Gazul

2/12/13

Cuprins:

Compozitia chimica a gazului; Tipurile de gaze; Raspandirea pe glob; Geneza gazului; Prelucrarea chimica si fizica; Tehnologii si instalatii tehnologice de captare; Produsele obtinute.Utilizarea lor si tehnica securitatii; Probleme ecologice;

2/12/13

Gazul natural este un gaz inflamabil care se afl sub form de zcmnt n straturile din adncime ale pmntului. Gazul natural este asociat cu zcminte de petrol, procesele lor de formare fiind asemntoare. Compoziia gazului natural const n cea mai mare parte n metan, deosebindu-se de acesta prin compoziia chimic.

Rezervor sferic de gaz

2/12/13

poate fi foarte diferit dup aezarea zcmntului. Cea mai mare parte este constituit din metan, la care se adaug uneori cantiti apreciabile de hidrocarburi saturate (alcani), metan (CH4), etan (C2H6), propan (C3H8), hidrocarburi nesaturate, alchene sau olefine, i hidrocarburi aromatice. Gazele naturale mai conin: vapori de gaze condensate din care cauz mai sunt numite gaze umede, hidrogen sulfurat (H2S), care necesit ndeprtarea sulfului, i pn la 9% dioxid de carbon (CO2) care diminueaz calitatea gazului. n general, gazul natural are n compoziie 85% metan, 4% ali alcani (etan, propan, butan, pentan) i 11% gaze inerte (care nu ard). Deosebit de valoroase sunt gazele naturale care conin heliu, aceste gaze fiind sursa principal de obinere a heliului.
2/12/13

Productia Mondiala de gaz

Cantitatea

net de gaz exploatat n anul 2004 a fost de 2.689 miliarde m, din care 22% revine Rusiei, 20% Statelor Unite ale Americii, 6,8% Canadei, 3,6% Regatului Unit, 3% Algeriei i 17,2% Indoneziei, Olandei, Uzbekistanului, Iranului, Argentinei, Mexicului, Arabiei Saudite, Malaysiei i Germaniei, iar 0,6% Austriei.

2/12/13

2/12/13

Gazul natural acoper 24% din necesarul de energie al lumii. Zcmintele de gaz, de regul, sunt sub presiune, fapt ce uureaz exploatarea lui. Rezervele globale de gaz estimate n anul 2004 sunt de 170.942 miliarde m, respectiv 185 miliarde tone (SKE) care ar acoperi necesarul pe o perioad de 67 de ani. Din aceast cantitate de gaz, 2.830 miliarde m aparin Orientului Apropiat (Peninsula Arab, o parte din Nordul Africii), 64.020 miliarde m Europei i Statelor GUS (Rusiei), 14.210 miliarde m Asiei i Australiei, 14.060 miliarde m Africii, 7.320 miliarde m Americii de Nord i 7.100 miliarde m Americii de Sud.

Proprieti

2/12/13

Gazul natural este un amestec puternic inflamabil, de regul insipid i inodor (din care cauz pentru odorizare se adaug gazului mercaptan cu scopul de a uura detecta scurgerile) cu o temperatur de aprindere de circa 600C. Este un gaz mai uor ca aerul; pentru arderea 1 mN de gaz sunt necesari circa 10 mN de aer. Gazul este clasificat dup compoziie n diferite categorii, gaz srac i gaz bogat. Gazul srac are un procent mai ridicat de metan (8799% volumic), pe cnd n gazul bogat coninutul n metan oscileaz ntre 80 i 87% volumic, avnd n compoziie cantiti mai mari de dioxid de carbon i azot. Densitatea este ntre 0,7000,840 kg/m. Dup compoziie (gaz srac sau gaz bogat), cldura degajat prin ardere (puterea calorific) este: 8,2 11,1 kWh/mN = 3040 MJ/mN, iar temperatura de fierbere este de -161C.

2/12/13

Geneza gazului
Chinezii

antici au fost primii care au folosit gazul pentru iluminat, cu multe secole inainte ca utilizarea gazului sa se raspandeasca.

