Actiunea civila 24.10.

2013
Ac iunea civil este: - mijlocul prin care o persoan cere instanei de judecat fie recunoaterea dreptului su, fie realizarea acestui drept. - ansamblul de mijloace procesuale, prin care, n cadrul procesului civil, se asigur protecia dreptului subiectiv civil. Actiunea civil: - cuprinde totalitatea mijloacelor procesuale - este uniform (conine reguli clare i stricte) cuprinznd aceleai reguli i aceleai drepturi pentru toate prile.

Definirea i natura juridic a dreptului la ac iune

Dreptul la ac iune cuprinde o serie de drepturi: 1. dreptul de a sesiza instana 2. dreptul de a solicita probe 3. dreptul de a obtine sancionarea prtului 4. dreptul de a exercita cile de atac 5. dreptul de a obtine executarea silita sau rezolutii pe care titularul le poate exercita total sau partial. Elementele ac iunii civile: 1. Pr ile 2. Obiectul 3. Cauza Pr ile : ( reclamant i prt, pers fiz/ juridic) trebuie s aib capacitate procesual (capacitate de folosina i exerciiu depline) i calitate procesual n dreptul civil. - trebuie s existe un interes legitim i actual (ex drept legitim = dreptul la o motenire la care tii c ai dreptul, dreptul la copil dup divor). Obiectul: este un drept subiectiv care se consider a fi nclcat (ex drept subiectiv = dreptul la salariu, concediu, etc) Cauza ac iunii civile: este sinonim cu scopul aciunii civile.

Condi iile de exerci iu ale ac iunii civile

Exerciiul la aciune este liber i nimeni nu este tras la rspundere pentru intentarea aciunii. Ac iunea este facultativ i trebuie s ndeplineasc urmtoarele condi ii: 1. s existe un drept subiectiv lezat 2. s existe un interes legitim 3. s existe capacitate i calitate procesual Dreptul subiectiv trebuie s fie recunoscut i ocrotit de lege, s fie exercitat cu bun credin i s fie actual. Capacitatea procesual = aplicarea pe plan procesual a capacitii civile (capacitate de folosin i exerciiu). 1. Capacitatea procesual de folosin = capacitatea unei persoane de a avea drepturi i obligaii pe plan procesual (n cadrul unui proces) i de a i le exercita. 2. Capacitatea procesual de exerci iu = capacitatea unei persoane de a valorifica anumite drepturi, de a sta n judecat. Capacitate restrns = la 14 ani Capacitate deplin = la 18 ani Reprezentarea = pentru persoane care au sub 14 ani (de ctre prini sau tutore) Asistarea = ntre 14-16 ani (prinii sau tutorele vin alaturi de minor, il asista, iar minorul are dreptul s semneze doar n prezena acestora). Capacitatea procesual activ apar ine reclamantului, iar capacitatea procesual pasiv i revine prtului.

PARTICIPAN II LA PROCESUL CIVIL

1. Instan a 2. Pr ile 3. Alte organe i persoane n procesul civil, pr ile sunt angajat angajator, respectiv sindicat patronat. La instana de fond, prile sunt: reclamant prt, la instana de apel: apelant (cel care atac) intimat, iar la instana de recurs: recurent intimat. Pe lng apel i recurs, mai sunt 2 ci speciale de atac: 1. Contesta ia n anulare: contestatar intimat 2. cererea de revizuire: revizuent intimat Legea procesual ngduie ca mai multe persoane s fie mpreuna reclamante sau prte, dac obiectul pricinii este un drept sau o obligaie comun sau dac drepturile la obligaiile lor au aceeai cauz. Aceasta operaie este cunoscut sub numele de COPARTICIPARE. Interven ia poate fi principal, atunci cnd intervenientul vine n nume propriu i i susine un interes personal sau accesorie, cnd se intervine pentru una dintre pri. Intervenientul principal are o poziie independent att fa de prt ct i fa de reclamant, in timp ce intervenientul accesoriu este subordonat prii n favoarea creia a intervenit. Potrivit Codului de procedura civil, partea poate s cheme n garanie o alt persoan mpotriva creia ar putea s se ndrepte cu o cerere de despgubire, deoarece cel care transmite altuia un drept este obligat s i garanteze folosul sub toate formele. Condi iile necesare pentru a fi parte n proces: 1. capacitate de exerci iu 2. capacitate de folosin

