Argument

Prin studii s-a constatat ca iluminatul influeneaz direct calitatea muncii. Un iluminat bun (corect dimensionat ) contribuie la diminuarea oboselii ochilor , la creterea eficientei i calitii acesteia, implicit la micorarea riscului de accidente de munca. Deosebim iluminatul natural (lumina zilei) i iluminatul artificial (surse de lumina electrice). Cnd lumina este trimisa pe suprafaa de iluminat, iluminarea se numete directa , iar cnd este reflectata de perei i tavan este iluminare indirecta . In ateliere se recomand iluminatul mixt (direct combinat cu indirect), fiind tipul de iluminat optim. In cazul unor lucrri de mare precizie se recomanda iluminatul local realizat de corpul de iluminat montate chiar pe standul de lucru. Pentru a fi un iluminat corespunztor se calculeaz in prealabil numrul de corpuri de iluminat i nivelul de iluminare al acestora in raport cu mrimea suprafeei de iluminat i natura activitii. De menionat ca un iluminat oprea puternic este duntor. Iluminatul electric se realizeaz cu ajutorul unor corpuri de iluminat in care se monteaz lmpi, instalaia fiind alimentata de la un tablou de distribuie prin conductoare de cupru izolate (FY) sau de aluminiu (AFY). Instalaia se poate executa ngropat (in tencuiala) sau aparent (conductor protejat in tub de protecie fixat pe perei i tavan). Fenomenele folosit n prezent pentru producerea de lumin sunt: incandescena i luminiscena. Incandescena este starea unui corp, care datorit temperaturii ridicate la care se afl, emite radiaii i n domeniul vizibil. Luminescena este proprietatea unor substane de a emite radiaii vizibile, datorit excitrii atomilor i moleculelor lor pe alt cale dect prin nclzire (lumin rece). n funcie de natura energiei primare, care excit electronii, luminescena poate fi de mai multe feluri: fotoluminescena, electroluminescena, etc. n mod curent se folosete fenomenul de fotoluminescen, n care caz excitarea electronilor este produs de radiaii electromagnetice.

Fenomenul de electroluminescen const n producerea luminii sub influena ocurilor provocate de particule ncrcate electronic i ioni care se mic ntr-un cmp electric. n funcie de durata luminescenei dup dispariia sursei de radiaii excitatoare, fotoluminescena este de dou feluri:
- fluorescen, cnd remanena este de ordinul (10-8 - 10-5) secunde i - fosforescen, cnd remanena este 10-5 secunde.

Fluorescena este un fenomen specific unor lichide sau gaze, iar fosforescena este specific unor cristale si pulberi de cristale. Luminoforul este o substan care are proprietatea de a emite unde luminoase cnd se afl sub aciunea unor radiaii electromagnetice, a electronilor sau ionilor. Emisia luminoas a tuburilor luminiscente cu descrcri electrice n gaze este o form de fotoluminescen, descrcare. Primele izvoare electrice de lumin utilizate pentru iluminatul artificial au fost lmpile cu incandescen, la care elementul principal l constituie filamentul din metal sau crbune. Filamentul nclzit pe seama efectului Joule Lenz, transform energia electric n energie luminoas. In construciile moderne se prefera a doua varianta care permite depistarea i remedierea cu uurin a a efectelor. Pentru comanda aprinderi, respectiv stingeri lmpilor, se intercaleaz pe conductorul de faza un ntreruptor sau un comutator de iluminat. determinat de aciunea radiaiilor ultraviolete produse prin electroluminescena, asupra stratului de luminofor depus pe suprafaa interioar a tubului de

Cap. 1. Instalatii electrice de joasa tensiune pentru iluminat

I.1. Noiuni de luminotehnica

Luminoteca este un domeniu al stiintei care se ocupa cu studiul iluminatului ; acesta este deosebit de important in activitatea omului. Multa vreme omul si-a desfasurat activitatea numai la lumina naturala. din dorina de a-si desfasura activitatea si pe durata in care lumina naturala era insuficienta sau in locurile fara lumina naturala. omul a descoperit si perfecionat in timp sursele de iluminat artificial. ncepnd din a doua jumtate a secolului al XIX-lea, au aprut sursele de lumina electrice, care s-au perfecionat intr-att, nct in prezent iluminatul artificial este practic in totalitate electric. Din studiile care s-au fcut, a rezultat ca iluminatul influienteaza direct calitatea muncii depuse de om. Astfel, un iluminat bun (corect dimensionat, executat si intretinut ) contribuie la diminuarea oboselii (in special ochilor)in timpul lucrului, la ridicarea calitatii produselor realizate, la mrirea productivitatii muncii, la diminuarea numrului de accidente de munca etc. prin studii si cecetari s-au stabilit condiiile concrete cantitative si calitative pe care trebuie sa le ndeplineasc iluminatul pentru fiecare loc de munca. Aceste condiii (cuprinse in norme si standarde) au un caracter tehnico-economic si de aceea ele difer relativ mult de la tara la tara.

