vitMATINA Poate temperatura alimentelor pe care le mancam sa afecteze intensitatea gustului?

Acest fapt depinde de gust, conform unui nou studiu realizat de Dr. Gary Pickering si colegii sai de la Universitatea Brock din Canada. Studiul arata ca schimbarile de temperatura ale alimentelor si bauturilor au un efect asupra intensitatii gusturilor de acru, amar si astringent (de exemplu, sucul de afine), dar nu si asupra alimentelor dulci. Suntem cu totii familiarizati cu efectul temperaturii asupra gustului Gndeste-te cand incepi sa mananci sau sa bei un aliment cand acesta este cald si il termini cand acesta s-a racit, sau invers. Aceeasi mncare sau bautura poate avea gusturi diferite n functie de temperatura. 74 de participanti recrutati de la Brock University si din comunitatea locala au participate la 3 sesiuni de degustare. Acestia au testat alimente dulci, acre, amare si astringente la 5 C si 35 C. Ei au fost apoi rugati sa noteze intensitatea gusturilor pe o perioada de timp. Pentru toate cele trei tipuri de degustatori (sensibili la gust, sensibili la temperatura si degustatori obisnuiti), temperatura a influentat intensitatea maxima perceputa la astringent, amar si acru, dar nu si la dulce. Astringenta a fost mai intensa atunci cnd alimentul a fost cald, iar intensitatea aromei a durat mai mult cand alimentul a fost cald, decat atunci cand a fost rece. Gustul de amar a fost mai intens la alimentul rece si intensitatea aromei a scazut mai rapid cu alimentul rece decat cu cel cald. Gustul de acru a fost mai intens cand alimentul a fost cald si intensitatea aromei a durat mai mult la alimentul cald decat la cel rece Surprinzator, nu a existat nici o diferenta pentru gustul de dulce, indiferent daca alimentul a fost cald sau rece, dar a durat mai mult la alimentul rece sa ajunga la intensitatea maxima a aromei. Autorii au concluzionat: Pentru unele persoane, temperatura in sine poate provoca senzatii gustative. Aceste persoane par a fi mai sensibile la gusturi n general. Munca noastra arata ca, n plus, temperatura unui anumit aliment poate afecta intensitatea aromei sale. Despre vinuri si cea mai potrivita temperatura de servire

Share Nimic mai neplacut decat sa bei un vin bun la o temperatura nepotrivita. Temperatura de servire a unui vin este esentiala pentru a-i putea fi evidentiate calitatile la adevaratul potential. In mod normal, temperatura de servire a unui vin este indicata pe eticheta sticlei. Dar daca acest lucru este omis, tine cont de urmatoarele informatii pentru a putea savura pe deplin un vin bun. Despre temperatura de servire a vinurilor Cu cat un vin este mai dulce, cu atat el trebuie sa fie servit mai rece. Vinurile mai tinere se servesc intotdeauna la temperaturi mai scazute decat vinurile mai vechi. Temperaturile de servire a vinurilor variaza intre 4-23 de grade C, plus-minus 10%. Peste aceste temperaturi, multi dintre compusii care dau savoarea si buchetul vinului se elimina prin volatilizare. Cu cat temperatura scade mai mult sub 6 grade C, cu atat gradul nostru de perceptie al aromelor se diminueaza mai mult. Astfel temperaturile prea scazute pot masca calitatea slaba a unui vin. Trebuie tinut cont de faptul ca la turnarea vinului in pahare, temperatura acestuia poate urca cu 2-3 grade in cateva minute si poate creste in continuare, mai ales daca temperatura ambianta este destul de crescuta. De aceea se recomanda ca paharele sa se umple circa 2/3 cu vin, iar vinul sa fie servit la o temperatura mai mica cu 2-3 grade decat temperatura optima de servire. Pentru fraparea vinurilor (racire realizata cu gheata, la o temperatura de 4-7 grade Celsius) nu se utilizeaza congelatorul. Sticla de vin se raceste treptat intr-un amestec de apa cu gheata.

Pentru incalzirea vinurilor- in special a celor rosii, nu este indicata apropierea sticlei de vin de surse puternice de caldura (radiatoare, calorifere, sobe, aeroterme etc). Cel mai bine ar fi ca sticla de vin sa fie scoasa din frigider si lasata sa se incalzeasca lent la temperatura camerei. Temperaturile ridicate intensifica dulceata vinului, iar cele scazute accentueaza astringenta si gustul amar specifice vinurilor bogate in taninuri. Aducerea vinurilor la temperaturile recomandate de consum se realizeaza lent. Variatiile bruste de temperatura dezechilibreaza buchetul unui vin. Temperaturile de servire ale vinurilor rosii Vinul rosu se serveste la temperaturi care sa nu depaseasca 18-20 de grade C. Vinurile rosii se servesc la temperaturi mai ridicate, care sa permita eliberarea aromelor fructale specifice, dar nu peste 18-20 de grade C, cand aromele si gustul incep sa se atenueaze considerabil.Mai bine servesti un vin rosu la o temperatura ceva mai scazuta fata de cea recomandata decat sa-l bei fiind prea cald. Baut la o temperatura mult prea ridicata, vinul rosu isi diminueaza prospetimea, gustul si aromele caracteristice, capatand un gust prea alcoolic si searbad. Daca temperatura vinului este mai scazuta decat cea recomandata spre servire, mai bine il lasi sa se incalzeasca in pahar, la temperatura camerei sau tinand paharul intre palme, agitandu-l usor, pentru cateva minute. Oricum, mai bine mai rece decat prea cald. Cu cat un vin rosu este mai matur, mai complex, astringent si robust, cu atat temperatura sa de servire este mai ridicata, dar nu mai mult de 18-20 de grade C. Vinuri rosii Temperatura de servire (grade Celsius) Vinuri rosii tinere Vinuri rosii simple Vinuri rosii mature, bogate in taninuri 10-12 14-15 17-18