In 1618, chimistul francez Jean Tardier a demonstrat ca 2/12/13 gazul obtinut prin incalzirea carbunelui putea aprinde o lampa. Dar aceasta instalatie s-a dovedit prea periculoasa pentru scopuri practice si productia industriala a gazului a inceput abia la sfarsitul anilor 1700. Primul proiect eficient pentru gazul de huila a fost un sistem de iluminare a birourilor unei mine de carbune din Cumberland, Anglia, in 1765. Gazul era extras dintr-un strat de carbune care ardea. Urmatorul progres a aparut in 1792, cand inginerul William Murdock a produs gaz prin incalzirea carbunelui intr-o retorta. El a depozitat gazul intr-un rezervor de gaz din gradina casei sale din Cornwall, Anglia. O conducta transmitea gazul de la rezervor la lampile din casa. Mai tarziu Murdock a construit un sistem de iluminare cu gaz pentru angajatii sai- firma Boulton and Watt din Birmingham, fabricanti de masini cu aburi si instalatii pentru fabrici. Sistemul lor de iluminare cu gaz a fost atat de eficient incat au inceput sa fabrice instalatii similare pentru vanzare.

William Murdock

2/12/13

sistem de iluminare cu gaz pentru angajatii sai- firma Boulton and Watt din Birmingham 2/12/13

Tipuri de gaze:
Gazul
consta, ca volum, din 50% hidrogen si 30% metan, alaturi de azot, monoxid de carbon si cantitati mici de hidrocarburi gazoase, dioxid de carbon si oxigen. Gazul de huila este de obicei produs prin incalzirea carbunelui bituminos, in absenta aerului, la aproximativ 1350oC.

de huila

2/12/13

Gazul de sonda a fost initial extras din petrol brut, dar de atunci s-au dezvoltat multe procese pentru obtinerea gazului din alte uleiuri. Gazul de sonda consta dintr-un amestec de hidrocarburi, inclusiv metan, acetilena si benzen. El contine putine impuritati si este uneori amestecat cu gazul de huila.

2/12/13

Multe tari au zacaminte valoroase de gaz natural, adesea in asociere cu petrolul. Gazul natural este principala sursa de gaz in S.U.A. din anii 1940, si gazul e sub Marea Nordului este acum principala sursa de gaz metan pentru Anglia si alte tari din nordul Europei. Gazul natural consta in principal din metan, alaturi de etan si cantitati mici de propan, butan si azot. Echivalentul sau termic este mult mai mare decat al gazului de huila. Prin ardere, o cantitate data din el produce mult mai multa caldura decat aceeasi cantitate de gaz de huila. Aceasta ingreuneaza trecerea unui furnizor de la 2/12/13 gaz de huila la gaz natural. O solutie este

Numim lichefiere transformarea n lichid a vaporilor unei substane, prin comprimare.

Lichefierea
2/12/13

2/12/13

STRI DE AGREGARE

Reprezentarea micrii atomilor n cele trei stri de agregare:

Starea solid (stnga) lichid (mijloc) gazoas (dreapta)

Starea Starea

16

2/12/13

STRI DE AGREGARE
Solid Gaz Lichid

Solidul -i pastreaz forma i nu umple vasul;

Lichidul - ia forma vasului dar nu o umple; Gazul - se rspndete lund forma vasului i ocupnd tot 17 spaiul (i modific volumul i forma

Lichefierea
De la inceputul sec. XIX dateaza numeroase studii legate de comportarea gazelor la comprimare. In acea perioada s-a reusit lichefierea unor gaze (dioxidul de carbon, clorina). Initial, eforturile depuse pentru lichefierea gazelor nu au fost incununate cu succes. Gazele respective au fost numite gaze permanente. Studiile ulterioare au aratat ca nu este suficienta comprimarea gazelor, ci este necesar ca temperatura gazului sa nu depaseasca o 2/12/13

Lichefierea

comprimarea gazului

La comprimarea unui gaz, distanta dintre moleculele sale scade, interactiunea lor devenind mai intensa. Apare astfel posibilitatea ca fortele de atractie dintre molecule sa determine cuplarea moleculelor, adica trecerea substantei din stare gazoasa in stare lichida.

2/12/13

Lichefierea temperatura critica

Exista

o anumita valoare a temperaturii (numita temperatura critica) peste care, oricat ar fi comprimat, gazul nu se transforma in lichid. critica are insa, pentru unele gaze, valori foarte mici. gaz la care s-a reusit lichefierea a fost heliul, succes obtinut de Kamerlingh Onnes (1853-1926) in 1908.