I.2. Lumina radiaie vizibila Obiectele nconjurtoare devin vizibile datorita radiaiei electromagnetice emise sau reflectate de ctre acestea si care este interceptata de ctre organul vederii.

Dup cum este cunoscut din teoria ondulatorie a radiaiilor electromagnetice, acestea pot fi caracterizate prin frecventa (msurata in Hz) sau prin lungimea de unda (msurata in m) = c v (I.2.1) ms ).

c reprezentnd viteza de propagare a undelor electromagnetice in vid (c=310 de unda, se modifica si proprietatile calitative ale radiaiilor.

Pentru comoditatea a expromarii numerice, se utilizeaz curent ca unitate de msura a lungimii

Studiind spectrul radiaiilor electromagnetice, se constata ca numai radiaiile ca anumite lungimi de unda sunt capabile sa excite direct organul vederii, producnd o senzaie vizuala. Undele respective poarta numele de unde luminoase. Lumina este deci o radiaie considerata din punctul de vedere al capacitatii sale de a excita organul vederii, iar undele luminoase constituie un domeniu restrns din spectrul undelor elecromagnetice (fig. I.2.1) denumit spectrul vizibil si limitat de lungimile de unda 380 si 780mm. Energia emisa, transportata sau primita sub forma de radiaie este denumita energie radianta (W), unitatea de msura fiind joule. Fluxul energetic e reprezint puterea emisa, transportata sau primita sub forma de radiaie si se msoar in wai. Radiaiile caracterizate printr-o singura lungime de unda sunt denumite radiaii monocromatice, ntruct fiecrui lungimi de unda din spectrul vizibil ii corespunde senzaia anumitei culori. Tot in categoria radiaiilor monocromatice pot fi considerate si radiaiile ce se extind pe un domenii foarte restrns de lugimi de unda si pot fi caracterizate prin indicarea unei singure lungimi de unda. Alturi de lungimea de unda, fluxul energetic corespunztor este, de asemenea, o caracteristica a radiaiilor monocromatice. Radiaiile compuse din mai multe radiaii monocromatice se numesc radiaii complexe. Compoziia unei radiaii complexe este indicata prin spectrul sau (coninutul de

radiaii monocromatice). Spectrul unei radiaii poate fi un spectru continuu, atunci cnd este constituit din radiaii monocromatice avnd toate lungimile de unda dintr-o zona a spectrului (de exemplu, spectrul unei lmpi cu incandescenta), sau un spectru de linii, format din radiaii cu una sau mai multe lungimi de unda discrete (cazul lmpilor cu descrcri cu vapori metalici). Diversele receptoare reactioneaza direct la aciunea energiei radiante primite, rezultnd procese termice, electrice, chimice, biologice etc. Organul vederii al crui prim element este ochiul este un receptor selectiv de radiaii , sensibil, aa cum s-a artat, numai la radiaiile din domeniul vizibil al spectrului. Partea din fluxul energetic primit, perceputa de organul vederii ca senzaie vizuala este denumita flux luminos si se msoar in lumeni (lm). Reacia ochiului la aciunea radiaiei primite se evalueaz cantitativ prin sensibilitatea sa spectrala K (sensibilitatea fata de o radiaie monocromatica cu lungimea de unda ), numita eficacitate luminoasa spectrala

I.3 Tipuri de surse de lumina

Dup originea radiaiei luminoase, sursele de lumina se mpart in doua categorii: --surse primare, reprezentate prin obiecte sau suprafee care imit fluxul luminos ca urmare a unei transportri de energie (radiaia termica, electroluminoscenta, fotoluminescenta;etc.) --surse secundare, constituite de obiecte sau suprafee care, nefiind corespunztoare, primesc fluxul luminos si il restitue, cel puin parial prin refexie sau transmisie. In raport cu dimensiunile geometrice, sursele de lumina pot fi considerate ca: --surse punctiforme, ale cror dimensiuni sunt suficient de mici (in practica, de cel puin de cinci ori) fata de distantele la care se analizeaz aciunea lor;

--surse de suprafaa, ale cror dimensiuni sunt comparabile cu distanta pana la receptor. Punctul in care poate fi considerata concentrata o sursa de lumina este denumit centrul luminos al sursei. Pentru majoritatea surselor de lumina utilizate in practica, se poate considera o axa de referina care, de regula, este o verticala.