Temperaturile de servire ale vinurilor albe Vinurile albe se servesc mai reci decat cele rosii Cu vinurile albe situatia este exact pe dos. Adica se servesc la temperaturi mai scazute decat cele rosii, dar decat sa fie prea reci, mai bine ceva mai calde. Vinurilor albe servite prea reci nu li se mai disting suficient de bine aromele specifice. Vinuri albe

Temperatura de servire (grade Celsius) Vinuri albe dulci, simple Vinuri albe dulci de calitate superioara Vinuri albe demidulci Vinuri albe seci, simple Vinuri albe seci de calitate superioara Vinuri albe demiseci Vinuri roze 4-8 5-9 10-12 6-8 10-12 10-12 6-8

Temperaturile de servire a vinurilor spumante Sampania si vinurile spumante sunt vinurile care se servesc la cele mai scazute temperaturi Vinurile spumante se servesc la temperaturi scazute, cuprinse intr-un interval relativ mic: 4-8 grade C. Aceste temperaturi permit o degajare controlata a bulelor (perlarea), pentru o perioada de timp relativ mare. Sticlele de vin spumant se racesc cel mai bine in frapiere, intr-un amestec de apa cu gheata. Vinuri spumante Temperatura de servire (grade Celsius) Spumant simplu Spumant dulce Vinuri spumante de calitate superioara 5-7 4-6 6-8

Speram ca aceste informatii despre temperaturile optime de servire a diferitelor tipuri de vin sa-ti fi fost de folos. Insa aceste reguli nu trebuie interpretate drept litera de lege. Vinul bucura sufletul si simturile, iar gustul fiecaruia este ceva strict subiectiv. Asa ca cea care decide in final care este cea mai potrivita temperatura de a bea vinul si, implicit, cel mai bun gust al acestuia, ramane tot papila proprie si nu regulile mai mult sau mai putin impuse ale enografiei. Cum asociem vinul potrivit cu mancarea potrivita

15 Share 15 Share Este esential ca personalitatile vinului si a mancarii sa fie respectate si sa se completeze reciproc. O mancare buna evidentiaza aspectele complexe ale unui vin si invers. Nu se pune problema de a-si completa reciproc neajunsurile, ci de a-si potenta si evidentia in mod reciproc calitatile. Un vin neechilibrat, de o calitate mai slaba nu poate fi trecut cu vederea, chiar daca este asociat cu o mancare spectaculoasa, deosebita. O combinatie de succes se obtine atunci cand vinul evidentiaza un aspect al mancarii, iar mancarea subliniaza o calitate a vinului.

Metoda de gatit si vinul potrivit Modalitatea in care mancarea este pregatita si gatita ii dau savoarea, gustul, textura si culoarea finala. Iar principiul general de asociere a vinurilor cu mancarea in functie de tehnica de preparare a acesteia este urmatorul: o metoda usoara de gatit (prepararea la la abur, spre exemplu), care sa pastreze cat mai mult calitatile initiale ale alimentului cere un vin usor, fructat, cu aciditate scazuta. In schimb, cu cat metoda incepe sa se complice si sa imbogateasca toate aspectele mancarii, cu atat si vinul asociat trebuie sa fie mai greu, mai bogat in taninuri. Gustul, consistenta, textura alimentelor si asocierea de vin Mancarurile mai acide cer la randul lor vinuri acide, fructate, aromate, demiseci. Mancarurile acre se asociaza de regula cu vinurile albe, fructate, usoare, seci sau demiseci. Preparatele afumate merg cu vinurile albe fructate sau cu vinuri rosii, condimentate. Mancarurile grase se asociaza in general cu vinurile rosii seci, cu arome tari, bogate. Preparatele pe baza de peste se combina cu vinurile albe, cu o aroma tare, seci sau demiseci. Deserturile dulci se combina cu vinuri la fel de dulci sau mai dulci. Preparatele sarate se asociaza bine cu vinurile albe dulci sau cu vinuri rosii cu continut mai scazut de taninuri. Asocierea mancarurilor cu vinurile Exista reguli de asociere a mancarurilor cu vinurile? Evident, raspunsul este afirmativ si tine foarte mult de chimia vinului si a mancarii. Acrul si amarul se potenteaza reciproc. Dulcele modifica gustul sarat, precum si aciditatea sau gustul amar. Vinurile dulci se asociaza de regula cu mancarurile sarate. In schimb, gustul amarui si aciditatea unui vin rosu, taninic vor da pestelui sau branzei topite un gust usor metalic.

