Sunteți pe pagina 1din 59

COLEGIUL ECONOMIC VIRGIL MADGEARU BUCURESTI

Nume si prenume elev: Clasa: Profesor indrumator:

CAIET DE PRACTIC PENTRU CLASA A XII-A

MODULULE
1. MANAGEMENTUL CALITII 2. UTILIZAREA CALCULATORULUI IN CONTABILITATE 3. STATISTICA SI ANALIZA ECONOMICA

Specialitate:Tehnician in activitati economice

Centralizatorul disciplinelor/modulelor Instruire practica -comasata2012-2013


Clasa a XII-a MODUL Nr. saptamani 1 2 3 4 Nr.zil Nr.not Nr.zil Nr.not Nr.zil Nr.not Nr.zil Nr.not e e e e e e e e 1. U.C.C Prof.coord. 2 1 2 1 2 1 2

2. Managementul calitatii Prof.coord.

3. Statistica Prof.coord.

Stagiul de pregtire practic - Anul colar


Perioada de Denumirea modulului desfura de pregtire practic re Nr.ore UC13. Managementul 30 ore calitii

Unit i de competen e

Competente specifice Planificarea calitii produselor i serviciilor Definirea nivelului de calitate acceptat : cerine privind calitatea, indici de calitate, indicatori de noncalitate (numr de produse livrate cu defecte pe sptmn, numrul de servicii prestate necorespunztor pe o perioad de timp, numrul de zile necesare pentru remedierea defectelor); Stabilirea resurselor necesare: umane, de timp, financiare, materiale; Elaborarea planului de obinere a calitii proceselor i produselor/ serviciilor : stabilirea succesiunii etapelor de aciune i a termenelor, repartizarea sarcinilor i a responsabilitilor

C1.Realizeaz planificarea calitii proceselor i a produselor/ serviciilor

C2. Monitorizeaz calitatea proceselor i a produselor/ serviciilor

Monitorizarea calitii proceselor i a produselor / serviciilor Supravegherea proceselor: activiti,


flux tehnologic, ciclul de via a produsului/serviciului;

Prevenirea apariiei defectelor : identificarea i ndeprtarea factorilor care determin apariia defectelor; Prevenirea apariiei defectelor : identificarea i ndeprtarea factorilor care determin apariia

defectelor;

mbuntirea calitii proceselor i a produselor/serviciilor Analizarea datelor despre desfurarea proceselor i despre calitatea produselor/ serviciilor: pe baza datelor din analiza personal i a informaiilor suplimentare obinute de la angajai i clieni, prin comunicare deschis i munc n echip, pentru identificarea punctelor tari i a punctelor slabe. C3. Rezolvarea problemelor mbuntete identificate: calitatea Probleme: neconformiti, proceselor i a reclamaii, insatisfacia clientului, produselor/servic deficiene ale materiilor prime iilor folosite, ale procesului de realizare a produselor, ale atitudinii sau competenelor profesionale ale lucrtorilor. Rezolvare: remedierea defectelor produselor, dac este posibil; compensarea nemulumirilor clienilor, mbuntirea procesului, perfecionare a personalului Stabilirea obiectivelor pentru mbuntirea calitii: realiste, msurabile, adaptate cu obiectivele generale ale ntreprinderii.

UC

24

Utilizarea n 60 ore

calculatorului contabilitate

C1 Aplica strategii de mbuntire a activitii la locul de munc prin utilizarea softului specializat

Aplicarea strategiilor de mbuntire a activitii la locul de munc prin utilizarea softului specializat identificarea tipurilor de softuri specializate necesare locului de munc - pentru gestiunea mijloacelor fixe,pentru gestiunea stocurilor, clieni, furnizori calculul salariilor,eviden ncasri i pli pentru obinerea registrului de cas Evaluarea softurilor identificate avantaje /dezavantaje, pre, timp de operare, viteza de lucru, calitatea informaiilor rezultate, accesibilitatea softului.

C2 Analizeaz structura softului

Analizarea structurii softului instruirea privind utilizarea softului - consultarea ghidului de utilizare a softului identificarea structurii softului: - meniuri, ferestre, iconuri accesarea meniurilor, ferestrelor, iconurilor - direct de la tastatur sau din bara de unelte pentru a vizualiza modul de prezentare a programului.
Implementarea softul specializat la locul de munc

pregtirea documentelor ce urmeaz a fi prelucrate - sortarea pe categorii de evenimente i tranzacii i perioade de nregistrare, introducerea datelor din documentele pentru - vnzri (comenzi, avize de expediie, facturi, C3 Implementeaz chitane fiscale, ncasri client), softul specializat la pentru cumprri (comenzi,note de recepie i constatare de diferene, locul de munc facturi, chitane fiscale, pli furnizori) fr a grei sumele, respectnd datele de identificare ale documentului derularea programului utiliznd comenzile conform subsistemului informatic listarea situaiilor necesare - pe ecran sau pe hrtie evaluarea performantelor - n funcie de calitatea informaiilor i a situaiilor finale obinute

Datele elementare i sistematizarea lor C1. UC 22. Statistic i analiz economic 60 ore
Identificarea surselor de date statistice: anuare statistice, reviste, Sistematizeaz brouri,documente de date eviden,experiena proprie, a grupului de prieteni sau cunoscui

elementare

Centralizarea datelor elementare: simpl sau pe grupe


Gruparea datelor elementare: pe variante sau pe intervale

Distribuii
Calcularea indicatorilor tendinei centrale: media, mediana, modulul

C2. Analizeaz distribuii

Caracterizarea distribuiei rezultate: structur, omogenitate, form Interpretarea rezultatelor obinute: prin comparaie: simetrie, asimetrie, omogenitate, eterogenitate Reprezentarea grafic a distribuiei rezultate: histograma, poligonul frecvenelor, curbele cumulative ale frecvenelor, dreptunghiul si cercul de structura Dinamica fenomenelor economice
Calcularea i interpretarea indicatorilor seriilor dinamice: absolui, relativi i medii Reprezentarea grafic a seriilor dinamice: diagrama prin coloane, benzi, cronograma Calcularea indicilor individuali i de grup cu ajutorul echipamentului de specialitate: indicii volumului fizic, indicii preului, indicii valorii Interpretarea indicilor individuali i de grup: verificarea relaiilor care exista ntre indici i ntre modificrile absolute

C3. Determin dinamica fenomenelor economice

Indicatori economici la nivelul agentului economic


Calcularea indicatorilor economici la nivelul agentului economic: ai potenialului intern, ai cheltuielilor i indicatori valorici de rezultate

C4. Analizeaz indicatorii economici de la nivelul agentului economic

Interpretarea indicatorilor calculai: caracterizarea structurii i a dinamicii,extrapolarea trendului


Reprezentarea grafic a indicatorilor calculai: histograma, poligonul frecvenelor, curbele cumulative ale frecvenelor, dreptunghiul i cercul de structur

FI A DE PREZEN
S1/Data:

FISA DE PREZENT Nr ore Semnt Interva de Semnt ura lul pregtir ura tutorelu orar e elevului i practic 08.00- 6 ore 14.00

Activitatea

Luni

Definirea nivelului de calitate acceptat : cerine privind calitatea, indici de calitate, indicatori de noncalitate (numr de produse livrate cu defecte pe sptmn, numrul de servicii prestate necorespunztor pe o perioad de timp, numrul de zile necesare pentru remedierea defectelor);
Aplicarea strategiilor de mbuntire a activitii la locul de munc prin utilizarea softului specializat identificarea tipurilor de softuri specializate necesare locului de munc - pentru gestiunea mijloacelor fixe,pentru gestiunea stocurilor, clieni, furnizori calculul salariilor,eviden ncasri i pli pentru obinerea registrului de cas Evaluarea softurilor identificate - avantaje /dezavantaje, pre, timp de operare, viteza de lucru, calitatea informaiilor rezultate, accesibilitatea softului.

08.00- 6 ore 14.00

Mari

Miecuri

08.00- 6 ore 14.00

08.00- 6 ore 14.00 Joi

Datele elementare i sistematizarea lor


Identificarea surselor de date statistice: anuare statistice, reviste, brouri,documente de eviden,experiena proprie, a grupului de prieteni sau cunoscui

6 ore Vineri

Evaluarea modului de indeplinire a sarcinilor . Test de verificare.


Semntura Semntura elevului tutorelui

S2/Data:

Intervalul orar

Nr ore de pregtire practic

Activitatea

08.00- 6 ore 14.00 Luni

Stabilirea resurselor necesare: umane, de timp, financiare, materiale;

Elaborarea planului de obinere a calitii proceselor i produselor/ serviciilor : stabilirea succesiunii etapelor de aciune i a termenelor, repartizarea sarcinilor i a responsabilitilor 08.00- 6 ore 14.00 08.00- 6 ore 14.00
Analizarea structurii softului instruirea privind utilizarea softului consultarea ghidului de utilizare a softului

Mari

Miecuri

identificarea structurii softului: meniuri, ferestre, iconuri accesarea meniurilor, ferestrelor, iconurilor - direct de la tastatur sau din bara de unelte pentru a vizualiza modul de prezentare a programului.

Joi

08.00- 6 ore 14.00

Vineri

08.00- 6 ore 14.00

Gruparea datelor elementare: pe variante sau pe intervale Evaluarea modului de indeplinire a sarcinilor . Test de verificare.

Centralizarea datelor elementare: simpl sau pe grupe

S3/Data:

Intervalul orar

Nr ore de pregtire practic

Semntura Semntura elevului tutorelui

Activitatea

08.00- 6 ore 14.00

Monitorizarea calitii proceselor i a produselor / serviciilor Supravegherea proceselor: activiti,


flux tehnologic, ciclul de via a produsului/serviciului; Prevenirea apariiei defectelor : identificarea i ndeprtarea factorilor care determin apariia defectelor;

Luni

Prevenirea apariiei defectelor : identificarea i ndeprtarea factorilor care determin apariia defectelor;

08.00- 6 ore 14.00

Mari

Analizarea structurii softului instruirea privind utilizarea softului - consultarea ghidului de utilizare a softului identificarea structurii softului: meniuri, ferestre, iconuri

08.00- 6 ore 14.00

accesarea meniurilor, ferestrelor, iconurilor - direct de la tastatur sau din bara de unelte pentru a vizualiza modul de prezentare a programului. Distribuii
Calcularea indicatorilor tendinei centrale: media, mediana, modulul

Miecuri

Caracterizarea distribuiei rezultate: structur, omogenitate, form Interpretarea rezultatelor obinute: prin comparaie: simetrie, asimetrie, omogenitate, eterogenitate Reprezentarea grafic a distribuiei rezultate: histograma, poligonul frecvenelor, curbele cumulative ale frecvenelor, dreptunghiul si cercul de structura Evaluarea modului de indeplinire a sarcinilor .Test de verificare

Joi

08.00- 6 ore 14.00

Vineri

08.00- 6 ore 14.00

S4/Data:
Luni

Intervalul orar

Nr ore de pregtire practic

Semntura Semntura elevului tutorelui

Activitatea

08.00- 6 ore 14.00

mbuntirea calitii proceselor i a produselor/serviciilor Analizarea datelor despre desfurarea proceselor i despre calitatea produselor/ serviciilor: pe baza datelor din analiza personal i a informaiilor suplimentare obinute de la angajai i clieni, prin comunicare deschis i munc n echip, pentru

