMENT SIMPLU 1. Nucleul este format din urmatoarele componente cu exceptia : A. Nucleol B. Colagen C. Invelis nuclear D. Carioplasma E. Cromatina 2. Urmatoarele afirmatii legate de lamina nucleara sunt adevarate cu exceptia : A. Este o retea fibroasa care formeaza suportul structural al nucleului B. La mamifere este alcatuita din 4 proteine fibroase C. Prezinta situsuri de legare a cromatinei D. Lamina nucleara se afla situata sub membrana nucleara externa E. Laminele se leaga la proteinele membranare integrale
48

3. Porul nuclear are urmatoarele proprietati cu exceptia : A. Are rol fundamental in functia celulelor eucariote B. Este un complex structural cu diametru de 80-120 nm C. Este alcatuit din 10 subunitati anulare dispuse in jurul canalului central D. Canalele deschise dintre spite servesc pentru difuzia moleculelor mici E. Reglarea traficului de proteine si ARN prin complexele porilor nucleari are rol important in expresia genelor 4. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia : A. Proteinele transportate in nucleu controleaza structura si functiile genomului B. Proteinele transportate in nucleu sunt dirijate prin secvente de aminoacizi specifice C. Unele proteine raman in nucleu dupa importul din citoplasma D. Proteinele navetiste raman constant in nucleu E. Proteinele coordoneaza functiile nucleare si citoplasmatice 5. Alegeti afirmatia falsa referitoare la ARN : A. ARN r este asamblat cu proteine ribozomale in nucleu B. ARN nuclear de talie mica functioneaza in interiorul citoplasmei ca ARN m , ARN t , ARN r C. Pre ARN si ARN m se asociaza cu un set de cel putin 20 de proteine formand ribonucleoproteine nucleare heterogene D. Exportul ARN m , ARN t , ARN r din nucleu in citoplasma este o etapa fundamentala in expresia genelor la celulele eucariote E. Exportul ARN m prin complexele porilor nucleari este un proces energodependent care necesita Ran 6. Urmatoarele afirmatii legate de nucleol sunt adevarate cu exceptia : A. Este sediul biogenezei ribozomale B. La microscopul electronic apare ca un copuscul globulos cu diametrul de 0.5 m C. Este o portiune din nucleu unde sunt transcrise genele ARN r D. Numarul nucleolilor variaza in functie de intensitatea productiei de ribozomi E. Nucleolul apare inconjurat de un invelis de heterocromatina care variaza ca grosime de la un tip celular la altul 7. Nucleolii au urmatoarele caracteristici, cu exceptia : A. In celulele batrane sunt mari si multipli B. Sunt bine vizibili in celule care cresc rapid C. Unii nucleoli contin o parte amorfa D. In celule secretorii sunt mari si multipli E. Ca structura prezinta doua parti cu morfologie diferita 8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia :
49

A. La MO cromatina se prezinta sub forma unei retele structurata din granule si filamente interconectate B. Cromatina reprezinta forma relaxata a cromozomilor in interfaza C. Heterocromatina este decondensata si inactiva D. Eucromatina se coloreaza slab bazofil E. Eucromatina este decondensata si se distribuie in tot nucleul 9. Heterocromatina are urmatoarele caracteristici cu exceptia : A. Formeaza un invelis discontinuu situat sub invelisul nuclear B. Cantitatea de heterocromatina facultativa difera in functie de activitatea transcriptionala a celulei C. Este intens bazofila D. Heterocromatina constitutiva contine secvente satelite de la nivelul centromerilor E. Heterocromatina facultativa contine secvente de ADN care nu sunt transcrise niciodata 10. Alegeti afirmatia incorecta referitoare la structura primara a ADN : A. Explica modul in care se stocheaza , se transmite si se exprima informatia ereditara B. Cantitatea de ADN variaza de la specie la specie C. Cantitatea de ADN este inconstanta la indivizii aceleiasi specii precum si in toate celulele somatice ale aceluiasi individ D. ADN este un macropolimer de dezoxiribonucleotide E. Acizii nucleici sunt substante chimice macromoleculare alcatuite din nucleotide 11. Urmatoarele afirmatii referitoare la informatia genetica sunt adevarate cu exceptia : A. Este reprezentata de secventa lineara nucleotidelor in molecula de ADN B. Determina structura proteinelor care alcatuiesc celulele si tesuturile C. Este codificata fiind scrisa cu ajutorul unui alfabet D. Ordinea specifica a aminoacizilor este determinata de secventa nucleotidelor in ARN E. Unui codon ii corespunde un anumit aminoacid din structura proteinelor 12. Alegeti afirmatia falsa referitoare la structura secundara a ADN : A. ADN-ul este alcatuit din doua catene polinucleotidice legate in mod complementar prin baze azotate B. O baza purinica se uneste cu o baza pirimidinica formand o pereche de baze C. Bazele azotate formeaza o dubla spirala elicidala D. Legaturile dintre catene se realizeaza prin punti de hidrogenle E. Cele doua catene ADN sunt identice, complementare si strict codeterminate 13. Urmatoarele afirmatii legate de structura secundara a ADN sunt adevarate, cu exceptia: A. Cele doua catene ale ADNului se infasoara plectonemic
50

B. C. D. E.

Este perfect regulata si ordonata In configuratia spatiala molecula de ADN prezinta 2 santuri laterale Catenele ADN formeaza o tripla spirala elicoidala orientata spre dreapta Catenele sunt antiparalele

14. Filamentul cu nucleosomi are urmatoarele caracteristici, cu exceptia : A. Este alcatuit dintr-un complex de ADN si histone B. Nucleosomii sunt structuri statice si rigide C. Nucleosomii sunt fixati la o singura catena a ADN aceiasi de la o celula la alta D. Realizeaza o rata de impachetare a ADN nativ de circa 10:1 E. Nucleosomii sunt legati intre ei printr-un segment de ADN liber 15. Urmatoarele afirmatii legate de fibra de cromatina sunt adevarate cu exceptia : a. La ME cromatina apare formata din fibre de cromatina b. Are rol important pentru functia genomului c. Prin spiralizare fibra de cromatina favorizeaza interactiunile genice d. Fibra de cromatina se pliaza in trei bucle laterale e. Fiecare bucla ar putea fi o unitate functionala de translatie si replicatie

COMPLEMENT MULTIPLU 1. Urmtoarele componente fac parte din structura nucleului: A. B. C. D. E. Matricea nucleara Cromatina Microtubuli Nucleolul Filamentele intermediare

2. Membrana nucleului are urmatoarele caracteristici: A. Este formata din straturi de fosfolipide B. Este asociata cu membranele RE si ribozomi C. Este asociata cu membrana celulara prin porii nucleari D. Este impermeabila pe toata suprafata E. Are in structura doua straturi concentrice 3.Care din elementele de mai jos nu apartin nucleului? A. B. C. D. E. Lamina nucleara Poliribozomi Carioplasma Aparatul lizozomal ADN mitocondrian

4. Despre lamina nucleara se pota afirma urmatoarele: A. Se afla sub membrana celulara
51

B. C. D. E.

Este formata dintr-o retea de proteine fibroase Prezinta situsuri de legare pentru ribozomi Are in structura proteine de tipul lamina A,B, C Are rol de suport structural al nucleului si de fixare a cromatinei

5. Termenul de porosomii este atribuit pentru: A. B. C. D. Canale pentru apa din structura membranei interne nucleare Porii nucleari Unitatii membranare cu rol de transport vezicular Structuri cu rol de reglare al transportului de macromolecule intre nucleu si citoplasma E. Structuri din interiorul nucleului, de dimensiuni mici 6. Porii nucleari se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati, cu exceptia: A. B. C. D. E. Este un complex structural si functional al membranei nucleare Asigura selectia lipidelor ce trec din citoplasma spre nucleu Regleaza traficul de ARN i proteine Au rol major in expresia genelor Este un complex format dintr-un canal central si opt unitati anulare

7. Trecerea moleculelor prin porii nucleari este: A. B. C. D. E. Dependenta de dimensiunile moleculelor aflate in tranzit Etapa importanta in timpul diviziunii meiotice Proces major de control al structurii si functiei genomului Realizata prin difuzie pasiva si activa Conditionata de concentratia ADN-polimerazei in citoplasma

8. Afirmatiile urmatoare sunt incorecte: A. In structura porului nuclear intra peste 100 de proteine B. Transportul moleculelor de proteine si ARN, dintre nucleu si citoplasma se face prin difuzie pasiva C. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt secvente de amninoacizi care asigura dirijarea si recunoasterea proteinelor citoplasmatice in timpul pasajului prin membrana nucleara D. Proteina care intervine in transporul moleculelor mari, prin porii nucleari, se numeste transferina E. Transportul prin membrana nucleara implica prezenta ATP sau GTP ca si surse de energie 9. Care din proteinele mentionate mai jos au rol in transportul si respectiv functionarea nucleului: A. B. C. D. E. Ribonucleoproteine Ras Ran Fibronectina Importina
52

10. Despre transportul prin porii nucleului se poate afirma: A. Moleculele mici trec prin difuzie pasiva prin canalele deschise ale porilor nucleari, pline cu apa B. Procesul activ de transport transmembranar asigura transportul selectiv intr-o singura directie C. Nu necesita ATP sau alte surse de energie, indiferent de etapa sau de marimea moleculelor D. Unele proteine transportate in nucleu (de tipul ADN-polimeraza, factori de transcriptie) nu necesita semnale de localizare nucleara E. ARN este transportat in citoplasma prin sistemul porilor nucleari. 11. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate: A. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt recunoscute de un receptor proteic intracitoplasmatic de tipul importina B. A -2-a etapa in transportul prin porii nucleului necesita ATP C. Ribonucleoproteinele sunt molecule asociate ADN-polimerazei D. Subunitatea a importinei mediaza asocierea cu complexul porului nuclear E. Ran (Releated Nuclear Protein) nu patrunde prin porii nucleari 12. Despre ARN si transportul acestuia catre citoplasma se cunoaste: A. ARN este structura moleculara fundamentala in expresia genelor la eucariote B. Exportul ARNm este un proces care implica descompunerea moleculelor precursoare de ARN in nucleu si refacerea in citoplasma C. Precursorul ARNm se asociaza in nucleu cu un set de aproximativ 20 de proteine formand ribonucleoproteinele nucleare heterogene D. Sn ARN (small nuclear ARN) este caracteristic numai procariotelor E. ARNr este transportat sub forma asociata cu proteinele ribozomale care contin si semnale cu rol in pasajul prin porosomii nucleului 13. Nucleolul este: A. B. C. D. E. structura citoplasmatica corpuscul globulos asociat nucleului structura asociata nucleului cu rol in asablarea subunitatilor ribozomale redus in celule cu activitatea scazuta dispus in nucleul celulelor canceroase avand rol de depozitare a heterocromatinei

14.Care din afirmatii le urmatoare nu sunt adevarate? A. B. C. D. Nucleolul lipseste in celulele care nu au sinteza de proteine Genele ARNr sunt localizate si transcrise in centrul fibrilar al nucleolului Nucleolul are rol in sinteza colesterolului din membranele nucleare Matricea nucleara contribuie la organizarea si consolidarea domeniilor functionale: bucle de cromatina, fabrici de replicare ADN, imbinare exoni E. In timpul mitozei cromatina se disociaza pentru a permite aranjarea cromozomilor 15. Cromatina reprezint:
53

A. B. C. D. E.

Forma de existenta a mitocondriilor in mitoza Forma de existenta a ADN-ului in anafaza Forma relaxata a cromozomilor O retea de granule si filamente interconectate de material genetic ADN-degradat

16. Care din afirmatiile referitoare la cromatina sunt adevarate? A. In interfaza o parte din cromatina ramane condensata si nu se transcrie B. Toate genele sunt active la nivelul heterocromatinei C. Eucromatina este forma activa doarece permite legarea transcriptazei care asigura transcrierea genelor in ARNm D. Intre heterocromatina constitutiva si cea facultativa nu este nici o diferenta E. Fenomenul inactivarii cromozomului X poarta denumirea de compensare genica a dozei genelor X-linkate 17. Dogma centrala a geneticii moleculare se refera la: A. B. C. D. E. Rolul nucleolului in celulele active metabolic Rolul nucleului Transferul informatiei genetice de la ADN-ARN-proteine Transferul informatiei genetice la descendeni Inactivarea genelor prin heterocromatinizare

18. Care din informatii nu sunt adevarate? A. Sinteza de proteine nu depinde de informatia preluata de ARNm B. Transcripia genelor are loc in citoplasma C. Transcripia se refera la procesul prin care succesiunea bazelor azotate din structura ADN este preluata de secventele complementare de ARN D. ARN mesager contine secvente noninformationale care duc la apariia aberatiilor genetice de transcriere E. Sinteza proteinelor la nivelul ribozomilor este procesul de translatie 19. Rolul nucleului in organizarea informatiei la nivelul celulei eucariote poate fi redat prin termenii: A. B. C. D. E. Replicatie Transductie Translatie Transcripie Elongatie

20. Despre structura primara a ADN se poate afirma: A. Acizii nucleici sunt substante macromoleculare alctuite din nucleotide B. Modelul Watson-Crick al structurii ADN reprezinta modelul universal, in lumea vie, care explica modul in care se stocheaza, se transmite si se exprima informatia genetica C. Depinde de numarul cromozomilor caracteristici speciei D. Nu permite stocarea unei cantitati mari de informatie din cauza numarului limitat de baze azotate
54

E. Tautomerie este un fenomen cu multiple implicatii chimice, dar nu afecteaza structura ADN 21. Nu sunt adevarate afirmatiile: A. In catena de ADN pozitia unui nucleotid impune cu necesitate prezenta in vecinatate a unui alt nucleotid (A, T, T, C, G) B. Informatia genetica este reprezentata de secventa liniara a nucleotidelor in molecula de ADN C. Gena este unitatea de informatie ereditara doar pentru procariote D. Codificarea informatiei genetice nu a putut fi descoperita ca urmare a numarului mare de combinatii de aminoacizi E. Polimerizarea nucleotidelor, in molecula de ADN, se realizeaza prin legaturi covalente 3-5 fosfodiester 22. Organizarea moleculelor de ADN implica o serie de aspecte, cu exceptia: A. La fiecare trei nucleotide, ce formeaza un codon, corespunde pe baza codului genetic, un anumit aminoacid B. Modificarea secvenei de nucleotide, prin mutatii, va duce la modificarea structurii enzimelor implicate in formarea ARNr C. Catenele ADN sunt complementare si codeterminante D. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de codoni E. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de nucleotide si aminoacizi 23.Structura secundara a moleculei de ADN se refera la: A. B. C. D. E. Modul de legare complementar al celor doua catene polinucleotidice La codul genetic La aranjarea secventiala a nucleotidelor Aranjarea in dubla spirala elicoidala a lanturilor polinucleotidice Orientarea polimerizarii in sensuri opuse, rezultand tipul antiparalel al catenelor

24. Legat de structura ADN sunt corecte urmatoarele: A. In recunoasterea stereochimica si fixarea histonelor un rol important este atribuit santurilor dintre catenele moleculelor de ADN B. Conformatia de tip B este o structura izomorfa a ADN orientata spre stanga C. Raportul A+T/G+C este variabil functie de specie D. Modalitatea de codificare a informatiei genetice rezolva problema stocarii informatiei genetice intr-un spatiu foarte mic E. Tranzitia ADN- B este singura forma de existenta a materialului genetic 25. Materialul genetic se afla sub forma de : A. B. C. D. E. ADN- tip B ADN- tip Z Exista formele ADN tip A;B,C,D,E Exista doar modelul Watson & Crick Conformatia ADN se schimba permanent functie de conditiile fizico-chimice si de factorii mutageni
55