Insa, conform zicalei gusturile nu se discuta, orice asociere pur subiectiva poate fi acceptata ca regula cel putin a casei. Recomandari generale de servire a vinurilor in timpul mesei: Vinurile reci se servesc inainte de vinurile baute la temperatura camerei. Vinurile albe se servesc de regula inaintea vinurilor rosii. Vinurile se servesc in ordine cronoligica: mai intai cele mai tinere, urmate de cele mai vechi si mai complexe Vinurile mai usoare se servesc inaintea celor mai mai grele. Reguli generale de asociere a vinurilor cu mancarea: Gusturile opuse se atrag: un vin dulce spre exemplu poate echilibra o mancare acida, acra, ori sarata. Primavara, vara si toamana se beau vinuri mai usoare, albe si roze tinere. Iarna se beau vinuri mai vechi, mai corpolente, de regula rosii. Asociaza aromele mancarurilor cu cele ale vinurilor: aromele ierboase ale Sauvignon Blancului merg foarte bine cu legumele; Chardonnay-ul, cu aroma de stejar se combina foarte bine cu pestele. Gateste cu vinul pe care il servesti la masa sau bea acelasi vin folosit la prepararea mancarii. Tine cont de modul de pregatire si gatit al mancarurilor. Mancarurile care se asorteaza mai greu cu vinurile- branzeturile, ciocolata, muraturile- se combina de obicei cu vinurile locale. Exista anumite tipuri de vin care se pot asocia cu aproape orice fel de mancare, asa cum exista anumite mancaruri care merg cu aproape orice fel de vin friptura de pui. Vinurile albe si roze demidulci si demiseci se servesc la deserturile dulci, ficat gras sau pateuri. Asociaza vinul nu doar cu mancarea, ci si cu evenimentul sau locul: cina romantica, masa in familie, serbarea zilei de nastere, picnic, Paste, Craciun etc. La antreuri se pot servi vinuri albe, seci, usoare, tinere. La supe, ciorbe, borsuri nu se recomanda consumul de vin. Vinurile spumante brute sau seci, albe si roze, se servesc la inceputul mesei, odata cu aperitivele. La cafea se servesc vinuri vechi distilate-coniac. Vinurile spumante albe si roze, demidulci sau dulci se servesc de obicei la desert, la finalul mesei. Daca ai dubii in privinta vinului pe care sa-l folosesti, mergi la sigur si serveste sampanie. Ce cu ce merge? Carnea de vita se asociaza cu vinurile rosii seci de genul Cadarca, Novac, Feteasca Neagra, Shiraz, Negru de Dragasani. Carnea de porc, de asemenea merge combinata cu cu vinurile seci, rosii: Novac, Feteasca Neagra. Friptura de miel se combina de regula cu vinurile rosii seci: Negru de Dragasani, Feteasca Neagra, Babeasca Neagra, Cabernet Sauvignon. Carnea de pui se asociaza de obicei cu vinuri albe seci sau demiseci. Curcanul la cuptor se serveste cu un vin rosu sec, precum Feteasca Neagra. Vanatul aproape intotdeauna se combina cu un vin rosu sec: Shiraz, Syrah, Feteasca Neagra. Pestele se asociaza intotdeauna cu vinurile albe, de regula seci: Babeasca Gri, Chardonnay, Francusa de Cotnari, Riesling, Feteasca Regala. Fructele de mare sunt insotite de vinuri albe seci: Sauvignon Blanc, Feteasca Alba, Tocanitele merg cu vinurile seci, rosii: Feteasca Neagra, Shiraz. Caviarul se asociaza cu sampania.

Varza acra cu afumatura: vin alb sec: de exemplu Feteasca Regala. Gulas: rosu sec, de genul Cadarca. Iahnie de fasole: rosu sec- Feteasca Neagra. Lasagna: vin rosu sec- Babeasca Neagra. Spaghete bologneze: rosu sec- Feteasca Neagra sau Cabernet Sauvignon. Paste primavera: alb sec- Sauvignon Blanc. Paste carbonara: alb sec Feteasca Alba. Pizza: rosu sec- Chianti, Feteasca Neagra. Preparate pe baza de oua: vin spumant. Deserturile se asociaza de regula cu vinurile dulci albe sau roze: Riesling, Chardonnay, Tamaioasa Romaneasca, Busuioaca de Bohotin, Sampanie. Branzeturile se servesc de regula cu un vin bun local. In general se merge pe vinurile albe seci, dar si dulci. Cam astea ar fi principiile de baza ale unei asocieri de succes intre vin si mancare. In curand vom scrie un articol care trece de aspectele de baza si intra in profunzime despre temperatura de servire a vinului. Tine aproape! Bodybuilding cu mustar ?!