Cap.2. Intocmirea schemelor i planurilor instalaiilor de iluminat 2.1.Clasificare

Instalaiile electrice pentru iluminat dintr-o cldire se clasifica astfel: instalaia electrica pentru iluminat normal, care servete pentru alimentarea cu energie electrica a corpurilor de iluminat care asigura desfurarea activit ii normale in cldire; instalaia electrica pentru iluminatul de igurana, pentru alimentarea cu energie electrica a unor corpuri de iluminat in cazul defectrii instalaiei electrice pentru iluminat normal. Iluminatul de sigurana, la rndul lui, poate fi: pentru continuarea lucrului, care se prevede in ncperile unde funcioneaz receptoare electrice de categorie zero (de exemplu sli de operaii, de reanimare, de studiouri de radio, de televiziune etc.); pentru evacuarea personalului din cldire, care se prevede in ncperile i cile de circulaie din cldire cnd i pe acestea se afla mai mult de 50 de persoane imultan (se prevede practic in toate cldirile industriale i social-administrative); pentru panici, care se prevede in ncperile cu aglomerri mari de persoane: peste 400 persoane (de exemplu in slile de teatru, cinematograf etc.); pentru circulaie, care se prevede in ncperile cu aglomerri de persoane i cu multe obstacole pe cile de evacuare (de exemplu in marile magazine comerciale, hale industriale etc.); pentru veghe, care se prevede in ncperile in care pe timpul nopii se prevede in ncperile in care pe timpul nopii se efectueaz serviciul de supraveghere (de exemplu, in dormitoare din cree, camere de bolnavi etc.); pentru marcarea hidranilor, care se prevede pentru a permite identificarea uoara a poziiei hidranilor pe timpul nopii; paza, care se prevede in cldiri sau incintele acestora, pentru a le asigura mai uor securitatea.

10

2.2 Condiii pentru alimentarea corpurilor de iluminat

Alimentarea corpurilor de iluminat i prizelor se face prin circuite electrice de la tablourile secundare de lumina. Pentru formarea circuitelor electrice, trebuie respectate prevederile normativului 1-7-90 (privind proiectarea i executarea instalailor electrice la consumatori, cu tensiuni pana la 1000 V). Cele mai importante dintre acestea sunt: corpurile de iluminat sunt receptoare monofazate care se leag la o conducta de faza, dup ce in prealabil acesta a trecut prin ntreruptor i la conducta de nul de lucru. Partea metalica a corpului de iluminat se leag la conducta de nul de protecie numai in cazurile in care corpul de iluminat se monteaz la mai puin de 2 m de la pardoseala sau se monteaz intr-o ncpere cu pericolele de electrocutare; corpurile de iluminat fluorescente se monteaz numai cu condensatoare pentru ameliorarea factorului de putere, astfel ca montajul sa aib factorul de putere cos = 0,95; corpurile de iluminat i prizele electrice nu se monteaz pe materiale combustibile; dispozitivele de prindere a corpurilor de iluminat se vor proiecta i executa astfel nct sa reziste la 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar cel puin a 10 kgf (100 N). Nu este admis ca suspendarea corpurilor de iluminat sa se fac de conductele electrice de alimentare; ntreruptoarele pentru acionarea corpurilor de iluminat se monteaz pe perei la 1,5 m de la pardoseala i la 0,8 m de elemente sau instalaii metalice aflate in contact direct cu solul (evi pentru apa rece, pentru nclzire etc.); prizele electrice se monteaz: la 1,5 m de la pardoseala in camerele pentru copii dincree, grdinie, spitale i cmine; la 2,0 m de la pardoseala in clasele din scoli; la 0,1 m de la pardoseala in locuine, instituii, cldiri social-administrative; la nlimea necesara din punct de vedere funcional in industrie, in laboratoarele din nvmnt cercetare etc.; in pardoseala, in ncperile cu suprafee mari i unde este necesara racordarea unui numr mare de receptoare (in atelierele de proiectare, in industrie). In aceste cazuri se prevd obligatoriu prize cu gradul normal de protecie IP 54 i rezidente la lovituri mecanice; prizele se prevd obligatoriu cu contact de producie (ce se va lega la conducta de nul de protecie) in ncperile cu pardoseala buna conductoare de