26. Nucleosomii sunt structuri definite prin: A. B. C. D. E. Complex de ADN si ARN Secventa de ADN dispusa in jurul unor proteine histonice (8 molecule) Histone de tipul H2A, H2B, H3, H4 in jurul unei secvente de 146pb de ADN Structuri aflate in jurul nucleului Structuri flexibile fixate la o singura catena a ADN

27. Afirmatiile sunt corecte, cu exceptia: A. B. C. D. ADN are o singura forma de organizare numita cromozom Nucleosomii sunt fragmente de ADN din citoplasma Histonele de tip H1 leaga nucleosomii vecini Unitatea fundamentala a cromatinei in nucleul interfazic se numeste fibra de cromatina de 30nm E. Proteinele care asigura compactarea ADN sunt doar de natura histonica 28. Care din notiuni se refera la ierarhizarea supramoleculara a ADN: A. Fibra de cromatina-fibra pliata in bucle laterale B. Cromomer C. Filamentul cu nucleosomi D. Cromozom E. Centromer

Tema : TRADUCEREA INFORMATIEI GENETICE. SINTEZA PROTEINELOR COMPLEMENT SIMPLU 1.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Cea mai importanta functie a ARN-ului este de a construi matrita pentru AND, B. Sinteza moleculelor de ARN n nucleu se numete ADN transcripie C. 1% din secvenele de dezoxiribonucleotide sunt copiate n secvene de ribonucleotide (ARN) funcionale D. Cea mai importanta funcie a AND-ului este aceea de a construi matri pentru sinteza moleculelor de ARN E. Moleculele de ARN pot indeplini functia de ARN ribozomal (ARNr) 2. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Moleculele de ARN pot indeplinii functia de ARN de transport (ARNt) folosit ca molecul adaptor pentru sinteza proteinelor B. La eucariote ARN sintetizat n nucleu este transportat n citoplasm ctre ribozomi pentru a iniia procesul de biosintez a proteinelor C. Unele molecule de ARN pot indeplinii functia de ARN mesager (ARNm)
56

D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate E. Toate afirmatiile sunt false 3. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?

A. La eucariote ARN este nvelit cu proteine de legare a ARN imediat dup B. C. D. E.


sinteza lui La eucariote ARN poate fi monogenic ( conine regiunea de codificare de la o singur gen) sau poligenic (conine regiuni de codificare de la mai multe gene) La procariote ARN poate fi monogenic ( conine regiunea de codificare de la o singur gen) sau poligenic (conine regiuni de codificare de la mai multe gene) Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate Toate afirmatiile sunt false

4. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la ARN- polimeraze sunt adevarate? A. Procesul transcripiei este realizat de enzime speciale numite ARN- polimeraze B. La eucariote exist ARN- polimeraze diferite pentru cele trei tipuri de ARNtranscrise C. La procariote, toate cele 3 tipuri de ARN sunt transcrise de o singur ARN polimeraz D. La procariote, exist ARN- polimeraze diferite pentru cele trei tipuri de ARNtranscrise E. Doar afirmatiile A,B si C sunt adevarate 5. Care dintre urmatoarele afirmatii la ARN- polimeraze sunt adevarate?

A. ARN polimeraza I- este prezenta n nucleol i este implicata n biosinteza B. C. D. E.


ARN r ARN polimeraza II- este prezenta prin nucleu fiind implicat n biosinteza ARN premesager nuclear ARN polimeraza III este prezent n nucleu fiind implicat n biosinteza ARNt, ARNr 5S, alte molecule de greutate mic Toate cele trei ARN polimeraze necesit prezena unor factori de transcriere (proteine ataate de secvene ale ADN cu rol n transcripie) pentru a iniia sinteza lanului de ARN Toate afirmatiile sunt adevarate

6. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Durata de via a unei molecule de ARN m este de 8-12 ore
57

B. Procesele de transcriere a genelor la ARNm i traducerea genetic a acestuia la proteine sunt cuplate n timp i spaiu C. Ribozomii de pe moleculele de ARNm leagate la ADN apar ca ribozomi liberi sau poliribozomi D. limitele unui operon structural care este transcris sunt cuprinse ntre poliribozomul cel mai scurt i poliribozomului cel mai lung E. Toate afirmatiile sunt false 7. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?

A. Fiecare poliribozom este legat de cromosom printr-o molecul de ARN B. C. D. E.


polimeraza Limbajul prin care secvena a unei gene este tradus prin intermediul ARNm, n secvena de aminoacizi a unei proteine reprezint codul genetic Secvena de nucleotide din molecula de ARNm este citit succesiv, n grupuri de trei nucleotide (codoni) Afirmatiile din A,B,C sunt false ARNt intervine in citirea informatiei din ARNm

8. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Codonii din lanul de ARNm nu recunosc direct aminoacizii pe care-i specific B. ART transfer este o molecul cu structur secundar i teriar C. ART transfer are rol de recunoatere i de adaptor D. ARN transfer (ARNt) cuprinde 80 de nucleotide care recunosc codonul, dar prezint i un situs de legare pentru un aminoacid E. Toate afirmatiile sunt false 9. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Sinteza ARNt are loc sub forma unor precursori mai mari din care bazele excedentare sunt ndeprtate, iar bazele originare sunt supuse unor modificri enzimatice ca metilarea, acetilarea, dezaminarea B. ARNt are particularitatea de a fi parial bicatenar prin ndoirea n ac de pr i legarea bazelor complementare ale unei molecule monofilare C. ARN t prezint o structur secundar de forma unei frunze de trifoi care rezult din legarea covalent a unui numr mare de baze D. ARN t conine 6 situsuri funcionale E. Toate afirmatiile sunt false 10. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A. Legarea aminoacizilor de ARNt sub aciunea ARNt aminoacil sintetazelor specifice este denumit prima traducere B. A doua traducere se desfsoar pe ribozom i are la baz recunoaterea codonanticodon
58

C. Activarea aminoacizilor i formarea complexului aminoacil ARNt sunt catalizate de 20 de enzime specifice D. Ribozomi eucariotelor i procariotelor nu difera ca structur i funcie E. Subunitile ribozomale sunt exportate din celula pentru a lua parte la sinteza proteic 11. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Ribozomul merge de-a lungul ARNm, capteaz moleculele complementare ale ARNt, le aeaz n poziie i apoi leag aminoacizii pe care i poart pentru a forma un lan proteic B. La eucariote subunitile ribozomale sunt produse n nucleu prin asocierea cu ARNr proaspt transcris cu proteinele ribozomale C. Ribozomi sunt liberi n citoplasm sau sunt asociai cu reticulul endoplasmatic si disociaz n dou subuniti (reversibil) inegale D. Subunitile ribozomale sunt exportate n citoplasm pentru a lua parte la sinteza proteic E. Ribozomi eucariotelor i procariotelor difera ca structur i funcie 12. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Ribozomul utilizeaz ARNt ca adaptori pentru a aduga fiecare aminoacid n poziie corect la captul lanului polipeptidic, iar cnd sinteza este terminat cele dou subuniti ale ribozomului se separ B. Intr-o secund, un ribozom eucariot adaug 20 de aminoacizi, iar ribozomii bacterieni doi aminoacizi la un lan polipeptidic C. Un ribozom conine 4 situsuri de legare pentru moleculele de ARN D. Translaia unui ARNm ncepe cu codonul AUG, iar pentru iniierea translaiei este necesar un ARNt special E. Formarea legturii peptidice dintre gruparea carboxil a aminoacidului legat de ARNt din situsul P i gruparea amino a aminoacidului din situsul A (alungirea lanului polipeptidic) este catalizat de o enzim numit peptidiltransferaz 13. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A. ARNm procariotic este policistronic, adic posed informaia necesar pentru sinteza mai multor proteine diferite B. La eucariote ARNm este monocistronic, adic poart informaia pentru sinteza unei singure proteine C. Sinteza unei proteine este oprit printr-un semnal determinat de prezena codonilor stop: UAA, UAG, UGA D. Proteinele numite factori de eliberare se leag de codonul stop care ajunge n situsul A al ribozomilor E. ARNm poate fi tradus de un singur ribozom att la celulele procariote ct i la eucariote 14. Afirmatii sunt adevarate, cu exceptia ?
59

A. ARNm poate fi tradus simultan de ctiva ribozomi att la celulele procariote ct i la eucariote B. Odat ce un ribozom s-a deplasat de pe situsul de iniiere, un alt ribozom se poate lega de ARNm i poate ncepe sinteza unui lan nou polipeptidic C. ARN m este tradus de mai muli ribozomi aezai la intervale de 100-200 nucleotide D. Metronidazolul distruge filamentele de proteine n condiii anaerobe, prin conversia n metabolii reactivi E. DHF este produs din acidul folic, vitamin ce nu poate fi sintetizat de organismul uman, dar trebuie introdus din surse exogene prin alimentaie 15. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Formarea THF din precursorul dihidrofolat (DHF) este catalizat de o enzim numit dihidrofolat reductaz B. DHF este produs din acidul folic, vitamin ce nu poate fi sintetizat de organismul uman, dar trebuie introdus din surse exogene prin alimentaie C. bacteriile nu au nevoie de acid folic ntruct pot s-i sintetizeze DHF din precursori ai metabolismului propriu D. medicamenete cu efect bacteriostatic nu afecteaza celulele umane, dar interfereaza selectiv cu biosinteza bacterian a THF E. Nicio afirmatie nu este adevarata 16. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Sulfonamidele au efect bacteriostatic B. Sulfonamidele inhib sinteza acidului p- aminobenzoic (PABA) (paminobenzoic acid), precursor n sinteza DHF bacterian C. Sulfonamidele sunt utilizate in tratamentul infectiilor tractului digestiv D. Trimethoprim Co-trimoxazole inhib DHF reductaza E. Combinaii dintre Trimethoprim i sulfonamide (sulfmethoxazole) inhib sinteza THF prin combinarea mecanismelor celor dou componente 17. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Sulfasalazine sunt utilizate in tratamentul infectiilor tractului digestive B. Dapsonele sunt utilizate n terapia unor boli severe ca lepra ,ca tratament preventiv n malarie, toxoplasmoz actinomicoze ofloxacin bactericid Inibitor al girazelor bacteriene C. Trimethoprim Co-trimoxazole inhib sinteza DHF D. Acid nalidixic este folosit n infectii urinare; E. Acid nalidixic afecteaz exlusiv bacteriile gram-negative si este inibitor al girazelor bacteriene 18. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Norflaxacin este un inibitor al girazelor bacteriene B. Metronidazol derivat al Azomycin (nitroimidazole) are efect bactericid
60

C. Metronidazolul distruge filamentele de ADN, n condiii anaerobe, prin conversia n metaboliireactivi (hidroxilamine) D. Norflaxacin distruge filamentele de ADN, n condiii anaerobe, prin conversia n metaboliireactivi (hidroxilamine) E. Acid nalidixic este inibitor al girazelor bacteriene 18. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Timidazol are efect antiprotozoare precum: Trichomonas vaginalis (cauzeaz vaginite si uretrite) Entamoeba hystolitica (infectii digestive grave, infectii hepatice) B. Rifampin este un bactericid pentru formele gram-negative i grampozitive precum i pentru micobacterii (Mycobacterium tuberculosis i M. Leprae) C. Rifampin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze D. Norflaxacin este un inhibitor al enzimelor de tipul ARN polimeraze E. Rifabutin are un efect molecular similar rifampin 19. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Tetraciclina inhib legarea complexului AA-ARNt la ARNm prin blocarea sistemului codon(ARNm)-anticodon (ARNt) B. Streptomycin si kanamycin (aminoglycoside) sunt bactericide gram-negative C. Streptomycin si kanamycin sunt indicate n tratamentul tuberculozei D. Streptomycin si kanamycin induc sinteza unor secvente proteice gresite E. Toate afirmatiile sunt false

20. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A. Chloramphenicol inhib enzimele de tipul peptid-sintetaze (peptidil transferaze) B. Erythromycin,Azithromycin,Clarithromycin,Roxithromycin sunt bacteriostatice (formele gram-pozitive) folosite n alergii la peniciline C. Erythromycin este un inhibitor avansat al ribozomilor D. Clindamycin este un bacteriostatic n special pentru gram-pozitive aerobe i anaerobe E. Erythromycin este un inhibitor avansat al AND-ului COMPLEMENT MULTIPLU 1. Transmiterea informatiei de la ADN la proteine implica etapele intermediare: A. copierea secventelor de dezoxiribonucleotide de catre ribonucleotide functionale B. activarea ribonucleazelor C. formarea ARN polimerazei D. formarea de ARN premesager E. dezactivarea ARN polimerazelor
61

2.Care din afirmatiile sunt adevarate: A. exista un tip de ARN implicat in toate procesele de transcriptie si translatie B. aditia la capatul 5 al ARN premesager a unei secvente 7-metil guanozintrifosfat este necesara pentru traducerea informatiei genetice si asezarea ARNm pe ribozomi C. factorii de transcriere se leaga la capatul opus situsului start de pe ADN D. un rol important in formarea ARN mesager il are procesul de splising E. durata de viata a moleculelor de ARN este limitata la cateva ore 3. ARN este clasificat functie de rolul si directiile functionale in: A. B. C. D. E. membranar nuclear (small nuclear RNA) mesager ribozomal mitocondrial

4. Etapele formarii ARN mesager sunt: A. formarea zonei de initiere a traducerii 7-metil guanozintrifosfat B. sinteza proteinelor reglatoare din membrana citoplasmatica C. clivarea secventelor de nucleotide din lantul de ARN de catre o enzima specifica D. aditia la capatul 3-OH a unei secvente de adenine (A) E. aditia in capatul terminal a unei molecule de apa 5. Informatiile legate de ARN sunt adevarate: A. secventele de ribonucleotide sunt reprezentate de aceleasi baze azotate ca si in cazul ADN B. ARNt este folosit ca molecula adaptor pentru sinteza proteinelor C. ARN este invelit cu proteine de legare in vederea protejarii de actiunea degradativa a ribonucleazelor D. ARN nu are rol in transferul informatiei genetice E. Moleculele de ARN sunt impartite functie de implicarea acestora in functionarea celulara 6. Afirmatiile de mai sunt adevarate, cu exceptia: A. B. C. D. E. Una din functiile ADN este de a construi matrita pentru ARN Moleculele de ARN mesager se formeaza in mai multe etape ARNr este sintetizat in reticulul endoplasmatic In ARN pot exista secvente fara rol de codificare ARN-polimeraza este caracteristica pentru procariote si lipseste din mecanismele eucariotelor actuale.