Drepturile i ndatoririle procesuale ale pr ii

dreptul fiecrei pri de a adresa cereri instanei (ex: cerere de chemare n judecat, ntmpinarea, probe, chemare n garanie, amnarea cauzei, etc); dreptul de a participa la judecarea pricinii, dreptul la citare; dreptul de a refuza judectorii, procurorii, grefierii, magistraii asisteni, efii teri; dreptul la aprare dreptul de a ataca hotrrea i ncheierile instanei; dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecat; dreptul de a dispune de soarta procesului ( prin recunoaterea vinoviei, prin ncheierea unei tranzacii mediere; reclamantul renun la cererea de chemare n judecat, etc) * Tranzac ia poate fi refuzat atunci cnd exist clauze nelegale sau clauze care nu sunt morale.

REPREZENTAREA JURIDIC A PR II N PROCESUL CIVIL

Reprezentarea se poate realiza prin AVOCAT sau MANDATAR. Pentru persoane fizice exist: AVOCAT, AVOCAT DIN OFICIU, MANDATAR ( dispune de o mputernicire n care trebuie precizat n mod exact ce poate s fac). Pentru persoanele juridice exista: AVOCA I, REPREZENTAN I AI FIRMEI (imputernicii), CONSILIER JURIDIC are contract de munc cu firma, are legturi dinainte stabilite. Acesta poate fi angajat i pe o perioad determinat, atunci cnd nlocuiete o persoan sau cnd trebuie s se suplimenteze numrul de posturi din cauza volumului mare de munc. Pentru persoanele alienate mintal sau minori exista: PRIN I i REPREZENTANT LEGAL. Consilierul juridic reprezint persoanele juridice, iar activitatea acestuia este reglementat prin legi speciale. Orice consilier juridic trebuie s fac parte din Colegiul Consilierilor Juridici (unde se intr pe baz de examen, se parcurge un stagiu de 2 ani i se suine un examen de definitivare). ASEMNRI AVOCAT CONSILIER JURIDIC: sunt absolventi ai Facultii de Drept ntocmesc i susin actele pentru pri fac parte din organe speciale (Barou/ Colegiul Consilierilor Juridici) trebuie s parcurg un stagiu de pregtire reprezint persoane juridice

asigur reprezentarea n instan

DEOSEBIRI AVOCAT CONSILIER JURIDIC: Avocatul poate reprezenta i persoane fizice Avocatul nu are niciodata raporturi de munc cu persoana respectiv.

COMPETEN A GENERAL A INSTAN ELOR JUDECTORETI

Prin competenta, in general, se desemneaza capacitatea unei autoritati publice de a rezolva o anumita cauza. Instantele sunt impartite in functie de competenta lor, tinandu-se cont de exceptia de nelegalitate si de cea de neconstitutionalitate. Competenta materiala este o forma de competenta prin care se delimiteaza pe verticala sfera de activitate a diferitelor categorii de instante care fac parte din sistemul nostru judiciar. Competenta materiala revine Tribunalului, Sectia Conflicte de munca. Competenta teritoriala se imparte intre institutiile de acelasi grad, unde isi are sediul paratul. *Exceptie domiciliul reclamantului in litigiile de munca!!!!!! Sentinta de Tribunal, judecata la fond, este executorie de drept si definitiva (insa nu irevocabila). Competenta materiala revine Tribunalului, iar competenta teritoriala revine instantei pe raza careia isi are domiciliul sau sediul una dintre parti. TERMENELE PROCEDURALE Termen procedural = intervalul de timp inlauntrul caruia trebuiesc indeplinite anumite acte de procedura, sau dimpotriva, este oprita indeplinirea anumitor acte de procedura. Daca termenele nu sunt respectate, partea decade din drept!!!!!!!! Termenele se stabilesc in functie de zilele libere, neintrand la socoteala nici ziua cand a inceput si nici ziua cand s-a sfarsit termenul. De regula termenul este de 15 zile de la comunicare, insa exceptia o reprezinta litigiile de munca, bazate pe principiul celeritatii, pentru care termenul este de 10 zile de la comunicare (in cazul sentintelor). Cererea de chemare in judecata este definita ca fiind acel mijloc procedural prin care o persoana solicita concursul instantelor judecatoresti in vederea ocrotirii drepturilor si intereselor sale.