10

identificarea punctelor tari i a punctelor slabe. 08.00- 6 ore 14.00 Mari


Implementarea softul specializat la locul de munc pregtirea documentelor ce urmeaz a fi prelucrate - sortarea pe categorii de evenimente i tranzacii i perioade de nregistrare,

08.00- 6 ore 14.00

Miecuri

introducerea datelor din documentele pentru - vnzri (comenzi, avize de expediie, facturi, chitane fiscale, ncasri client), pentru cumprri (comenzi,note de recepie i constatare de diferene, facturi, chitane fiscale, pli furnizori) fr a grei sumele, respectnd datele de identificare ale documentului

08.00- 6 ore 14.00

Dinamica fenomenelor economice


Calcularea i interpretarea indicatorilor seriilor dinamice: absolui, relativi i medii Reprezentarea grafic a seriilor dinamice: diagrama prin coloane, benzi, cronograma Calcularea indicilor individuali i de grup cu ajutorul echipamentului de specialitate: indicii volumului fizic, indicii preului, indicii valorii Interpretarea indicilor individuali i de grup: verificarea relaiilor care exista ntre indici i ntre modificrile absolute

Joi

Vineri

08.00- 6 ore 14.00

Evaluarea modului de indeplinire a sarcinilor .Test de verificare

S5/Data:
Luni

Intervalul orar

Nr ore de pregtire practic

Semntura Semntura elevului tutorelui

Activitatea

08.00- 6 ore 14.00

Rezolvarea problemelor identificate: Probleme: neconformiti, reclamaii, insatisfacia

11

clientului, deficiene ale materiilor prime folosite, ale procesului de realizare a produselor, ale atitudinii sau competenelor profesionale ale lucrtorilor. Rezolvare: remedierea defectelor produselor, dac este posibil; compensarea nemulumirilor clienilor, mbuntirea procesului, perfecionare a personalului Stabilirea obiectivelor pentru mbuntirea calitii: realiste, msurabile, adaptate cu obiectivele generale ale ntreprinderii. 08.00- 6 ore 14.00 derularea programului - utiliznd comenzile conform subsistemului informatic
listarea situaiilor necesare pe ecran sau pe hrtie Implementarea softul specializat la locul de munc

Mari

Miecuri

08.00- 6 ore 14.00

08.00- 6 ore 14.00

evaluarea performantelor - n funcie de calitatea informaiilor i a situaiilor finale obinute Indicatori economici la nivelul agentului economic
Calcularea indicatorilor economici la nivelul agentului economic: ai potenialului intern, ai cheltuielilor i indicatori valorici de rezultate

Joi

Vineri

08.00- 6 ore 14.00

Interpretarea indicatorilor calculai: caracterizarea structurii i a dinamicii, extrapolarea trendului Reprezentarea grafic a indicatorilor calculai: histograma, poligonul frecvenelor, curbele cumulative ale frecvenelor, dreptunghiul i cercul de structur Evaluarea modului de indeplinire a sarcinilor .Test de verificare

12

1. MANAGEMENTUL CALITATII

CUPRINS
I. Planificarea calitii produselor i serviciilor a. Definirea nivelului de calitate acceptat b. Stabilirea resurselor necesare c. Elaborarea planului de obtinere a calitatii proceselor si produselor/serviciilor II. Monitorizarea calitii proceselor i a produselor/serviciilor a. Supravegherea proceselor b. Prevenirea aparitiei defectelor c. Analizarea calitatii proceselor si produselor/serviciilor d.Probe de evaluare III. mbuntirea calitii proceselor i a produselor/serviciilor a. Analizarea datelor despre desfasurarea proceselor si despre calitatea produselor/serviciilor b. Rezolvarea problemelor identificate c. Stabilirea obiectivelor pentru imbunatatirea calitatii d.Probe de evaluare/Certificarea competentelor profesionale nivel 3

Lista unitilor de competente specifice modulului Managementul calitii Realizeaz planificarea calitii proceselor i a produselor / serviciilor; Monitorizeaz calitatea proceselor i a produselor / serviciilor; mbuntete calitatea proceselor i a produselor / serviciilor.

13

Activitatea 1. Planificarea calitii produselor/ serviciilor ( anexa 1)

1. Intocmiti fisa de identitate a agentului economic la care va desfasurati activitatea de instruire practica
2. Realizati un referat cu titlul Planificarea calitii produselor i serviciilor la firma X 3. Respectati criteriile privind redactarea bibliografiei studiate

Activitatea 2. Monitorizarea calitii proceselor i produselor/serviciilor( anexa 2)

Completati acest jurnal de practica JURNAL DE PRACTIC Elev: Perioada: Unitatea: Monitorizarea calitii proceselor i produselor/serviciilor Sarcini de lucru: - Analizai calitatea produselor i serviciilor din unitatea n care va efectuai practica; - Consultai standardele de calitate ale produselor i serviciilor, alte documente referitoare la calitate n jurnalul de practic, elevul va completa urmtoarele informaii:

14

1. Care sunt principalele activiti relevante pentru modulul de practic pe care le-ai observat sau leai desfurat? - analiza datelor despre calitatea produselor i serviciilor; - identificarea defectelor produselor/serviciilor; - rezolvarea reclamaiilor consumatorilor;

2. Ce lucruri noi ai nvat?

- cum se remediaz defectele : - cum se ntocmesc documentele : - cum se face recepia cantitativa i calitativa

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plcut? Motivai.

15

4. Ce lucruri/ evenimentele nu v-au plcut? Motivai.

Activitatea 3. mbuntirea calitii proceselor i a produselor/serviciilor( anexa 3)

Studiu de caz Firma Mocasinul SRL activeaz pe piaa de nclminte locala i are ca obiect de activitate producerea i comercializarea de incalminte pentru femei i brbai. Materia prim folosit este pielea de bovine, de bun calitate, de la productori interni i externi. Practic preuri mari, n comparaie cu cele medii, existente pe pia din restul judeului. n oras, mai sunt i ali ageni economici, care produc i comercializeaz nclminte. Cererea de nclminte este mare, ca urmare a creterii puterii de cumprare a populaiei. Managementul este asigurat, de 3 sptmni, de o echip tnr, cu pregtire de specialitate i bune competene de conducere. Firma nu dispune de un designer specializat, cu deschidere la nou. Reeaua de distribuie este limitat (desfacerea se realizeaz, n principal, la magazinul firmei), iar publicitatea se realizeaz intr-un ziar local. Peste dou luni, firma i-a propus s deschid un nou magazin de nclminte. Pentru aceasta, i-a fcut publicitate n ultima lun, prin toate canalele media din zon. ntr-o ultim Hotrre a Guvernului, s-a decis sprijinirea productorilor de nclminte, prin reducerea taxelor n cazul importurilor de piei brute. Realizai o analiz SWOT a firmei Mocasinul S.R.L., completnd urmtorul tabel:

16

Puncte tari

Puncte slabe

Oportuniti

Ameninri

Fisa de lucru Avnd ca model fisa de documentare privind analiza SWOT( anexa 3) a unei uniti de alimentaie, realizai propria voastr analiza n cadrul unitatii n care va efectuai practica.

Activitatea 4. Evaluare ( anexa 2)

TEST- sa se rezolve testul , o singura varianta este corecta. 1. Standardul ce descrie noiunile fundamentale i terminologia pentru sistemul de management al calitii SMQ din 2000 este: a. ISO 9004; b. ISO 8402; c. ISO 9000. 2. Scopul controlului calitii este de: a. Prevenire a apariiei neconformitilor; b. Remaniere a defectelor; c. A da ncredere clientului. 3. Ierarhia conceptelor referitoare la calitate este urmtoarea: a. Inspecie, asigurarea calitii, controlul calitii, managementul calitii totale; 17

b. Asigurarea calitii, inspecie, controlul calitii, managementul calitii totale; c. Inspecie, controlul calitii, asigurarea calitii, managementul calitii totale. 4. Documentele referitoare la calitatea produselor pot fi: a. Standarde, caiete de sarcini, norme tehnice; b. Buletine de analiz; c. Norme tehnice, buletine de analiz, certificate de omologare. 5. Asigurrii calitii i se atribuie conceptul de: a. Detecie; b. Prevenire; c. mbuntire continu. 6. Asigurarea calitii implic: a. Toate etapele ciclului de via ale unui produs; b. Etapele referitoare la desfacerea unui produs; c. Etapele referitoare la satisfacerea cerinelor clientului. 7. Sistemul calitii implic: a. Toate etapele ciclului vieii unui produs; b. Etapele dup ce produsul ajunge la beneficiar; c. Etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea unui audit. 8. Un model de asigurare intern a calitii este dat n standardul: a. ISO 9000/2000; b. ISO 9004/2000; c. ISO 9001/2000. 9. Documentaia sistemului de management al calitii are drept scop: a. Realizarea conformitii cu cerinele clientului i mbuntirea calitii; b. Realizarea programului de audit; c. Evaluarea costurilor calitii. 18

10. Manualul calitii descrie: a. Structura sistemului calitii; b. Responsabilitile i autoritile compartimentelor i personalului n domeniul calitii; c. Funciile sistemului calitii. 11. Documentele utilizate pentru definirea i implementarea unui ,,Sistem al calitii, pot fi structurate astfel: a. Manualul calitii, certificatele de garanie; b. Buletine de analiz, certificate de calitate; c. Manualul calitii, procedurile sistemului calitii, documentele calitii. 12. Procedurile Sistemului Calitii reprezint: a. Modalitatea de desfurare a tuturor activitilor unei organizaii; b. Modalitatea specific de desfurare a unei activiti; c. Modalitatea specific de desfurare a activitilor de control. 13. Politica n domeniul calitii este elaborat de: a. Conducerea de vrf a unei organizaii; b. Clieni; c. Fiecare membru al organizaiei. 14. Responsabilitatea redactrii Manualului Calitii revine: a. Managerului general; b. Beneficiarului; c. efului compartimentului calitate. 15. Prin auditurile calitii se evalueaz: a. Sistemul calitii, procesele organizaiei, rezultatele proceselor; b. Poziia organizaiei pe piaa mondial; c. Modalitatea n care este asigurat protecia mediului nconjurtor. 16. Auditurile calitii se efectueaz n:

19

a. Scopuri interne sau externe; b. Scopul vnzrii produselor; c. Scopul selectrii furnizorilor de materii prime i materiale. 17. Documentele de lucru n cazul auditurilor pot fi: a. Formulare pentru raportarea observaiilor; b. Buletine de analiz; c. Certificate de garanie. 18. Un audit se finalizeaz printr-un: a. Certificat de calitate; b. Certificat de conformitate; c. Raport. 19. Recunoaterea oficial a unui organism de certificare se realizeaz prin: a. Audit; b. Acreditare; c. Manualul calitii. 20. Certificarea este realizat de un: a. Auditor; b. Organism de certificare; c. Inspector.