Temperatura Ultimul

2/12/13

Thomas Andrews
Primele rezultate deosebit de interesante cu privire la lichefierea gazelor au fost obtinute de Thomas Andrews in 1869. El a reusit sa lichefieze dioxidul de carbon, masurand, pe parcursul lichefierii, dependenta presiunii din incinta in care se afla acesta in functie de volum, in conditii izoterme. 2/12/13

Lichefierea - Aplicatii
Lichefierea

gazelor este foarte importanta, datorita faptului ca face transportarea gazelor mult mai usoara.

Ele sunt inchise in containere sub presiune mare.

2/12/13

Chimizarea metanului

2/12/13

2/12/13

Chimizarea metanului se poate realiza pe urmatoarele cai:

2/12/13

1) Prin oxidare,

metanul mai poate forma si negru de fum, conformreactiei:

CH4 + O2 C + 2H2O
negru de fum

2/12/13

2) Chimizare prin oxidare partiala cu vapori de apa:

Prin oxidarea metanului cu vapori de apa se obtine gaz de sinteza

Ni CH4 + H2O CO + 3H2

650-900C gaz de sinteza
2/12/13

3 )Clorurarea metanului este o cale de obtinere a unor dizolvanti si agenti frigorifici. Prin nitrarea metanului se obtine nitrometanul, folosit ca bun dizolvant si in unele sinteze organice
2/12/13

4) Prin amonooxidare
(tratarea cu amoniac si oxigen, respectiv aer) Amonooxidare este reactia metanului cu amoniac si aer, cu formare de acid cianhidric:

Pt, 1000C

CH4 + NH3 + 3/2O2 HCN + 3 H2O

Acid cianhidric
2/12/13

Metanul : Al4C3 + 12H2O = 3CH5 + 4Al(OH)2)2

Prepararea metanului prin reactia dintre apa si carbura de aluminiu

CH3-COONa + NaOH = CH4 + NaCO3

Descompunerea acetatului de sodiu prin incalzire calce sodata
2/12/13

Tehnica securitatii:

-Verificai i curai courile de fum de dou ori pe an -Nu lsai focul nesupravegheat -Nu obturai canalul de fum -Asigurai ventilarea permanent a ncperilor n care sunt instalate aparate cu flacr liber (aragaze, reouri etc.) -Aerisii ncperile nainte de aprinderea focului -Apelai imediat numerele de urgenatunci cnd sesizai miros specific -Nu folosii improvizaii, ele fiind un pericol permanent de explozii ce pot genera pierderi materiale i chiar umane
2/12/13

Ce trebuie s facei dac simii miros de gaz?

- Nu intrai n panic! - Nu deschidei ntreruptoarele electrice i evitai folosirea telefoanelor mobile! - Deschidei uile i ferestrele pentru aerisirea ncperilor! - Nu aprindei chibrituri, brichete sau orice alte surse de foc! - Evacuai imediat ncperea sau cldirea! - nchidei robinetul de gaz situat la intrarea n imobil! - Apelai imediat, din exteriorul cldirii, numerele de urgen!
2/12/13

Utilizarea:
Pe langa utilizarea drept combustibili pentru incalzire si iluminat, multe tipuri de gaz produse si de produse intermediare sau auxiliare rezultate in productia gazului, sunt utilizate ca materii prime de baza in fabricarea de ingrasaminte, mase plastice, solventi si alte produse petroc himice
2/12/13

2/12/13

Pricipalele fenomene poluante

1. Smogul Smogul este un amestec de ceata solida sau lichida si particule de fum formate cand umiditatea este crescuta, iar aerul este atat de calm incat fumul si emanatiile se acumuleaza langa sursele lor. Smogul reduce vizibilitatea naturala si adesea irita ochii si caile respiratorii, si se

2/12/13

2. Ploi acide

2/12/13

3. Disparitia stratului de ozon

Stratul de ozon este o regiune a atmosferei de la 19 pana la 48 km altitudine. Concentratia maxima de ozon de pana la 10 parti pe milion are loc in stratul de ozon. Asadar ozonul se formeaza prin actiunea razelor solare asupra oxigenului. Aceasta actiune are loc de cateva milioane de ani, 2/12/13

4.Efect de Ser

Efectul de ser este procesul de nclzire a unei planete din cauza radiaiei reflectate de aceasta, care, n condiiile prezenei unor gaze cu efect de ser n atmosfer, o parte semnificativ a radiaiei va fi reflectat napoi spre suprafa.
2/12/13