7. Care din moleculele de ARN sufera modificari de prelucrare pana la indeplinirea functiei: A. ARNr B. snARN
62

C. toate tipurile deARN D. ARNt E. ARN mesager 8. Care din procesele de mai jos se refera la etape de prelucrare a ARNm: A. Transcriptia B. Poliadenilarea C. Separarea secventelor noninformationale din structura ARNm D. Aditia 7-metil guanozintrifosfat E. Legarea la ADN a factorilor de transcriere 9. ARNm este foarte important in procesul de translatie. Formarea sa implica: A. Prezenta ARN polimerazei B. Cresterea numarului de baze azotate de tipul uracil C. Formarea zonei de initiere a traducerii si recunoastere a ARNm pe ribozomi prin atasarea 7-metil GTP D. Atasarea de adenine (polia A) cu rol in stabilitatea ARNm E. Producerea de rearanjari a secventelor de exoni prin splicing 10. Despre procesele de transcriere si translatie se poate afirma: A. Transcriptia implica prezenta enzimelor specifice ARN-polimeraze B. Factorii de transcriere sunt proteine care trebuie sa se fixeze pe situsul START, pentru initiera sintezei ARN C. Prelucrarea ARN este intalnita la celule tumorale unde nu exista controlul ciclului celular D. Sn ARN este o categorie de acid ribonucleic din nucleu E. Protejarea moleculelor de ARN este asigurata de molecule lipidice din lamina nucleara 11. Sinteza proteinelor este un proces complex care implica: A. Activarea aminoacizilor B. Prezenta enzimelor specifice (ARNt-aminoacilsintetaza) C. Formarea unitatilor ribozomale D. Sinteza de colesterol E. Activarea acizilor grasi 12.Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate? A. Ribozomii sunt structuri complexe formate din 2 subunitati B. E-AA-AMP +ARNt AA-ARNt+E+AMP Este o reactie din procesul de activare a aminoacizilor C. In structura ribozomilor intra numai ARNt D. ARNt aminoacil sintetaza este o enzima implicata in sinteza ARN E. Sn ARN este implicat in procesarea ARNm 13. Despre transcriptie se cunoaste: A. ARN-ul la eucariote este monogenic si poligenic B. Ribonucleazele stimuleaza sinteza ARN ribozomal C. In procesele de splising sunt implicate molecule proteice si snARN
63

D. ARN polimerazele implicate in sinteza ARN sunt de 3 tipuri la eucariote E. Nu exista o coordonare functionala a sintezei ARN si enzime 14. Care din afirmatiile referitoare la ARN nu sunt adevarate? A. La eucariote ARNm are o perioada de existenta scurta, avand o stabilitate mare fata de cel de la procariote B. Codul genetic este limbajul prin care secventa unei gene este tradusa prin intermediul ARNm, in secventa de aminoacizi a unei proteine C. ARNt are rol in transferul ARNm din nucleu in citoplasma D. Zona promotor este zona de start in initierea ARN E. Exista 2 tipuri de ARN ribozomal 15. ARNt este acidul ribonucleic ce prezinta urmatoarele aspecte structurale: A. B. C. D. Este o molecula cu structura secundara si tertiara, partial bicatenara Are structura monocatenara liniara Reprezinta 10-20 % din ARN total din celula Are rol de recunoastere a codonului ARNm si prezinta situs acceptor de aminoacizi E. Este o molecula insolubila in citoplasma 16. Particularitatile functionale ale ARNt sunt date de: A. B. C. D. E. Situsul de recunoastere ribozomala Situsul acceptor de aminoacizi Absenta zonelor complementare intre catene Situsul de recunoastere a aminoacil-ARNt sintetaza Numarul variabil al nucleotidelor din structura

17. Implicarea sistemelor ribozomale in sinteza proteinelor consta in: A. Intre cele 2 unitati ribozomale ramane un canal ingust prin care trece ARNm B. ARNt-initiator se leaga impreuna cu factorii de initiere la subunitatea mare a ribozomilor C. Mentinerea eficientei foarte ridicate a ribozomilor pentru a satisface nevoile proteice D. La sinteza unei proteine participa mai multe unitati ribozomale formand poliribozomi E. Marimea ribozomului depinde de proteina ce urmeaza a fi construita 18.Care din informatii sunt incorecte? A. Ribozomul se deplaseaz de-a lungul ARN m traducand secventa nucleotidica in secventa unui aminoacid, cu cate un codon pe ciclu B. Proteinele ribozomale sunt sintetizate in nucleu C. Ribozomii sunt organite de origine procariota D. ARNt este adaptor care permite adaugarea unui nou aminoacid in pozitia corecta la capatul lantului polipeptidic E. Pe situsul P al ribozomului se ataseaz bucla T a ARNt 19. Formarea unui lant polipeptidic are ca etape initiale:
64

A. Codonul AUG este tripletul de pe ARNm care initiaza translatia B. Situsul E al ribozomului leaga aminoacil-ARNt C. ARNt initiator poarta metionina astfel ca, primul aminoacid din lantul polipeptidic, este intotdeauna metionina D. Legarea unui AA-ARNt se va face initial pe situsul ribozomal A E. Nu sunt necesare surse de energie in procesul de sinteza a proteinelor 20. Oprirea sintezei popipeptidice implica: A. Proteinele numite factori de eliberare se fixeaza pe situsul A al ribozomilor B. Oprirea sintezei polipeptidice este declansata de separarea componentelor ribozomale C. Moleculele de apa se leaga la ARNt inlocul unui aminoacid caz in care este afectata activitatea peptidiltransferazei D. ARNm la eucariote poarta informatia pentru sinteza mai multor proteine diferite E. Ribozomul elibereaza ARNm si se disociaza la sfarsitul sintezei polipeptidice, 21. Care din afirmatii se refera la functionarea transcriptiei si translatiei eucariotelor A. B. C. D. E. ARNm este monocistronic ARNm este policistronic Un ribozom adauga 2 aminoacizi la un lant polipeptidic/ secunda Un ribozom adauga 20 aminoacizi la un lant polipeptidic/secunda Subunitatile ribozomale sunt produse in nucleu prin asocierea cu ARNr

22. Care din produsele farmaceutice sunt produse prin mecanisme de inhibare a precursorilor bazelor azotate din structura acizilor nucleici A. B. C. D. E. Co-trimoxazol Rifampin Sulfonamide Sulfasalazine Timidazol

23.Care din produsele farmaceutice au la baza modului de actiune inhibarea transcriptiei, ori inhibarea enzimelor din transcriptie A. Metronidazol B. Ofloxacin C. Trimethoprim D. Co-trimoxazol E. Timidazol ??? 24. Inhibarea sintezei proteinelor este folosita si in crearea de medicamente de tipul: A. B. C. D. E. Streptomycin Kanamycin Chloramphenicol Rifabutin Nitroimidazole
65

25. Inhibitori ai ribozomilor si ai enzimelor peptidice sunt medicamentele: A. B. C. D. E. Chloramphenicol Tetraciclina Clarithromycin Timidazol Erythromycin succinate-ester

Tema: MATRICEA EXTRACELULARA 1. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la matricea extracelulara: A. reprezinta o retea de proteine si polizaharide, care se afl n spaiile intercelulare n strns legtur cu celulele care au secretat-o B. poate fi calcificat, realiznd structura pielii C. poate fi transparent ca n cazul fasciei musculare D. poate avea o structur mpletit conferind elasticitate avansat ca in dintilor E. poate contine colagen dar nu contine proteine de adeziune. 2.Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Glicogenul este principala componenta matriceala care asigur legarea constituienilor din matrice ntre ei ct i cu suprafaa celulelor, B. Fibronectina este o proteina de adeziune secundara, alctuit din dou lanuri polipeptidice, care prezint situsuri de legare a colagenului, heparinei si ai receptorilor de pe suprafaa celulei, C. Fibronectina are rol n cretere, difereniere celular , adeziune celular prin intermediul unor reglatori ai ciclului celular pe care-i controleaz (cicline D),fiind un tip de glicogen, D. modificri tumorale au fost atribuite degradrii fibronectinei, dar nu si degradrii receptorilor pentru fibronectin,de aceea este importanta in stabilirea liniilor chimioterapeutice E. Fibronectina poate fi plasmatic, solubil i particip la coagularea sngelui, vindecarea plgilor i la fagocitoz si insolubil prezent pe suprafaa celulelor 3.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la integrine nu sunt adevarate? A. Sunt proteine transmembranare alctuite din 2 subuniti, B. Se ataez pe de o parte la componentele MEC, colagen, fibronectine, lamina pe de alt parte se ancoreaz la citoschelet, C. Sunt principalii receptori de pe suprafaa celulelor, care permit ataarea celulelor la matricea extracelular, D. Sunt implicate in adeziunea celular alaturi de selectine, imunoglobuline, caderinele, E. n cazul medierii de cre integrine, adeziunea celular nu este dependent de Ca2+ sau Mg2+, iar cand este mediat de imunoglobuline este dependent de calciu.

cazul

66

4. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate: A. Selectinele sunt implicate n adeziunea selectiv dintre celulele embrionare epiteliale, ct i n formarea de jonciuni stabile dintre celulele esuturilor, B. Caderinele sunt glicoproteine, de mai multe tipuri, E- caderine (endoteliale), L- caderine (leucocitare) P- caderine (platelet = thrombocytes caderine), C. Imunoglobulinele sunt glicoproteine transmembranare din care fac parte categoriile: ICAMs,VCAM -1, PECAM-1,NCAM, D. Componentele matricei extracelularer pot fi degradate de enzime proteolitice secretate local de ctre celule,de aceea nu poate fi periodic refcut, E. metaloproteazele matriceale (colagenazele, gelatinazele, stromelizine) i serin proteazele (plasmina) sunt glicozaminoglicani ce intra in componenta matricei extracelulare. 5. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la degradarea matricei extracelulare sunt false? A. Proteazele sunt secretate sub form de precursori inactivi care vor fi activai local, B. Secreia de inhibitori de proteaze ce limiteaz aciunea proteazelor la o anumit zon C. metaloproteazele matriceale (colagenazele, gelatinazele, stromelizine) i serin proteazele (plasmina) sunt enzime proteolitice secretate local de ctre cellule ce degradeaza matricea extracelulara D. Celulele au pe suprafa receptori care leag proteazele acolo unde este necesar E. Matricea extracelular nu poate fi degradata periodic.

6. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false? A. n toate organismele multicelulare, creterea, diferenierea i metabolismul sunt coordonate de o reea foarte elaborat de comunicaii intercelulare cu ajutorul produilor extracelulari, B. Celulele pot comunica ntre ele pe distane foarte mari C. Moleculele cu rol de semnale extracelulare controleaz creterea esuturilor, produce sinteza i secreia proteinelor i regleaz compoziia fluidelor extra i intracelulare, D. semnale extracelulare pot fi clasificate, dup distana la care trebuie s acioneaze, n:semnale endocrine,semnale paracrine ,semnale autocrine,semnale monocrine, E. n semnalizarea paracrin celula tint se afl n apropierea celulei semnalizatoare

Tema: SEMNALIZAREA CELULARA COMPLEMENT SIMPLU


67

1. Semnalizarea prin care se asigura comunicarea intre celule aflate la distanta este denumita: A. B. C. D. E. Autocrina Paracrina Endocrina Exocrina Juxtacrina

2. Semnalizarea prin care se asigur comunicarea ntre celule aflate in apropierea celulei semnalizatoare, din acelasi grup de celule. A. B. C. D. E. Autocrina Paracrina Endocrina Exocrina Juxtacrina

3.Semnalizarea prin care se face schim ionic si citoplasmatic intre celule alaturate se numeste: A. B. C. D. E. Autocrina Paracrina Endocrina Exocrina Juxtacrina

4. Comunicarea intercelulara implica mai multe etape cu exceptia: A. B. C. D. E. Sinteza moleculei semnal Transportul semnalelor moleculare catre celula tinta Modificarea conformationala a moleculei semnal pentru fixarea pe receptor Modificarea metabolismului celular Desfacerea complexului receptor-molecula semnal

5. O molecula care transfera un semnal catre o alta celula se numeste: A. Molecula reglatoare B. Ligand C. Receptor D. Inhibitor E. Regiune de control molecular 6. Hormonii care se leaga de receptorii aflati la suprafata celulara sunt de tipul: A. B. C. D. E. hormoni liposolubili care intervin in modificarea i transcriptia genelor hormoni hidrosolubili 1,2 diacilglicerol Mesageri secunzi

7. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?


68

A. n semnalizarea paracrin celulele organelor endocrine elibereaz substane semnal, care acioneaz asupra celulelor int aflate la distan, B. n semnalizarea endocrin celula tint se afl n apropierea celulei semnalizatoare, C. n semnalizarea paracrin moleculele semnal afecteaz doar celulele int adiacente ei. D. Neurotransmitorii i neurohormonii sunt exemple de semnale autocrine E. n semnalizarea monocrin, celulele rspund la substane pe care ele nsele le elibereaz 8. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false? A. n semnalizarea autocrin, celulele rspund la substane pe care ele nsele le elibereaz B. Semnale juxtacrine sunt implicate si n comunicarea legat de cresterea tisular, pentru migrarea in timpul rspunsului imun C. n semnalizarea autocrin celulele rspund la factorii de cretere pe care i secret D. Celulele tumorale produc i elibereaz factori de cretere care stimuleaz creterea necontrolat a celulelor tumorale E. La animale, hormonii sunt transportai de la locul eliberrii lor la celulele int, de obicei, de lichidul cefalorahidian limfa si saliva. 9. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea celulara: A. Unele peptide mici funcioneaz att ca neurotransmitori (semnale paracrine), ct i ca hormoni sistemici (semnalizare endocrin) B. Comunicarea prin semnale extracelulare, n mod obinuit, implic ase etape C. Sinteza moleculei semnal, eliberarea moleculei semnal de ctre celul si transportul ctre celula int sunt primele etape ale semnalizarii extracelulare D. Detecia semnalului de ctre un receptor specific si modificarea metabolismului celular, declanat de complexul receptor molecul semnal, sunt etape ale semnalizarii extracelulare E. ndeprtarea, inactivarea semnalului, urmat de ncetarea rspunsului celular este a saptea etapa a semnalizarii extracelulare 10. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrin: A. Unele semnale induc modificri n activitatea uneia sau mai multor enzime prezente n celula int celula rspunzand rapid, ntr-un interval de minute sau secunde B. Unele molecule semnal sunt capabile s i exercite aciunea prin modificarea expresiei genelor C. Cea mai cunoscut clas de molecule semnal ce modifica expresiea genelor este reprezentat de hormonii sterolici D. hormonii sterolici interactioneaz cu receptori intracelulari producnd inducia genelor specifice prin legarea la ARN n diferite regiuni de control.
69

E. Proteinele receptor de pe suprafaa celulelor int din citosol sau din nucleul acestora, posed un situs de legare cu mare afinitate pentru o substan semnal particular (neurotransmitor sau hormon) 11. Alegeti afirmatiile false referitoare la semnalizarea endocrin; A. Rspunsul unei celule la un ligant specific este determinat de tipul de receptor pentru un ligand particular, pe care l posed celula int i de reaciile intracelulare care sunt iniiate prin legarea unui singur ligand la receptorul su. B. Aceeai celul poate avea dou sau mai multe tipuri de receptori, insa, diferite tipuri celulare nu pot avea diferite seturi de receptori pentru acelai ligand C. Pentru majoritatea sistemelor ligand-receptor, ligandul are funcia de a se lega de receptor D. Singura funcie a ligandului este aceea de a modifica proprietile receptorului, fapt ce semnalizeaz celulei c n mediu este prezent un produs specific E. Celulele int pot modifica ligandul sau l pot degrada, celulele putand modifica sau finaliza rspunsul lor sau al celulelor vecine la molecula semnal 12. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false? A. Hormonii care sunt folosii n semnalizarea endocrin sunt clasificai dup mecanismul de aciune i dup compoziia chimic n hormonii liposolubili si hidrosolubili B. Hormonii liposolubili difuzeaz prin membrana plasmatic i interacioneaz cu receptori nucleari sau citosolici C. hormonii sterolici, tiroxina i acidul retinoic, fiind foarte hidrofobi, sunt transportai prin snge de ctre proteine carrier, apoi intr n celule i legndu-se de receptori specifici din citosol sau chiar din nucleu, actioneaz asupra ADN nuclear modificnd transcripia genelor D. Hormonii hidrosolubili sunt molecule lipofile care se leag de receptori aflai la suprafaa celular E. peptidele, hormonii proteici, prostaglandinele, unii aminoacizi, adrenalina i ali compui, se leag la receptorii membranari de suprafa, declannd creterea sau descreterea concentraiei intracelulare a AMP ciclic, a Ca2+, a 1,2 diacilglicerolului sau a altor mesageri secunzi 13. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false? A. Receptorii membranari sunt proteine sau complexe proteice transmembranare care prezint un situs de legare a ligandului orientat spre faa extern a celulei, B. Liganzii specifici pentru receptorii membranari sunt hormoni a cror molecul este hidrofil si nu poate traversa membrana celular pentru a avea acces la receptorii citoplasmatici C. Receptori membranari reacioneaz la creterea cantitii de hormone prin reducerea numrului receptorilor active D. Anumii hormoni pot afecta sincron att receptorii membranari proprii dar nu i ai altor hormoni
70