Share Un studiu recent (septembrie 2011) aparut in FASEB Journal arata cum cobaii hraniti cu homobrassinolide, substanta ce se gaseste natural in planta de mustar, au suferit un proces anabolizant accentuat. Studiul releva faptul ca atat pofta de mancare cat si masa si numarul fibrelor musculare au crescut. Pana cand rezultatele acestui studiu nu sunt confirmate si pe subiecti umani, nu are rost sa avansam ipoteze legate de cum ar fi daca am pleca la cules de steroizi din gradina de la tara. Insa daca rezultatele vor fi confirmate, avem mari sanse sa devenim cea mai musculoasa natie din lume, mai ales daca se afla ca mustarul trebuie suplimentat cu mici la gratar Alimente care taie foamea

13 Share 13 Share Exista cateva alimente sanatoase, care scad rapid senzatia de foame si nu ingrasa. Mancate simplu, in cantitati rezonabile, ca gustari intre mese, te invigoreaza rapid si-ti taie pofta de mancare. Iata o lista de 13 alimente norocoase, numai bune sa iti taie foamea in lung si-n lat:

1. Merele si perele sunt printre cele mai importante fructe care taie rapid senzatia de foame. In primul rand datorita pectinei (fibra vegetala solubila), care da senzatia de plinatate stomacala, si apei. Necesita ceva timp pentru mestecare si ca urmare organismul isi mai tempereaza apetitul. Au destul de putine calorii si mancate intre mese te hidrateaza si te energizeaza imediat, fara sa varieze prea mult nivelul glucozei in sange. 2. Migdalele au putine glucide (5-6%)-si prin urmare un indice glicemic scazut (in jur de 15)- multe fibre vegetale (12%), proteine (20%) si un continut ridicat de grasimi bune, nesaturate (aproximativ 50% din greutatea lor, din care jumatate este vitamina E antioxidanta ). Cam astea ar fi principalele motive pentru care sunt in topul alimentelor care scad rapid apetitul. In plus, migdalele sunt excelente mineralizante: au foarte mult magneziu si fosfor, mult calciu, fier, zinc si potasiu. Pentru ca tin de foame vreo 2 ore, sunt numai bune de mancat dupa amiaza, intre mese, nu mai multe decat poti tine in palma. Daca nu ai migdale, incearca nucile (miezul de la 4-5 nuci). Se inscriu pe aceeasi linie nutritionala. 3. Avocado este un fruct extrem de satios, in special datorita continutului ridicat de grasimi sanatoase, nesaturate, vitamina E si fibre vegetale. 4. Gulia este una din acele legume minune care-ti potoleste foamea extrem de rapid. Avand in vedere faptul ca are foarte putine calorii (vreo 27 la 100g) si este foarte gustoasa- in special cruda- poate fi folosita la inceputul mesei pentru a-ti mai taia din foame sau, de ce nu, ca gustare de dupa-amiaza. 5. Ceaiul verde, ceaiul alb si cafeaua iti taie foamea si-ti accelereaza metabolismul. Baute simplu, fara zahar sau lapte, nu au calorii. Atentie insa la cantitati, mai ales in cazul cafelei, care bauta in cantitati mari accentueaza starile de nervozitate si oboseala. 6. Ouale sunt alimente complete, cu o mare valoare biologica, care ofera senzatie de satietate destul de repede si pentru mai mult timp. S-a observat ca persoanele care au mancat la micul dejun 1-2 oua versus mic dejun bazat pe fainoase (croissante, cornuri, batoane) si carbohidrati, ulterior si-au redus de la sine consumul caloric de-a lungul intregii zile cu aproximativ 330 de calorii. Este recomandat ca ouale sa fie consumate fierte moi. Astfel se digera mai bine si nutrientii sunt mai usor asimilati. 7. Cartofii rosii au in componenta un amidon mai special, care rezista la digestie si ca urmare stationeaza mai mult timp in stomac. Senzatia de satietate dureaza astfel mai mult timp. 8. Fulgii de ovaz integral sunt digerati lent, datorita fibrelor vegetale si-ti ofera senzatie de satietate pentru 3-4 ore. Se consuma la micul dejun cu iaurt sau chefir. Adauga un praf de scortisoara si-ti vei controla si mai bine senzatia de foame. Scortisoara potenteaza gustul dulceag al fulgilor de ovaz si ajuta la mentinerea unui nivel constant de glucoza in sange, fara fluctuatii majore care sa creasca pofta de mancare. 9. Salatele din legume proaspete, mancate inainte de felul principal, iti mai modereaza pofta de mancare. Iti umplu stomacul rapid si creierul va da semnale de satietate, astfel incat vei manca mai putin in continuarea mesei. Este nevoie de aproximativ 20 de minute pentru ca la creier sa ajunga semnale de satietate de la stomac. Asa ca mananca usor, mesteca bine, trage-ti sufletul si apoi treci la urmatorul fel de mancare. 10. Supele de legume actioneaza asemanator cu salatele, pe acelasi principiu. Au un continut caloric redus si umplu stomacul pentru mai mult timp datorita fibrelor vegetale din legume si zarzavaturi. Daca esti la cura de slabire, poti renunta la felul doi si sa alegi in loc o portie mare- sau dubla- de supa ori ciorba de legume. 11. Branza tofu si produsele de soia. Soia contine genisteina (izoflavona) care inhiba apetitul. Mecanismul este realizat prin stimularea de eliberare de colecistochinina, hormon care regleaza satietatea si golirea stomacului. 12. Alimentele bogate in acizi grasi esentiali de tip omega-3. Acesti acizi cresc nivelul de leptina (hormon care inhiba foamea) in sange. Incearca pestii grasi de tip somon, ton, hering, macrou, sardina care sa-ti dea rapid senzatie de satietate. 13. Ciocolata neagra cu minim 70% cacao, mancata in cantitati mic i-2,3 bucatele- scade senzatia de foame si creeaza o stare de bine.

