Sunteți pe pagina 1din 2

UE

Cu un teritoru ce se extinde de la Oceanul Atlantic pn la Marea Neagr i cu o populaie de aproximativ 490 de milioane de locuitori, Uniunea European a devenit un actor internaional ce posed o incredibil influen economic i politic. Puterea politicii externe a Uniunii Europene a crescut odat cu fiecare extindere a Uniunii. Cele douzeci i apte de State Membre ale Uniunii ofer acesteia capacitatea de a fi activ n diferite regiuni ale globului. Tratatul de la Maastricht (cunoscut de asemenea i sub numele de Tratatul Uniunii Europene) a transformat Comunitatea Economic European de la o comunitate economic ntr-o entitate politic capabil s realizeze aspiraiile crescnde ale acesteia pe arena internaional. Pentru a facilita aceast diversificare, tratatul a stabilit o structur intern bazat pe trei piloni. Structura Uniunii Europene:

Primul pilon Comunitile Europene ( Comisia European) Al doilea pilon Politica Extern de Securitate Comun (Consiliul Uniunii Europene) Al treilea pilon Cooperare poliieneasc i judiciar n materie penal (Consiliul Uniunii Europene)

Aciunile iniiate de ctre Comisie, Statele Membre i instituiile din cel de al doilea i al treilea pilon definesc n ansamblu politica extern a Uniunii Europene i promoveaz interesele acesteia pe arena politic internaional. vantajele extinderii pentru Romnia sunt aceleasi ca pentru toate celelalte tari candidate: crestere economica, cresterea investitiilor straine directe, crearea unor noi structuri de productie, care sa permita fabricarea unor produse finite, cu valoare adaugata mai mare si calitate superioara, conform standardelor UE, protectie sporita a consumatorilor, cresterea economiilor si investitiilor populatiei, micsorarea fiscalitatii, prin politici de impozitare mai relaxate, extinderea pietelor de capital (noi fluxuri de capital, diversificare a produselor financiare), dezvoltarea afacerilor si a sectorului privat, stimularea concurentei, acces pe piata muncii din statele UE, mbunatatirea substantiala a standardului de viata al populatiei. Integrarea va avea efecte pozitive asupra evolutiei economiei romnesti, asupra societatii n ansamblu, asupra imaginii externe a tarii si n ceea ce priveste libera circulatie a persoanelor. Aceste avantaje economice generale trebuie sa tina, nsa, seama de presiunile concurentiale ale pietei unice, de competitia acerba cu firmele din statele membre dezvoltate, de necesitatea transformarilor tehnologice- care pot duce, pe termen scurt, si la cresterea somajului, odata cu restructurarea ntreprinderilor si a unor ntregi sectoare industriale.

Personal, cred ca Romania are oarecum niste beneficii aduse odata cu integrarea in uniune dar mentalitatea noastra inca puternic comunista cu fundamente in inchistarea si ingustimea anilor de mult apusi, va fi greu de realizat ceva puternic si viabil chiar si in urmatorii 20 de ani. Tineretul pleaca, in strainatate fiind constient de praful si mizeria din tara creata intentionat sau nu de cei care au stat in fund pe scaun dand ordine si conducand tara, democratia venind peste acestia brusc si iluminator chiar dupa 89. Si, intr-un mod bizar si neinteles de o minte cat de cat in facultatile ei cum acesti oameni sustin acum si practic uziteaza de termenul democratie, libertate sau libera-exprimare in timp ce in timpul comunismului sovietic ce a domnit la noi, au detinut functii importante si au avut un mare avant zilnid, cotidian in a lauda conducatorul si partidul unic. De amintit aici este chiar si presedintele Basescu, care in timpul lui Ceasescu ocupa numai decat functia de ambasador si reprezentant al statului comunist roman in Belgia, la Anvers. Iar acum, cu o nonsalanta si o incredibila aroganta vine si ofera lectii de democratie punand sa fie redactate si citite niste foi in institutia Parlamentului crezand totusi destul de pueril ca asa se pune la zid un regim ce mereu si oriunde va mai exista va provoaca foarte putine lucruri bune si numeroase rele cetatenilor. Asadar, in concluzie, Romania inca se chinuie sa scape de fantomele trecutului care inca mai bantuie mintile slabe ale poporului roman si ca dovada actiunile si intamplarile zilnice ce descriu evenimente, decizii si hotarari inumane, inexistente undeva pe planeta decat la noi si care provoaca moarte la propriu sau figurat nu misca si nu scoate pe nimeni din casa, macar sa isi strige drepturile nu sa si protesteze adecvat cum ar face orice cetatean constient si cu discernamantul la zi in carnetul de sanatate cand observa ca i se incalca in fata, rand pe rand, drepturile, constitutia, imnul national, simbolurile culturale si alte elemente fundamentale, reprezentantive pt Romania. Iar asta ca dovada ca in 89 revolutia a fost orchestrata, gandita si jucata de un grup mic, agitator de influente venit probabil de undeva din est care desigur a venit sa dea oarecum trezirea in masele de romani existente deja afara din case, pe strazi in diverse orase din tara..

S-ar putea să vă placă și