11

electricitate; cnd se monteaz pe acelai perete mai multe aparate electrice, ordinea de aezare a lor de sus in jos este: ntreruptoare, comutatoare, butoane pentru lumina; butoane pentru sonerii; prize pentru lumina; prize pentru telefoane, antena colectiva, difuzoare; n grupurile sanitare prevzute numai cu lavoare, se pot monta numai ntreruptoare i prize speciale pentru racordat maina electrica de brbierit. Nu se monteaz prize electrice obinuite; n grupurile sanitare cu dus, baie etc. daca se monteaz aparte electrice, acestea vor fi legate att la nulul de protecie, cat i la pmnt. De asemenea nu se prevd circuite electrice cu alta destinaie in doze; corpurile de iluminat se alimenteaz in paralel pe circuite electrice. Pe un astfel de circuit monofazat se pot monta se pot monta pana la 30 de corpuri se iluminat, dar care sa nu depeasc puterea de 3 kW. Pe un circuit trifazat se pot monta pana la 30 de corpuri de iluminat pe faza, dar care sa nu depeasc puterea totala de 8 kW. In locuine, pe un circuit se pot monta pana la 12 corpuri de iluminat, dar care sa nu depeasc puterea de 1000W. In spatiile comune din cldirile de locuit, pe un circuit se pot monta 15 corpuri de iluminat cu puterea pana la 1000 W. In practice, circuitele de lumina nu se ncrca pana la puterea maxima. Pe un circuit se prevd corpurile de iluminat din 2-3 ncperi alturate. Daca ncperea este foarte importanta ca destinaie (cum sunt clasele, laboratoarele din scoli etc.) corpurile de iluminat din aceasta se prevd pe un ingur circuit. De asemenea, corpurile de iluminat din casa scrii sunt alimentate pe un circuit separat (de regula, acesta face parte din iluminatul de igurana), ca i corpurile de iluminat de pe culoare se afla i tablourile electrice);prizele electrice se alimenteaz pe circuite separate de cele pentru corpurile de iluminat. Pe un circuit de priza se pot monta pana la 15 prize imple sau duble in cldirile social-administrative i opt in locuine. Puterea de calcul pentru un astfel de circuit este de 1000- 800 W. Daca se cunoate puterea receptorului racordat la priza (cum este cazul in industrie sau in laboratoarele din nvmnt), acesta se ia in calcul. In locuine, puterea maxima la care se poate utiliza circuitul de priza, fr a-l deteriora, este de 2000 W. Pentru receptoarele cu putere mai mare (cum sunt sobele, plitele i boilerele electrice) trebuie prevzute circuite separate (mono- sau trifazate); intr-un tub de protecie se introduc numai conductele ce aparin unui ingur circuit.

12

2.3 Etapele ntocmirii schemelor si planurilor instalaiilor de iluminat

Cunoscnd prevederile de mai sus pentru ntocmirea schemelor si planurilor instalaiei de iluminat si prize, se procedeaz astfel: Pe planul de arhitectura al construciei (fig. II.1.3.1) se amplaseaz : corpurile de iluminat (cele fluorescente la scara planului), ntreruptoarele de acionare ale acestora si prizele (indicndu-se daca sunt cu sau fara contact de proiecie, simple sau duble). In figura II.1.3.1 se da ca exemplu planul de parter al unui mic instituit de proiectare. Se va considera ca acesta este format din subsol, parter si doua etaje. Fiecare ncpere de la parter a fost numerotata si i s-a indicat destinaia. Numrul de corpuri de iluminat, tipul corpului, sursa (sursele) cu care se echipeaz, inaltimea de montare, ntreruptorul si circuitul electric la care se racordeaz sunt indicate pentru fiecare inacapere in parte astfel:

Tipul corpului

Puterea lmpii (sau numrul de lmpi, puterea si culoarea la fluorescent)

Numrul care le

ntreruptorului actioneaza

Numrul circuitului electric

Inaltimea de montaj de la pardoseala

Se stabilesc grupele de corpuri de iluminat care vor fi alimentate pe acelasi circuit. Asemanator se procedeaza cu prizele electrice. Cu aceste date se intocmeste schema secundara a tabloului electric de nivel.