ANEXE
Anexa 1 FIA DE DOCUMENTARE Realizarea unei oferte competitive a unui agent economic Diferenierea ofertei prin: produse servicii imagine

20

Produsul:

competena personalului poziionarea ofertei Componente: corporale, acorporale Comunicaii n legatur cu produsul Imaginea produsului Modaliti de stabilire Politica de pre Preuri promoionale

Preul:

Calitatea:

Managementul calitii totale Performana calitativ Legtura dintre calitate i profitabilitate Raportul pre/calitate Diversitatea sortimental: Asortimentul de produse: lrgimea, profunzimea Alegerea strategiei de difereniere a ofertei, din punct de vedere al diversitii Modaliti de prezentare i informare: Numele produsului Marca Eticheta Ambalajul Documentele nsoitoare Comportamentul personalului: Competen Curtoazie Credibilitate Seriozitate Receptivitate Comunicare Aplicarea strategiilor adecvate mediului concurenial Etapele planificrii strategice: Planul de marketing: Produsul / serviciul oferit Stabilirea misiunii De ce este necesar firma? Analiza mediului analiza SWOT Formularea obiectivelor SMART Elaborarea strategiilor Elaborarea planurilor i programelor Urmrirea i controlul

21

Planul de resurse umane: Promovarea pe pia a ofertei proprii Publicitatea:

Preul Distribuia Piaa vizat / potenialii clieni Mediul concurenial Strategia de promovare a vnzrilor Organigrama i distribuia posturilor Structura personalului Echipa managerial Responsabiliti i atribuii ale echipei manageriale

Forme: de produs, de marc, de firm Tehnici i mijloace: prin mass media, exterioar, direct, gratuit Promovarea vnzrilor tehnici: Relaii publice: Relaii cu cei care constituie publicul intern i extern al ntreprinderii Realizarea i pstrarea unor relaii favorabile cu publicul Calitatea, starea i evoluia acestor relaii Promovarea prin forele de vnzare: Vnzrile personale (directe) Participarea la trguri i expoziii: Amenajarea corespunztoare a standurilor Tiprituri de firm atractive Personal specializat Publicitate anterioar i manifestri conexe n timpul desfurrii trgului Reduceri de pre Demonstraii i degustri Jocuri i concursuri Premii Publicitatea la locul vnzrii Merchandising-ul Cadouri promoionale Mostre

Anexa 2

Fisa de documentare

GLOSAR DE TERMENI
Termenii utilizati sunt conform standardului SR EN ISO 9000/ 2000

22

masura n care un ansamblu de caracteristici intrinseci ndeplinesc cerintele nevoie sau asteptare, care este declarata n general implicita sau Cerinta obligatorie Satisfactie a clientului perceptie a clientului despre masura n care cerintele clientului au fost ndeplinite ansamblu de elemente corelate sau n interactiune Sistem sistem prin care se stabilesc politica si obiectivele si prin care se Sistem de realizeaza acele obiective management sistem de management prin care se orienteza si se controleaza o Sistem de management al calitatii organizatie in ceea ce priveste calitatea intentii si orientari generale ale unei organizatii referitoare la calitate, asa Politica referitoare la cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai nalt nivel calitate ceea ce se urmareste sau este avut n vedere referitor la calitate Obiectiv al calitatii parte a managementului calitatii concentrata pe stabilirea obiectivelor Planificarea calitatii calitatii si care specifica procesele operationale si resursele aferente necesare pentru a ndeplini obiectivele calitatii parte a managementului calitatii concentrata pe ndeplinirea cerintelor Controlul calitatii referitoare la calitate mbunatatirea continua activitate repetata pentru a creste abilitatea de a ndeplini cerinte relatie ntre rezulatul obisnuit si resursele utilizate Eficienta masura n care activitatile planificate sunt realizate si sunt obtinute Eficacitate rezultatele planificate organizatie sau persoana care primeste un produs Client organizatie sau persoana care vinde un produs Furnizor ansamblu de activitati corelate sau n interactiune, care transforma intrari Proces n iesiri rezultat al unui proces Produs mod specificat de desfasurare a unei activitati sau a unui produs Procedura nendeplinirea unei cerinte Neconformitate nendeplinirea unei cerinte referitoare la o utilizare intentionata sau Defect specificata actiune de eliminare a cauzei unei neconformitati potentiale sau a altei Actiune preventiva posibile situatii nedorite act de eliminare a cauzei unei neconformitati detectate sau a altei situatii Actiune corectiva nedorite informatia mpreuna cu mediul sau suport Document document care descrie sistemul de management al calitatii al unei Manualul Calitatii organizatii documente prin care sse declara rezultatul obtinut sau furnizeaza dovezi nregistrare ale activitatii realizate evaluare a conformitatii prin observare si judecare nsotite dupa caz, de Inspectie masurari , ncercare sau comparare cu un calibru confirmare, prin furnizare de dovezi obiective, ca au fost ndeplinite Validare cerintele pentru o anumita utilizare sau o aplicatie intentionata proces sistematic, independent si documentat n scopul obtinerii de Audit Calitate

23

Auditor

dovezi de audit si evaluarea lor cu obiectivitate, pentru a determina masura n care sunt ndeplinite criteriile de audit persoana care are competenta de a efectua un audit

Anexa 3

Fisa de documentare

Exemplu de Analiza Swot la nivelul unei uniti de alimentaie Strengts (puncte tari) - Echipa manageriala bine pregtita (cu experiena); - Ultimele rezultate financiare foarte bune (beneficii mari); - Existenta unei infrastructuri corespunztoare - Reputaia unitatii; - Calitateaproduselor. Opportunities (oportuniti) - Posibiliti de atragere a unor fonduri europene pentru dezvoltarea bazei materiale; - Oportuniti de perfecionare a personalului - ncheierea de contracte de Catering cu diferite instituii. Treats (ameninri) - Apariia unui numr mare de restaurante n zona; - Migrarea clienilor ctre alte tipuri de uniti; - Plecarea personalului spre alte uniti ce ofer salarii mai mari. Weakness (puncte salbe) - Personal de execuie redus; - Salarii mici; - Sortiment de preparate i buturi restrns; - Lipsa serviciilor suplimentare; - Capacitatea de servire subdimensionata; - Dotri tehnologice incomplete.

24

Exemplu de Analiza Swot Cteva exemple de atribute care pot constitui puncte tari, puncte slabe, oportuniti i ameninri, pentru firma Mocasinul S.R.L. Puncte tari dispune de resurse: financiare, umane, materiale; servicii oferite clienilor; avantaje fa de concureni; preurile practicate; o percepie pozitiv din partea clienilor; conducerea este capabil. Oportuniti deservirea unor categorii mari de clieni; cucerirea de noi segmente de pia; diversificarea gamei de produse; ptrunderea pe noi piee; politici guvernamentale favorabile.
Anexa 4

Puncte slabe nivelul productivitii este sczut; lipsa de viziune i talent managerial; deficiene n rezolvarea problemelor interne; linia de produse este limitat; slaba poziie pe pia; strategii neclare. Ameninri posibilitatea apariiei unor noi concureni; schimbri n exigenele consumatorilor / clienilor; schimbri demografice; recesiune ecnomic; politici guvernamentale nefavorabile.

TEST/solutii corecte

1c 2a 3c 4a 5b 6a 7a 8b 9a 10b 11c 12b 13a 14c 15a 16a 17a 18c 19b 20b

2. UTILIZAREA CALCULATORULUI IN CONTABILITATE


I.

Aplicarea strategiilor de mbuntire a activitii la locul de munc prin utilizarea softului specializat

25

identificarea tipurilor de softuri specializate necesare locului de munc - pentru gestiunea mijloacelor fixe, - pentru gestiunea stocurilor, clieni, furnizori calculul salariilor, eviden ncasri i pli pentru obinerea registrului de cas Evaluarea softurilor identificate - avantaje /dezavantaje, pre, timp de operare, viteza de lucru, calitatea informaiilor rezultate, accesibilitatea softului.

Sistemele informatice de contabilitatea sunt cele mai vechi si mai raspandite sisteme informatice din domeniul afacerilor. Ele inregistreaza si raporteaza tranzactiile in afaceri si alte evenimente economice. Sistemele informatice de contabilitatea se bazeaza pe conceptul de partida dubla vechi de sute de ani, sau pe un concept mai recent profit / pierdere. Sistemele contabile bazate pe calculator inregistreaza si raporteaza fluxul de fonduri de-a lungul istoriei unei organizatii si produce acte financiare ca balante, declaratii de venit si altele. Astfel de sisteme produc estimari ale conditiilor viitoare ca proiecte financiare, repartizarea bugetului. Performantele financiare ale unei firme se masoara dupa alte astfel de estimari contabile. In figura de mai jos sunt descrise relatiile dintre cele mai importante sisteme informatice de contabilitate computerizate atat de firmele mici cat si de cele mari.
Noiuni introductive CALCULATOR: 1. Un computer, numit i calculator, calculator electronic sau ordinator, este o main de prelucrat date i informaii conform unei liste de instruciuni numit program. 2. Calculator de buzunar = calculator de dimensiuni foarte mici, destinat publicului larg pentru efectuarea unei game de probleme matematice limitate; (impr.) minicalculator. 3. Tabel care cuprinde rezultatele unor calcule, folosit pentru simplificarea operaiilor; carte, brour care cuprinde asemenea tabele.

Main sau instalaie cu care se efectueaz automat operaii matematice i logice. Computerele actuale nu sunt doar maini de prelucrat informaii, ci i dispozitive care faciliteaz comunicarea respectivelor informaii ntre doi sau mai muli utilizatori, de exemplu sub form de numere, text, imagini, sunet i video

26

Multe dintre pachetele soft de contabilitate sunt valabile pentru aceste operatii. Sa recapitulam pe scurt cum cateva dintre aceste sisteme sprijina operatiile si managementul afacerii unei firme. In figura de mai jos sunt enumerate sase dintre cele mai importante sisteme informatice de contabilitate.