14. Apa De multe ori foamea este confundata cu setea. Asa ca daca simti o usoara senzatie de foame, bea 1-2 pahare de apa. Stomacul se va simti plin si foamea va scadea cel putin pentru cateva minute. Oricum, iti vei da seama dupa daca ti-era foame intr-adevar sau nu. Studiu recent: in curele de slabire, consumam neuroni! Un articol prezentat in revista Cell Metabolism incearca sa explice de ce ne este atat de dificil sa tinem o cura de slabire. Cand ne infometam, neuronii hipotalamici implicati in reglarea apetitului sufera un proces de autofagie. Ca urmare a inanitiei incep sa consume parti din propriile tesuturi. Foamea apare ca urmare a acestor procese. Suna destul de freaky, dar la aceasta concluzie a ajuns echipa de cercetatori. De ce este important acest studiu? Pentru ca prin gasirea unor mecanisme de reglare a autofagiei neuronilor hipotalamici se pot trata boli precum obezitatea sau sindromul metabolic. Se incearca ca prin blocarea acestor reactii la nivelul hipotalamusului sa se controleze mai bine senzatia de foame si implicit greutatea corporala. Pana se descopera pilula magica (probabil niciodata), e bine daca vrei sa slabesti sa ai grija la ce, cum si cat mananci. In niciun caz infometarea nu este o solutie care sa sustina un demers de slabire pe termen lung. Alimente care slabesc

27 Share 27 Share Toate alimentele au calorii si cand mananci mai mult dacat consumi apar depozitele de grasime. Chiar daca mananci sanatos, dar aportul caloric este mare, grasimea se depune. Exista anumite alimente care te ajuta sa arzi mai multe calorii decat contin ele. Rezultatul consta intr-o posibila scadere in greutate. Atentia trebuie acordata acestor tipuri de alimente, care impreuna cu activitatea fizica sustinuta te pot ajuta sa dai jos kilograme in plus sau sa-ti mentii greutatea. Foarte important este si cum asociezi aceste alimente care slabesc. Sa trecem in revista asadar, cateva alimente cu proprietati dovedite de accelerare a metabolismului si ardere mai intensa a grasimilor. 1. Alimente bogate in vitamina C Fructe: citrice (in special grepfruit-ul), kiwi, ananas, afine (fructe de padure in general), cirese, mere, pere, catina, macese. Legume si zarzavaturi: broccoli, varza, gulia, ardei gras, ardei iute, telina (celery), sparanghel, rosie, ceapa, usturoi, patrunjel. Vitamina C este implicata in sinteza carnitinei. Carnitina intervine in metabolismul lipidelor, transportand acizii grasi in celule (mitocondrie), unde sunt transformati in energie. Cu alte cuvinte ajuta organismul sa transforme grasimea in energie. S-a determinat clar ca persoanele cu nivel ridicat de vitamina C in sange ard mai repede grasimile in timpul practicarii sportului. In plus, pectina continuta in mere, pere si fructe in general ajuta la arderea grasimii de pe organele interne, in special de pe burta. Limiteaza absorbtia grasimii in anumite celule. Cum, nu se stie exact, insa asocierea cu sport este esentiala pentru rezulate bune si rapide. 2. Cerealele integrale, cu precadere fulgii de ovaz