Aceasta trebuie sa contina: 1. partile ( atat solicitantul cat si paratul nume, adresa, date de identificare) 2. obiectul 3. motivele 4. temeiul de drept (legea, articolul) 5. probele * Trebuie sa existe un exemplar al cererii pentru instanta si cate una pentru fiecare parte implicata!!!!!!!! Asadar, in cerere trebuie sa se precizeze urmatoarele: 1. numele, domiciliul sau sediul partilor 2. obiectul cererii de chemare in judecata si valoarea lui (in functie de valoare se calculeaza taxa de timbru) Obiectul trebuie sa fie: licit, moral, real si posibil (determinat sau determinabil). Uneori legea conditioneaza sesizarea instantelor judecatoresti competente de indeplinirea unei proceduri prealabile, reclamantul urmand sa anexeze la cerere si dovada indeplinirii acesteia. Exemplu: Daca se depune o cerere, iar raspunsul este nefavorabil, se poate inainta o plangere prealabila catre institutia in cauza. Daca si raspunsul acesteia este nefavorabil, se poate depune o cerere de chemare in judecata la instanta competenta. Procedura prealabila si Contenciosul administrativ sunt conditionate de o cerere prealabila! Daca este depusa o cerere, insa nu este insotita si de o plangere prealabila, ea este declarata nula conform principiului inadmisibilitatii. In litigiile de munca se depune plangere prealabila, iar cererea de chemare in judecata trebuie semnata de consilierul juridic sau de imputernicit/ avocat.

INTAMPINAREA
- act de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata, incercand sa se apere de acuzatiile reclamantului. Aceasta trebuie sa cuprinda: 1. Numele paratului; 2. Motivele ( in fapt si in drept). Daca este cazul se invoca si exceptiile, iar daca acestea nu sunt invocate in intampinare, nu mai pot fi ridicate in timpul procesului. 3. Temeiul legal

Cererea de intampinare trebuie depusa cu minim 5 zile inainte de primul termen si va exista un exemplar pentru instanta si cate unul pentru fiecare proba . Daca termenul este depasit, probele nu vor mai putea fi acceptate, amanarea putand fi ceruta o singura data. Intampinarea poate fi facuta cu minim 5 zile inainte de proces, aceasta fiind o modalitate de aparare, iar cererea reconventionala fiind considerata o modalitate de acuzare.

CEREREA RECONVENTIONALA
In procesul civil, paratul poate sa ridice pretentii impotriva reclamantului prin intermediul unei cereri reconventionale. Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata, reprezentand o autentica cerere de chemare in judecata. Cererea reconventionala se depune odata cu cererea de chemare in judecata si se judeca impreuna cu aceasta. AVANTAJE: Termen mai scurt pentru desfasurarea procesului Este o completare a cererii de chemare in judecata DEZAVANTAJ: Este timbrata

PROBELE general/ LITIGIILE DE MUNCA in particular

Notiunea de proba este folosita in intelesul de mijloc de proba precum: inscrisuri, martori, marturisirea unei parti, expertiza, cercetarea la fata locului. Subiectul probelor il reprezinta Judecatorul, iar obiectul este reprezentat de faptele juridice (in sens larg) care au creat, modificat sau stins raportul juridic dedus judecatii. Faptele care trebuie dovedite pot fi materiale sau psihologice si se clasifica in fapte pozitive si negative. Nu trebuie dovedite faptele care au fost deja consacrate (s-au intamplat in public, etc). Sarcina probei revine, de regula, reclamantului. Prin exceptie, in litigiile de munca, sarcina probei revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare. Litigiile de munca sunt guvernate de principiul celeritatii, iar daca angajatorul nu depune probele la timp, pierde procesul. Administrarea dovezilor (probelor) este permisa pana la dezbaterile pe fond, iar Instanta din oficiu poate cere aducerea de noi probe acolo unde considera necesar. In

Apel si in Fond se reiau toate dovezile, iar in Recurs se pot prezenta doar inscrisuri de care sa nu se fi putut folosi partile (aduse pentru prima oara in fata instantei). Sedinta de judecata De regula sunt publice, toata lumea poate sa participe Sunt cazuri cand sunt reglementate strict de lege (cu usa inchisa cand se refera la securitatea nationala, ordinea publica, cand este implicat un minor)