27

Procesarea comenzilor. Procesasrea comenzilor este un important sistem de procesare a tranzactiilor, care colecteaza si prelucreaza comenzile clientilor, produce facturi si date necesare analizarii vanzarilor si gestiunii stocurilor. In multe firme se pastreaza datele clientului pana cand marfa este livrata Gestiunea stocurilor. Sistemul de gestiune a stocurilor prelucreaza date care reflecta schimbarile cantitativeale produselor aflate pe stoc. Odata cu primirea comenzii de la client sistemul procesare a comenzilor o prelucreaza si transmite datele cartre acest sistem care produce avizele de insotire a marfurilor. De asemenea realizeaza schimbarile de stoc, furnizeaza date pentru reaprovizionare, si multe alte rapoarte referitoare la stocuri. Contabilitatea incasarilor. Aceste sisteme pastreaza inregistrarile referitoare sumele datorate de clienti si furnizeaza lunar situatia platilor si a creditelor.Furnizeaza managerilor rapoarte care ii ajuta sa contoleze cantitatea creditelor si suma de bani datorata. Aceasta activitate ajuta la maximizarea creditelor profitabile si minimizarea debitelor neeficiente. Contabilitatea platilor.Inregistreaza cumpararile, sumele datorate furnizorilor, platile catre furnizori si produce rapoarte despre lichiditati. Aceasta activitate ajuta la pastrarea unor relatii bune cu furnizorii asigurand un statut de bun platnic care poate face ca firma sa beneficieze de discounturi datorita efectuarii platilor la termen . Salarizare. Inregistreaza munca prestata de angajati, compensatii, concedii si produce state de plata si alte rapoarte pentru conucere si agentii guvernamentale referitoare la castiguri, taxe si alte deduceri. Registru general. Sintetizeaza datele primite de la sistemele de plati, incasari, salarizare si toate celelalte sisteme contabile. La sfarsitul fiecarei perioade contabile se inchid cartea mare a afacerii, si se produc balantele, jurnalele si alte acte contabile mult mai bune si mai ieftine decat daca ele ar fi realizate manual. II. Analizarea structurii softului instruirea privind utilizarea softului - consultarea ghidului de utilizare a softului identificarea structurii softului: - meniuri, ferestre, iconuri accesarea meniurilor, ferestrelor, iconurilor - direct de la tastatur sau din bara de unelte pentru a vizualiza modul de prezentare a programului. III. Implementarea softului specializat la locul de munc pregtirea documentelor ce urmeaz a fi prelucrate - sortarea pe categorii de evenimente i tranzacii i perioade de nregistrare, introducerea datelor din documentele pentru - vnzri (comenzi, avize de expediie, facturi, chitane fiscale, ncasri client), pentru cumprri (comenzi,note de recepie i constatare de diferene, facturi, chitane fiscale, pli furnizori) fr a grei sumele, respectnd datele de identificare ale documentului derularea programului - utiliznd comenzile conform subsistemului informatic listarea situaiilor necesare - pe ecran sau pe hrtie evaluarea performantelor - n funcie de calitatea informaiilor i a situaiilor finale obinute 28

Soft-uri utilizate n contabilitate:


1. Aplicatia Ciel Conta permite gestionarea corect si complet a activitii financiar-contabile, de la introducerea inregistrarilor primare pana la obtinerea raportarilor anuale. Ciel Conta este o solutie flexibila, fiind destinata atat societatilor comerciale mici, cat si celor mijlocii si mari. Caracteristici: 1) Usor de instalat si configurat: Aplicatia este usor de instalat, dispunand de Autorun, care se lanseaza automat la introducerea cd-ului si care va ghideaza pe parcursul instalarii. 2) Usor de utilizat: Interfata intuitiva si un manual de utilizare foarte detaliat fac ca functiile aplicatiei sa fie simple si usor de accesat. Ciel Conta este livrat cu o societate Exemplu in care se pot efectua teste si exercitii utile pentru acomodarea userului cu aplicatia. 3) Functionarea n sistem multi-societate, multi-user, multi-valuta si in retea: Ciel Conta poate fi utilizat pe un singur calculator sau in retea si nu are limitare la numarul de societati ce pot fi create. 4) Actualizare usor de realizat: La aparitia modificarilor de program (legislative sau functionale), veti fi notificat pe e-mail iar upgradarea produsului se poate face on-line sau cu cd-ul. 5) Gestiunea datelor: Toate datele din societate sunt disponibile n orice moment pentru generarea oricarui tip de raport. Rapoartele pot fi vizualizate, tiparite sau salvate intr-unul din formatele: PDF, Excel, Text, DBF, RTF. 6) Import / Export de date: Ciel Conta permite importul datelor: din versiuni anterioare ale aplicatiei, din fisiere text, din celelalte aplicatii CIEL (Ciel Gestiune Comerciala, Ciel Salarii, Ciel Imobilizari, Ciel Registru de Casa) si exportul in excel al tuturor rapoartelor. 7) Aplicatia permite import de note contabile din alte aplicatii (de contabilitate sau nu), prin intermediul unui fisier standard, precum si import de plan de conturi, cu generare de solduri initiale. Filtrari,ordonari si grupari multiple: In liste programul permite grupari, filtrari, ordonari si configurari diferite pentru a raspunde necesitatilor aparute in exploatare, utilizatorul putand salva modificarile. Puncte forte: Numar nelimitat de inregistrari in baza de date; Importul de plan contabil usureaza foarte mult setarea initiala in cazul existentei unui istoric in alte aplicatii; Pentru rapiditate si eficienta in introducerea datelor, Ciel Conta contine modalitati de introducere a notelor contabile specializate sau generale; Consolidare date pentru mai multe puncte de lucru; Ciel Conta ofera posibilitatea salvarii de modele de note contabile; Posibilitatea de revizuire a datelor introduse prin accesul fisei de cont si apoi a notelor contabile direct din balanta (drill-down) prin meniul contextual; Situatiile financiare (bilantul, contul de profit si pierdere, Anexele 1-10 la bilant) si declaratiile fiscale (Decont TVA, Declaratii Bugetul de Stat, Declaratia 394, Declaratia 390 etc.) se obtin simplu si rapid cu Ciel Conta; Coduri de bare pentru declaratiile fiscale; Posibilitatea convertirii sumelor din balanta si din alte rapoarte in orice valuta prin folosirea cursului istoric sau a unui curs specificat de utilizator;

29

Reevaluarea periodica a conturilor cu tranzactii in valuta; Comunica in timp real cu aplicatia CIEL Gestiune Comerciala; Permite folosirea tastaturii in orice sectiune a aplicatiei, permitand astfel introducerea extrem de rapida a datelor; Atentionare salvare baza de date, exista posibilitatea salvarilor automate.

2. SAGA C. este o solutie care permite informatizarea activitatii contabile pentru firme mici si mijlocii, cabinete de contabilitate sau contabili independenti. Contine: 1) Contabilitate financiara (fise de cont, balante, registrul jurnal, registrul inventar, bilant cu generarea fisierelor pentru raportare, calcul impozit pe profit, declaratiile 100,101,392,094), Imobilizari 2) Clienti / Furnizori (situatii facturi, scadentar, situatie avize de expeditie, jurnale, declaratiile 300, 301, 390, 394). 3) Casa (lei, valuta) / Banca (lei, valuta) / Deconturi. 4) Salarii (cu generarea declaratiilor n format electronic si a registrului de evidenta, plata pe card). 5) Productie (inclusiv pe baza de retetar si/sau comenzi). 6) Operatii interne cu stocuri (bonuri de consum, bonuri de predare/primire, transferuri, inventariere). Suport pentru operatiuni in valuta (intrari, iesiri, calcul diferente de curs). 7) Urmarire pe centre de profit, situatii grafice. 8) Suport pentru legatura cu case de marcat in regim printer fiscal (Datecs, Euro, Elka, Eltrade, Optimus, Samsung, Daisy, CHD). Avantaje: Actualizare rapida la modificarile legislative. Multi-firma, Multi-user. Accesare simultana a acelorasi optiuni de program, prin retea. Usurinta n asimilare si utilizare. Extrem de manevrabil. Rapid si robust. Help interactiv

Alte softuri utilizate n contabilitate:

Nr.crt. Soft: 1. pCont

Caracteristici: Program de gestiune contabila si operationala destinat persoanelor fizice sau juridice care utilizeaza sistemul de contabilitate in 30

partida simpla. Produsul nostru este extrem de flexibil si simplu de utilizat si se adreseaza PFA-uri, avocati, notari, cabinete medicale, arhitecti, experti financiari, practicieni in insolventa, intreprinderi individuale si alte profesii liberale. 2. winMentor Pachet integrat de aplicatii de gestiune si contabilitate: contari automate, lucru cu unitati aflate la distanta, gestiune de stocuri, de parteneri, comerciala, gestiunea resurselor umane, analiza economica, legatura cu case de marcat, cantare electronice, cititoare de cod cu bare, cu aplicatii Pocket PC, baze de date integrate, raportari complexe. Recomandat de CECCAR din 2004 3. My soft Solutii integrate pentru societati comerciale, agentii de turism, ONG-uri : MyConta - Contabilitate generala MyGest - Gestiune comerciala MySal - Evidenta salariati si calcul salarii MyImo - Evidenta imobilizari MyGestTM - Agentii de turism 4. EUROGENIUS Sistem de gestiune - facturare si contabilitate utilizabil de catre orice agent economic. Nivelul de cunostinte informatice necesar celui care opereaza este minim, programul fiind usor de utilizat datorita interfetei simple, accesibila si cu mouse-ul, prin machete prestabilite bazate pe selectie din meniuri, a mesajelor de avertisment sau de eroare, a help-ului apelabil prin tasta F1 din orice punct al programului. 5. ClassoftSQL ERP Dezvoltata pe SQL SERVER 2005/2008 pentru : - interconectare online internet - magazine coduri de bare (cntare digitale) - depozite, productie - servire auto - restaurante - distributie SFA online, mini-laptop sau Palm - stocuri, note contabile, retetare online - balante contabile, fise terti, jurnale TVA intracomunitare - grafice si centralizatoarei complexe - declaratia 394,390,reevaluare lunara sold valute Conine manual si video tutorial.

31

Reguli pentru realizarea prezentrilor PowerPoint:

Prezentarea trebuie gndit n trei dimensiuni: narativ (fiecare diapozitiv reprezint un element important al povetii, care deriv din diapozitivul precedent, astfel publicul este obligat s rmn atent); descriptiv (fiecare diapozitiv coloreaz un aspect al povetii) i argumentativ (vrei s demonstrezi, vrei s convingi). Reguli generale: Fiecare diapozitiv trebuie s ilustreze un singur punct sau o idee. Nu aglomerai diapozitivul. Dac avei o cantitate mare de date, mprii-le n mai multe diapozitive. Utilizai litere mari, lizibile dimensiunea 28pt este suficient de mare. Dac informaiile de pe diapozitive sunt alb-negru, utilizai mai bine literele albe pe un fundal negru - totui acest stil este obositor pentru ochi. Mai bine utilizai culori deschise, cum ar fi alb i galben, pe un fundal ntunecat, cum ar fi albastru nchis. Nu folosii culori, cum ar fi rou sau violet. Evitai diapozitivele cu fonduri n degrade pentru a nu oscila vizibilitatea. Nu utilizai antete pe diapozitive. Nu afiai un logo pe absolut fiecare diapozitiv. Nu folosii prea multe cuvinte cu majuscula, deoarece reduc viteza citirii. Limitai numrul de diapozitive. Nu utilizai mai mult de un diapozitiv pentru fiecare minut de prezentare. Diapozitivele nu trebuie s conin ntreaga prezentare. Scopul lor este de a sprijini discursul dumneavoastr i pentru a sublinia punctele importante. Numrul de cuvinte: Diapozitivele-titlu trebuie s conin cinci sau mai puine cuvinte. Coninutul unui singur diapozitiv trebuie s fie uor neles n 20 secunde - apte linii pe fiecare diapozitiv i cel mult apte cuvinte pe linie! Spaiile dintre linii ar trebui s fie cel puin la nlimea unei majuscule. Nu folosii dect doua fonturi i dou mrimi de text. Utilizarea tabelelor: Utilizai mai mult diagrame dect tabele- pe ct este posibil. Utilizai tabele ct mai scurte posibil - dou sau mai multe diapozitive simple sunt mai eficiente dect un diapozitiv complicat. Nu aglomerai diapozitivul - asigurai caractere (litere) ct mai mari. Utilizarea graficelor: Pstrai grafice simple, rotunjii cifrele. Limitai numrul de subtitluri/legende. Folosii grafice cu linii pentru a evidenia schimbrile i grafice cu bare pentru compara ii.