13

In exemplul dat s-a ntmplat schema tabloului de lumina parter TLP (fig. II.1.3.2). Se poate observa ca circuitul I (CI) asigura alimentarea celor sase corpuri de iluminat FIAG-240/2 din inacaperea P01 (birou de proiectare). Puterea circuitului este de 600 W si acionarea se face de la ntreruptorul dublu 1. In mod asemntor, pot fi urmrite si de celelalte circuite. Prizele din ncperile P01P06 se afla pe circuitul 9 (C9), iar celelalte pe circuitul 10 (C10). In tablou s-a prevzut si un circuit de rezerva (C11) cu puterea de 840 W. Cele 11 circuite au fost distribuite pe cele trei faze (R,S,T), astfel nct puterea pe fiecare sa fie aproximativ aceeai si tabloul TLP sa poat fi considerat in calcul ca un receptor trifazat echilibrat. Puterea instalata a tabloului este de 7,9 kW. Factorul de putere poate fi considerat cos = 0,95, deoarece corpurile de iluminat fluorescente predomina. Ca iluminat de sigurana s-a prevzut numai iluminat pentru evacuarea din cldire. Corpurile de iluminat sunt aplice din aminoplast oblice (AAO) cu becuri de 40 W. Sunt amplasate astfel nct sa marcheze uor calea de evacuare din cldire (in casa scrii si la ieirea din cldire). Toate aceste corpuri sunt pe un singur circuit si sunt acionate de la ntreruptorul 14. ntreruptorul este manevrat pe personalul de ngrijire la lsarea ntunericului si corpurile de iluminat vor sta aprinse cat personal in cldire. In mod asemntor se ntocmesc schemele secundare si pentru celelalte tablouri de lumina din cldire. IN exemplul ales acestea sunt tablourile de lumina de la subsol (TLS), etajul 1 (TL1) si etajul 2 (TL2). Dup ntocmirea schemelor secundare de distribuie se stabilete schema generala de distribuie pentru iluminat si prize. Pentru exemplificare, in figura II.1.3.3este artata o astfel de schema pentru construcia aleasa. In figura II.1.3.3,a este indicata schema generala de principiu din care rezulta poziia in cldire a tabloului general (TGL) si a cofretului la branament (CB) pe verticala cldirii si modul cum se face alimentarea acestora; de la cofret la TGL printr-o coloana generala si de la TGL la tablourile secundare prin coloane individuale. Schema aleasa este o schema de distribuie radiala simpla. In figura II.1.3.3,b se arata schema TLG din care rezulta: destinaia coloanelor, puterea instalata pe fiecare coloana si modul cum aceasta este repartizata pe cele trei faze, puterea instalata pe coloana generala si repartizarea ei pe faze, cat si aparatele ce se prevd pe TGL si in cofretul de branament.

14

 Se trece apoi la transpunerea in planuri a schemelor elaborate. Pe aceleai planuri pe care s-au amplasat corpurile de iluminat, ntreruptoarele si prizele, se amplaseaz tablourile electrice, se traseaz circuitele si coloanele electrice. Circuitele electrice pot fi:

- aparent pe elementele de construcie (fig. II.1.3.4). Traseele acestora urmresc

elementele de construcie (perei, tavan, grinzi, stlpi) iar dozele se prevd in locurile in care este necesara tragerea sau ramificarea conductelor electrice;

- ngropat in elementele de construcie (fig.II.1.3.5), in placa plafonului (sau

peste aceasta in pardoseala nivelului superior), in perei sau in pardoseala. In acest caz nu se mai prevd doze pe fiecare circuit in parte, ci doze comune pentru mai multe circuite. De aceea, nainte de trasarea propriu-zisa a circuitelor se amplaseaz aceste doze (notate cu D1D5 in fig. II.1.3.5). Poziia lor se alege in aa fel, nct distanta dintre ele si de la doza la corpul de iluminat sau priza sa fie de 6-9m. Pe traseul ales, tubul de protecie trebuie sa nu fac mai mult de trei colturi de 90o, pentru a permite tragerea uoara a conductelor in tuburi. Pentru a intelege mai uor rolul acestor doze comune (se mai numesc si doze centralizate), in figura II.1.3.6 se arata modul cum se executa legturile electrice in interiorul dozei D1. Pentru circuitele C8 si C10, doza D1 este de trecere de la doza D2 ctre doza D5 (unde se ramifica). Faza circuitului C1 este legata la ntreruptorul dublu 1 de la care sosesc in doza doua conducte: una legata in paralel trei corpuri de iluminat (cele notate cu a) si doua pe celelalte trei (cele notate cu b). Conducta de nul de lucru se distribuie la toate cele sase corpuri de iluminat. Circuitele C2 si C3 asigura alimentarea a patru si respectiv a doua corpuri de iluminat intr-un mod asemntor. Faza circuitului C5 este adusa de la ntreruptorul 6 (prin dozele D2si D3) si legata la cele doua corpuri de iluminat de pe culoar. Nulul circuitului C5 sa distribuit direct corpurilor de iluminat. In figura II.1.3.7 s-a desenat schema desfasurata a circuitului pentru iluminatul de sigurana de evacuare. Faza si nulul de la tabloul de sigurana, care s-a imaginat la subsol. In doza A sufer o ramnificare: faza strbate prin subsol distanta pana la verticala ntreruptorului 14 (care se afla la parter), mpreuna cu nulul de lucru necesar corpului de iluminat notat in schema cu 1 (aflat la parter pentru marcarea ieirii din cldire). Aceste doua conducte urca pe verticala pana la doza E (din parter). De aici, faza este dusa la intreruptorul 14 si readusa in doza, de unde se ramnifica la corpul de iluminat 27. Pentru a ajunge la acestea din urma, conducta este trasa pana in doza A prin acelasi tub de protectie prin care au fost aduse

