Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE TEOLOGIE ANDREI AGUNA

Cateheza despre rugaciunea lui Iisus

COORDONATOR:pr.prof.dr.Constantin Necula

STUDENT:Runcan Emanuel-ionut TEOLOGIE PASTORALA ANUL III

Rugaciunea lui Iisus

Nevoia de rugaciune a omului credincios a existat dintodeauna fara nici o indoiala.Cu cat este mai puternica iubirea si credinta fata de Dumnezeu,cu atat este mai puternica si rugaciunea respectiv dialogul omului cu El.pe de alta parte mai putem spune ca credinta unei persoane poate fi sustinuta si de credinta altor persoane,de aici ne putem da seama de caracterul cultural public al Sf. Liturghii,dar din pacatein zilele noastre constatam o slabire a credintei,respectiv indiferenta fata de rugaciune. Am ales sa incep lucrarea de fata pe care Parintele Staniloae ne-o reprezinta intr-un mod adevarat si cat se poate de corect.Traiau vremuri in care omul s-a indepartat de Dumnezeu si a uitat sa-i aduca multumire pentru faptul ca traieste ,ca exista si ca El are grija de noi. Mai are omul nevoie de rugaciune?se mai roaga lui Hristos?,raspunsul acestor intrebari ar trebui sa fie unul afirmativ.Prin rugaciune omul ar trebui sa inteleaga ca Hristos i-l scoate din iadul subiectiv, ca sa-l indrepte catre Dumnezeu care are in plan:,,Iubirea nebuna pentru toata omenirea si pentru fiecare dintre noi in mod special; Biserica are o sumedenie de rugaciuni prin care omul isi poate reface relatia cu Dumnezeu prin dialog ,pentru a se apropia de El. Am decis ca in aceasta lucrare sa ma opresc asupra ,,Rugaciunii lui Iisus sau ,,Rugaciunea inimii sau Rugaciunea mintii,,. In lumea mirenilor aceasta rugaciune este foarte putin intrebuintata,ea fiind utilizata de calugari,monahi,oameni cu o traire spirituala intensa,Aceasta este cea mai inalta forma de isihasm1 pe care poate sa-latinga un calugar.

Rugaciunea minti este o lucrare neincetata a cetelor Ingeresti,painea,viata si limba acestor fapturi netrupesti,este o expresie a iubirii lor fata de Dumnezeu,tot asa si monahii,care-i imita si se lupta in trup ,traiesc vietuirea ingereasca,aprind dragostea lor dumnezeiasca prin rugaciunea neincetata a lui Iisus,iar daca ne uitam in trecut remarcam monahi care uita ceasuri si chiar zile intregi sa manance,uita chiar si de ei insisi ,dedicati fiind rugaciuni mintii atintite care Dumnezeu Pentru acestia rugaciunea e cea mai duhovniceasca lupta,astfel devenind:o incalzire a inimilor,un urcus catre ceruri,o imbratisare cu Mirele si Mantuitorul sufletelor noastre. Pentru a intelege aceasta rugaciune, este foarte important sa o expunem in contextul teologic si eclezial:isihastul nu e mai presus de biserica ci se situeaza chiar in inima ei,devine in intregime un om bisericesc, fiind in masura sa dea multumiri pentru toate,, Isihasmul apare ca fundamentul Hristic, ca o asceza al carei scop este de a constientiza lucrarea Bisericii-trup al lui Hristos,Tmplu al Sf. Duh si Lacas al Tatalui. Rugaciunea mintii sau a lui Iisus este antrioara miscarii isihaste,daca in vremea teologului Grigorie Palama a fost controversata ,in final obiectul rugaciunii este o treapta superioara de inaltare a sufletului iar metoda de realizare a ei este afirmata de la inceput ca pentru a se ajunge la lumina lui Dumnezeu sunt necesare doua lucruri:asceza si rugaciunea. Metoda deosebeste trei feluri de rugaciuni si atentii,primele doua dintre ele fiind moduri descoperite si aratate ca drumuri ce duc la ratacire,iar cel de-al trei-lea mod fiind singurul care duce la contemplatie. Primul mod este un fel de contemplatie imaginativa in care joca fantezia,iar fantezia este unul din instrumentele prin care diavolul lucreaza mai usor asupra sufletului,ratacindu-l din calea cea dreapta. Al doile-a fel de rugaciune si atentie este o lupta launtrica cu gandurile ce renasc in suflet ,ce sa retras din lumea sinsibila si a inchis portile senzatiilor.