Fulgii de ovaz integral sunt o sursa excelenta de carbohidrati (fibre vegetale si amidon rezistent) cu indice glicemic sazut. Micsoreaza eliberarea de insulina in corp (hormon ce favorizeaza depozitarea grasimilor in organism). Continutul mare de fibre vegetale micsoreaza nivelul colesterolului din sange si regleaza tranzitul intestinal. Persoanele care mananca la micul dejun fulgii de ovaz integral pierd de doua ori mai multa grasime de pe burta decat cele care nu ii includ in alimentatie. 3. Alimente bogate in calciu Laptele si branzeturile nesarate, pestele gras cu oase (sardina, somon, macrou), varza, conopida, broccoli, branza tofu, laptele de soia, migdalele, semintele de susan, citricele, legumele verzi au continut crescut de calciu. Calciul ajuta la slabit, determinand metabolismul sa arda mai bine caloriile si grasimile. Este implicat in reglarea proceselor de depunere si excretie a grasimii. Atunci cand corpul nu primeste cantitatea necesara de calciu activeaza eliminarea calcitriolului. Acest hormon determina stocarea grasimilor in organism. Persoanele care tin cura de slabire cu meniu pe baza de lactate pierd cu aproximativ 20% mai multa grasime, la acelasi numar de calorii consumat. Nu uita ca pentru absorbtia calciului in organism ai nevoie de vitamina D. Iar vitamina D se sintetizeaza in piele prin expunere la soare. 4. Alimente ce contin proteine de buna calitate Mentionam pieptul de curcan si de pui, pestele gras, branzeturile. Organismul foloseste de doua ori mai multa energie (efectul termic al alimentelor) pentru a digera proteinele, comparativ cu carbohidratii. Dau senzatie de satietate mai mult timp. 5. Oleaginoase cu continut ridicat de acizii grasi esentiali (omega-3 si 6) Nucile, migdalele si semintele au cantitati insemnate de acizi grasi esentiali (omega 3 si 6). Scad nivelul colesterolului din sange, ajuta la asimilarea vitaminelor liposolubile (A,D,E,K). Previn acumularea de grasime in jurul taliei, stimuleaza arderea de calorii si slabirea. Asigura senzatie de satietate pentru mai mult de 2 ore. Deoarece au un aport caloric mare este indicat sa nu se manance mai mult de o mana de oleaginoase pe zi, intre mese. 6. Ceaiul verde si alb Catechina continuta in aceste tipuri de ceaiuri este responsabila pentru efectele de scadere in greutate. Metabolismul este accelerat cu aproximativ 4%, timp de vreo 2 ore dupa. Ceaiul baut simplu, fara zahar sau lapte nu are calorii. 7. Condimente Capsaicina din ardeiul iute produce efectul de transpiratie fierbinte. Starea de satietate apare mai repede. O lingura de ardei iute accelereaza metabolismul cu pana la 23%. Persoanele sensibile si cu afectiuni digestive ar trebui sa se consulte cu medicul inainte de a folosi ardeiul iute, deoarece are puternice efecte iritante asupra tractului digestiv. Scortisoara mareste circulatia sangvina activand metabolismul in special in timpul efortului fizic. Ghimbirul este puternic hipertermiant (mareste temperatura corpului) si stimulent al digestiei. 8. Alimente cu calorii negative Acest termen de calorii negative se refera la faptul ca anumite alimente au nevoie de mai multa energie pentru a fi digerate si metabolizate decat contin ele. Efectul termic al alimentelor este mai mare decat aportul lor caloric. Inca nu exista suficiente dovezi stiintifice care sa sustina acest lucru, dar multe diete de slabire se bazeaza pe acest principiu. Anumite fructe si legume cu continut caloric scazut se incadreaza in aceasta categorie. Fructe: lamaie, grepfruit, mar, para, fructe de padure, mango. Legume si verdeturi: rosie, ceapa, usturoi, celery, ardei iute, varza, varza de Brusseles, spanacul, stevia, patrunjelul, salata verde, broccoli, sparanghel, napi. 9. Apa

Apa accelereaza arderea grasimilor. Se pare ca da. S-au realizat mai multe studii pe aceasta tema si toate au concluzionat ca apa ajuta la slabire. In toate cazurile experimentale procentul de grasime din corp a fost mai redus la persoanele care au baut mai multa apa. Nevoile hidrice ale fiecaruia dintre noi sunt diferite, asa ca nu se poate da un sfat clar in aceasta privinta. Efectele benefice ale activitatii fizice sustinute

14 Share 14 Share Practicarea sportului in mod regulat imbunatateste eficienta si mareste rezistenta organismului la boli. Pentru ca primele efecte sa apara, este suficienta cate o ora de alergare, mers cu bicicleta, aerobic sau inot de trei ori pe saptamana: frecventa cardiaca scade, volumul respirator creste, muschii sunt activati mai intens. Efectele benefice ale activitatii fizice sustinute incep sa se resimta in cateva spatamani. Iata, pe scurt, cum si in ce masura activitatea fizica intensa ajuta organismul uman. 1. Creier In diferite regiuni ale creierului circulatia sangelui se mareste cu circa o treime, rezultand o mai buna oxigenare a creierului. Numarul celulelor tinere din hipocampus creste, iar activitatea lor intensificata imbunatateste performantele memoriei. Celulele nervoase elimina mai multa endorfina, asigurand astfel o imbunatatire a dispozitiei. Acest efect se normalizeaza dupa antrenament. 2. Inima Creste masa muschiului cardiac. Miocardul functioneaza astfel mai economic. In conditii normale, volumul sau poate creste de la 750 la 900 mL de sange, iar capacitatea sa cu un sfert. Spre exemplu, inima unui alergator incepator de 30 de ani are un puls de circa 150 de batai/ minut si pompeaza in vene circa 40 L de sange. Cea a unui alergator antrenat, de aceeasi varsta are un puls mai mic, de 120 de batai/minut pentru aceeasi cantitate de sange. Tensiunea arteriala este astfel scazuta. 3. Ficat Un necesar crescut de carbohidrati ii permite ficatului sa-si sporeasca depozitul de glicogen (forma de stocare temporara a glucozei). In cazul unei activitati fizice prelungite, ficatul elibereaza rapid in sange o cantitate mare de glucoza. Este ars in celule si energia este livrata prompt. 4. Plamani Spre deosebire de persoanele neantrenate, sportivii respira mai rar si mai adanc. In situatii extreme , in plamani ajung dintr-o singura inspiratie 2,5 L de aer, fata de 0,5 L cat este normal. Iar nivelul mai ridicat de adrenalina in sange conduce la o largire a cailor respiratorii, astfel incat dupa 2-3 luni de antrenamente intense plamanii pot prelua cu pana la 25 % mai mult oxigen. 5. Glande Tiroida elibereaza sporit hormonii sai, tiroxina si triiodotironina. Se accelereaza astfel metabolismul cu un consum energetic ridicat. Acest consum energetic va continua 2-3 ore dupa incetarea activitatii fizice, scazand treptat in intensitate. Suprarenalele elimina tot mai multa adrenalina. Hormonul de stres accelereaza pulsul, ridica tensiunea arteriala si activeaza muschii. Cortizolul suplimentar determina depozitarea in ficat a carbohidratilor. Pancreasul isi regleaza mai bine eliberarea de insulina. Creste numarul receptorilor insulinici care sunt sensibilizati. Glucoza este trimisa mai repede la celule, iar nivelul ei in sange scade. Se previne astfel aparitia diabetului zaharat de tip II. 6. Aparatul digestiv Imbunatateste tonusul musculaturii si creste motilitatea tractului digestiv. Digestia este mai buna, se previne constipatia si aparitia unor cancere de colon. Se trateaza astfel si sindromul colonului iritabil. 7. Hormonii sexuali In timpul antrenamentelor intense (si o scurta perioada si dupa aceea) creste concentratia de testosteron in sange. Acest lucru stimuleaza dezvoltarea masei musculare.