15

conductele de faza si nul in doza E. Din doza A faza (care a fost trecuta prin intreruptorul 14) impreuna cu nulul de lucru urca pe verticala, trecand prin dozele B,C, si D. In acestea sufera ramnificari la corpurile de iluminat notaye cu 3,4-5 si 6-7; corpurile 3, 5 si 7 s-au imaginat in casa scarii, iar 4 si 6 pe culoarele etajelor 1 si 2, in fata usii care asigura accesul pe scara. Din doza A s-a legat si corpul corpul de iluminat 2, imaginat la subsol pentrtu a marca scara. In stabilirea traseelor circuitelor electrice se tine seama ca acestea sa nu strabata elementele de rezistenta ale costructiei, cum sunt grinzile sau stalpii. Totodata, ele trebuie sa gaseasca, la anumite distante de conductele metalice pentru apa rece, apa calda, incalzire, gaze etc., ale cror valori minime sunt indicate in Nominativul I-7-90. Coloana de alimentare a TLP vine de la subsol (unde este prevazut TGL). Coloanele pentru tablourile TL1 si TL2 strabatut placa peste subsol si isi continua traseul pe verticala, urmarind sa se opreasca una la etajul 1 si a doua la etajul 2. Cofretul de bransament este prevazut langa intrarea principala, pe peretele exterior. Din aceasta, coboara spresubsol coloana, ce va alimenta TGL.

16

2.4. Dimensionarea elementelor instala iei electrice de lumin

Dimensionarea instalaie de lumina consta in:

dimensionarea circuitelor dintre tablourile electrice secundare i receptoare; dimensionarea coloanelor secundare dintre TGL i tablourile secundare; dimensionarea coloanei generale dintre cofretul de bransament (sau de un post de

transformare) i TGL. In toate aceste cazuri se determina seciunea conductelor electrice, a tuburilor de protecie i aparatelor necesare pentru aconare, protecie sau msura. Dimensionarea circuitelor se face in funcie de curentul nominal al circuitului. Daca circuitul este monofazat, acesta se determina cu relaia:

In =

Pi U f cos

(II.1.4.1)

unde Pi este puterea instalata pe circuit, Uf = 220 V este tensiunea de faza a reelei i cos factorul de putere al circuitului. Puterea instalata se determina prin adunarea puterilor tuturor receptoarelor alimentate pe circuit. Daca circuitul este trifazat, curentul nominal se determina cu relaia :

In =

Pi 3U cos

(II.1.4.2)

unde U = 380 V este tensiunea de linie a reelei. In funcie de valoarea acestui curent se determina igurana fuzibila pentru protecie la suprasarcina i scurtcircuit. Trebuie amintit ca igurana fuzibila se caracterizeaz prin curentul fuzibilului IF. Se pune condiia ca :

17

IF In

(II.1.4.3)

i se stabilete valoarea lui IF. Apoi se alege igurana fuzibil (cu legturi n fa LF, cu legturi in fata tip industrial LFi, sau cu mare putere de rupere MPR). Dup dimensionarea iguranei fuzibile se calculeaz seciunea conductelor electrice. Pentru acesta trebuie tiut ca unei conducte sau unui cablu electric ii corespunde un curent (numai intensitatea maxima admisibila Ima) pe care il poate suporta un timp infinit fr ca izolaia s se nclzeasc peste limita admisibila. Valoarea curentului Ima depinde de :

tipul conductei sau cablului; temperatura mediului ambiant; seciunea conductorului;

numrul de conducte active (parcurse in curent) ce se monteaz in tubul de protecie. Valorile curentului Ima au fost stabilite pe cale experimentala. Seciunea conductorului electric trebuie s aleag ca cea mai mica dimensiune pentru care se respect relaia: Ima IF 0,8 (II.1.4.4)

Dup ce a fost stabilita seciunea conductoarelor, se alege dimensiunea tubului de protecie pentru conducte. Pentru acesta, se alege natura tubului mde protecie n funcie de condiiile de montare, iar diametrul sau normal se alege in fucie de numrul i seciunea conductelor ce trebuie montate in ele. Dimensionarea coloanelor secundare se face in funcie de curentul nominal prin acestea. Relaiile de calcul sunt (II.1.4.2) cnd coloana este monofazata (cum este cazul coloanele pentru tablourile din apartament) i (II.1.4.3) cnd coloana este trifazata, in care pe mare reprezint puterea instalata pe coloana. Pentru alegerea siguranei fuzibile se pune aceeai condiie (II.1.4.4) la care se adaug urmtoare regula: IF trebuie sa fie mai mare cu cel puin doua trepte (din gama de valori IF) dect valoarea maxima IF prevzuta pe circuitele tablourilor. De exemplu, daca pe un tablou de lumina igurana maxima (pentru circuite) este de 10 A, este necesar ca pe coloana acestui tablou sa se prevad o igurana mai sau cel puin egala cu 20 A. Pentru alegerea seciunii i a tabloului de protecie se procedeaz la fel ca la dimensionarea circuitelor.