Despre meditatia isihasta:

Meditaia isihast implic trei faze: 1. n prima faz se rostete simplu rugciunea: la nceput de trei mii de ori

pe zi, apoi de ase mii de ori, pe urm de dousprezece mii de ori pe zi i apoi tot timpul. Aceast prim faz este similar anumitor procedee specifice din Japa Yoga. 2. Practicantul urmrete s gseasc cu imaginaia locul inimii i s sincronizeze cuvintele rugciunii cu btile inimii i cu ritmul respiraiei. Acestea sunt aspecte specifice tehnicilor de pranayama. 3. In aceast faz are loc cu adevrat rugciunea inimii. Acum mintea etap este asemntoare cu tehnicile de Laya yoga.

fuzioneaz perfect cu rugciunea fr s mai aib nevoie de cuvinte. Aceast

Mintea practicantului trebuie s se orienteze ctre interior, spre inima sa, abandonnd orice exteriorizare ctre un obiect anume. Inima reprezint, de fapt, centrul fiinei, locul n care tradiia spiritual yoghin localizeaz sediul spiritului divin nemuritor ATMAN. Mintea, ntorcndu-se n inim, se ntoarce, de fapt, acas.

Mintea va menine ca preocupare doar cteva cuvinte adresate lui Iisus, ca mijloc care o ajut s se focalizeze i o ndrum spre inta unic la care trebuie s ajung. Aceste cuvinte se constituie practic ca o formul ce trebuie meninut n minte nencetat: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m pe mine credinciosul Tu. Aceste cuvinte exprim dependena omului de compasiunea iubitoare a lui Dumnezeu. Efecte:

Mintea, nemaifiind orientat ctre exterior, nu mai este supus pornirilor inferioare. Ea devine o for unitar, eliminnd mprtierea i vagabondajul inutil i epuizant.

Prin aceast concentrare mintea rezoneaz cu Iisus i astfel, graie procesului de rezonan, gndurile negative dispar. n alt sens, pzirea inimii nseamn, de fapt, pzirea minii, pentru ca mintea s nu plece din inim.

Prin practica acestei meditaii speciale, individul poate accede la o cunoatere nemijlocit a lui Dumnezeu. Este practic un efort individual, ascendent al omului ctre Divinitate, o recunoatere a limitelor umane i n acelai timp a mreiei i a compasiunii plin de iubire nesfrit a lui Dumnezeu. Pe msur ce interiorizarea este din ce n ce mai mare i se ajunge la niveluri profunde de meditaie, survine starea inefabil de comuniune profund cu contiina christic.

Are loc o deschidere din ce n ce mai mare a inimii spirituale, prin

concentrarea nentrerupt asupra ei, deci practic o dinamizare intens a centrului subtil de for Anahata chakra, i n etapele ultime, chiar accesul la Sinele Divin individual. Toate aceste aspecte privind practica rugciunii inimii le ntlnim n scrierile marilor sfini ai tradiiei cretine, a celor care au practicat cu fervoare rugciunea inimii i au ars pe rugul iubirii de Dumnezeu. Toate etapele necesare pentru aprofundarea acestei tehnici nu fac dect s reveleze unitatea n esen a acestor dou ci spirituale, yoga i cretinismul, diferite doar n aparen.