32

Utilizarea diagramelor: Simplificai diagramele pentru a le pstra lizibile. Separai diagramele complexe ntr-o serie de diapozitive. Animaii/ Tranziii: Utilizai tranziii simple de tipul "fly in" care nu distrag atenia de la informaia prezentat. Folosii aceeai tranziie pentru mai multe diapozitive, pentru a acorda prezentrii senzaia de unitate. Dac un diapozitiv este mai important, atunci folosii o alt tranziie care s-l scoat n eviden, dar nu folosii efecte diferite pentru fiecare diapozitiv n parte. Folosii efecte speciale, atta vreme ct ele accentueaz ideile i nu creeaz mai mult confuzie. Audio: Nu utilizai muzic ea distrage atenia de cele mai multe ori. Utilizai elementele audio subtil, atrgnd atenia publicului asupra diapozitivelor cele mai importante. NU REPETAI CUVANT CU CUVANT CONINUTULUI UNUI DIAPOZITIV N TIMPUL PREZENTRII! Discursul trebuie s vin n completarea celor afiate pe ecran. Un diapozitiv trebuie s conin informaiile de baz, eseniale, cu care trebuie s rmn publicul dup ce se termin prezentarea! Nu stric s apar numrul diapozitivului n josul paginii (ex.: "3 din 15"), care s indice la ce diapozitiv s-a ajuns i ct mai e pn la sfrit, asta pentru publicul care vrea s tie ct dureaz prezentarea. La sfritul prezentrii facei o recapitulare a celor mai importante idei.

2.

S.C. DELTA S.A. prezint la data de 01.01.2012 urmtoarea situaie:

Nr. crt 1.

Simbol cont 1012

Denuimire cont Capital subscris vrsat

Suma 25.000

33

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11 12. 13 14.

1068 121 2131 303 371 401 4111 441 4423 5121 5191 541 5311

Alte rezerve Rezultatul exerciiului(profit) Utilaje Materiale de natura obiectelor de inventar Mrfuri Furnizori Clieni Impozit pe profit TVA de plat Conturi curente la bnci Credite bancare pe termen scurt Acreditive Casa n lei

1.000 1.600 10.000 2.000 7.000 6.800 3.000 320 1.117 31.500 23.000 1.800 3.537

n cursul lunii ianuarie au loc urmtoarele evenimente i tranzacii: 1. Societatea achit impozitul pe profit, conform extrasului de cont nr. 1 din data de 05.01.2012 i a ordinului de plat nr 12 din 04.01.2012; 2. Se nregistreaz factura nr. 9 din 06.01.2012 privind consumul de energie electric n valoare de 1800 lei, TVA 24%; 3. Se achiziioneaz mrfuri n valoare de 9.500 lei, TVA 24%, conform avizului de nsoire a mrfii nr.10 din 10.01.2012; 4. Ulterior soseste factura nr.3 din 12.01. 2012 la aceeai valoare; 5. Se nregistreaz fondul de salarii n valoare de 20.000 lei conform stat de salarii nr.1 din 12.01.2012; 6. Se nregistreaz reinerile pe statul de salarii pentru angajaii societii - CAS 10,5 % - CASS 5,5 % - CFS 0,5 % - impozit pe salarii 16% 7. Se nregistreaz contribuii angajator - CAS 20,8 % - CASS 5,2 % - CFS 0,5 % 8. Se achit cu ordin de plata nr.2 din 13.01.2012 contribuiile ctre bugetul asigurrilor de stat;

34

9. Achitarea drepturilor salariale personalului pe card; 10. Societatea pltete un avans furnizorului n vederea achiziiei de materii prime n valoare de 3.000 lei, conform ordinului de plat nr.5 din 17.01.2012 i a extrasului de cont nr.8 din 17.01.2012; 11. Societatea achiziioneaz de la furnizori materii prime n valoare de 5.000 lei plus TVA 24%, conform facturii nr.24 din data de 18.01.2012; 12. Societatea regularizeaz avansul pltit, diferena de datorie achitnd-o printr-un efect comercial; 13. Se pltete din cont contravaloarea efectului, conform extrasului de cont nr.6 din 19.01.2012; 14. Societatea vinde marf conform facturii nr.31 din data de 21.01.2012, pre de vnzare 12.000, TVA 24%; 15. Se ncaseaz creana pentru mrfurile vndute n contul curent , conform extras de cont nr. 7. din data de 22.01.2012; 16. Societatea ramburseaz rata scadent la creditul pe termen scurt n valoare de 5.000 lei; 17. Societatea pltete n numerar , conform chitanei nr.2 din data de 23.01.2012 contravaloarea facturii privind consumul de energie electric; 18. Societatea pltete conform ordin de plat nr. 33 din 25.01.2012 , TVA de plat aferente lunii precedente; 19. Societatea descarc gesitiunea de marfa vndut la cost de achiziie de 7.200 lei; 20. La sfritul lunii se nregistreaz operaiile de nchidere: - nchiderea conturilor de venituri - nchiderea conturilor de cheltuieli - regularizare TVA CERINE: a. b. c. d. e. analiza contabil i formula contabil a operaiilor din luna ianuarie; ntocmirea Registrului Jurnal (evidena cronologic); nregistrarea operaiilor n conturi (T-uri, evidena sistematic) ntocmirea balanei de verificare cu 4 serii de egaliti documentele contabile specifice tranzaciilor

3. .Statistic i analiz economic

35

CUPRINS

1. Datele elementare i sistematizarea lor Identificarea surselor de date statistice: anuare statistice, reviste, brouri, documente de eviden, experiena proprie, a grupului de prieteni sau cunoscui Centralizarea datelor elementare: simpl sau pe grupe Gruparea datelor elementare: pe variante sau pe intervale 2. Distribuii Calcularea indicatorilor tendinei centrale: media, mediana, modulul Caracterizarea distribuiei rezultate: structur, omogenitate, form Interpretarea rezultatelor obinute: prin comparaie: simetrie, asimetrie, omogenitate, eterogenitate Reprezentarea grafic a distribuiei rezultate: histograma, poligonul frecvenelor, curbele cumulative ale frecvenelor, dreptunghiul si cercul de structura 3. Dinamica fenomenelor economice Calcularea i interpretarea indicatorilor seriilor dinamice: absolui, relativi i medii Reprezentarea grafic a seriilor dinamice: diagrama prin coloane, benzi, cronograma Calcularea indicilor individuali i de grup cu ajutorul echipamentului de specialitate: indicii volumului fizic, indicii preului, indicii valorii Interpretarea indicilor individuali i de grup: verificarea relaiilor care exista ntre indici i ntre modificrile absolute 4. Indicatori economici la nivelul agentului economic Calcularea indicatorilor economici la nivelul agentului economic: ai potenialului intern, ai cheltuielilor i indicatori valorici de rezultate Interpretarea indicatorilor calculai: caracterizarea structurii i a dinamicii,extrapolarea trendului Reprezentarea grafic a indicatorilor calculai: histograma, poligonul frecvenelor, curbele cumulative ale frecvenelor, dreptunghiul i cercul de structur Lista unitilor de competente specifice modulului Statistic i analiz economic: 1. Sistematizeaz date elementare 2. Analizeaz distribuii 3. Determin dinamica fenomenelor economice 4. Analizeaz indicatorii economici de la nivelul agentului economic

Capitolul 1:

Datele elementare i sistematizarea lor

36

Definitie: Statistica si analiza economica reprezinta stiinta care studiaza si analizeaza, prin intermediul datelor statistice, fenomenele si procesele economice de masa care au loc la un moment dat intr-o structura organizatorica, utilizand metode si tehnici specifice, in scopul de a cunoaste realitatea economica si de a oferi solutii care sa faciliteze procesul decizional. Procesul statistic este un proces de cunoastere care se realizeaza prin parcurgerea succesiva a 3 etape: 1. Observarea statistica: culegerea si inregistrarea datelor statistice elementare 2. Prelucrarea statistica: sistematizarea datelor, calculul indicatorilor statistici si prezentarea datelor sub forma de tabele, serii si grafice 3. Analiza si interpretarea statistica: compararea datelor, verificarea ipotezelor, formularea concluziilor cercetarii, fundamentarea calculelor de prognoza Notiuni elementare
1) Fenomenele de masa sunt fenomene complexe, cu o larga raspandire, rezultate din actiunea 2)

3) 4)

5)

6)

combinata si repetata a unui mare numar de factori Colectivitatea sau populatia statistica reprezinta o multime de elemente omogene sub aspectul anumitor criterii. Ex: populatia Romaniei la recensamant; SA dintr-un judet; elevii dintr-o clasa, etc Unitatea statistica este un element distinct al colectivitatii statistice, purtatoare de informatii. Ele pot fi: simple (ex.: persoana fizica, produsul, etc.) sau complexe (ex. familia, intreprinderea, etc.) Indicatorul statistic este exprimat printr-un numar bazat pe date statistice cu ajutorul caruia se cerceteaza un proces economic sau social. Are mai multe forme de exprimare: in marime absoluta, marimi medii, marimi relative si indici. Datele statistice: marimi concrete obtinute prin experimente, observatii, numarare, masurare sau din calcule. Ele pot fi: absolute (m, kg, mii lei); relative (% sau coeficienti); primare (obtinute in urma unui proces de culegere sistematica); derivate (obtinute in urma prelucrarii) Caracteristica sau variabila statistica: insusirea, proprietatea, trasatura comuna unitatilor unei colectivitati statistice inregistrata in procesul statistic si care ia valori diferite de la o unitate la alta. Ex.: varsta, greutatea, cifra de afaceri, nr de salariati, productia, etc Caracteristicile statistice pot fi dupa modul de exprimare: numerice (cantitative) sau nenumerice (calitative). Dupa modul de obtinere: caracteristici primare sau derivate. Dupa natura variatiei: caracteristici discrete (iau numai valori intregi) sau continue (orice valori dintr-un interval).

