Sunteți pe pagina 1din 20

Alta treab nu avem noi acuma,

ne apucam de studiat!

Tipologia personajului: Protagonist, pivot al diegezei n primul volum, pentru ca n cel de-al doilea s treac ntr-un con de umbr Personaj central care traverseaz drama ranului legat de rnduielile vechi ale satului el simbolizeaz lumea rneasc n valorile ei durabile Eugen Simion.

a) Fcut de narator: dezvluie un Moromete cu personalitate complex i marcant n lumea satului. avea acea vrst ntre tineree i btrnee, cnd numai nenorociri mari sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva. b) Realizat de alte personaje: Catrina i face reprouri i crede c are sufletul negru de rutate i tutun. Placerea vorbei lui Moromete starnea mania acesteia, care izbucnea: Esti mort dupa sedere si dupa tutun lovi-o-ar moartea de vorba, de care nu te mai saturi !

Cocoil il face prost, dar in realitate il admira si chiar il

invidiaza pentru ca stia sa gasesca in ziar astfel de lucruri. Cand asculta povestea drumului la munte, descopera impreuna cu ceilalti ca Moromete avea ciudatul dar de a vedea lucrurile care lor le scapau, pe care ei nu le vedeau. Tugurlan, preocupat sa descopere un sens al propriei existente, e singurul capabil sa-l inteleaga pana la capat si chiar sa-i imite metodele c) Autocaracterizarea: - Ilie Moromete i concentreaz ntreaga filozofie de via n cteva cuvinte pe care le adreseaz , cu mndrie i satisfacie, doctorului : Domnule , (...) eu totdeauna am dus o via independent .

- Fire contemplativ si sentimental, el este incapabil

de negustorie, pentru a face bani, starnind nemultumirea mereu crescand, a baietilor sai. - Se consider superior moral celorlali i tot ce face dovedete acest lucru. - Nu scap nici un prilej de a-i ironiza pe ceilali: cnd bea uic cu Blosu, cnd comenteaz discursurile din ziare, cnd gust fasolea la cmp etc. - Are tendina de a domina i de a face ca cei din jur s se mite dup

- O iluzie a sa este credina n posibilitatea comunicrii.

El crede c este nteles, dar fiii si mai mari sunt animai de planuri mai realiste i atitudinea sa conciliant rmne fr rezultat. - El crede c este nteles, dar fiii si mai mari sunt animai de planuri mai realiste i atitudinea sa conciliant rmne fr rezultat. ziua de mine) i posibilitatea de a privi viaa nu ca pe un spectacol, ci ca pe un secret descifrat. - Ironia ascuit , inteligena ieit din comun i spiritul jucu , felul su de a face haz de necaz contureaz un personaj aparte ntre ranii literaturii romne , stnd mai aproape de realitate dect de ficiune .

- Disimularea este o trstur definitorie a firii lui

Moromete , evident n majoritatea scenelor din roman . Scena dintre Tudor Blosu i Moromete este semnificativ pentru firea sucit a eroului . La ntrebarea lui Blosu dac s-a hotrt s-i vnd salcmul , Moromete se gndete c e posibil s i-l vnd , ns rspunde cu voce tare : S ii minte c la noapte o s plou . Daca d ploaia asta , o sa fac o gramad de gru, subnelegnd c s-ar putea s scape i altfel de datorii , dect tind salcmul .

- Ironia ascuit , inteligena ieit din comun i

spiritul jucu , felul su de a face haz de necaz contureaz un personaj aparte ntre ranii literaturii romne , stnd mai aproape de realitate dect de ficiune . - Citirea ziarelor in Poiana lui Iocan este o hran sufleteasc pentru Moromete , discuiile purtate aici au rolul de a clarifica si disocia ideile din articolele publicate , de a descifra sensurile profunde ale politicii vremii i nu de a prezenta fapte de senzaie.