E. Anumii hormoni pot declana o amplificare prin creterea n cascad a unor molecule tint (de obicei enzime), care poart numele de amplificare enzimatic 14. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false? A. receptorii membranari pot interveni direct n reglarea expresiei genelor B. In functie de mecanismului de transmitere transmembranar a semnalului extracelular spre interiorul celulei, receptorii membranari pot fi receptori canale. receptori catalitici .receptori dependeni de proteinele G, C. Receptorii canale sunt localizai la nivelul jonciunilor sinaptice i funcioneaz dup principiul canalelor ionice cu poart comandate de ligand D. Receptorii catalitici funcioneaz direct ca enzime, dac sunt activai de ligand E. Receptorii dependeni de proteina G- dup ce se combin cu ligandul, activeaz o protein membranar numit protein G care activeaz o a treia protein membranar care are o activitate catalitic 15. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false? A. Adenilat ciclaza este o enzim membranar care are un situs de legare a ATP pe faa citoplasmatic a membranei, B. Activarea adenilat ciclazei se face prin intermediul unei a treia proteine membranare, numit protein reglatoare ce leag GTP sau proteina G C. Proteina G ce leaga GTP se numeste protein G stimulatoare pentru c este implicat n activarea enzimatic D. AMPc intracelular actioneaz ca un transductor de semnal sau de mesager secund n cazul rspusurilor intracelulare la epinefrina sau nonepinefrina E. Receptorii -adrenalinici exist pe celulele cardiace, determinnd creterea activitii muschiului cardiac i respectiv amplificarea fluxului sanguin, ct i pe celulele musculare netede ale intestinului determinnd crampele abdominale 16. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false? A. O molecul semnal poate determina att creterea ct i descreterea concentraiei intracelulare a AMPc, n funcie de tipul de receptor la care se leag B. Celulele glandei corticosuprarenale au receptori pentru legarea hormonului adenocorticotrop (ACTH) secretat de hipofiz ce duce la activarea n lan a adenilat-ciclaze- AMPc- protein kinazei- hormoni steroizi (cortizol, aldosteron) C. Alturi de AMPc, ionii de Ca2+ reprezint cel mai rspndit mesager secund implicat n semnalizarea celular D. Concentraia ionilor de calciu aflai n citosol este meninut la valori extrem de sczute (aproximativ 107M) E. Concentraia ionilor de calciu aflai n citosol este meninut la valori extrem de mari (aproximativ 10M) 17. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false?

71

A. n celule musculare netede, creterea ionului de calciu declaneaz contracia, n celulele musculare striate i n celulele hepatice determin activarea degradrii glicogenului B. Concentrai sczut a calciului n citosol este meninut prin mecanisme care pompeaz ionii de calciu n dou direcii: nspre mediile extracelulare i respectiv, n interiorul unui compartiment membranar intracelular numit compartiment de sechestrare a calciului, format din structuri veziculare i poriuni specializate ale reticulului endoplasmatic C. Doar o parte dintre celulele eucariote conin n membrana lor o pomp de calciu (Ca2+ ATPaz) care, folosind energia obinut din hidroliza ATP, pompeaz ionii de calciu n afara celulei D. Calmodulina este o protein citoplasmatic care mediaz unele efecte celulare ale ionului de calciu E. Calmodulina formeaz cu ionul de calciu un complex care activeaz o serie de enzime 18.Ce afirmatie referitoare la semnalizarea celulara mediate de calciu este adevarata? A. Unii hormoni, dac se leag la receptorii de suprafaa celular, determin creterea concentraiei calciului din citosol doar daca sunt prezenti n mediul extracelular B. n stadiul iniial al stimulrii hormonale, calciu este eliberat n citosol din mediul extracelular C. Secvena de reacii care se desfoar n acest mecanism este urmtoarea: Legarea hormonului la receptorul de pe suprafaa celulei >activarea proteinei Gp > activare fosfolipaza C>formarea inozitol-trifosfat n citoplasm > deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de sechestrare a calciului D. Secvena de reacii care se desfoar n acest mecanism este urmtoarea: Legarea hormonului la receptorul de pe suprafaa celulei >activare fosfolipaza C>activarea proteinei Gp > formarea inozitol-trifosfat n citoplasm > deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de sechestrare a calciului E. Secvena de reacii care se desfoar n acest mecanism este urmtoarea: Legarea hormonului la receptorul de pe suprafaa celulei > activare fosfolipaza C> activarea proteinei Gp > deschiderea canalelor de calciu din membranele compartimentului de sechestrare a calciului> formarea inozitol-trifosfat n citoplasm

19. Ce afirmatie referitoare la receptorii catalitici este adevarata? A. Receptorii catalitici sunt proteine membranare al cror domeniu citoplasmatic conine un situs enzimatic care este activat n momentul n care se asociaz cu ligandul pe faa extracelular a plasmalemei, B. AMP este singurul nucleotid ciclic care particip la semnalizarea celular C. protein kinazele tirozin-specifice, sunt o clas aparte de proteine transmembranare ce nu au rol de receptori catalitici si care traverseaz o dat bistratul membranar
72

D. Receptorii pentru insulin si receptorii pentru factorul plachetar de crestere PDGFnu sunt recetori catalitici E. Receptorul pentru insulin este o protein membranar monomeric ce are activitate protein kinaz tirozin specific

20. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false? A. Receptorul pentru insulin este o protein membranar tetrameric ce are activitate protein kinaz tirozin specific B. Insulina determin scderea concentraiei de glucoz din snge prin dou mecanisme diferite, n funcie de tipul de celule asupra crora acioneaz C. Efectul asupra hepatocitelor se traduce prin stimularea glicogenogenezei ca urmare a activrii glicogen-sintetazei D. efectul asupra celulelor musculare i adipocitelor se traduce prin accelerarea importului de glucoz ca urmare a exprimrii la suprafaa celular a transportorilor de glucoz E. Efectul insulinei este acela de a scadea rata captrii de glucoz din snge de ctre celulele musculare i adipoase, prin scaderea numrului transportorilor de glucoz din membrana plasmatic a acestor celule

21. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt false? A. Efectul insulinei asupra captrii glucozei i a catabolismului, apare dup cteva minute i nu necesit sinteza de proteine noi B. expunerea ndelungat la insulin, produce efecte de lung durat, determinnd creterea activitii enzimelor hepatice care sintetizeaz glicogen i a enzimelor din adipocite care sintetizeaz trigliceride. n acest context, actiunile insulinei i ale adrenalinei sunt opuse C. Dup aproximativ 15 minute de expunere a celulelor adipoase la insulin, transportul glucozei n acestea crete de 10-20 de ori, mai ales datorit creterii numrului de transportori de glucoz la suprafaa membranei D. Celulele musculare i adipocitele posed n citoplasm, imediat sub membrana plasmatic, un mare numr de vezicule ale cror membrane conin transportori de glucoz specifici doar pentru aceste cellule E. Aciunea de stimulare a creterii nu face parte din rolurile insulinei 22.Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa? A. Semnalizarea paracrina si autocrina implic interventia mediatorilor chimici locali,a prostaglandinelor i a unor factori de crestere B. Mediatorii chimici locali care intervin n semnalizarea paracrina, acioneaz doar asupra celulelor aflate n vecintatea celulei secretoare. C. Monoxidul de azot (NO) este o molecul de semnalizare autocrin important pentru semnalizarea n sistemul nervos, imun i circulator D. NO este capabil s difuzeze direct prin membrana plasmatic a celulelor int E. Monoxidul de axot este sintetizat din arginin de ctre enzima sintetaza monoxidului de azot (NOS)
73

23. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa? A. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilataia i determin erecia penian, B. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilataia si este folosit in tratamentul bolilor de inim C. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n hrnire, aprare, rspunsurile la stresul indus de factorii de mediu, nvtare, D. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n metamorfoz, not, simbioz, asocierea celulelor sanguine i reglarea presiunii sanguine E. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n reproducere 24. NO induce vasodilataie prin urmtorul mecanism, cu exceptia: A. Eliberarea acetilcolinei la nivelul terminaiilor nervoase din endoteliul vaselor de snge, induce sinteza de NO B. NO care difuzeaz la celulele musculare netede vecine, unde NO reacioneaz cu fierul legat la situsul activ al enzimei guanilat ciclaza C. Ca urmare a creterii activitii enzimatice are loc sinteza mesagerului secundar GMPc , care va induce relaxarea celulelor musculare netede i vasodilataia D. Monoxidul de azot (NO) este cel care induce vasodilataia E. variantele A si B nu sunt corecte 25. Care dintre afirmatiile, de mai jos, referitoare la neurotransmitatori este falsa? A. Transport semnalele ntre neuroni sau de la neuroni la celule int cum ar fi celulele musculare B. reprezint un grup de molecule mici hidrofile, din care fac parte: acetilcolina, epinefrina (adrenalina) serotonina, histamina, glutamatul, glicina, acidul aminobutiric (GABA) C. neurotransmitorii nu pot strbate mambrana plasmatic i de aceea se leag la receptorii suprafeei celulare D. Legarea neurotransmitorilor la receptori induce o modificare a conformaiei receptorilor, care deschid poarta canalelor ionice, determinnd schimbri n fluxul de ioni din celula int E. Ali receptori ai neurotransmitorilor sunt cuplai cu proteinele G, care determin diferite rspunsuri intracelulare regland direct activitatea canalelor ionice

26. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa referitoare la histamina? A. Histamina este secretat de mastocite, celule existente n tesutul consjunctiv B. Principalul efect al histaminei const n dilataia local a vaselor sanguine i creterea permeabilitii lor
74

C. Mastocitele depoziteaz histamin n vezicule de secreie i o elibereaz rapid prin exocitoz atunci cand sunt stimulate prin infectie local, reactii imunologice sau diferite leziuni tisulare D. Dilatatia vasculara locala datorita histaminei faciliteaz accesul proteinelor serice (anticorpi) precum i al leucocitelor la situsul leziunii E. Neutrofilele, produc enzime care inactiveaz histamina, ceea ce duce la oprirea efectului acesteia 27. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la factorii de crestere, este falsa? A. Factorii de cretere sunt enzime B. Factorii de cretere cuprind o mare varietate de molecule semnal care controleaz creterea i diferenierea celular C. Factorul de cretere al nervilor (NGF) este un membru al familiei neurotrofinelor care regleaz dezvoltarea i supravieuirea neuronilor D. Factorul de cretere epidermic (EGF) are rol n controlul proliferrii celulare, att n timpul dezvoltii embrionare ct i la organismele adulte E. Factorul de cretere derivat din plachete (PDGF) este implicat n vindecarea rnilor 28. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa? A. Factorul de cretere derivat din plachete stimuleaz proliferarea fibrobrastelor din vecintatea cheagului, contribuid astfel la regenerarea esuturilor distruse B. factorul de cretere epidermal (EGF) stimuleaz creterea majoritii tipurilor de celule ntr-o cultur C. Factorii de cretere stimuleaz creterea celular acionnd ca ageni de semnalizare D. Factorii de crestere sunt factori de semnalizare paracrina E.Factorii de crestere intervin n trecerea celulei din starea de repaus in starea activ

29. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa? A. Factorii de cretere stimuleaz creterea celular prin fosforilarea tirozinei n anumite proteine B. Hormonii polipeptidici, neuropeptidele i factorii de cretere se leag de receptorii membranari C. Anomaliile observate n semnalizarea prin factorii de cretere, determin numeroase boli D. Celulele normale se afla in inhibiie n ceea ce privete creterea i diviziunea si sunt stimulate de factorii de cretere E. Mecanismul de inducere a cancerului const n primul rnd din dereglarea mecanismelor de stimulare a creterii celulelor normale 30. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii pentru citokine este falsa?
75

A. Receptorii pentru citokine, actioneaz prin stimularea intracelular a proteinelor tirozin kinazice B. Receptorii pentru citokine au activitate enzimatic intrinsec C. Receptorii pentru citokine se asociaz prin legturi necovalente cu proteinele tirozin kinazice D. Receptorii pentru citokine au un domeniu extracelular N-terminal care leag ligandul E. Interleukina -2 i eritropoietina fac parte din familia receptorilor pentru citokine spre deosebire de hormonul de cretere i prolactina care nu sunt receptori pentru cytokine

31. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa? A. Calea MAP kinazei este alctuit dintr-o cascad de protein kinaze cu rol important n semnalizarea tuturor celulelor eucariote B. MAP kinazele sunt activate ca rspuns la diferii factori de cretere i alte molecule de semnalizare C. Protein kinaza C poate s activeze cile kinazei reglatoare de semnal extracelular care stimuleaz proliferarea celular indus de esterii forbol, iniiatori ai tumorilor D. Cile de Ca2+ ct i cele ale AMPc se intersecteaz cu semnalizarea kinazei reglatoare de semnal extracelular, stimulnd sau inhibnd calea kinazei reglatoare de semnal extracelular n diferite tipuri de cellule E. Toate afirmatiile sunt false 32. Care dintre afirmatii nu este adevarata? A. Rolul principal al cii kinazei reglatoare de semnal extracelular a fost evideniat n celulele animale cu ajurorul proteinei RAS, identificat ca proteina oncogenic a virusurilor tumorale, care determin sarcoamele la obolani B. Microinjectarea proteinei RAS active induce direct proliferarea celulelor normale de mamifere C. Prin microinjectarea de anticorpi anti-Ras sau prin expresia unei mutante Ras dominant negative se blocheaz proliferarea celular indus prin factorul de cretere D. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativ fa de calea MAP kinazei E. Prostaglandinele nu exercit actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici

33. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la calea Jak/STAT este adevarata? A. Calea Jak/STAT influenteaza expresia genelor in nucleu si este o alternativ fa de calea MAP kinazei B. Calea Jak/STAT ofer o conexiune mult mai direct ntre protein/tirozin kinaze i factorii de transcripie
76

C. Prin calea Jak/STAT fosforilarea tirozinei substratului proteic influeneaz direct localizarea i funcionarea factorului de transcripie D. Afirmatiile A si B sunt adevarate E. Toate afirmatiile sunt adevarate 34. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata? A. B. C. D. E. Prostaglandinele sunt compusi chimici derivati din acidul arahidonic Prostaglandinele sunt molecule liposolubile Prostaglandinele isi exercit actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici Prostaglandinele isi exercit actiunea prin legarea la receptorii de suprafata Nicio afirmatie nu este falsa

35. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata? A. Prostaglandinele sunt sintetizate continuu n membranele celulelor B. Prostaglandinele sunt sintetizate prin degradarea fosfolipidelor sub actiunea fosfolipazei C. Dupa ce sunt sintetizate prostaglandinele sunt eliberate in spatial extracelular D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate E. Doar afirmatia B este adevarata

36. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata? A. Prostaglandinele sunt degradate, de ctre enzimele existente n lichidele extracelulare B. Unele prostaglandine determin agregarea plachetelor sanguine i aderena lor la pereii vaselor sanguine C. Prostaglandinele pot afecta evoluia bolilor vasculare deoarece ele pot determina agregarea plachetelor sanguine i aderena lor la pereii vaselor sanguine D. Aspirina i ali ageni antiinflamatori inhib sinteza prostaglandinelor E. Toate afirmatiile sunt adevarate

37. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata? A. Aspirina i ali ageni antiinflamatori inhib sinteza prostaglandinelor B. Unele prostaglandine sunt produse n cantiti mari la nivelul uterului producnd contraciile musculare netede a acestuia n timpul naterii C. Unele prostaglandine sunt folosite astzi ca ageni farmacologici pentru inducerea avortului D. Prostaglandinele acioneaz la nivel local, pe cile de semnalizare autocrin sau paracrin i stimuleaz celulele int s produc diferite rspunsuri ca agregarea plachetelor, inflamaia, durerea, contracia muchiului neted E. blocheaza contractiile uterine in timpul nasterii
77

38. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa? A. Componentele citoscheletului acioneaz att ca receptori, ct i ca inte n cile de semnalizare celular corelnd forma celulei cu alte rspunsuri celulare B. Factorii de crestere induc modificri n organizarea citoscheletului, care determin apariia unor prelungiri ale suprafeei celulare (filopode, lamelipode) precum i constituirea contactelor focale i a fibrelor de stress C. Un rol important n acest proces de reglare temporal a mecanismelor moleculare il are ionul de calciu i respectiv mecanismele de modulare a concentraiei acetusi ion D. Toate afirmatiile sunt false E. Toate afirmatiile sunt adevarate

39. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la glutamat este falsa? A. Glutamatul acioneaz asupra celulelor nervoase pentru a stimula cile de semnalizare intercelular prin cresterea nivelului ionului de calciu B. Glutamatul acioneaz asupra celulelor nervoase pentru a stimula cile de semnalizare intercelular prin activarea factorilor de transcripie (proteine) C. Glutamatul acioneaz asupra celulelor nervoase pentru a stimula cile de semnalizare intercelular prin activarea sintezei de AMPc D. Toate afirmatiile sunt false E. Toate afirmatiile sunt adevarate 40. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa? A. Organismele patogene i viruii pot interfera cu evenimente de semnalizare, cauznd defecte n cile de semnalizare si generand asfel boli B. Cele mai multe dintre boli grave la om, cum ar fi hipertensiunea arterial, boli de inima, diabet si multe forme de boal mintal, par a rezulta din subtile modificari fenotipice de semnalizare C. Majoritatea bolilor nu pot fi explicate prin afectarea unei singure etape a unei ci, de semnalizare, ci prin multiple alterri care afecteaz reelele ntr-o manier complex D. Nicio afirmatie nu este adevarata E. Toate afirmatiile sunt adevarate 41. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa? A. Medicamentele, fie c interacioneaz specific cu o singur int sau cu mai multe molecule i vor perturba cascadele metabolice i de semnalizare, ntr-un mod complex B. Multe tipuri celulare pot fi afectate n grade diferite de acelai medicament deoarece multe tipuri de celule utilizeaz aceleai molecule pentru semnalizare n contexte diferite C. Supraexprimarea receptorilor de suprafa celular sau a proteinelor intracelulare au efecte substaniale asupra fiziologiei celulei D. Nicio afirmatie nu este adevarata
78

E. Toate afirmatiile sunt adevarate

COMPLEMENT MULTIPLU 1. Semnalizarea celulara permite comunicatii complexe intre celule care asigura: A. B. C. D. E. Cresterea celulara Schimbul de vezicule lipidice Metabolismul celular Diferentierea tisulara Reglarea fluidelor extra si intracelulare

2. Semnalizarea celulara este asigurata de o multitudine de semnale dintre care: A. B. C. D. E. Autocrine Sincrine Endocrine Extrinseci Paracrine

3. In semnalizarea endocrina sunt implicati o serie de receptori cu exceptia: A. B. C. D. E. Receptori membranari Receptori lipidici Receptori intracelulari Receptori secundari bireceptori

4. Moleculele semnal din cadrul tipului de semnalizare endocrina sunt de mai multe categorii: A. B. C. D. E. hormoni sterolici hormoni tiroidieni hormoni proteici fitohormoni molecule liposolubile si hidrosolubile

5. Receptorii membranari sunt: A. B. C. D. E. molecule proteice complexe proteice transmembranare glicolipide transmembranare complexe moleculare necunoscute molecule instabile structural sub actiunea ligandului

6. Receptorii membranari pot determina modificari de tipuri diferite care implica mai multe componente celulare: A. transmiterea semnalului la receptorii intracelulari B. inactivarea receptorilor la cresterea cantitatii de ligand
79

C. blocarea definitiva a zonelor membranare invecinate cu scopul modificarii membranelor celulare si crearea de noi posibilitati de adaptare D. inactivarea transferului hormonilor liposolubili prin membrane E. declansarea amplificarii enzimatice 7.Marcati informatiile corecte referitoare la receptorii membranari: A. sunt structuri care se activeaza in prezenta unui ligand B. nu se pot inactiva, numarul receptorilor activi este stabil, fiind determinat genetic C. sunt activati strict doar de molecule ligand pe care le recunosc conformational D. pot declansa amplificarea raspunsurilor celulare prin conexiunea cu sisteme enximatice submembranare E. se pot scufunda in straturile membranare 8. Receptorii membranari sunt clasificati dupa mecanismul de transmitere in: A. B. C. D. E. receptori dependenti de proteina G receptori catalitici receptori ionici receptori canale receptori nucleari

9. Exista o serie de adaptari ale receptorilor care moduleaza functionalitatea acestora: A. declanseaza procese de inhibare a reactiilor enzimatice B. exista receptori adaptati astfel incat pot fi influentati atat de hormoni specifici cat si de alti hormoni, ceea ce duce la cresterea complexitatii interferentelor intercelulare C. declanseaza amplificarea enzimatica D. reactioneaza la cresterea numarului de molecule semnal si prin inactivarea propriilor molecule E. se inactiveaza prin legarea moleculelor semnal 10. Afirmatiile corecte urmatoarele: A. B. C. D. E. referitoare la receptorii dependenti de proteina G sunt

Sunt receptori pentru hormonul adrenalina Transmit informatia catre un sistem enzimatic intracelular, in lant Prin intermediul proteinei G sunt transmise informatiile catre ADN Sunt sisteme de semnalizare care implica un sistem intern de mesageri secunzi Sunt receptori pentru hormoni liposolubili

11. Proteinele G se caracterizeaz prin urmtoarele: A. B. C. D. E. Sunt proteine formate din trei lanuri polipeptidice (,,) Sunt proteine derivate din guanozin (G) Sunt intermediari ai sistemului de semnalizare endocrin Cupleaz receptorii transmembranari cu adenilat ciclaza i fosfolipaza C Sunt activate de adenozin monofosfat

80

12.Adenilat ciclaza este o enzim intracelular care se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: A. B. C. D. E. este activata de proteina G este activata de AMPc este inhibata de ATP are rol in sinteza AMPc are rol functionarea celulelor cu receptori pentru catecolamine

13.Receptorii care activeaz adenilat ciclaza sunt: A. B. C. D. E. implicai in asigurarea sursei de energie pentru celule sunt caracteristici fibrelor musculare sunt de tipul adrenalinici au rol important n funcionarea celulelor retiniene cu bastonase importani ndeclansarea sintezei de AMPc

14. Despre protein kinazele se poate afirma: A. B. C. D. E. sunt enzime de natura glicolipidic sunt enzime implicate n activarea unor reacii citoplasmatice activarea e realizat de cuplarea AMPc sunt denumite i F-kinaze au rol n transferul de radicali fosfat pe aminoacizii ai unor proteine

15.Calmodulina este o structura intracitoplasmatic: A. B. C. D. E. de natura proteic este o protein transmembranar este o protein implicat n medierea unor efecte celulare ale ionului de calciu intervine n stimularea sintezei de AMP c activeaz AMPc-fosfodiesteraza care intervine n degradarea AMPc

16.Ionul de Ca2+ este implicat ntr-o serie de procese intracelulare : A. legate de sistemul de reactii ca rspuns la un stimul hormonal B. n inactivarea calmodulinei C. ce asigur legarea protein kinazei C pe faa citoplasmatic a membranei celulare n vederea activrii de diacil glicerol D. intervine n reglarea ph celular prin activarea protein kinazei C E. doar n forma legat din compartimentele intracelulare 17.Fosfolipaza C (PC) este o enzima care intervine in procesele intracelulare de tipul: A. cuplarea unui ligand cu receptorul membranar B. formarea unor mesageri intermediari ai semnalelor celulare C. formarea diacil-glicerolului D. formarea calmodulinei E. sechestrarea calciului in compartimente specifice

81

18.Marcati afirmatiile corecte referitoare mediatorul semnalizarii celulare de tipul ionului de calciu: A. cresterea concentratiei intracelulare a Ca2+ declanseaza in celulele ale insulelor Langerhans blocarea exocitozei de insulina B. in celulele musculare netede cresterea calciului determina contractia C. cresterea in celulele hepatice determina activarea degradarii glicogenului D. modificarea concentratiei intracelulare nu produce modificari ale semnalelor intercelulare si intracelulare E. cresterea concentratiei intracelulare pancreatice declanseaza eliberarea insulinei

19 Informatiile legate de modul de functiune a fosfolipazei C sunt adevatare cu exceptia: A. activeaza formarea protein kinazei C B. interfereaza cu eliberarea ionului de calciu C. nu este in conexiune cu sistemul de reglare a transcriptiei D. activarea se face in absenta proteinei G E. intervine in reglarea unor procese mediate ulterior de PKC cum ar fi reglarea Ph prin fosforilarea canalului antiport de Na/H

20. Receptorii membranari catalitici sunt caracterizati de urmatoarele particularitati, cu exceptia: A. sunt receptori implicati in semnalizarea endocrina si paracrina B. sunt proteine membranare cu domeniul citoplasmatic activat de proteine stimulatoare G C. sunt activati intracelular prin cuplajul ligandului la situsul de legare extracelular D. sunt proteine transmembranare care contin un situs enzimatic citoplasmatic E. sunt molecule care se disociaza rapid dupa legarea semnalului chimic 21. Cei mai importanti receptori catalitici sunt : A. B. C. D. E. receptorii pentru acetilcolina receptorii pentru insulina receptorii pentru histamina receptorii pentru factorii de crestere protein kinazele tirozin specifice

22. Protein kinazele tirozin specifice sunt componente de semnalizare cu urmatoarele particularitati: A. B. C. D. E. din categoria receptorilor dependenti de proteina G sunt fosforilaze activate de ligand sunt inactivate de radicalul fosfat (P) de pe ATP leaga fosfatul din tirozina unor proteine din citoplasma se autofosforileaza
82

23. Despre receptorul pentru insulina se poate afirma: A. B. C. D. E. tipul: A. creste de 10-20 de ori numarul transportorilor de glucoza la suprafata membranelor celulare si in special celulelor adipoase B. captarea lenta a glucozei in primele minute ale eliberarii C. blocarea cresterii fibroblastelor D. reduce nivelul glucozei din sange prin stimularea enzimatica in hepatocite si adipocite ceea ce induce la formarea glicogenului si trigliceridelor E. stimuleaza sinteza de ADN la expunerea prelungita 25. Modificarea receptorilor insulinici determina: A. B. C. D. E. raspuns defectuos al celulelor musculare si adipoase la insulina aparitia diabetului zaharat blocheaza eliberarea glucozei in sange permite folosirea insulinei ca tratament nu afecteaza modificarea nivelului de glucoza din sange este o proteina transmembranara cu structura tetramerica are capacitate de autofosforilare are actiune similara si concomitenta cu hormonul adrenalinic are activitate protein kinaza tirozin specifica este localizat exclusiv pe membranele celulelor hepatice

24. Insulina este un hormon ce actioneaza ca stimul celular endocrin cu efecte de

26. Despre semnalizarea paracrina se poate afirma, exceptand urmatoarele: A. mediatorii chimici care intervin in semnalizarea paracrina activeaza doar in vecinatatea celulelor secretoare B. ligandul in cazul comunicarii paracrine este doar de tipul hormonilor steroizi C. mediatorii sunt rapid imobilizati in spatiul intercelular dupa ce au fost secretati D. nu exista specializare pentru semnalizarea paracrina la celulele adulte E. factorii de crestere intervin in semnalizarea paracrina ca principal mod de comunicare intercelulara 27. In semnalizarea celulelor invecinate se evidentiaza urmatoarele: A. semnalizarea paracrina si autocrina se refera la acelasi mod de interrelationare celulara B. Liganzii care intervin in semnalizarea paracrina activeaza doar in vecinatatea celulelor secretoare C. Mediatorii care intervin in semnalizarea paracrina sunt: prostaglandinele, factorii de crestere, neurotransmitatorii, NO D. Comunicarea prin semnale paracrine si autocrine caracterizeaza doar celulele embrionare, inaintea diferentierii din organogeneza E. Cele mai multe semnale autocrine si paracrine au rolul de a bloca diviziunea celulara mitotica 28. NO este un semnalizator ce intervine: A. In semnalizarea endocrina
83

B. C. D. E.

In semnalizarea paracrina Fara a difuza in spatiul extracelular, ci actioneaza ca semnal intracelular pe enzime tinta intracelular prin implicarea in procesul de vasodilatatie si relaxarea celulelor musculare netede

29. Moleculele de semnalizare de tipul NO sunt : A. sintetizate ca urmare a semnalelor produse de acetilcolina B. sunt sintetizate din arginina extracelulara C. NO patrunde in celule si actioneaza asupra calciului din situsul activ al unei enzime de tipul guanilat ciclaza D. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de sange la nivelul muschiului cardiac E. Inductori ai contractiei musculatorii netede prin intermediul GMPc 30. NO este un important semnalizator care intervine in mecanismele de functionare celulara: A. Implicate in relaxarea vaselor coronariene si respectiv cresterea aportului de sange la nivelul muschiului cardiac B. Prin sistemul endocrin C. NO patrunde in celule si actioneaza asupra fierului din situsul activ al unei enzime D. Induce vasodilatatie i determina erectia peniana E. Este inhibat de folosirea nitroglicerinei ca medicament 31. Neurotransmitatorii sunt molecule semnal care: A. B. C. D. Sunt hidrofile Sunt hidrofobe si pot usor strabate membrana plasmatica Se leaga la receptorii suprafetei celulare Sunt de tipul epinefrina, serotonina, histamina, acetilcolina, acid aminobutiric E. Sunt de tipul antihistamina 32. Neurotransmitatorii pot actiona prin: A. B. C. D. E. Trecerea prin membrana celulara Modificarea conformatiei receptorului Blocarea canalelor ionice Cuplarea receptorilor cu proteinele G Oprirea mecanismelor interne enzimatice