Cand sedintele se judeca cu usile inchise: - partile sunt insotite de aparatori - sunt prezente cel mult inca 2 persoane desemnate de parti - hotararea se ia in sedinta publica Principii Principiul celeritatii in litigiile de munca judecarea in regim de urgenta a unui litigiu de munca. Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 15 zile Procedura de citare a partilor se considera legal indeplinita daca se realizeaza cu cel putin 24 ore inainte de termenul de judecata. Etapa deliberarii si pronuntatii hotararii: hotararile judecataresti pronuntate la fond se numesc sentinte hotararile judecatoresti pronuntate in apel sau recurs se numesc decizii

De-a lungul unui proces sunt mai multe termene de judecata, grefierul consemneaza. Dupa ficare termen se redacteza incheieri judecatoresti. Se comunica numai sentintele pronuntate in fond sau in apel (la recurs hotararea este definitiva si irevocabila) . Potrivit Codului de procedura civila hotararea se da in numele legii si contine: - indicarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata; - numele, domiciliul, sediul sau resedinta paratilor, calitatea care s-au judecat ( reclamant, parat, intervenient), numele mandatarilor sau reprezentantilor legali sau a avocatilor; - obiectul cererii si sustinerea partilor cu indicarea dovezilor; - indicarea concluziilor procurorului ( daca este cazul); - motivele care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor; - dispozitivul, calea de atac si termenul cand se poate exercita, mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica; - semnaturile judecatorilor si a grefierului.

Hotrrea are 3 pr i: 1. PRACTICAUA Reprezint prima parte a hotrrii judectoreti. Se ntocmete de ctre grefier. Are rolul de a stabili dac instana este cea competent, dac compunerea completului de judecat e cea/a fost legal, dac s-au respectat drepturile prilor. Cuprinde: a) obiectul, prile, domiciliul, subiectul, instana i compunerea completului de judecat i b) susinerea prilor. 2. MOTIVAREA (considerentele) Reprezint opera judectorului care demonstreaz/motiveaz logic concordana dintre soluia aplicat/adaptat i starea de fapt i de drept. Trebuie s corespund dispozitivului hotrrii. nemotivarea sau motivarea necorespunztoare atrage casarea hotrrii. 3. DISPOZITIVUL Cuprinde soluia la care s-a oprit completul de judecat. n dispozitiv se precizeaz calea de atac(apel sau recurs) i termenul. Sentina judectoreasc se comunic tuturor prilor, dar numai n cazul n care sentina este susceptibil de a fi supus unei ci de atac. Deciziile nu se anun pentru c sunt definitive i irevocabile. Procesul civil Reprezint activitatea desfasurata la instantele, partile organe de executare si alte persoane/organe care participa la infaptuirea de catre institutiile judecatoresti a justitiei prin pricini civile in vederea realizarii drepturilor si intereselor civile deduse judecatii. Procesul civil parcurge doua faze: - judecata executarea silita

Prima faza e declansata prin cererea de chemare in judecata care investeste instanta competent si sfarseste prin ramanerea irevocabila a hotararii pronuntate asupra litigiului. Faza judecatoreasca are mai multe etape: 1. Etapa scrisa - partile se instiinteaza reciproc prin intermediul cererii la chemare in judecata, respective a intreprinderii cererii reconventionale asupra pretentiilor aparatorilor si in legatura cu problemele ce urmeaza a fi tratate.
2. Etapa dezbaterilor partile isi sustin real si contradictoriu pretentiile si apararile,

administreaza probe, le analizeaza si prin concluzie, dupa incheierea dezbaterilor, urmeaza deliberarea judecatoreasca si pronuntarea hotararii.

Dupa epuizarea acestei etape, s-a finalizat judecata laprima instant de fond, iar dupa ramanerea definitive si irevocabila a hotararii judecatoresti, s-a finalizat faza judecatii. *Etapa executarii intervine in cazul hotararii susceptibile de a fi puse in executare cu ajutorul fortei de constrangere a statutului in masura in care debitorul nu isi executa de buna voie obligatiile. Nu este obligatoriu ca procesul civil sa parcurga ambele faze, astfel daca debitorul executa de buna voie obligatia consemnata in titlul executarii, faza executarii va lipsi.