8. Sange Este stimulata producerea de sange in organism. La un adult cu greutatea corporala de 70 kg, cantitatea de sange poate creste de la 6 L pana la 8 L. Mai multe hematii pot transporta mai mult oxigen catre muschi si organe. Sangele se fluidifica. Celulele sangelui devin mai elastice, inlesnind schimburile de nutrienti intre sange si celulele corpului. 9. Schelet Sportul stimuleaza formarea tesutului osos si-i creste rezistenta , previne demineralizarea si aparitia osteoporozei. Muschii scheletului si ligamentele devin mai eleastice si se ingroasa. Astfel se stabilizeaza oasele si se pot preveni accidentarile. Cu cat oasele sunt mai solicitate in timpul activitatii fizice, cu atat mai bine dezvoltat si compact devine sistemul osos. Si cu cat mai bine hranite si antrenate sunt oasele in timpul vietii, cu atat mai bine vor rezista la varste inaintate. 10. Muschi Capacitatea mai mare de pompare a miocardului face ca sangele sa fie impins in capilarele muschilor. Vasele de sange se largesc partial cu peste o treime. Muschii beneficiaza astfel de mai mult oxigen pentru a produce in mitocondriile celulelor musculare energie din zaharuri si acizi grasi. In timp ce persoanele cu activitate fizica redusa folosesc doar doua treimi din fibrele musculare, sportivii activeaza pana la 90%. 11. Sistemul imunitar Dupa 10 pana la 12 saptamani de antrenament sustinut, numarul anticorpilor (imunoglobulinele) creste evident si imbunateste rezistenta organismului la boli. Doar in cazul unei sarcini fizice exagerat de pronuntate, corpul resimte o anumita slabiciune, ce dureaza pana la 8 ore (recuperarea se produce mai repede in cazul persoanelor bine antrenate). Practicarea sportului, alaturi de o dieta echilibrata poate reduce incidenta cancerului cu 30-40%. 12. Tesut adipos Consumul mare de energie face ca organismul sa apeleze la acizii grasi liberi, astfel incat straturile de grasime incep sa se topeasca incetul cu incetul. Creste nivelul colesterolului bun, HDL in sange si scade nivelul trigliceridelor. In acest fel venele devin mai elastice, iar efortul inimii scade. Ceea ce conduce la prevenirea infarctului miocardic. Alimentatia si hidratarea pentru sustinerea efortului fizic

7 Share 7 Share Ce mananci si cand mananci inainte de a face sport influentateaza capacitatea corpului de a se adapta la efortul fizic. Dar si cat de usor si bine te refaci dupa. In cele ce urmeaza iti oferim cateva sfaturi care iti ajuta organismul sa functioneze optim, nu neaparat pentru a scadea in greutate. Oricum, scaderea in greutate ar trebui privita in alta cheie decat slabitul nu sunt intotdeauna acelasi lucru. Iar scaderea rapida in greutate cu orice pret nu ramane fara efecte secundare pe termen mediu si lung. Sfaturile urmatoare nu sunt pentru cei care isi doresc performanta, in cazul lor dieta avand cerinte speciale (incluzand un surplus caloric, suplimente etc), ci pentru noi, ceilalti: Mananca si hidrateaza-te bine inainte de a face sport. Multa lume considera ca pentru a slabi este bine sa faci sport pe stomacul gol. Nu este deloc indicat pentru ca organismul se infometeaza. Si pentru a face fata efortului fizic va recurge la rezervele energetice disponibile. Acestea se afla in muschi, sub forma de glicogen (forma temporara de inmagazinare a glucozei). Muschii sunt astfel slabiti si pot aparea usor accidentari. Carbohidratii reprezinta cea mai importanta sursa de energie inainte de a face sport. Chiar daca vrei sa slabesti mananca carbohidrati inainte de efort fizic. Corpul nu poate arde grasimi (lipide) decat in prezenta glucozei. Si nu uita sa bei apa. Cand si ce trebuie sa mananci inainte de efort fizic?