18

Pe coloanele secundare, in mod obinuit se prevd i ntreruptoare electrice. Acestea sunt caracterizate prin:

curentul nominal Ini, curentul pe care l poate suporta in regim permanent fr ca pri din ntreruptor s se supranclzeasc sau s se distrug; curentul de rupere Ir, curentul pe care l poate suporta la nchidere sau deschidere (atunci cnd se formeaz arc electric) fr s se deterioreze.

In general, curentul de rupere este cu mult mai mare dect curentul nominal i de aceea condiia care se pune pentru alegerea ntreruptoarelor este: Ini In (II.1.4.5)

Fac excepie de la acesta regula ntreruptoarele manuale tip prghie, pentru care Ir < Ini , iar condiia de alegere a lor este : Ir In (II.1.4.6)

Dimensionarea coloanei generale se face n funcie de curentul nominal al acesteia, care se determina cu relaia: In = c s Pi 3U cos (II.1.4.7)

unde U, cos i Pi au semnificaiile cunoscute , iar cs este coeficientul de imultaneitate n funcionare a receptoarelor de lumina i prizelor din cldire. Acesta se ia pentru:

cldiri industriale: 0,8; cldiri administrative i de nvmnt: 0,8; spitale (mai puin grupul operator); 0,65; cree: 0,6; complexe comerciale: 1,0; depozite: 0,5; blocuri de locuit cu:- 2 4 apartamente: 1,0; -5 -- 9 apartamente: 0,78;

19

-10 14 apartamente; 0,63; -15 19 apartamente: 0,53; -peste 20 apartamente: 0,49. In continuare, igurana fuzibila, seciunea conductoarelor, tubul de protecie i ntreruptorul se determina la fel ca pentru coloanele secundare. Daca TGL este un tablou mare (din punctul de vedere al puterii instalate, numrului de coloane ce pleac din tablou i al importantei construciei), pe acesta se pot prevedea urmtoarele aparate de msurat:

voltmetru cu cheie voltmetric, pentru a se putea msura tensiunea pe fiecare faza i ntre faze. Acesta se protejeaz la scurtcircuit cu igurane cu IF = 6 A; ampermetre de 0 5 A, montate pe fiecare faza prin intermediul cate unui reductor de curent. Reductoarele de executa in urmtoarea gama de cureni primari (tipul CIS): 7,5; 10; 15; 20; 30; 40; 50; 75; 100; 150; 200; 400; 600; 750; 1000; 1500; 2000; 3000 A. In secundar curentul maxim este de 5 A in toate cazurile; contor de energie activa (monofozat CAM-6; trifazat CA-32, sau CA-43) care se leag tot prin intermediul reductoarelor de curent, ca i ampermetrele.

Dup dimensionarea ntregii instalaii electrice de lumina, acesta se verifica la pierderea de tensiune. Normativele in vigoare limiteaz aceasta pierdere astfel: de la cofretul de branament pn la cel mai ndeprtat corp de iluminat din cldire: U% 3%; de la postul de transformare pana la cel mai ndeprtat corp de iluminat din cldire: U% 8%.