Gazele contribuie puternic la amplificarea EFECTULUI DE SERA Cele mai importante gaze care genereaza efectul de sera sunt:

dioxidul de carbon (59%) generat de arderea combustibililor

fosili cum ar fi carbunele si petrolul; gazele de esapament, taierea padurilor tropicale si a altor paduri, arderea lemnului;

2/12/13

metan (18%) produs de vite, arderea lemnului, vegetatiei si

Principalii poluanti gazosi:

Dioxidul

2/12/13

de carbon(CO2)-este un gaz periculos care prin dublarea concentratiei sale din aer, devine un

Aldehideleexemplu:acroleina, foarte toxica si iritanta pt. om, substanta eliminata in natura de rafinariile de petrol, motoarele autovehiculelor, de crematoarele de gunoaie menajere.

Bioxidul de sulf (SO2)provine din eruptiile vulcanice, din arderile combustibililor si din 2/12/13

Obtinerea biogazului:

2/12/13

Prezentarea generala:
Biogazul este produs prin descompunerea materiei organice (reziduri animale si vegetale, deseuri menajere, silozuri, etc) in absenta oxigenului, proces care se numeste "fermentare anaeroba". In functie de materia organica descompusa, concentratia de metan variaza intre 50-75% iar a dioxidului de carbon intre 45-20%, astfel incat prin captarea lui devine o importanta sursa de energie regenerabila. Ne fiind captat, biogazul, contribuie semnificativ la efectul de sera ( metanul este de 21 de ori mai nociv pentru mediu decat dioxidul de carbon). Scopul implementarii unei instalatii de biogaz nu este doar obtinerea unui profit financiar din comercializarea energiei alternative (electrica si 2/12/13

Etape:
Degradarea biologica a materiei organice poate fi divizata in patru etape: 1)hidroliza 2)Acidogeneza 3)Acetogeneza: 4)Metanogeneza:
2/12/13

Componente: Componente:
Componente:

Digestoarele anaerobe Depozitarea biogazului unitatea de producere a energiei electrice si termice

2/12/13

2/12/13

Exemplul de mai jos a luat in considerare productiei de metan obtinut in urma fermentatii a 10.000 tone siloz de porumb* 10000 tone X 35% SU = 3500 tone SU; 3500 tone X 90% VS = 3150 tone VS; 3150 tone X 575 m/tona = 1.811.250 m biogaz; (metan); X 53% = 959962 m CH

1811250 2/12/13

Substrat Dejectii bovine Dejectii porcine Dejectii pasari Dejectii solide ovine Dejectii solide cabaline Siloz de porumb Siloz de ierburi Fan Trifoi Paie Coceni de porumb Rebuturi distilatie Mere Melasa 2/12/13

Cantitatea de biogaz m/t subst. organica 200-300 300-450 300-400 240-500 200-400 350-390 300-500 500 400-500 300-600 400-650 330 300 350

Studiu de caz

2/12/13

Sase persoane si-au pierdut viata si alte peste 70 au fost ranite in noaptea de joi spre vineri - 6 fiind in stare critica, avand arsuri - , cand un incendiu izbucnit joi s-a raspandit intr-o zona rezidentiala din San Francisco.

2/12/13

Explozia puternica, cauzata de o teava de gaz sparta, a facut ca focul sa se inalte la zeci de metri, relateaza The Sun. Mai bine de 50 de case au fost distruse si 120 grav avariate de flacari nu departe de Aeroportul International San Francisco.

2/12/13

La miezul noptii, focul inca ardea, alimentat de vantul puternic. Circa 100 de persoane au fost evacuate. Vineri, focul inca ardea, iar casele din zona inca nu erau alimentate cu curent electric, relateaza Los Angeles Times. Desi cauzele tragediei nu sunt inca certe, oamenii care locuiesc in zona spun ca simt miros de gaz de 3 saptamani. Autoritatile au folosit mai multe aparate de zbor pentru a stinge flacarile.
2/12/13

Prezentat de:

Avram Nicolina Barcari Daniel Buruian Elvira Lisnic Andrian Pinzari Chiril Usurelu Cristina Vetricean Rusanda Vetricean Trofim Vutcariov Nicolae Grupa CB

o9o6 G 2/12/13