37

Metode de culegere a datelor statistice: Cercetarea statistica se face prin observarea sau culegerea datelor elementare. Pentru observarea, culegerea si inregistrarea datelor de masa pot fi utilizate surse diferite: publicatii statistice (anuare, periodice, reviste, brosuri), experiena proprie, a grupului de prieteni sau cunoscui Observarea statistica este metoda de inregistrarea a valorilor caracteristicilor unitatilor populatiei cercetate in functie de scopul observarii, cerintele fata de calitatea datelor, mijloacele material si banesti disponibile, personalul de observare existent etc. Observarile statistice pot fi: totale sau partiale; curente sau periodice; directe sau indirecte. Metode folosite in observarea sau culegerea datelor:
a) Raportarile statistice: observari totale, permanente, prin care se culeg date statisice referitoare la

b) c) d) e) f)

procesele economice. Se completeaza pe baza datelor din evident contabila, in forma si la termenele stabilite (capitalul fix, forta de munca, materiile prime, rezultatele activitatii, etc) Recensamintele: obsevare totala, periodica, realizata direct. Este cea mai costisitoare Sondajele statistice: observare partiala (pe un esantion reprezentativ) realizata cand nu pot fi efectuate observari statistice totale Anchetele statistice: observari partiale care nu presupun reprezentativitatea esantionului, realizate pe baza chestionarului benevol, direct sau prin posta, la targuri, expozitii, etc. Observarea partii principale: metoda partiala de culegere a datelor (sunt preluate numai datele de la cele mai semnificative unitati ale colectivitatii) Monografia statistica: studierea amanuntita a unei colectivitati sau unitati de inregistrare (intreprindere, localitate, zona), presupunand nu numai culegerea datelor ci si interpretarea lor. Se realizeaza pentru studiul unui nou fenomen aparut si de o echipa de specialisti din toate domeniile. Planul observarii trebuie sa cuprinda: Scopul observarii Obiectul observarii Unitatea de observare Precizarea caracteristicilor statistice Timpul observarii Locul observarii Formularele de inregistrare Instructiuni de completare a formularelor Masurile organizatorice

1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9)

38

Prelucrarea datelor statistice Prelucrarea statistica primara reprezinta operatia prin care se obtin expresii numerice care sintetizeaza ceea ce este comun si tipic in masa datelor individuale, denumite generic indicatori statistici. Etapele prelucrarii: 1. Centralizarea datelor statistice elementare: centralizare simpla sau pe grupe 2. Gruparea datelor statistice: pe variante sau pe interval 3. Calcularea sistemului de indicatori ce caracterizeaza colectivitatea cercetata 4. Prezentarea rezultatelor prelucrarii sub forma de serii, tabele si grafice 1. Centralizarea datelor elementare Centralizarea datelor este operatia prin care se strang la locul prelucrarii toate informatiile, formularele, etc. precum si determinarea indicatorilor totalizatori (indicatori absoluti) acolo unde este posibil. Nu sunt insumabile toate caracteristicile, de ex: productivitatea muncii, fondurile fixe, costul produselor Rolul centralizarii: generalizeaza rezultatele observarii Centralizarea simpla: se efectueaza la nivelul colectivitatii nestructurate si rezulta nivelul totalizator al acesteia. Ex: In cazul cercetarii colectivitatii statistice firmele de exercitiu din Romania la un moment dat nr total al FE investigate este de 897 firme. Centralizarea pe grupe: se efectueaza la nivelul grupelor in care a fost structurata colectivitatea. Ex: colectivitatea de mai sus se structureaza dupa obiectul de activitate si atunci vom avea: 500 FE de comert cu ridicata si 397 FE de prestari servicii la momentul respectiv. Conditii: - Controlul datelor culese - Datele sa fie comparabile - Grupele sa fie omogene 2. Gruparea datelor statistice Este metoda statistica prin care se sistematizeaza datele individuale de masa, dupa o anumita caracteristica de grupare, in scopul identificarii fenomenelor ce au trasaturi comune. Ex.: SC din Bucuresti se pot grupa dupa caracteristica statutul juridic. Tipuri de grupari: 1) Gruparea pe variante: se aplica atunci cand numarul valorilor numerice inregistrate pentru caracteristica de grupare este redus, fiecare valoare inregistrata constituind o grupa. Ex: gruparea intreprinderilor dupa numarul de salariati

39

2) Gruparea pe intervale: atunci cand gradul de variatie a caracteristicii este mare iar gruparea pe

variante ar conduce la obtinerea unui numar prea mare de clase. Ex: gruparea unitatilor economice dupa cifra de afaceri Marimea intervalului de grupare = k Amplitudinea variatiei = A Numarul de grupe = r k = A/r A = x max - xmin (v. aplicatia) 3. Prezentarea rezultatelor prelucrarii statistice Mijloacele de prezentare a rezultatelor prelucrarii statistice sunt: a) Tabelele statistice b) Graficele statistice c) Seriile statistice
a) Tabelele statistice: principalul mijloc de prezentare, intr-o forma sintetica, a datelor si rezultatelor

prelucrarii acestora, facilitatnd compararea si intelegerea fenomenelor studiate, din punctual de vedere al nivelului, structurii, dinamicii, repartitiei teritoriale. Tipuri: tabele simple, pe grupe sau combinate. Reguli: -titlul tabelului sa fie scurt, clar, concis, din care sa result fenomenul studiat, timpul si locul -se alege forma tabelului in functie de continutul de prezentat -se completeaza capul de tabel (denumirea coloanelor si randurilor) -notarea indicatorilor in ordinea importantei si se precizeaza unitatea de masura b) Seria statistica: reprezinta un mijloc de sistematizare si prezentare a legaturilor dintre 2 siruri de date statistice, respectiv sirul datelor care exprima variatia caracteristicii urmarite si sirul de date care cuprinde frecventele de aparitie a variantelor caracteristicii. Tipuri: serii de distributie (calitativa, cantitativa); serii de spatiu (sau teritoriale); serii de timp (sau seii dinamice, sau cronologice) c) Graficul statistic: este un mijloc de prezentare expresiva a datelor statistice, a proportiilor, si rapoartelor dintre acestea. Tipuri: 1. Grafice utilizate pentru reprezentarea seriilor de distributie: a) Histograma b) Poligonul frecventelor c) Curba frecventelor cumulate 2. Grafice utilizate pentru reprezentarea seriilor cronologice a) Cronograma b) Histograma c) Diagrama prin coloane d) Diagrama prin benzi 3. Grafice utilizate pentru efectuarea diverselor comparatii: cercul de structura, diagrama pie, etc Ex: Serie de distributie calitativa: Profesie Nr persoane 40

Ingineri Economisti Juristi Muncitori Total Histograma:

15 20 5 50 90

Serie de distributie cantitativa si histograma: Productivitatea muncii (mii lei) Pana la 100 100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 Peste 200 TOTAL
18 16 14 12 10 8 6 4 2 0

Nr de muncitori 7 11 9 12 10 17 5 71

Frecventele cumulate crescator 7 7+11=18 18+9=27 27+12=39 39+10=49 49+17=66 66+5=71 71

Nr de m uncitori

Nr de m uncitori

pana la 100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 100

peste 200

Poligonul frecventelor:

41

Nr de m uncitori
20 15 10 5 0 Pana la 100 100-120 120-140 140-160 160-180 180-200 Peste 200

Serie de timp: serie de intervale: Trimestre Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV TOTAL Diagrama prin benzi: Cifra de afaceri mii lei 850 1200 1300 1100 4350 Greutatea specifica G = n / n * 100 19,5% 27,6% 30% 22,9% 100

CA (m lei) ii
Trim estrul IV Trim estrul III Trim estrul II Trim estrul I 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 CA (m lei) ii

Diagrama pie:

42

Cifra de afaceri (% )
22,90% 19,50% Trim estrul I Trim estrul II Trim estrul III 27,60% 30% Trim estrul IV

Aplicatie rezolvata: S-au inregistrat datele privind cifra de afaceri (in mii lei) obtinuta de societatile comerciale dintr-o localitate la sfarsitul exercitiului financiar astfel: 85000, 75500, 48000, 125000, 39000, 28000, 110000, 92000, 105000, 65000, 56000, 83500, 91000, 100100, 34000, 130000, 115000, 29500, 122000, 73000, 143000, 119000, 61000, 43000, 34000, 98000, 21000, 51600, 117000, 128000. a) Sa se realizeze gruparea pe intervale egale si sa se determine frecventa absoluta b) Sa se prezinte sub forma de tabel si sa se arate ce exprima acesta c) Sa se faca centralizarea pe total si pe grupe d) Sa se reprezinte grafic sub forma histogramei Rezolvare: 1. Caracteristica cifra de afaceri se noteaza cu x. xmax = 143000 mii lei xmin = 21000 mii lei 2. Se determina amplitudinea variatiei: A = xmax xmin = 143000 21000 = 122000 mii lei 3. Se determina marimea intervalului de grupare (ne propunem sa determinam 5 grupe) k = A/r = 122000 / 5 = 24400 mii lei
4. Marginile grupelor vor fi: xmin + 24400 = 45400 mii lei

45400 + 24400 = 69800 mii lei 69800 + 24400 = 94200 mii lei 94200 + 24400 = 118600 mii lei 118600 + 24400 = 143000 mii lei (= xmax) 5. Sintetizarea gruparii pe interval va fi: Gruparea SC dupa marimea cifrei de afaceri:

43

Nr grupa 1 2 3 4 5

Grupe dupa marimea cifrei de afaceri (mii lei) [ 21000 ; 45400] (45400 ; 69800] (69800 ; 94200] (94200 ; 118600] (118600; 143000] Total

Numarul societatilor comerciale 7 5 6 6 6 30

Tabelul exprima o serie de distributie ( deoarece exista o corespondenta intre grupele cifrelor de afaceri si frecventa de aparitie a acestor valori. Seria este cantitativa (deoarece caracteristica de grupare, marimea cifrei de afaceri, se exprima prin cifre). Nr SC reprezinta frecventa absoluta a acestei serii. 6. Centralizarea pe total: 30 unitati; centralizarea pe grupe: 7, 5, 6, 6, 6 unitati 7. Reprezentarea grafica:

FISA DE EVALUARE I . Sa se rezolve urmatoarele cerinte: a) Centralizarea cifrei de afaceri in luna respectiva b) Gruparea pe interval egale egale (in numar de 6) si determinarea frecventei absolute a fiecarui interval c) Prezentarea sub forma de table d) Reprezentarea grafica sub forma histogramei si a cercului de structura (diagrama pie) II Alegeti varianta corecta: La o societate comerciala s-au realizat intr-o luna urmatoarele vanzari zilnice (in mii lei): 17,19,23,18,29,17,20,33,11,15,26,25,26,25,36,12,21,13,18,26,20,30,34,19,35,42,17,28,46,34,20,11,47

44

1. Ca metoda de observare statistica, recensamantul: a) Nu presupune culegerea datelor de la toate unitatile populatiei statistice b) Se organizeaza cu o anumita periodicitate c) Se incadreaza in sfera observarilor cu caracter permanent d) Are numai un caracter demografic 2. Sondajele statistice presupun: a) Reprezentativitatea populatiei chestionate b) Obsevarea intregii populatii statistice c) Completarea unor chestionare d) Cercetarea intregii populatii statistice 3. Anuarul statistic este: a) O publicatie lunara b) Un document secret c) Un cotidian d) O publicatie stiintifica periodica, utilizata in efectuarea studiilor comparative cu situatii similar ale altor tari 4. Seriile de distributie se reprezinta grafic printr-o: a) Histograma b) Diagrama prin coloane c) Diagrama prin benzi d) Cartograma 5. O serie de timp se reprezinta grafic printr-o: a) Corelograma b) Diagrama de structura c) Cronograma d) Cartograma

Capitolul 2.