20

Cap. 3. Masuri de tehnica securitatii muncii

In timpul executarii instalatiilor electrice, muncitorii electricieni trebuie sa respecte anumite reguli de protectie a muncii, pentru a evita diferite accidente cu urmari grave. Astfel: La executarea gaurilor in ziduri (caramida sau beton) se folosesc ochelari de protectie, pentru a feri ochii de praf, aschii de caramida. In cazul in care muncitorul electrician foloseste scara pentru executarea lucrarilor sale,el trebuie sa aiba grija sa prevada la capetele de jos ale scarilor rezemate, varfuri ascutite sau talpi de cauciuc, pentru a impiedica eventuala lor alunecare. Treptele scarilor de lemn trebuie sa fie totdeauna incadrate in cadru i nu batute in cuie. Scarile rezemate trebuie sa fie asezate sub un unchi de 60 grade fata de orizontala. Nu este permis sa se aseze scarile pe suporturi instabile Cand se lucreaza pe scari rezemate la o inaltime mai mare de 4 m,trebuie folosita i centura de protectie, care se leaga de stalpul sau de constructia de care este rezemata scara. In cazul in care se folosesc scarile duble, este bine ca ele sa fie prevazute cu un lant sau cu un alt dispozitiv,care sa impiedice desfacerea scarii in timpul lucrului. Instalatorii electricieni vor avea grija sa nu aseze niciodata scarile in apropierea locurilor sau instalatiilor care se gasesc sub tensiune i care nu sunt protejate impotriva atingerilor accidentale . De asemenea, scarile nu se aseaza langa masini, angrenaje cu curele de transmisie aflate in functiune. Folosirea uneltelor electrice portabile ca : masini electrice de daltuit i frezat ziduri, de gaurit etc ,alimentate la o tensiune de 220 v , este permisa numai in locuri uscate i numai cu conditia de a se lega la pamant partile metalice ale acestor utilaje. In incaperile umede se folosesc unelte electrice care functioneaza la tensiunea de 36, 24 sau 12 v .In timpul manipularii sculelor electrice nu este permisa apucarea uneltelor de partea lor actica sau de conductoarele de legatura cu sursa de alimentare, deoarece se pot produce accidente prin electrocutare. Instalatorul electrician care lucreaza cu uneltele electrice de gaurit sau de sapat santuri in zid, precum i cu dalti pneumatice, nu va sta pe o scara rezemata sau pe o scara dubla, deoarece exista pericolul de a se rasturna. De aceea, in cazurile in care urmeaza sa lucreze la inaltimi mai mari, electricianul care manuieste unelta electrica sau pneumatica va sta pe schele sau pe esafodaje construite in prealabil. In general, lucrarile la aparatele electrice se executa fara tensiune. Prezenta tensiunii in instalatie se stabileste numai cu ajutorul indicatorului de tensiune sau al lampii de control .
21

Scoaterea de sub tensiune, se face prin manevrarea intrerupatoarelor intai si apoi prin scoaterea sigurantelor . Pe toate manerele de actionare a intrerupatoarelor si separatoarelor, sau pe suportul sigurantelor, se pun agatate placi avertizoare cu inscriptia NU INCHIDETI, SE LUCREAZA ! . Manevrarea separatoarelor si intrerupatoarelor se face avand in maini manusile electroizolante si in picioare cizmele de cauciuc, iar la manevrarea sigurantelor se vor purta in plus ochelarii de protectie . Carcasele intrerupatoarelor si a celorlalte aparate de pornire ale masinilor electrice, ca si corpurile masinilor electrice trebuie legate la pamant sau la conductorul de nul al instalatiei, iar rezistenta instalatiei de legare la pamant trebuie sa fie sub 4 . Pe carcase se marcheaza vizibil cu semnul respectiv, borna de racord pentru conductoarele de protectie . In timpul functionarii masinilor electrice, nu este permis a se executa lucrari, atat la masina cat si la aparatele electrice de comanda, protectie sau pornire . Este interzisa atingerea rezistentelor de pornire si reglaj a motoarelor electrice in timpul functionarii, deoarece bobinajele rotoarelor se pot afla sub tensiune . Aparatele de conectare avand contacte mobile, trebuie asa fel montate, incat sa nu se poata inchide circuitul sub actiunea greutatii lor . Intrerupatoarele cu parghie, montate pe fata panourilor, vor fi prevazute mereu cu capace de protectie izolante . Pe aparatele de comanda si de conectare, de constructie inchisa, la butoanele de comanda trebuie sa se indice clar prin cuvinte pozitia de INCHIS sau DESCHIS sau PORNIT-OPRIT, pe langa semnele respective ce se trec pe capacul aparatului . Prizele pot fi folosite pentru conectarea si deconectarea motoarelor electrice, numai pana la puteri de cel mult 0,5 kW.

22

La intrerupatoarele in ulei, se va controla periodic existenta si caliatatea uleiurilor, pentru a se evita exploziile . In timpul manevrarii intrerupatoarelor, personalul de deservire nu va sta in fata lor, ci lateral, pentru a nu fi eventual atins de catre arcul electric de intrerupere, ce s-ar putea produce . Plecarile cu circuite de la tablourile de distributie trebuie sa fie prevazute cu inscriptii, in care sa se indice destinatia fiecarui circuit. In incaperile cu praf si umiditate , se admite montarea instalatiilor si aparatelor electrice, numai in executie protejata contra actiunii daunatoare a mediului inconjurator . Utilajele portative-trebuie sa fie alimentate la tensiunea redusa de 24 V, pentru locurile periculoase si de 12 V in locurile foarte periculoase . In caz de constatare a vreunui defect inainte sau in timpul lucrului la utilajele si aparatele electrice, muncitorii vor sesiza imediat pe conducatorul locului de munca, nefiind permis lucrul decat dupa remedierea defectelor respective .

23

Bibliografie:

Instalatii i echipamente electrice,Paul Dinculescu, Editura didactica i pedagogica Bucuresti, 1981 Executarea instalatiilor de joasa tensiune,Ion Ionescu,C-tin. Munteanu,Editura tehnica, Bucuresti,1975

24