Sunteți pe pagina 1din 3

n ciuda unei prevalente a crei rat pare la prima vedere redus, schizofrenia si tulburrile psihotice antreneaz o important pleiad

de consecinte la nivel social si economic, afectnd n mod semnificativ nu doar pacientul, ci si familia sau apartintorii acestuia si, ntr-o mai larg perspectiv ntreaga societate n care pacientul schizofrenic trieste. Considerat drept a noua afectiune cauzatoare de dizabilitti la nivel mondial, schizofrenia are o incident mai mare n rndul populatiei generale Statelor Unite ale Americii dect boala Alzheimer sau scleroza multipl, implicnd n acelasi timp costuri mai mari dect ale tuturor formelor de cancer la un loc. (Thaker, 2001) n clasamentul Organizatiei Mondiale a Snttii, raportat la Disability-Adjusted Life Years (Dalys), schizofrenia ocup locul 26, contribuind cu aproximativ 13 milioane DALYs n anul 1990, aproximativ 1% din valoarea total, n timp ce pentru anul 2020 se estimeaz o urcare la 17 milioane DALYs, adic aproximativ 1,25% din total. (Murray, 1990) Studiile de farmaco-economie au relevat o crestere a costurilor induse de schizofrenie la nivel global, date importante fiind ns furnizate de cercetrile desfsurate n Statele Unite. Astfel, o prim estimare a costurilor schizofreniei a condus la suma de 2-4 miliarde de dolari costuri directe si 8,5-11,4 miliarde dolari costuri indirecte la nivelul anului 1975 (Gunderson, 1975), un deceniu mai trziu, la nivelul anului 1985, aceste cifre urcnd la valorile de 11,1 miliarde dolari costuri directe si 9,1 miliarde dolari costuri indirecte. (Rice, 1996) Aceste sume s-au stabilizat la nceputul n mileniului III n jurul valorii de 65 miliarde dolari, din care aproximativ 22,7 miliarde dolari reprezint costurile directe ale ngrijirii pacientilor schizofrenici, costuri generate de spitalizarea acestora si medicatia specific. (Wyatt, 1995, Aggarwal, 2005) Aderenta sczut la tratament se estimeaz a genera valori economice n jurul sumei de 300 miliarde de dolari anual pentru ntreg spectrul de afectiuni medicale tratate n Statele Unite (Bender, 2004),

sum din care costurile slabei aderente si a consecintelor acesteia pentru pacientii schizofrenici reprezint 1,5-3%. (Knapp, 2004) Similar situatiei ntlnite n cazul tulburrii depresive, schizofrenia si tulburrile psihotice genereaz o serie de efecte la nivel economic prin pierderea capacittii de munc ce conduce la dificultti n gsirea unui loc de munc pentru persoanele afectate de aceste tulburri psihiatrice, doar 20% dintre persoanele cu tulburri psihotic e si schizofrenie fiind active pe piata muncii n Marea Britanie (Foster, 1996) dar si la costuri generate pentru angajatorii acestor persoane de scderea productivittii muncii ca urmare a morbidittii si mortalittii, costuri aproape duble fat de cele directe si estimate la peste 10,7 miliarde de dolari la nivelul anului 1990 (Rice, 1996). Dizabilittile psiho-sociale, economice si functionale generate de schizofrenie si tulburrile psihotice afecteaz domenii importante ale vietii precum capacitatea de autongrijire (igien personal, hran, mbrcminte), capacitatea ocupational (studii, activitti productive), functionalitatea socio-familial (interactiunile cu ceilalti membri ai familiei si ai micro- si macrogrupului social) nc din perioadele timpurii ale vietii, datorit vrstei medii mici a debutului acestui tip de afectiuni. (Janca, 1996) Acestora li se adaug stigmatul bolii psihice, distresul generat de acest stigmat si cumulnd toti factorii mentionati anterior, afectarea grav a calittii vietii pacientului si a familiei acestuia, exprimat prin dificulttile economice generate de necesitatea ngrijirii pacientului schizofren, reactiile emotionale negative provocate de boala pacientului (sentimente de vinovtie, hiper-reactivitate, iritabilitate), modificarea si chiar ntreruperea activittilor casnice si a celor plcute, retragere si izolare social, comportament antisocial si chiar ilegal.

Aggarwal J, Ball DE, Birnbaum HG, Kessler RC, Moulis M, Shi L, Wu EQ. The Economic Burden of Schizophrenia in the United States in 2002. J Clin Psychiatry, 2005; 66(9): 1122-1129. Bender, BG, Rand C. Medication non-adherence and asthma treatment cost. Curr Opin Allergy Clin Immunol, 2004 Jun; 4(3):191-5. Foster K, Melzer H, Gill B, Hinds K. OPCS Surveys of Psychiatric Morbidity Report 8: Adults With a Psychiatric Disorder Living in the Community. London, UK: HMSO, 1996 Janca A, Kastrup M, Katschnig H, Lopez Ibor jr. JJ, Mezzich JE, Sartorius N. The World Health Organization Short Disability Assessment Schedule (WHO DAS-S): a tool for the assessment of difficulties in selected areas of functioning of patients with mental disorders. Social Psychiatry and Psychiatric Epidemiology, 1996, 31: 349-354. Knapp M, Mangalore R, Simon J. The Global Costs of Schizophrenia. Schizophrenia Bulletin, 30(2):279-293, 2004. Murray CL, Lopez AD. The global burden of disease. Cambridge, Harvard University Press, 1996. Thaker GK, Carpenter WT. Advances in schizophrenia. Nature Medicine, 2001; 667-671. Wyatt RJ, Henter I, Leary MC, Taylor E. An economic evaluation of schizophrenia-1991. Social Psychiatry and Psychiatric Epidemiology, 30:196-205,1995.