- Tehnica amnrii este un alt concept al filozofiei de

via a lui Moromete , el ncercnd s trgneze orice decizie sau atitudine care nu-i convenea . Scena cu Jupuitu este magistral construit de prozator , atmosfera , tensiunea , iritarea celorlali fiind nadins provocat de Moromete pentru a se rzbuna pe cei care nu nelegeau greutile bietului ran. - Ilie Moromete este singurul ran-filozof din literatura romn , frmntrile sale despre soarta ranilor dependeni de roadele pmntului , de vreme i de Dumnezeu sunt relevante pentru firea sa reflexiv .

- Frmntrile sale despre soarta ranilor dependeni

de roadele pmntului sunt relevante pentru sa reflexiv. Semnificativ n acest sens este scnea ploii, cnd Moromete, udat pn la piele , cuget i exprim o adevrat filozofie de via printr-un monolog interior, analizeaz condiia ranului n lume, precum i relaia dintre tat i copii. - Este ran absolut convins c existena lui reprezint centrul Universului, dispreuitor fa de tot ce venea din afar i nepstor la nnoire.

- Banul este un atac brutal la adresa iluziei c el, cu

pmntul i copiii lui, poate continua s triasc linitit. - Sfritul lui Moromete este sfritul unei mentaliti de origine arhaic. Ele conserv o lume i imagineaz una n care s poat tri. Detronat cu brutalitate de timpul care devine nerbdtor, el devine un rege fr ar. (Ion Blu) - Eroul i nelege finalmente drama, ceea ce face din el un personaj superior.

Marin Preda face din ranii si indivizi cu o via

psihologic normal, api prin aceasta a deveni eroi de proz modern. (G. Clinescu) Ilie Moromete este un pater familias ntrziat anacronic n epoca contemporan. ( I. Blu) cel din urm ran (N. Manolescu) Personajul principal al romanului Moromeii de Marin Preda , Ilie Moromete este aadar un contemplativ inteligent , temperat , un <filozof> iubind <linitea> (fr de care nu se poate tri i nu se poate face nimic durabil) si mai ales iubind libertatea , independena de gndire i exprimare a opiniilor . (Ion Rotaru)

Paralel Ion Ilie Moromete:


- Spre deosebire de Ion al lui Rebreanu , care era dominat

de instinctul de posesiune, de lcomie pentru pmnt , Moromete nu este sclavul mbogirii , ci pmntul constituie pentru el simbolul libertii materiale i spirituale , idee mrturisit de el n finalul romanului : Domnule , eu am dus totdeauna o viata independent . 8. Concluzii: - Moromeii lui Marin Preda este un roman realist , cruia stilul anticalofil , asemenea stilului prozatorilor interbelici , i confer precizie , concizie si claritate . Prin Moromeii , Marin Preda dovedete c rnimea nu e stpnit , cum se credea , doar de instinct , c , dimpotriv , e capabil de reacii sufleteti nebnuite .(Al. Piru)

- Moromeii lui Marin Preda este un roman realist ,

cruia stilul anticalofil , asemenea stilului prozatorilor interbelici , i confer precizie , concizie si claritate . Prin Moromeii , Marin Preda dovedete c rnimea nu e stpnit , cum se credea , doar de instinct , c , dimpotriv , e capabil de reacii sufleteti nebnuite .(Al. Piru)

Sora: Fica=Vol.II

Sora: Maria Moromete Guica ( porecla )

O fiic rmas la socru

Rdia

Ilie Moromete Paanghel ( porecla )

Catrina Moromete

Primul so

3 biei: Paraschiv=24 ani Nil Achim

3 copii: Tita Ilinca=14 ani Niculae=12 ani

VOLUMUL I
FAMILIA HIBRIDA A LUI ILIE MOROMETE

Niculae mosteneste in contestabil calitatile tatalui sau-

asemanareadintrecopilsiparinte o intuiestesurprinzatorCatrina in ziuaplecariiluiAchim la Bucuresti-si le va continua pe plan superior ,introducand o dimensiunenecunoscuta de IlieMoromete:dorintainstruiriiorganizate. Aspiratiaspreinvatatura are consistentauneipasiubinative.Intaiasi a doua parte a cartiisant dominate de nazuinta de a sfrasiclasa a iv-a primara.DartocmaipentruNiculae ,tatal are maiputinaintelegere>de la inceputulprimaveriiiltrimite cu oilesi in fiecareseara,spuneCatrina, zaceaicipecapulmeusiplange, rugandu-sistaruitor mama saintervinapelangaMorometesa-l lase celputin la examenul de sfarsit de an. la pasiuneace-i sfasiesufletul.