Cu cel mult 3 ore inainte. Masa trebuie sa contina in special carbohidrati cu indice glicemic scazut, care sa se digere lent si sa dea senzatie de satietate pentru mai mult timp (cereale integrale cu lapte sau cu iaurt). Daca au trecut 3 ore de la masa principala ia o gustare usoara cu 30-60 de minute inainte de inceperea activitatii fizice. Gustarea sa fie tot pe baza de carbohidrati. Nu uita sa te hidratezi bine cu apa minerala magneziana, bogata in calciu si magneziu pentru a preveni contracturile musculare. Alimentatia si hidratarea in timpul efortului fizic Nu manca in timpul activitatii fizice decat daca dureaza mai mult de 90 de minute. Cam intr-o ora si jumatate se consuma rezervele energetice din muschi. Daca este cazul opteaza pentru ceva usor, care sa te energizeze, dar care sa nu-ti irite stomacul. Spre exemplu banana este potrivita, pentru ca se digera usor si contine carbohidrati complecsi care iti tin de foame. Sau un baton de cereale cu fructe. Hidratarea constanta este necesara, in special daca depasesti o ora de miscare. Bea maxim 150 mL la fiecare 15-20 de minute. Apa minerala amestecata cu suc de fructe este cea mai potrivita. Te hidrateaza bine si-ti asigura necesarul de minerale si glucoza. Daca bei doar apa minerala plata, asigura-te ca are suficient calciu si magneziu (150mg Ca/L si 50 mg Mg/L). Poti sa adaugi un praf de sare in apa bauta pentru a suplini pierderile de sodiu datorate transpiratiei intense. Apa trebuie sa fie la temperatura camerei pentru a fi usor absorbita. Cea rece socheaza termic corpul si-l oboseste si mai mult. Recuperarea dupa efort fizic Hidratarea este cea mai importanta pentru refacerea corpului dupa incheierea activitatii fizice. Prima ora este esentiala pentru ca muschii au nevoie sa-si refaca rezervele de glicogen cat mai repede. Apa minerala plata amestecata cu suc de pere sau mere este ideala. Sucul de fructe este bogat in carbohidrati, minerale si vitamine necesare mai ales muschilor. Apa regleaza si mentine temperatura corpului in limite normale (evaporarea transpiratiei prin piele si racirea organismului). Berea fara alcool este o alternativa buna. Contine suficienti carbohidrati si apa pentru recuperare. Totusi este bine sa eviti bauturile cu mult zahar, alcool sau sucurile de fructe concentrate. Acestea cresc rapid nivelul glucozei in sange , deshidrateaza corpul si senzatia de foame persista. Ce sa mananci dupa efort fizic? Alimente care contin proteine si carbohidrati usor digerabili. De exemplu paine integrala cu ou fiert. Daca nu poti sa renunti la dulciuri este mai bine sa le mananci dupa efort fizic decat inainte. Asta pentru ca vor fi folosite in principal de catre muschi pentru refacerea rezervelor energetice. Chiar si asa ai grija la excese. Prea mult zahar se transforma in grasime. Fibrele vegetale solubile topesc grasimea de pe burta

13 Share 13 Share Excesul de grasime din organism dauneaza grav sanatatii! Nimic mai adevarat. Insa stiai ca anumite tipuri de grasime sunt mai periculoase decat altele? Inestetica si mult-hulita grasime de sub piele nu este nici pe departe atat de

periculoasa pentru sanatate ca cea de pe organele interne. Surplusul de grasime de pe organele interne si de pe burta este vinovat de aparitia hipertensiunii arteriale, a diabetului si a steatozei hepatice. Fibrele vegetale -in special cele solubile-asociate cu sportul - te pot scapa mai ales de grasimea viscerala si de pe burta. Iata, pe scurt, ce sunt fibrele vegetale si care este rolul lor in alimentatie. Fibrele vegetale sunt parti structurale ale plantelor. Nu pot fi digerate de catre organismul uman datorita lipsei de enzime specifice acestora. Cu cateva exceptii nu au valoare calorica. Se gasesc in legume, zarzavaturi, fructe, cereale integrale. Cele insolubile regleaza tranzitul intestinal si accelereaza eliminarea substantelor cu potential cancerigen si a toxinelor. Cele solubile maresc perioada de digerare a hranei (dau senzatie de satietate). De asemenea, acestea din urma scad nivelul colesterolului din sange. Ambele dezvolta flora bacteriana intestinala benefica. Iar asta stimuleaza imunitatea organismului. Revenind la grasimea de pe burta Tot ce trebuie sa faci este sa incluzi in alimentatie mai multe fibre vegetale solubile si sa faci mai mult sport. Si in scurt timp poti sa-ti cumperi haine mai mici cu un numar. Aceste fibre solubile le gasesti in special in citrice, mere, orz, ovaz, fasole. Cat despre sport, cat mai des posibil. Nu mai putin de 30 de minute de activitate fizica intensa de doua ori pe saptamana.