33. Despre histamina si serotonina se poate afirma: A. B. C. D. Sunt neurotransmitatori cu efect vasodilatator Au efect vasoconstrictor la nivelul tesuturilor lezate Secretia de histamina este insotita si de factorul reglator Fac parte din categoria mecanismelor complexe de semnalizare si interconectare celulara, specifice proceselor antiinflatoare si antialergice E. Fac parte din categoria factorilor de crestere
84

34. Factori de crestere sunt componente ale sistemului de semnalizare: A. B. C. D. E. Endocrin Paracrin Cu rol de reglare genica Extracelular Autocrin

Tema: REGLARE DIFERENTIERE CELULARA. CELULE NEDIFERENTIATE-CELULE STEM. PERSPECTIVELE FOLOSIRII TRATAMENTULUI CU CELULE STEM COMPLEMENT SIMPLU 1. Celula in tranzit este: A. 1. Celula cu un grad ridicat de diferentiere care nu se mai divide B. Celula diferentiata care isi reia proliferarea cand este nevoie sa inlocuiasca celule lezate sau moarte C. Celula cu existenta relativ scurta, care se sinucide prin maturare D. Celula capabila de reinoire E. Celula pluripotenta 2. Celula stem se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: A. celula capabila sa-si pastreze capacitatea de proliferare pe tot parcursul vietii B. celula care se transforma prin diferentiere in celule specializate C. celula cu un grad de diferentiere i existenta relativ scurt D. celula capabila de a-si mentine capacitatea de a se divide atunci cand este nevoie E. celula adulta care-si poate relua proliferarea 3. Celulele stem sunt de mai multe tipuri, cu exceptia: A. B. C. D. E. totipotente unipotente embrionare adulte diferentiate

4. Celulele stem adulte se pot recolta din urmatoarele tesuturi, cu exceptia: A. B. C. D. E. tesut embrionar tesut epitelial orice tip de tesut din organismul adult din snge placentar si vase ombilicale din celule canceroase

5. Din endoderm ia nastere : A. Tesutul conjunctiv


85

B. C. D. E.

Pielea Ficatul Celulele sanguine Sistemul nervos

6. Din ectoderm ia nastere : A. B. C. D. E. Tesutul muscular Pancreasul Pielea Celulele sanguine Tesutul conjunctiv

7. Urmatoarele afirmatii legate de celulele stem sunt adevarate cu exceptia : A. Sunt celule capabile de automentinere B. Celulele stem se divid si produc celule fiice C. Descendentii celulelor stem pluripotente urmeaza diverse cai de diferentiere D. Dupa diviziuni repetate ele isi continua proliferarea tot restul vietii E. Plachetele sunt produse prin diviziunea unei celule stem comune 8. Celulele diferentiate au urmatoarele caracteristici, cu exceptia: A. Sunt greu divizibile sau indivizibile B. Au forma si structura caracteristica corespunzatoare unei dezvoltari a organitelor celulare C. Cand densitatea celulelor dintr-un tesut atinge un anumit grad celulele sunt oprite din migrare si proliferare D. Jonctiunile dintre celulele diferentiate au dimensiuni mai mici decat cele realizate de celulele nediferentiate E. Diferentierea este insotita de acumularea unor proteine 9. Reglarea proceselor de proliferare, cu ajutorul hormonilor, reprezinta urmatorul mecanism de reglare al diviziunii celulare: A. B. C. D. E. Mecanism de autoreglatre tisulara Mecanisme de heteroreglare tisulara Mecanisme de control prin retroinhibitie Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari Mecanism de control de catre substante sintetizate de alte celule

10. Urmatoarele afirmatii referitoare la autoreglarea tisulara sunt adevarate: A. La mamiferele adulte exista un control homeostatic al dinamicii echilibrului celular B. La mamiferele adulte exista un control constant intre celulele nou formate, celulele care cresc si cele care mor C. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces genetic al produsilor tisulari specifici
86

D. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces epigenetic al

produsilor tisulari specifici


E. Toate raspunsurile de mai sus

11. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismul de control prin retroinhibitie sunt adevarate: A. Se refer la existenta in plasma extracelulara a unor proteine care au rol direct in reglarea proliferrii celulare B. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul hormonilor C. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces epigenetic al produsilor tisulari specifici D. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul unor factori marcati molecular E. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces genetic al produsilor tisulari specifici 12.Controlul prin produi metabolici tisulari presupune, cu exceptia: A. existenta unor factori produsi chiar de celule B. existenta unor factori ce pot regla procesul de proliferare C. existenta unor factori ce sunt eliberati in mod normal in celule D. existenta unor cai metabolice stabile, coordonate E. existenta unor gene inactive 13. Eliberarea unor factori din tesuturile necrozate produce diviziunea celulelor de acelasi fel.Aceaste afirmatie se refera la urmatorul mecanism de reglare al diviziunii celulare: A. Mecanism de autoreglatr tisulara B. Mecanisme de heteroreglare tisulara C. Mecanisme de control prin retroinhibitie D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari E. Toate raspunsurile de mai sus 14. Urmatoarele afirmatii referitoare la reglarea diviziunii celulare nu sunt adevarate: A. Oprirea diviziunii celulare se face prin creterea concentaiei AMPc B. Creterea concentaiei AMPc stimuleaz ARN-polimeraza II, cu rol n producerea ARNm C. Reglajul genetic care codific modificarea reversibil a suprafeei celulare este legat de activitatea mitotic D. Ptrunderea calciului n celul determina o cretere a GMPc ce influenteaza sinteza de ADN si mitoza E. Niciun raspuns nu este corect 15. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa? A. Toate celulele produc citocromi B. Unele celule produc condroitin-sulfai, cheratine, hemoglobine C. Toate celulele produc albumine D. Toate celulele produc ARN E. Toate celulele produc dehidrogenaz succinic
87

16. Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa? A. In structura cromozomilor, telomerele, joac un rol decisiv in reglarea procesului de replicare B. In structura cromozomilor, telomerele, joac un rol decisiv in reglarea procesului de diviziune celular C. Deficienta enzimei telomeraza cauzeaz disfuncii celulare ce const n diviziuni repetate D. Deficienta enzimei telomeraza cauzeaz disfuncii celulare ce duc la moartea celulei E. Excesul de telomeraza cauzeaz disfuncii celulare ce duc la moartea celulei 17. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate: A. Modificarile genelor responsabile de producerea telomerazei induc modificri n celulele stem si determin predispoziia la cancer B. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se transforma in celule inalt specializate C. Sunt importante deoarece au capacitatea de a se dezvolta in orice tip de celula din organismul uman D. Celulele stem embrionare sunt celule nediferentiate care au particularitati ce le deosebesc fundamental de celulele adulte cu functii specializate. E. Celulele stem embrionare au capacitate de diviziune nelimitata indiferent de conditiile organismului caruia ii apartin 18. Urmatoarele afirmatiireferitoare la celulele stem nu sunt adevarate: A. Celulele stem sunt celule nediferentiate care poseda capacitatea de a se transforma in celule inalt specializate B. Capacitatea de diviziune a celulelor stem este nelimitata in conditiile in care organismul caruia apartin este viu C. Celulele stem sunt celule nediferentiate care actioneaza precum un sistem de refacere si reparare a oricarei parti constituente a organismului D. La fiecare diviziune a unei celule mama, apar celule fiice cu capacitatea de a ramane in stadiul de celula stem sau de a se dezvolta in celule cu functii specializate E. Toate celulele stem poseda aceeasi capacitate de replicare si au acelasi potential de diferentiere

19. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem nu sunt adevarate: A. Celule stem totipotente sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un spermatozoid. B. Celule stem pluripotente sunt capabile sa formeze tesuturi derivate din toate cele trei foite embrionare C. Celule stem multipotente sunt produse prin fuziunea unui ovocit cu un spermatozoid D. Celule stem multipotente au proprietati de regenerare a unor tesuturi specifice E. Celule stem unipotente pot produce un singur tip de celule, dar au proprietatea de a se reinnoi, ceea ce le diferentiaza de celulele non-stem 20. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele stem sunt adevarate:
88

A. Nu exista nicio diferenta intre celulele stem embrionare si cele adulte B. Celulele embrionare sunt fie prelevate din organisme adulte, fie din cordonul ombilical C. Celulele stem adulte provin din embrioni cu varsta de maxim 7 zile D. Dupa nastere persista in organism un grup restrans de celule nediferentiate, considerate a avea rol de rezerva in cazul in care apar pe parcurs situatii care sa impuna folosirea lor E. celule stem ce persista si dupa nastere in organism se divid intr-un numar nelimitat de celule fiice 21. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele steam nu sunt adevarate: A. Celulele embrionare isi mentine abilitatea de a forma orice alt tip de celula chiar si dupa luni sau ani de utilizare si crestere in laborator. B. Celulele stem adulte sunt celule nediferentiate aflate printre celule cu functii specializate, in cadrul unui tesut sau organ, care au capacitatea de autoregenerare si de diferentiere in cele mai importante tipuri celulare C. Celulele stem adulte ocupa, in cadrul tesutului, o zona specifica bine delimitata, unde pot ramane sub forma nediferentiata chiar si ani, pana cand sunt activate si incep sa se divida sub influenta directa a leziunilor tisulare D. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara: plamanul, rinichiul, colonul E. Printre organele care contin in mod cert celule stem adulte se numara: creierul, pielea, ficatul. 22.Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si dezavantajele folosirii de celule stem nu sunt adevarate: A. Folosirea de celulele stem adulte nu pune probleme de ordin etic B. Donorul si primitorul,in cazul folosirii celulelor stem adulte,sunt aceeasi persoana si nu exista riscul respingerii transplantului celular prin interventia sistemului imun C. Folosirea de celulele stem adulte are avantajul ca pot genera toate tipurile celulare in numar limitat D. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca sunt celule mature si nu au capacitate mare de proliferare E. Celulele stem adulte sunt celule mature care nu au capacitate mare de proliferare 23. Urmatoarele afirmatii referitoare la avantajele si dezavantajele folosirii de celule stem sunt false: A. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca in cadrul unui organism, celulele stem adulte sunt greu de identificat. B. Folosirea de celulele stem adulte are dezavantajul ca numarul lor este redus si nu pot fi utilizate in multe scopuri C. Celulele stem adulte se pot divide de un numar nelimitat de ori, generand tot timpul celule noi in cantitati utile, atat pentru cercetare cat si pentru terapie D. Celulele stem adulte se dezvolta greu fiind necesare luni pentru a se transforma in tipul particular de celule vizat initial

89

E. Celulele stem embrionare insa au rata de diviziune rapida si pot fi chiar depozitate, astfel ca daca apare nevoia administrarii lor, aceasta se poate realiza imediat COMPLEMENT MULTIPLU 1.Diferentierea celulara este un proces ce implica: A. B. C. D. E. Interactiuni intercelulare Modificari postembrionare la nivel de mezoderm Asocierea celulelor cu aceeasi informatie genetica Specializarea celulelor doar in etapa embrionara a dezvoltarii Participarea sistemului extracelular cat si intracelular de comunicare dintre celule

2. Diferentierea celulara este: A. procesul de specializare celulara B. procesul de inhibare a diviziunilor mitotice C. starea tranzitorie a unui tesut D. etapa de reorganizare a organitelor celulare E. specializarea celulelor incepand cu etapa embrionara 3. Caracteristicile generale ale celulelor diferentiate se refera la: A. specializarea functionala B. abundenta ribozomilor si nucleul eucromatic C. solidaritatea intercelulara foarte stransa D. lipsa unei compozitii chimice specifice E. inhibitia capacitatii de diviziune 4. Afirmatiile corecte sunt: A. diferentierea este un proces prin care celulele cu aceeasi informatie genetica, ajung sa difere considerabil ca forma si functie B. matricea extracelulara si respectiv substanta fundamentala intercelulara nu are rol in separarea functionala si morfologica a tesuturilor C. un agregat celular organizat pentru efectuarea functiilor comune formeaza un tesut D. celulele embrionare vor forma 3 straturi germinative care dau nastere diferitelor tesuturi E. mentinerea populatiilor de celule sanguine diferentiate nu este dependenta de proliferarea ontinua a celulelor stem pluripotente din maduva osoasa 5. Diviziunea mitotica este reglata prin mai multe mecanisme: A. B. C. D. E. controlul prin retroinhibitie controlul cu fitohotmoni mecanisme de heteroreglare mecanisme de autoreglare prin produsi metabolici tisulari
90

6. Mecanismele de retroinhibitie se refera la: A. controlul genetic al procesului de proliferare prin legatura dintre concentratie si represia ADN B. controlul cu charone a potentialului mitotic C. existenta in plasma sanguina a unor proteine cu rol in procesul proliferativ D. controlul cu ajutorul hormonilor tisulari E. controlul cu factori metabolici tisulari 7. O celula diferentiata se caracterizeaza prin urmatoarele: A. este o celula cu capacitate ridicata de proliferare B. o celula ce secreta molecule definitorii pentru caracterizarea fiziologica si morfologica a tesutului din care fac parte C. o celula care nu se mai divide D. celula stem E. cu adezivitate intercelulara ridicata 8. In reglajul genetic al diferentierii celulare intervin mecanisme interne ale modularii diviziunilor celulare de tipul: A. oprirea diviziunii celulare se face prin cresterea concentratiei de AMPc B. oprirea diviziunii celulare se face prin scderea concentratiei de AMPc si reducerea sintezei proteice C. este indusa modificarea membranei plasmatice si crescuta permeabilitatea membranei celulare pentru calciu D. prin modificarea concentratiei de GMPc E. reglajul diviziunilor celulare este indus strict de semnale extracelulare 9. Celulele stem sunt: A. B. C. D. E. celule diferentiate celule nediferentiate celule cu indice mitotic ridicat si capacitate de autoreglare doar celule din stadiul embrionar celule dormande in tesuturile specializate

10. Celulele stem sunt clasificate dupa: A. B. C. D. E. potentialul de diferentiere dimensiunile si formele specifice dupa originea lor dupa numarul lor in tesuturile definitive dupa tipul de culturi in care sunt mentinute

11. Proprietatile celulelor stem confera: A. posibilitatea folosirii a acestui tip de celule in tratamentul unor boli incurabile B. protectia celulelor impotriva influentei factorilor de mediu externi C. caracteristicile ulterioare ale celulelor diferentiate prinmodificarea ADN-ului D. legaturi intercelulare instabile (in special de tip GAP) E. compatibilitate scazuta in cazul transplantului 12. Celulele stem adulte sunt diferite de celulele stem embrionare prin:
91

A. B. C. D. E.

Longevitatea in conditii in vitro Forma Numar Potential de diviziune Implicatii de compatibilitate in transplant

13. Care din particularitatile precizate mai jos nu caracterizeaza celulele stem adulte A. B. C. D. E. Sunt celule colectate din tesut embrionar, blastula Sunt colectate din maduva hematopoietica Au capacitate de diferentiere foarte ridicata si pot forma toate tipurile de celule Se dezvolta greu in vitro ajungand la specializare si dupa cateva luni Pot fi foarte usor intretinute in vitro

14. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate? A. Celulele stem colectate din vasele ombilicale sunt celule stem embrionare B. Toate bolile cunoscute pana in prezent au o baza celulara C. Tratamentul allogenic se refera la tratamentul cu celule stem provenite de la un donator diferit de cel ce va beneficia de terapie D. Celulele stem nu au abilitatea de formare a celulelor de tipul neuronilor si cardiomiocitelor E. Celulele stem sunt studiate in vederea perfectionarii metodelor de terapie genica 15. Care din termeni nu se refera la tratamentul cu celule stem: A. B. C. D. E. Autofag Autolog Singenic antiport alergenic

16. Care din metodele de tratament se refera la folosirea celulelor stem A. B. C. D. E. allogenic singenic alopatie homeopatie autolog

17. Perspectivele privind folosirea tratamentului cu celule stem sunt legate de: A. Obtinerea de limfocite T helper, utile in tratamentul bolilor cu deficiente imunitare B. Crearea de linii celulare bactericide C. Obtinerea de celule specializate pentru a produce insulina, similar celulelor pancreatice D. Celule de refacere a epiteliului pigmentar al retinei (RPE) E. Terapia bolilor neuromusculare 18. Folosirea celulelor stem determina o serie de precautii legate de:
92

A. B. C. D. E.

Compatibilitatea tisulara donator-acceptor Originea celulelor stem Capacitatea de diviziune Similaritatea functionala cu a celulalor canceroase Lipsa receptorilor membranari la celulele stem

19.Sunt adevarate afirmatiile urmatoare referitoare la celulele stem: A. Se urmareste reducerea efectelor secundare create de terapia alopata B. Usurinta aplicarii ca tratament in toate clinicile C. Obtinerea de culturi de celule a permis transplantarea de tesuturi foarte diverse: epiteliale, corneene, vezica urinara D. Nu pot fi folosite in tratamentul cancerului din cauza similaritatilor functionale E. Blocajul cromozomial al celulelor stem nu permite manipularea si uzitarea in terapie genica 20. Domeniile unde pot fi aplicate ca tratament celulele stem: A. B. C. D. E. Bolile neuromusculare Bolile sistemului imunitar Se aplica doar in cazul leziunilor tisulare Formarea de celule anticanceroase Doar la organismele adulte

21. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate: A. B. C. D. Orice tip de celula embrionara poate juca rol de celula stem Orice tip de celula adulta, diferentiata poate deveni automat celula stem Celulele stem nu au similaritati functionale cu celulele canceroase Celulele stem pluripotente se pot diferentia in toate tipurile celulare cu exceptia celor totipotente E. Originea celulelor stem adulte este incerta

Tema: CICLUL CELULAR-MECANISME MOLECULARE DE REGLARE COMPLEMENT SIMPLU 1. Care dintre afirmatiile referitoare la procesele ciclului celular sunt adevarate: A. B. C. D. E. Ciclul celular cuprinde patru procese Cresterea volumului celular reprezinta al III-lea process Distributia cromozomilor duplicati la celulele fiice reprezinta al II-lea process Diviziunea celulara reprezinta al III-lea process Replicarea ADN reprezinta primul process

2. Urmatoarele afirmatii referitoare la fazele ciclului celular sunt false: A. Ciclul celular la celulele umane are 2 etape: interfaza si mitoza B. Mitoza (diviziunea nucleului) consta in separarea cromozomilor si se incheie cu separarea citoplasmei (citokineza)
93

C. Interfaza- perioada dintre mitoze-ocupa 95% din ciclul cellular D. Majoritatea celulelor isi dubleaza dimensiunile intre dou mitoze succesive E. Sinteza ADN are loc pe toata perioada interfazei 3. Care dintre afirmatiile referitoare la fazele ciclului cellular sunt adevarate: A. Faza S (de sinteza)- in care se desfoara replicarea AND este prima faza B. Faza G2 (gap 2) in care celula continua sa creasca si sa sintetizeze proteinele pregatindu-se pentru mitoza este a patra faza C. Faza G1 (gap1) corespunde intervalului de repaus (gap1) dintre mitoza si initierea replicarii AND si este a treia faza D. In timpul fazei G1 celula este metabolic activa, creste continuu, dar nu-si replica ADN-ul. E. faza M= mitoza (urmata de citokineza) este penultima faza 4. Urmatoarele afirmatii sunt false: A. La celulele embrionare se intalnesc cicluri celulare mai scurte,de aprox 30 min B. Ciclurile embrionare nu au fazele G1 i G2 C. La ciclurile embrionare replicarea ADN se face foarte rapid astfel inct fazele S foarte scurte alterneaz cu fazele M D. Fibroblastele din piele, intr intr-un stadiu de repaus al ciclului celular numit G0 in care raman metabolic active, dar nu mai prolifereaza decat daca sunt stimulate de semnale extracelulare, care le scot din G0 i le trec in G1 E. Toate celulele animale la organismele adulte se divid incet si constant 5. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Succesiunea fazelor ciclului celular este determinata de existenta unor mecanisme de control reglate prin semnale din mediul extracelular,sau printr-o serie de procese celulare coordonate B. Primul punct de control al ciclului celular este situat la sfarsitul fazei G1 si el decide trecerea din faza G1 in faza S C. Primul punct de control al ciclului celular este situat la sfarsitul fazei G1 si el decide trecerea din faza G1 in faza S D. Celulele care nu depasesc acest punctul START de restrictie intr ntr-un stadiu de repaus al ciclului celular G0 in care cresterea inceteaza, iar sinteza proteinelor se reduce. E. Toate afirmatiile nu sunt adevarate

6. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Ciclul celular prezinta obligatoriu si un punct de restricie situat la tranziia ntre faza G2 i faza S. B. Ovocitele vertebratelor pot rmne blocate n G2 perioade foarte lungi de timp pn cnd stimularea hormonal permite trecerea n faza M. C. Desfurarea ciclului celular este reglat de factorii de cretere, dar i de succesiunea n diferite stadii ale ciclului.
94

D. Punctele de control coordoneaza diferitele faze ale ciclului celular E. Exist cteva puncte de control care au rolul de a mpiedica replicarea i transmiterea la celulele fiice a cromozomilor deteriorai sau incomplei.

7. Urmatoarele afirmatii referitoare la punctele de control al fazelor ciclului celular sunt false: A. Punctul de control in faza G2 impiedic iniierea mitozei naintea terminrii replicrii ADN B. Punctul de control in faza G1 impiedic iniierea mitozei naintea terminrii replicrii ADN C. Punctul de control din faza G1 permite repararea defectelor ADN inainte de intrarea in faza S, unde ADN deteriorat ar fi replicat incorect D. La mamifere oprirea n punctul de control G1 este mediat de proteina p53 , care este activat rapid ca rspuns la prezena unor leziuni la nivelul ADN E. Daca apare o deteriorare a ADN oprirea in G2 ofer posibilitatea reparrii leziunilor ADN nainte ca ele s fie transmise celulelor fiice 8. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de reglare a ciclului celular sunt false: A. Factorul promotor al maturrii este factorul care actioneaz ca reglator general al tranziiei de la G2 la M B. Proteinele tip cicline au fost identificate in citoplasma celulelor, fiind acumulate in interfaza i degradate spre sfritul fiecrei mitoze C. Proteinele tip cicline sunt ciclina A i ciclina B i funcioneaz ca inductori ai mitozei, acumularea i distrugerea lor controlnd intrarea i ieirea din faza M. D. Toate afirmatiile sunt corecte E. Nicio afirmatie nu este adevarata 9.Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele moleculare de reglare a ciclului celular sunt false: A. Deficienele care apar n controlul sintezei ciclinei D contribuie la dereglarea mecanismelor de control al proliferrii celulelor, care devin astfel canceroase B. Mutaiile care determin expresia continu necontrolat a ciclinei D, contribuie la apariia mai multor cancere umane cum ar fi: limfoamele, cancerele de sn C. Proteinele codificate de genele tumorosupresoare acioneaz ca frne care ncetinesc desfurarea ciclului celular D. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creterii p53 sunt reglatori ai ciclului celular codificati de genele tumorosupresoare E. Nicio afirmatie nu este adevarata 10. Urmatoarele afirmatii referitoare la inhibarea ciclului celular nu sunt adevarate:

95

A. Proliferarea celulelor este controlat prin diferitele semnale care inhib derularea ciclului celular- agentii care produc lezarea ADN determin oprirea ciclului celular, pentru a permite celulei s repare ADN lezat B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari actioneaz ca inhibitori pentru proliferarea celulelor tint C. TGF este un factor polipeptidic ce inhib proliferarea multor tipuri de celule epiteliale prin blocarea ciclului celular n G0 D. Deficienele care apar n controlul sintezei ciclinei D contribuie la dereglarea mecanismelor de control al proliferrii celulelor, care devin astfel canceroase E. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creterii p53 sunt reglatori ai ciclului celular codificati de genele tumorosupresoare

11. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false: A. Cancerul rezulta din proliferarea oricri tip de celula din organism, astfel incat exista mai mult de 100 de tipuri de cancere, care difera dupa comportamentul sau dup raspunsul la tratament B. Tumora benigna este capabila s invadeze tesutul normal din jur si s disemineze prin organism prin sistemul sanguin sau limfatic C. Initierea cancerului la nivel celular, este determinata de modificarea genetica care induce proliferarea anormala a unei singure celule,aceasta determinand formarea unei populatii clonale de celule tumorale D. Evolutia tumorii incepe cu o mutatie suplimentara ce are loc in celulele din populatia tumoral E. Celulele canceroase prezint anomalii ale mecanismelor de proliferare si in special este remarcata absenta inhibitiei dependenta de densitate 12. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false: A. Tumora malign rmne limitata in zona de origine n procesul numit metastazie. B. Celulele canceroase nu raspund la semnalele care produc incetarea proliferarii celulelor normale si intrarea acestora in stadiul G0, ci continua s se divida atingand in cultur densitati celulare crescute C. Necesarul de factori de crestere este redus in cazul celulelor canceroase atat in vitro cat si in vivo. D. Celulele canceroase pot sa produca factori de crestere, realizand o stimulare autocrina fiind astfel, mai putin dependente de factorii extracelulari, fiziologici E. Dependenta redusa a celulelor canceroase fata de factorii de crestere se explica si prin anomaliile existente pe unele cai de semnalizare intracelulara 13.Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false: A. Dereglarea activitatii receptorilor pentru factorii de crestere reprezinta o anomalie a cailor de semnalizare ce explica de ce celulele canceroase nu sunt dependente de factorii de crestere B. Mutatii ale proteinelor Ras sunt anomalii a cailor de semnalizare ce explica de ce celulele canceroase nu sunt dependente de factorii de crestere
96

C. Mutatii ale proteinelor kinazelor determina proliferarea celulara D. Nicio afirmatie nu este adevarata E. Toate afirmatiile sunt corecte 14. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt false: A. Adezivitatea foarte redusa face ca celulele canceroase sa poata invada sau metastaza alte tesuturi B. Adeziunea foarte redusa este si rezultatul alterrii morfologiei citoscheletului C. Multe celule tumorale, au o form mult mai sferic dect celulele normale, deoarece sunt mai slab atasate la celulele vecine sau la matricea extracelulara D. Celulele maligne secreta proteaza care digera componentele matricei extracelulare, permitndu-le s invadeze tesuturile sntoase. E. Nicio afirmatie nu este adevarata 15. Urmatoarele afirmatii referitoare la celulele canceroase sunt adevarate: A. Secretia de colagenaza explica insusirea carcinoamelor de a digera si ptrunde prin membrane bazal pentru a invada tesutul conjunctiv subiacent. B. Celulele canceroase secreta factorii de crestere care stimuleaza formarea de noi vase de sange fenomen numit angiogeneza C. Celulele canceroase au ca si caracteristica lipsa capacitatii de diferentiere, astfel ca, rmn intr-o faza initial a diferentierii, nu-si termina diferentierea asfel isi mentin nivelul de proliferare ridicat. D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in apoptoza (moartea celulara programata), ceea ce le face mai rezistente la radiate si la chimioterapicele care lezeaz ADN. E. Toate afirmatiile sunt corecte COMPLEMENT MULTIPLU 1. Ciclul celular este: A. B. C. D. E. Succesiunea etapelor de diviziune nucleara si citoplasmatica Succesiunea fazelor de reglare enzimatica la toate celulele adulte Ansamblu de mecanisme care mentin reglajul diviziunilor Succesiune de etape dupa diferentieriere celulare Interfaza si mitoza

2. Care din urmatoarele afirmatii sunt in legatura cu ciclul celular? A. Faza G1 este o etapa in care celula este metabolic activa, creste continuu, dar nu-si replica ADN, corespunde intervalului de repaus dintre mitoza si initierea replicarii B. Celulele umane se divid la 24h (in vitro) C. Citokineza este etapa replicarii ADN D. Celulele embrionare nu cresc, dar se divid rapid in celule mici E. Faza F este o etapa importanta in fragmentarea celulara 3. Care din informatii nu sunt corecte?
97

A. Replicarea ADN se face in etapa S a ciclului celular B. Toate celulele organismelor adulte se divid continuu C. Etapa G2 a ciclului celular implica sinteza proteinelor necesara pentru mitoza si controlul ADN replicat D. Distributia cromozomilor in cele doua celule fiice se face in faza G1 E. Celulele cresc in dimensiuni intre 2 mitoze succesive 4. Diferente ale timpul ciclului celular sunt semnalate astfel: A. Ciclurile celulelor embrionare nu au fazele S si G1 B. Ciclurile mai scurte de aproximativ 30 minute se intalnesc la celule embrionare C. Celulele neuronale nu se mai divid D. Celulele aflate in stadiul G0 nu se mai divid si nici nu au posibilitatea de a reveni la fazele G1 E. Fibroblastele si hepatocitele pot fi stimulate de semnale care le scot din G0 5. Care sunt mecanismele de control prin care trece ciclul celular? A. B. C. D. E. Punctul reglator start numit si faza de restricie G1 Punctul de control M Intre D1-F Punctul G0 D2

6. Declansarea controlului si interventiei celulare in ciclul celular tine de modificarile: A. B. C. D. E. Deteriorarea ADN din ca urmare a factorilor externi Scaderea cantitatii de proteine dupa diviziune Mutatii sau aberatii ale replicarii Stimularea hormonala in cazul ovocitelor Necesitatea dublarii numarului de cromozomi in celule gametice

7. Principalele etape ale controlului celular sunt: A. Sfarsitul mitozei se asigura controlul alinierii cromozomilor pe fusul de diviziune B. Punctul de control G2 impiedica initierea mitozei inaintea terminarii replicarii ADN C. Punctul de control G0 D. Punctul de control G1 reglat de p53 permite repararea ADN defect E. Interfaza 8. Reglajele ciclului celular au rol n: A. A impiedica inceperea mitozei inaintea terminarii replicarii genomului B. Este redusa transmiterea mutatiilor la generatiile noi de celule C. Este stimulata proliferarea celulelor embrionare D. Este controlat numarul cromozomilor acrocentrici E. Nu afecteaza functionarea celulei 9. Reglarea moleculara a ciclului celular este realizata de: A. Proteine tip cicline
98