Calcularea si interpretarea indicatorilor statistici

Indicatorii relativi

45

Indicatorii primari se obtin in procesul prelucrarii primare, prin operatii de centralizare si grupare a datelor, care provin dintr-o observare totala sau partiala. Acestia se numesc indicatori sintetici absoluti si exprima volumul, efectivul si stocul unor variabile economice. Indicatorii derivati se obtin prin comparari, abstractizari, generalizari si sintetizari, operatii aplicate marimilor absolute sau relative ale indicatorilor primari. Din punct de vedere statistic, compararea poate fi facuta fie ca diferenta (se obtine modificarea absoluta sau diferenta absoluta), fie ca raport (se obtin indicatori relativi).
1) Modificarea absoluta se calculeaza: - Cu baza fixa: = Yt-Y0, unde t=1,T - Cu baza mobila: = Yt-Yt-1, unde t=1,T 2) Indicatorii relativi se calculeaza:

marime comparata marime baza de comparativ

x 100

Coeficientii inmultiti cu 100 se numesc procente, cu 1000 promile, cu 10.000 - prodecimile, cu 100.000 procentimile. In functie de scopul analizei, marimile relative sunt: de structura, de intensitate, de dinamica, de coordonare, de plan. 1. Calcularea marimilor relative de structura Marimile relative de structura analizeaza structura diferitelor colectivitati statistice. Acestea exprima raportul partilor fata de intreg si se mai numesc si ponderi sau greutati specifice. Relatie de calcul: pentru frecvente: fi= (v.ex.) 2. Calcularea marimilor relative de intensitate Se stabilesc ca raport intre valorile a 2 caracteristici primare legate intre ele si care au o semnificatie economica concreta.Raportul arata acea cantitate din valoarea caracteristicii comparate ce revine pe unitatea caracteristicii ca baza de comparatie. Se exprima in unitati concrete de masura. (v.ex.) Vi= 3. Calcularea marimilor relative de coordonare Reprezinta raportul dintre valorile aceleiasi variabile inregistrate la 2 grupe, clase, unitati teritoriale diferite x100.

Marimile relative de structura se inmultesc cu 100 si se exprima in procente, suma lor fiind 100%.

46

4. Calcularea marimilor relative ale dinamicii Acestea caracterizeaza evolutia in timp a unui fenomen sau proces economic. Se numesc si indici de dinamica si exprima de cate ori sau cat la suta se modifica valoarea variabilei x dintr-o perioada sau moment de timp t numit termen current, fata de cea dintr-o perioada sau moment de referinta, respective baza de comparatie. In functie da baza de raportare, care poate fi fixa sau mobila, indicii calculati pot fi indici de dinamica cu baza fixa sau indici cu baza mobil (in lant). 5. Calcularea marimilor relative ale planului (prevederilor) Faciliteaza urmarirea obiectivelor propuse. Arata de cate ori nivelul relativ al sarcinii de plan este mai mare sau mai mic decat realizarile dintr-o perioada anterioara, considerata baza de comparatie: Indici ai sarcinii de plan= x 100

Indici ai indeplinirii prevederilor =

x 100

Se exprima procentual dar se retine numai valoarea ce depaseste 100 si care arata procentul de depasire a prevederilor. Acest procent se numeste ritm de crestere sau ritm de indeplinire a a prevederilor. II Indicatorii tendintei centrale 1. Marimile medii Media este o masura a tendintei centrale, valoarea sa sintetizand, intr-un singur nivel reprezentativ, tot ceea ce este tipic, esential, comun in aparitia si manifestarea fenomenelor de masa. Caracteristici: - Se exprima in unitati concrete de masura - Valoarea sa poate sa coincida sau nu cu una din valorile seriei - Este cu atat mai reprezentativa cu cat valorile individuale din care se calculeaza sunt mai omogene, mai apropiate ca marimi intre ele. Indicatorii medii calculati sunt:
a) Media aritmetica simpla:

x=

si media aritmetica ponderata: x = unde i= nr variantelor caracteristicii x fi=frecventa aferenta variantei I a acaracteristicii x 47

b) Media armonica simpla:

x=

si ponderata x = Media armonica este o varianta a mediei aritmetice, folosita in cazul in care se calculeaza o medie generala din medii partiale. Este marimea inversa a mediei aritmetice, calculate din marimile inverse ale valorilor individuale ale caracteristicii. c) Media patratica Este o marime medie calculata prin extragerea radacinii patrate din media aritmetica a patratelor termenilor seriei.

Formula de calcul pentru serii simple: xp=

Pentru serii cu frecvente: xp =

d) Media geometrica Reprezinta acea valoare a caracteristicii observate care, daca ar inlocui fiecare valoare individuala din serie, n-ar modifica produsul acestora. Formula de calcul pentru o serie simpla: xg = e) Media cronologica Media cronologica simpla si ponderata este folosita in statistica pentru determinarea nivelului mediu al seriilor cronologice (de timp, dinamice).

Formula de calcul:

X=

2. Indicatorii de pozitie

48

Evidentiaza valoarea tipica in jurul careia se manifesta tendinta de aglomerare, de concentrare a unitatilor, dupa caracteristica studiata.
a) Mediana: este valoarea centrala a unei serii, ordonata crescator sau descrescator, care imparte

termenii seriei in doua parti egale: 50% din termeni sunt mai mici decat mediana si 50% mai mari. Se calculeaza diferit:
-

Daca seria are un nr. impar de termeni: Me=

, unde Me mediana, n nr de termeni ai

seriei Daca seria are un nr. par de termeni, valoarea medianei este data de de media aritmetica simpla a celor 2 termeni centrali Intr-o serie de distributie de frecventa se foloseste formula: Me =

b) Modulul sau dominanta reprezinta valoarea caracteristicii cu frecventa cea mai mare. Se poate

calcula numai pentru o serie de distributie de frecventa.

3. Indicatorii sintetici ai variatiei (omogenitate, eterogenitate)


a) Indicatorii simpli caracterizeaza variatia unei singure variante a caracteristicii, in comparatie cu o

alta varianta sau cu nivelul mediu al acestei caracteristici. Amplitudinea variatiei: In marimi absolute: Aa = xmax-xmin In marimi relative: Ar = x100 = x 100

Abaterea fiecarei variante a caracteristicii de la nivelul mediu:

In marimi absolute: da = xi-x In marimi relative: dr =


b) Indicatorii sintetici sunt medii calculate din abaterile variantelor caracteristicii de la nivelul

mediu al acesteia. Cu ajutorul lor este posibila o comensurare a variatiei caracteristicii.

Abaterea medie liniara - se calculeaza ca medie simpla sau ponderata din valorile absolute ale abaterilor variantelor caracteristicii de la media lor. Dispersia caracteristicii (2) este un indicator intermediar care se determina in procesul de calcul al indicatorului numit abaterea medie patratica:

49

2 =

,pentru o serie simpla

Abaterea medie patratica: =

, pentru o serie simpla

Coeficientul de variatie (omogenitate): = x 100

Interpretarea statistica a formelor de repartizare a frecventelor: simetria si asimetria Daca observatiile inregistrate sunt egal dispersate de o parte si de alta a valorii centrale spunem ca distributia este simetrica; atunci modulul, media si mediana se confunda: Mo=Me=x Distributia este asimetrica sau oblica atunci cand frecventele valorilor caracteristicii urmarite sunt deplasate mai mult sau mai putin de o parte si de alta a tendintei centrale Asimetria poate fi: - oblica la dreapta atunci cand Mo<Me<x - oblica la stanga atunci cand Mo>Me>x Asimetria este caracterizata cu ajutorul coeficientului de asimetrie Karl Pearson. Pentru a masura simetria Pearson se analizeaza pozitia a 2 valori centrale (media si valoarea modala) fata de dispersia seriei. Coeficientul care rezulta ia valori cuprinse intre 0 si 1. Daca valorile acestui coeficient sunt mai apropiate de 0, seria este simetrica, iar daca valoarea se apropie de 1, seria este asimetrica. Formula de calcul este: Cas = Aplicatii rezolvate:
1. La SC Zorile SA pentru anul 2008, activul imobilizat al bilantului este evidentiat in tabel. Sa se

calculeze structura sa, dupa model: Indicatori 1.Imobilizari necorporale 2.Imobilizari corporale 3.Imobilizari financiare TOTAL g1 = x 100 = 25% Mii lei 185 358 210 753 % 25 ? ? ?

Structura activului imobilizat: 50

2. Marimi relative: In tabel este prezentata situatia profitului si a activului la 2 SC. Se cere calcularea

rentabilitatii economice a celor 2 intreprinderi: 3. Intreprinderi Profit (P) (lei) Activ (A) (lei) Rata rentabilitatii economice R= A B 53.000 72.000 148.000 235.000 0.35 ?

4. Calculul mediei aritmetice, medianei si modulului: Volumul productiei unor societati comerciale (lei) (xi) 130 150 170 190 210 230 250 270 290 TOTAL Nr. societati comerciale care au aceeasi productie (fi) 15 22 27 31 46 37 20 11 9 = 218 Frecventa cumulata Productia totala pe crescator interval de grupare (lei) (xifi) 15 1950 37 3300 64 4590 95 5890 141 9660 178 8510 198 5000 209 2970 218 2610 = 44480

Media aritmetica ponderata: X =

= 204.04 lei/intreprindere = = 109,5

Locul medianei la o serie de frecventa: LocMe =

Pentru aflarea medianei este necesar calculul frecventei cumulate (coloana 3). Prima frecventa cumulata crescator care depaseste valoarea de 109,5 este 141, iar acesteia ii corespunde valoarea 210 a productiei. 51

Deci mediana este: Me = 210 lei. Frecventa maxima este 46 (din coloana 2) si ii corespunde valoarea 210 (din col.1). Modulul (valoarea modala) este: Mo = 210 lei. In acest caz Me = Mo.

Aplicatii de rezolvat 1. Intr-o sectie de productie 50 de muncitori au produs numarul de piese indicat in tabelul urmator: Situatia productiei de piese pentru un numar de muncitori Nr. de piese produse de un muncitor (x) 15 17 19 20 23 28 32 35 39 TOTAL Nr de muncitori (f) 3 4 6 4 14 10 4 3 2 f = 50 Frecventa cumulata crescator xf

xf =

Calculati media mediana si modulul. 2. Cunoscand ca media aritmetica a caracteristicii este egala cu 1500 lei, dispersia este de 1000 lei iar valoarea modala este de 1250 sa se calculeze coeficientul de asimetrie si sa se precizeze daca seria este oblica la stanga sau la dreapta. Cas = =

3. Media aritmetica a patratelor abaterilor individuale de la tendinta lor central se numeste: a) Abatere medie absoluta b) Abatere medie patratica c) Dispersie

52

d) Mediana 4. Coeficientul de asimetrie Karl Pearson poate lua valori: a) -1 b) 0.5 c) +2 d) +2.5
5. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la valoarea dominanta este adevarata:

a) b) c) d)

Dominanta reprezinta valoarea caracteristicii cu frecventa cea mai mare Dominanta imparte seria in doua Dominanta reprezinta valoarea caracteristica a seriei Dominanta se mai numeste si mediana

6. Media cronologica se aplica la determinarea nivelului mediu al unei: a) Serii de distributie b) Serii dinamice de moment c) Serii statistice de spatiu d) Serii statistice de structura

Capitolul 3.

