Sunteți pe pagina 1din 1

1.

2.

3.

4.

Econometria ca metoda de cercetare cantitativa. O stiinta legata cu obtinerea empirica a legaturilor economice. Utilizind observatiile pt a obtine legaturi cantitative intre relatiile economice. Un instrument aflat la dispozitia economistului cu ajutorul carora teoriile st confirmate sau infirmate de realitatea economoca. Econometricianul construieste modelele econometrice bazinduse pe teoria economica sau pe date empirice, estimeaza parametrii necunoscutidin aceste modele, face recomandatii referitor la politica economica. Econometria este asadar un instrument de investigatie teoretica cu ajutorul datelor statistice. Rolul sau este de a evidential relatiile intre fenomenile economice studiate. Obiectul de studiu al econometriei Obiectul de studiu al econometriei este analiza legaturilor dintre variabilele economice, pentru: descrierea si intelegerea relatiilor de dependenta dintre variabile; previzionarea unor noi valori ale variabilei dependente; ajustarea si controlul variabilei dependente (endogene), prin interventia asupra variabilei independente (exogene).Pe baza datelor din economie, econometria construiete modele (expresii cantitative) pentru realitile economice studiate care au un corespondent n teoriile economice. Statistica si econometria La sfirsitul activitatii vom avea o multime de date, informatii sau semnale asupra proceselor desfasurate. Vor rezulta cifre referitoare la valoarea criteriului de optim respectiv la factorii consumati. Aceste date vor constitui statisticile ce reprezinta material prima a econometriei. Econometria intervine acolo unde nu avem model satisfacator al realitatii. Ea recurge la modelele adoptate de economia matematica, care sa fie compatibile cu modelul real. In ceia ce priveste economia productiei avem pe de o parte structura activitatilor sip e de alta sistemul semnalelor inregistrate in urma acestor activitati si care sunt statistice. Acestea reflecta, de asemenea partial si nesatisfacator realitatea, dar avem posibilitatea sa le adoptam la diferite modele care pot fi bune aproximari ale realitarii. La nivel macroeconomic, statisticile rezulta din datele a miilor si miilor de programe care nu sunt totdeauna optime. De aceea, modificarile de structura sunt de multe ori prea importante pentru ca functiile sa le poata reflecta. Locul statisticii in econometrie Econometria are ca obiect cunoaterea mecanismelor de desfurare a proceselor economice, descrise de seriile de date statistice, prin utilizarea metodelor cantitative de natur statistic sau matematic. Econometria s-a format i se dezvolt nu n urma unui proces de diversificare a tiinei economice, ci prin integrarea dintre teoria economic, matematic i statistic n cadrul aceastei triade, teorie economic - matematic - statistic locul central l ocup teoria economic. Dei penetrarea tiinei economice de ctre metodele statistico-matematice reprezint un progres calitativ, nu trebuie uitat faptul c fenomenele economice, pe lng componenta lor cuantificabil, conin aspecte care nu pot fi reprezentate prin cantitate. Aceste particulariti ale fenomenelor economice constituie, n general, limitele econometriei n sistemul tiinelor economice. Locul matematicii in econometrie. Matematica (component a econometriei) este nu numai ca instrument necesar dar i indispensabil. Tocmai modelele economiei matematice definesc domeniul econometriei. econometria caut valori numerice pentru parametrii modelelor matematice, ca ocupndu-se cu msurarea obiectelor economice ce au ca

5.

echivalente analoge modele matematico economice. Numai din momentul n care un concept de viziune experimental a fost matematizat, desprins prin abstractizare de locul su de origine, poate ncepe a avea un rol interdisciplinar. Astfel, matematica nu reprezint doar un simplu instrument de calcul i predicie ci servete ca germen al unor structuri abstracte (teoria catastrofelor, haosul). Necesitatea nelegerii i studierii unor sisteme de reacii cu un numr mare de variabile sau cu un numr mare de conexiuni a dat natere economiei matematice care nu se ocup cu problemele unei singure ramuri aeconomiei, ci de problemele de structur, comune tuturor domeniilor economiei. Disciplinele economice matematizate au dus apoi la cristalizarea analizei macroi microeconomice, indiferent de particularitile deramur, mbrind probleme comune oricrui sector al economiei. 6. Locul teoriei economice in econometrie n cadrul aceastei triade, teorie economic - matematic - statistic, locul central l ocup teoria economic. un model econometric nu se poate elabora dac nu s-a constituit o teorie economic a obiectului cercetat. Similitudinea sa formal cu obiectul economic investigat depinde de nivelul de abstractizare a teoriei, de definirea univoc i operaional a noiunilor i categoriilor economice, de scopurile urmrite de teoria economic - scopuri euristice sau de dirijare privind obiectul studiat. Pornind de la teoria economica care explica fenomenul cerecetat, prin similitudinea formala cu aceasta se abstractizeaza definirea categoriilor economice operationale, construind astfel modelul ca o veriga intermediara intre teorie si realitate. Modelele econometrice. Clasificarea modelelor econometrice Modelul reprezinta un instrument de cercetare stiintifica, o imagine conventional, siplificata a obiectului supus cercetarii.Utilizarea in econometrie modelul se construeste in concordant cu teoria economica. Un asa fel de model se nmeste modelul economic. Principalele tipuri de modele econometrice:

7.

-Dupa nr. De variabile explicative singura var.explicativa -Dupa forma legaturii dintre var. explicative si afactorilor b)neliniare -In raport cu starea de cuprindere aspect sau un factor Modele statistice -Modele autoregressive -Modele deterministe

a)modele unifactoriael-modele cu o b)Modele multifactoriale-modele cu 2 si mai nulte var a)liniare

a)modele partiale cu ajutorul caruia se descrie un b)modele globale-in care se descrie procesul in intregime. -Modele dinamice -Modele cu decalaje