B. C. D. E.

Degradarea ciclinei B Complexul ribozomal Kinaze Cdc Sistemul caspase

10. Modul in care intervin reglatorii este foarte complex implicand fenomene moleculare de tipul: A. Formarea complexului Cdc2-ciclina B in cazul Gap 2 B. Aparitia proteazelor care scindeaza proteinele neesentiale C. Fosforilarea sau dublu fosforilarea kinazei Cdc2 D. Eliberarea citocrom c in citosol E. Degradarea ciclinei B duce la inactivarea Cdc2 11.Citokineza este controlata: A. Etapa in care se produce degradarea ciclinei B B. Eliberarea ionului de calciu C. Controlul formarii inelului contractil de catre fosfatidilinozitol 4,5-difosfat (PIP2) D. Activarea proteinei p53 E. Activarea complexului Cdc2/ciclina B 12. Printre mecanismele care regleaza ciclul celular sunt si cele de semnalizare intracelulara, prin proteinele de tipul ciclinei D, care intervine astfel: A. B. C. D. E. Permit depasirea punctului de restrictie G1 Asigura stimularea neoplazica Este tinta pentru semnalizarea de catre factori de crestere Prin formarea unui complex reglator Cdk4/ciclina D Induce scaderea activitatii calmodulinei

13. Afirmatiile corecte referitoare la factorii ce intervin in reglarea celulara sunt: A. Exista o stransa legatura intre factorii care regleaza ciclul celular si genele tumorosupresoare B. Dereglarea sintezei ciclinei D, ori a proteinei p16 induc tumorogeneza C. Fosforilarea Rb de catre Cdk/ciclina D are loc cand celula trece prin punctul de restrictie M D. Proteina Rb actioneaza ca si comutator molecular care transforma E2F din supresor in activator al genelor implicate in sinteza ADN E. Ciclinele de tip D sunt sintetizate atat timp cat factorii de crestere nu actioneaza ca stimuli 14. Sistemul de control al ciclului celular implica mecanismele, cu exceptia: A. Lezarea ADN determina oprirea ciclului celular, pentru a permite celulei repararea sectorului molecular lezat B. Contactele intercelulare sau alti factori extracelulari actioneaza de obicei ca inhibitori pentru proliferarea celulei tinta
99

C. Cel mai bine caracterizat inhibitor extracelular al proliferarii celulare este TGF, care mentine blocarea celulelor in G0 D. Proteina p21 este un factor intern de stimulare a replicarii ADN E. Proteine p53 este un factor de transcriptie care stimuleaza expresia inhibitorului Cdk, p21 15. Proteinele reglatoare care genereaza aparitia neoplaziilor sunt: A. B. C. D. E. Proteina p53 Rb (retinoblastoma) Actina Proteina p6 Septina

16.Celula canceroasa este un tip modificat ca urmare a: A. Stimularii replicarii ADN B. Mutatiilor multiple la nivelul aparatului genetic C. Dereglarii mecanismelor de inhibitie a proliferarii D. Stimularii proteinelor de tipul ciclineiD E. Mentinerii functionale a genelor tumorosupresoare 17. Despre aparitia si evolutia cancerului se poate afirma: A. Cancerul presupune un proces cu mai multe etape dintre care selectia celulelor cu capacitate de proliferare este foarte importanta B. Celulele canceroase nu sunt modificate genetic C. Initierea tumorala inseamna proliferarea anormala a unei celule D. Selectia clonala face parte din etapa metastazei tumorale E. Particularitatile celulei canceroase sunt induse de mecanismele intrinseci modificate 18. Care din particularitatile functionale apartin celulei canceroase: A. B. C. D. E. Factorii de crestere nu sunt receptionati Adezivitatea celulara este foarte redusa Reducerea proteazelor extracelulare Mutatii ale proteinelor kinaze se manifesta la nivel citoplasmatic Inhibarea mecanismelor de proliferare

19. Mecanismele speciale ale celulei canceroase sunt: A. Lipsa capacitatii de diferentiere, astfel ca, se mentine nivelul de proliferare B. Cresterea numarului de receptori, caile de semnalizare sunt stimulate la suprafata membranei celulare C. Implicate in metastazarea ca urmare a alterarii citoscheletului D. Lipsa reactiei la semnalele extracelulare face ca aceste celule sa nu intre in apoptoza E. Directionate pentru fragmentarea nucleara 20. Angiogeneza este necesara in tumorigeneza pentru:
100

A. B. C. D. E.

Creste rezistenta la radiatii si la chimioterapie Permite cresterea in dimensiuni a tumorii Asigura eliberarea factorilor de crestere ai celulei maligne Permite invazia in metastaza Creste nivelul ionilor de calciu in spatiul tumoral

Tema: APOPTOZA. APOPTOZA VERSUS NECROZA. MECANISMELE SI IMPORTANTA FENOMENULUI DE APOPTOZA COMPLEMENT SIMPLU 1. Alegetei afirmatia falsa referitoare la apoptoza: A. reprezinta moartea celulara fiziologica B. asigura hoemostazia structurala si functionala C. este un proces dobandit D. se aplica aproape tuturor tipurilor de celule E. apare din viata embrionara 2. Apoptoza este fundamentala pentru A. dezvoltarea sistemului imun B. reglarea sistemului imun C. functionarea sistemului imun D. eliminarea timocitelor auto-reactive E. toate raspunsurile sunt corecte 3. Activarea apoptozei se datoreaza urmatorilor agenti,cu o exceptie: A. proteinelor endogene B. citokinelor C. radiatiilor D. stresului oxidativ E. ischemiei 4. Referitor la apoptoza putem afirma ca: A. este un proces necontrolat B. afecteaza de obicei tesuturi si organe in intregime C. fagocitarea celulei duce la eliberarea enzimelor proeolitice D. fagocitarea celulei duce la eliberarea oxigenului singlet E. are trasaturi morfologice distincte 5. Referitor la apoptoza putem afirma urmatoarele cu o exceptie: A. afecteaza celule individuale B. produce un raspuns inflamator C. celulele adiacente nu sunt deteriorate D. fragmentarea celulelor se face fara scurgerea continutului in spatiul extracelular E. este accidentala sau programata 6. Alegeti afirmatia adevarata referitoare la necroza: A. apare cand celula isi mentine homeostazia ionica
101

B. C. D. E.

initial apar inmuguriri ireversibile ale membranei nu apar modificari la nivelul mitocondriilor este reversibila dupa un anumit prag provoaca un raspuns inflamator specific

7. Urmatorii factori cu o exceptie produc necroza: A. ischemia B. traume fizice C. traume chimice D. stresul oxidativ E. hipertermia prelungita 8. Morfologic ,apoptoza este caracterizeaza de urmatoarele aspecte cu o exceptie: A. degradarea ordonata a AND-ului B. alterarea structurii nucleare C. reticulul endoplasmatic se dilata D. membrana celulara se cuteaza E. scade generarea de specii reactive de oxigen 9. Timpul de la receptarea stimului apoptotic pana la initierea procesului depinde de urmatorii factori cu o exceptie: A. tipul celular B. stimulul apoptotic C. ciclul celular D. varsta celulei E. expresia factorilor modulatori ai mortii 10. Alegeti afirmatia falsa referitoare la modificarile biochimice in apoptaza: A. celulele se dilata B. se mareste sinteza de ARN C. cresterea timpurie a calciului ionizat citosolic D. inactivarea endonucleazei E. inactivarea transglutaminazei 11. Mecanismele intrinseci ale apoptozei sunt declansate de : A. reglarea ciclului celular B. hipoxia celulara C. atasarea de matricea extracelulara D. repararea AND-ului E. repararea ARN-ului 12. Receptorii care mediaza inglobarea celulelor aflate in apoptoza sunt urmatorii cu o exceptie: A. CD14 B. CD36 C. receptori lecitin-like D. CD 18 E. receptori scavanger
102

COMPLEMENT MULTIPLU 1. Apoptoza este un fenomen: A. Care sigura modelarea celulara specifica si organogeneza alaturi de proliferare B. Intalnit doar in cazul celulelor limfocitare B si T C. Care asigura indepartarea celulelor senescente sau deteriorate ori anormale genetic sau functional D. Randomic, fara mecanisme elucidate E. Ce permite fragmentarea si fagocitarea celulelor distruse fara ca sa se elibereze enzime proteolitice sau oxigen singlet toxic 2. Informatiile urmatoare sunt incorecte: A. In celulele vertebratelor s-au decris 2 modele de moarte celulara cu morfologie distincta: apoptoza si necroza B. Moartea celulara este programata la fiecare diviziune celulara C. Nu exista diferente intre necroza si apoptoza D. Necroza este indusa de modificarile extreme ale mediului extracelular: hipertermie, ischemie, traume diverse E. Apoptoza afecteaza celule individuale si odata produsa initierea se propaga rapid 3. Care din modificarile suferite de celula sunt atribuite necrozei si nu apoptozei? A. B. C. D. E. Celula sufera o scadere in volum Are loc pierderea homeostaziei ionice Membrana celulara sufera un proces de inmugurire Celula se umfla si crapa eliberand continutul in spatiul extracelular Fragmentle de acid nucleic se inconjura de membrana si formeaza corpii apoptotici

4. Procesul de apoptoza este caracterizat de: A. B. C. D. E. Apare la grupuri de celule si nu individual Este atat un fenomen programat cat si stohastic Modificari la nivel nuclear si membranar Membrana celulara se rupe eliberand continutul celular producand infectii Etapele apoptozei sunt strict reduse la distrugerea materialului genetic

5. Fazele procesului apoptotic sunt: A. B. C. D. E. D2 S F G0 D1

6. Care din etapele de mai jos apartin necrozei: A. Producerea de mutatii in urma carora se formeaza gene a caror expresie proteica induce fragmentarea cromatinei B. Aparitia unor clone celulare cu potential de proliferare ridicat
103

C. Fragmentarea membranei celulare si a reticulului endoplasmatic D. Fragmentarea materialului genetic E. Fragmentarea ADN-mitocondrial 7. Etapele procesului apoptotic sunt: A. B. C. D. E. Angajarea prin receptionarea sistemului apoptotic Eliberarea de ioni in afara celulei Executarea Clearence Distrugerea lizozomala a materialului genetic prin autofagie

8. Factorii declansatori ai fenomenului apoptotic pot fi: A. B. C. D. E. Factorul transformant de crestere 1, in cazul celulelor mezenchimale Factorul de crestere 1 in cazul celulelor epiteliale Fluxul de protoni Citokine Molecule de glucoza intracitoplasmatic

9. Modificarile esentiale din timpul apoptozei sunt: A. B. C. D. E. Cromatina formeaza agregate de-a lungul periferiei nucleare Reticulul endoplasmatic se reduce foarte mult Apare fenomenul de zeioza Mitocondriile sunt lizate de lizozomi Se elimina o cantitate mare de ATP

10. Care din afirmatiile referitoare la manifestarile celulare in apoptoza, sunt corecte? A. Majoritatea organitelor citoplasmatice raman intacte B. Clivarea cromatinei in fragmente nucleozomale nu are loc in toate tipurile celulare si poate fi inhibata fara a bloca celelelalte modificari ale apoptozei C. Sinteza proteinelor este sustinuta de transglutaminaze D. Pierderea asimetriei fosfolipidelor membranare asigura reversibilitatea catre normalitate a celulei aflata in apoptoza E. Corpii apoptotici sunt recunoscuti de macrofage 11. Care din afirmatiile legate de apoptoza nu sunt corecte? A. Modificarile nucleare sunt precedate de reducerea potentialului transmembranar mitocondrial B. Lamina nucleara si reteaua de filamente intermediare sunt clivate proteolitic la inceputul apoptozei C. Zeioza este intalnita doar la necroza D. Celula se divide in structuri similare, dar fara nucleu E. Filamantele citoscheletului se agrega, iar celula se sfericizeaza 12. Mecanismele apoptozei implica fenomenele moleculare: A. Fosfatidilserina mediaza legaturile dintre celulele apoptotice si macrofage B. Clerance-ul rapid al resturilor apoptotice de catre fagocitele vecine previne raspunsul inflamator
104

C. Factorii reglatori ai transmiterii semnalelor apoptotice sunt folositi frecvent pentru a bloca procesul transformarii neoplazice sau dezvoltarii rezistentei la medicamente D. Se formeaza veziculele lizozomale care produc liza enzimelor dependente de calciu E. Calpaina degradeaza citoscheletul 13. Fenomenul apoptozei celulare se realizeaza cu implicarea mai multor sisteme intracitoplasmatice, cu exceptia: A. Fragmentarea ADN in apoptoza este realizata sub actiunea endonucleazelor care depind de Ca2+ B. ADN-mitocondrial este clivat inaintea celui nuclear C. Fragmentarea internucleozomala de ADN poate fi blocata de catre Zn, ca si inhibitor al endonucleazelor de Ca2+ si Mg2+ dependente D. Desi transcriptia este oprita, nu este letala E. Desfasurarea rupturilor de ADN nu se face in etape, ci apar rupturi rapide sub actiunea exonucleazelor 14. Modificarile membranei plasmatice in timpul apoptozei consta in: A. Crearea de pliuri B. Crearea de zone simetrice intre stratul extern si intern al membranei fosfolipidice C. Trecerea foasfatidilserinei pe fata externa a membranei D. Cresterea fluiditatii membranei E. Unirea cu reticulul endoplasmatic 15. Membrana celulara este implicata in mecanismele apoptpzei prin: A. Modificarea potentialului transmembranar B. Cresterea asimetriei fosfolipidelor, facilitand transportul fosfatidilserinei in stratul extern C. Jonctiunile intercelulare se amplifica D. Crearea de mecanisme de recunoastere de catre macrofage E. Eliberarea in spatiul extracelular a ionilor de Ca2+ prin dechiderea canalelor Ca2+-ATPaze 16. Receptorii extrinseci apoptotici sunt de tipul: A. B. C. D. E. FS(fosfatidil serina) DR4 (death receptor) DR5 Proteina p53 endonucleaza

17. Declansarea apoptozei implica mai multe modificari ale cailor: A. B. C. D. Intrinseci Enzimatice de tipul caspase Din sistemul sanguin Factori extrinseci pro-apoptotici
105

E. Factori tumorali 18. Apoptosoma reprezinta: A. B. C. D. E. Structura implicata in distrugerea micocondriilor Complex multiproteic cu rol activator al mecanismului de degradare nucleara Corpi apoptotici formati din fragmente de ADN si membrana nucleara Complex format din citocrom c, protease activating factor 1 (Apaf-1), caspase Complex aminofosfolipidic cu cysteina

19. Caspazele sunt: A. B. C. D. Molecule enzimatice care inactiveaza citocromul c aflat in citosol Enzime initiatoare ale fragmentarii ADN Enzime care intervin in degradarea proteinelor esentiale pentru celula Molecule eliberate de mitocondrii dupa modificarea permeabilitatii membranare E. Complexe enzimatice care actioneaza in cascada 20. Recunosterea si inlaturarea celulelor apoptotice se realizeaza: A. Pentru indepartarea inaintea lizei lor prevenind infectiile B. Activarea enzimelor caspase C. Activarea receptorilor pe macrofage de tipul lectin-like, CD36, Cd14 si scavanger D. Realizarea modificarilor specifice ale membranelor prin transferul FS E. Eliberarea citocrom c de catre mitocondrii 21. Care din afirmatiile legate de clearence-ul corpilor apoptotici sunt corecte: A. In timpul inglobarii celulelor apoptotice macrofagele nu elibereaza eicosanoizi B. Daca celulele apoptotice nu sunt preluate de macrofage ele se umfla si se dezintegreaza C. Dezintegrarea limfocitelor apoptotice constituie o sursa de ADN nucleozomal circulant care nu poate iesi din celula D. La clearence participa celule cu nivel ridicat al enzimelor de tipul proteaze E. Fagocitoza corpilor apoptotici este realizata prin participarea mai multor tipuri de celule: macrofage, cel epiteliale, celule musculare netede din vasele sanguine

106