Niculaeeste absent din gandurileluiILieMoromete,absorbite de

impozitele,decalculelefacute in legatura cu plecarealuiAchim.Tatalstimacartea ,dar ii era pesteputintasainteleagacaeaarputeasemnificatotulpentrufiulsau. Cu Niculae se petrece un proces de precocematurizare,inceputut. Interventispreotuluisi a invatatorului ii dezvaluieluiMorometedimensiunilenecunoscute ale personalitatiicopilului.Desilovit de fugacelortrei,cubaniiluati din vanzareapamantuluiplatestetaxele de internat ale luiNiculae.Cuaceastasperanta in sufletparasesteNiculaeprimulvolum al romanului,farasastiecadrumulvietiiluiva fi presarat cu nespus de multeasperitati.

in ziuasecerisului,candplansesepemiristefiindcafratiiisibatuserajoc de

el.Sesizeazacatatalsau era un om care gandea.Gandirealuilimpedecaapa de izvorsi nu cu rugamintirepetateilvadeterminasa-I accepte punctual de vedere,ci cu argumente.Vointatatalui ii inchideasaudeschideaviitorul.Dinclipacandajunge la aceastadescoperier nu maispune o vorbanimanui.Constatafarasurpeinderecapentrufratiisisurorileluiscoal a era un lucru strain siindepartat.Indupa-amiaza in care ,la arie,rosteste cu glas dramatic:Tata,eutrebuiesa ma duc la scoala!,in vocealuirasuna o convingereadanca in propriu-I destin:isigasise nu numaidrumul,cisimijloacele de care aceasa se slujeascaspre a pasipe el netulburat:varenunta la pamant in favoareasurorilor,cuconditiacaelesal ajute.Innormalitateaei,hotararealuiNiculaeeste de-a dreptulrevolutionara.PeNiculae ,pamantulnici nu-l intereseaza.Pamantulestenumai un mijloc material concretprinintermediulcaruiapoateajunge

AspirartialuiNiculae se conditioneazasingura,gasindu-siputerea de rezistenta

in eainsasi.In fata eipalesctoatecelelate aspect ale realitatii.Violenta in care traiesccei de seamalui,pecamp,ildezgusta,pazaoilor i se pare o corvoada,muncilecampuluilfrang nu pentruefortulfizicfacut ,ci pentrugandulmaimultsaumaiputinconstientcaestefrustratca e smuls din universal fascinant al cartii.InglasulluiNiculae nu mairasunarugamintea,cihotararea:latoamna,orice s-arintamplavapleca la scoala.Insigurantaargumentarii,inlimpezimeafascinanat a ideii,Niculaedovedea o chibzuintace-I depasestevarsta.Catrinasolicitasprijinulpreotului ,era ingrijoratacabaiatularputea fi mistuit de patima.Tulburareamamei se intensificaauzindcapreotul face un rationament identic cu Niculae:Sa-l ajutefetele sis a le ramanalorpartealui de pamant. Interventispreotuluisi a invatatorului ii dezvaluieluiMorometedimensiunilenecunoscute ale personalitatiicopilului.Desilovit de fugacelortrei,cubaniiluati din vanzareapamantuluiplatestetaxele de internat ale luiNiculae.Cuaceastasperanta in sufletparasesteNiculaeprimulvolum al romanului,farasastiecadrumulvietiiluiva fi presarat cu nespus de multeasperitati.