Indicatorii dinamicii fenomenelor economice

Indicii statistici fac parte din categoria indicatorilor derivati si prezinta caracteristicile marimilor relative si medii. Cu ajutorul lor se masoara, se caracterizeaza si se analizeaza variatia medie (relativa) a unei colectivitati social-economice date sau a unei colectivitati date in raport cu o alta colectivitate. Functiile indicilor statistici: 1. Variatia fenomenelor in timp se studiaza cu ajutorul indicilor de dinamica (marimi relative); 2. Variatia fenomenelor in spatiu se studiaza cu ajutorul indicilor teritoriali prin care se compara nivelurile atinse de 2 colectivitati social-economice de acelasi fel, care se desfasoara in acelasi timp dar pe spatii diferite; 3. Caracterizarea sarcinii de plan (prevederilor), a gradului de indeplinire a unei sarcini, activitati, proiect; 4. Descompunerea pe factori a volumului unui indicator complex in indicatori simpli, factorial (reprezinta un procedeu foarte utilizat in analiza statistica) Clasificarea indicilor: 53

Criteriul 1. Dupa sfera de cuprindere: 2. Dupa perioada care se stabileste ca baza de raportare: 3. Dupa caracteristica urmarita:

a)Indici individuali (simpli, elementari) b) Indici de grup (compusi) a) Indici cu baza fixa b) Indici cu baza in lant a) Indici ai volumului fizic (ex: ai productiei industriale, agricole, circulatiei marfurilor); b) Indici ai preturilor (ex: indici ai preturilor de cost, ai pretului de vanzare); c) Indici valorici (indici ai valorii productiei industrial, ai valorii productiei agricole, indici ai circulatiei marfurilor) d) Indici ai productivitatii muncii e) Indici ai salariului

Clasificarea indicilor de grup: Criteriul 1) Dupa procedeul de calcul:

Indici agregati Indici sub forma de medii ale indicatorilor individuali Indici ca raport de medii Indici cu ponderi constante Indici cu ponderi variabile Indici cu structura variabila Indici cu structura fixa Indici ai variatiei structurii

2) Dupa modul de ponderare:

3) Dupa felul structurii:

Aplicatie rezolvata:

54

In anul 2009, volumul productiei de ciocolata, pe trimestre, al SC Delicia SA este: Trim.I = 6000 tone (q0) Trim.II = 7000 tone (q1) Trim.III = 8000 tone (q2) Trim IV = 9000 tone (q3) Se calculeaza indicii cu baza fixa astfel: x 100 = x 100 = 116,66% pentru trim.II fata de trim.I

x 100 = 133,33% pentru trim III / trim.I x 100 = 150% pt. trim.IV / I Se calculeaza indicii cu baza in lant astfel: x 100 = 116,66 % - trim II/I x 100 = 114,20 % - trim III/II ? trim IV/III Interpretare: Se constata o crestere a volumului productiei in trimestrul II cu 16,6 % iar in trim.III o crestere cu 33,3% fata de trimestrul I al anului 2009. Daca interpretam indicii cu baza in lant observam o crestere a volumului productiei in trim III fata de trim.II cu 14,2%. TEMA: Calculati si interpretati evolutia volumului productiei de ciocolata la intreprinderea respectiva in trim.IV (fata de trimestrul I cat si raportat la trimestrul anterior)

Capitolul 4.

Calcularea si interpretarea indicilor statistici de grup

Indicii de grup ne arata sintetic variatia caracteristicii unei colectivitati formate din unitati eterogene.

55

Principalii indici de grup folositi in statistica economica sunt:


a) Indicele valoric al productiei (in cazul unei intreprinderi producatoare; daca se analizeaza

activitatea unei intreprinderi de comert atunci este vorba de indicele valoric al circulatiei marfurilor) b) Indicele volumului fizic al productiei (circulatiei marfurilor) c) Indicele preturilor Indicele valoric caracterizeaza dinamica valorii productieie sau circulatiei marfurilor la un grup de produse. Aplicatie rezolvata: Se cunosc urmatoarele date referitoare la cantitatea si pretul a trei variante de paine, produse de SC Brutaria SRL pentru primele 2 trimestre ale anului 2009: Denumirea produselor Paine alba Graham Lipie TOTAL u/m cantitati Trim.I -q0300 400 500 Trim.II -q1400 520 540 Pret unitar Trim.I Trim.II -p0-p0300 200 50 280 190 48 Valoarea productiei (mii lei) Trim.I Trim.II Trim.II in -q0p0-q1p1preturile trim.I -q1p090.000 112.000 120.000 80.000 98.800 104.000 25.000 25.290 27.000 195.00 236.720 251.000 0 q1p1 q1p0 q0p0

buc buc buc -

Indicele valoric de grup caracterizeaza cresterea / scaderea intregii productii: I1/0= x 100 = x 100 = 121,90%

1/0 = q1p1 - q0p0 = 236.720-195.000 = 41.720 (mii lei) Interpretare: Valoarea productiei a crescut in trimestrul II cu 21,90% fata de trimestrul I, iar in cifre absolute valoarea productiei a crescut cu 41.720 mii lei. Indicele volumului fizic al productiei caracterizeaza dinamica productiei sub aspectul modificarilor cantitative: Iq1/0 = x 100 = x 100 = 128,71%

q1/0 = q1p0 - q0p0 = 251.000 195.000 = 56.000 (mii lei)

56

Interpretare: Volumul fizic al intregii productii a intreprinderii analizate a crescut in trimestrul II cu 28,71% fata de trimestrul I, iar in cifre absolute cu 56.000 mii lei. Indicele de grup al preturilor caracterizeaza evolutia preturilor, in medie, la un grup de produse: I p 1/0 = x 100 = x 100 = 94,31%

p1/0 = q1p1 - q1p0 = 236.720 251.000 = -14.280 mii lei Interpretare: In trimestrul II fata de trimestrul I preturile au scazut cu: 94,31% - 100% = -5,69% Suma economiilor realizate in urma modificarii preturilor este de 14.280 mii lei. Potentialul intern al agentului economic poate fi determinat prin utilizarea a 3 categorii de indicatori: a. Indicatori ai potentialului uman: existentul la inceputul perioadei (N0); intrarile (angajarile) de personal in cursul perioadei (I) plecarile (iesirile) de personal in cursul perioadei (E) existentul la sfarsitul perioadei (N1)

circulatia fortei de munca =

fluctuatia fortei de munca =

productivitatea muncii (productivitatea medie pe angajat sau eficienta utilizarii resurselor umane) W=
b. Indicatori ai mijloacelor fixe (privind volumul la un moment dat; evolutia in timp si

structura MF): Coeficientul intrarilor de MF Coeficientul iesirilor de MF Structura pe categorii de mijloace fixe (de ex. nr. de utilaje in total MF)

Gradul de amortizare =

57

Gradul de inzestrare tehnica =

c. Indicatori ai mijloacelor circulante utilizati in: analiza stocurilor de materiale in functie de piata

de provenienta; analiza gestiunii stocurilor, analiza utilizarii resurselor material

consumul specific cs =

d. Indicatorii valorici de rezultate: Cifra de afaceri Cifra de afaceri din activitatea de baza Productia exercitiului Valoarea adaugata Marja comerciala MC = cifra de afaceri costul de achizitie a marfurilor vandute Profitul Productivitatea medie si marginala Atentie! Nu sunt incluse in cifra de afaceri: a) Valoarea ambalajelor restituite dupa livrare b) Subventiile primite de la autoritatile publice sau institutiile UE c) Vanzarea propriilor terenuri si a activelor fixe Calculul valorii adaugate: - Va = productia exercitiului consum intermediar (materii prime, materiale, energie combustibil, apa, servicii externe) = marja comerciala sau - VA= cheltuieli cu personalul + CAS + chelt cu impozite, taxe, alte chelt financiare + dividend platite + capacitatea de autofinantare Rezultatul brut al exercitiului = RE + Rf + Rex = Rcurent + Rextraordinar TEMA: Calculati, reprezentati grafic si interpretati indicii statistici de grup si principalii indicatori ai potentialului agentului economic pe un caz selectat de voi de la intreprinderea unde efectuati pregatirea practica.

BIBLIOGRAFIE
1. Bdi, M; Cristache, S.E.: 2. Baron, T.; Biji, E.: 3. Bojian, O. Dicionar statistico-economic explicativ. Editura Luceafrul, Bucureti, 2001 Statisticteoretic i economic.Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1996 Bazele contabilitii, Ed. Economic, Bucureti, 2003

58

Ciobanu, E.

Cozas, A. Isaic-Maniu, Al., Voda, V. Juran, J.M., Gryna, F.M. Calitatea produselor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1979 Kolaric, JW. Creating Quality.Conce/pt, Systems, Strategies and Tools, Mc. Graw- Hill International Edition ,1995 Miramis, M., McElheron, Certificarea ISO 900, Editura Teora, Bucuresti, 1998 P. Olaru, M. Cadrul conceptual al managemnentului calitatii, n Managementul calitatii si protectia consumatorului, Editura ASE, Bucuresti, 1997 Olaru, M. Managementul Calitatii, Editura Economica, Bucuresti, 1999 Olaru, M., Tantau, A Managementul productiei si al calitatii, Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti,2002 Olaru, M. Tehnici si instrumente ale managementului calitatii, nManagementul calitatii si protectia consumatorului, Editura ASE, Bucuresti, 1997 Olaru, M. Tehnici si instrumente utilizate n managementul calitatii, Editura Economica, Bucuresti,2000 Oprea D., Mesnita G., Sisteme informaionale pentru manageri, Editura Polirom, Bucureti, 2002 Radu I., Ursacescu M. Informatic i Management, Editura Universitara, 2005 Ristea, M. Contabilitatea societilor comerciale, Vol.I, Ed. CECCAR, Bucureti, 2011 Ristea, M. Noul sistem contabil al agenilor economici din Romnia, Ed.CECCAR 2010 Tantau, A. Management und Strategie, Editura ASE, Bucuresti, 2000 Tantau, A. Strategisches Management, Editura ASE, Bucuresti, 1999 ***** Standardul SR EN ISO 9000/2001, Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular ***** Standardul SR EN ISO 9001/2001, Sisteme de management al calitatii. Cerinte ***** Standardul SR EN ISO 10011, partea 1,2 si 3 /1994 Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calitatii ***** Standard ISO 10013/2001, Guidelines for quality management system documentation ***** Standard ISO 10014/1997, Guidelines for managing the economics of quality www.afaceri.net www.cnipmmr.ro www.economicsoftware.ro/yatg www.ase.ro/bibliotecavirtuala

Auditul sistemelor calitatii, n Managementul calitatii si protectia consumatorilor, Editura ASE, Bucuresti, 1996 Gestiunea calitatii produselor, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1986 Manualul Calitatii, Editura Economica, Bucuresti, 1998

59