Psihologia creativitii Selectai un caz al unei persoane considerate nalt creative.

Antoni Gaudi Viata si creatia (1852-1926)

a. Folosind date din biografia acelei persoane, date despre contextul social n care a trit, precum i date despre creaiile acesteia, explicai creativitatea acelei persoane argumentnd prin prisma uneia (sau mai multor) teorii ale creativitii

Antoni Gaudi a fost un artist renumit inca din timpul vietii. S-a nascut si a trait la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20 in Catalonia, Spania unde si-a conceput majoritatea lucrarilor de arta. Creatiile sale in domeniul arhitecturii sunt unice, nefiind pana in prezent precursoare ale unui curent in arhitectura. Arta sa a constituit un moment de referinta in arhitectura, in prezent considerandu-se ca a existat perioada de pana la Gaudi, Gaudi si perioada de dupa Gaudi. Lucrarile sale se remarca atat prin grandoare, cat si prin minutiozitate in conceptie de la cele mai mici detalii pana la intregul proiect care alcatuieste un tot unitar si original.

Gaudi este considerat cel mai mare exponent al Modernismului Catalan si unul din liderii stilului Art Nouveau in Europa, cu toate ca arhitectura a evoluat intr-un stil atat de personal incat este greu de clasificat chiar si in ziua de azi. Inca din timpul studentiei, Gaudi demonstreaza o creativitate si un stil neortodox care de multe ori ajunge sa ii nelinisteasca pe proprii sai profesori. De la primele sale lucrari da dovada e originalitate si curaj ce erau neobisnuite pentru cineva cu atat de putina experienta. Gaudi a anticipat Modernismul datorita cunostintelor sale in integrarea artelor decorative traditionale cum ar fi ceramica, vitraliile, fierul forjat si fabricarea mobilierului in operele sale. Din perioada tineretii, marcata de istoricism, care este tradus printr-o modernizare a structurilor Goticului si o combinatie de elemente inspirate din arta Arabica si Orientala, Gaudi evolueaza spre un stil complet original, bazat pe observarea naturii, de la care extrage structuri inovatoare. Din aceasta evolutie se naste un stil organic de arhitectura, desi puternic inradacinat in traditie, ce pastreaza in esenta sa contributii simbolice provenite din doua dintre cele mai mari baze ale culturii sale: dragostea sa pentru patria in care s-a nascut, Catalonia, combinata cu o religiozitate profunda. Gaudi este considerat in ziua de azi unul dintre cei mai talentati arhitecti din istorie, iar operele sale, dintre care sapte lucrari au fost introduce de catre UNESCO in patrimoniul architectural mondial (World Heritage Sites), sunt admirate atat de experti cat si de catre cei neavizati. Cateva din operele create de el sunt situate in Barcelona si au devenit puncte de referinta in arhitectura: Casa Batllo, Casa Mila, Palatul Guell, Parcul Guell si, nu in ultimul rand, biserica Sagrada Familia, neterminata, la care se lucreaza si in prezent. In ceea ce priveste caracterizarea personalitatii creative a artistului, pot fi abordate mai multe directii prin care pot fi identificate si argumentate trasaturile creative. Gaudi se incadreaza in tipul de creativitate inovatoare prin depasirea paradigmelor vremii dovedind originalitate si fluiditate certificate atat in timpul vietii, cat si ulterior, in timp ramanand un inovator necontestat in domeniul arhitectural. De asemenea, din punctul de vedere al teoriei lui Torrance, artistul se inscrie in conceptul creativitatii multifactoriale dovedind fluiditate prin numarul mare de idei noi abordate, flexibilitate prin numeroase categorii utilizate: in stilul arhitectonic, in materialele folosite, in modelele mobilei si accesoriilor. Raritatea ideilor sale este dovada originalitatii, iar complexitatea ideilor s-a manifestat in proiectele sale grandioase, stilul unic, unitar si totusi minutios si divers. Se poate utiliza termenul de

unitate in diversitate. Inteligenta nativa si cultivata a artistului, cunostintele acumulate in domeniu au fost subordonate, inca de la varsta tanara, creativitatii debordante si inovatiilor artistice ale lui Antoni Gaudi, care si-a uimit profesorii incat acestia nu isi puteau da seama daca este un geniu sau un student mediocru. Teoria componentiala a creativitatii sustine si poate argumenta trasaturile creative ale arhitectului. Cunostintele relevante in domeniu le-a dobandit prin studiile preuniversitare si universitare (Scoala Llotja si Scoala Superioara de Arhitectura din Barcelona). Pentru a-si finanta studiile a lucrat ca tehnician, desenator si proiectant pentru numerosi arhitecti si constructori din Barcelona. In paralel cu arhitectura a studiat limba franceza, istoria, economia, filozofia si estetica. In adolescenta a aderat la socialismul utopic. Studiile in diverse domenii concomitent cu studiile pentru arhitectura afirma abilitatile creative ale artistului, concretizate de timpuriu prin practica in ateliere de specialitate. Dorinta de implicare in domeniu din timpul studiilor, curiozitatea multidisciplinara indica motivatia intrinseca de explorare, acumulare si

completitudine prin care arhitectul si-a urmat cu consecventa pasiunea, realizand constructii de mare anvergura, mare valoare artistica si certa originalitate. Avand la baza acumularea de cunostinte si practica realizata in facultate (stimuli externi), arhitectul a urmat cai de creatie neconventionale prin porniri interioare (motivatie intrinseca) de a studia natura si de a integra in arta sa elemente din alte culturi (araba, orientala, japoneza), realizand astfel, la nivel psihologic, comutarea de la stimulii externi la cei interni. Factorii motivationali intrinseci au intervenit in experimentarea noului, deschiderea spre atitudini si experiente inedite in domeniul de competenta si in concretizarea ideilor creative prin operele arhitecturale realizate. Sustinatorii si finantatorii sai au realizat importanta creatilor sale, i-au facilitat finalizarea operelor, ceea ce a intarit motivatia sa pentru creatie. Factorii aptitudinali precum nivelul inalt al aptitudinilor cognitive de integrare si sinteza a informatiilor semantice, spatiale, vizuale si estetice, nivelul ridicat al cunostintelor, capacitatea de a exprima idei complexe si neobisnuite, capacitatea de reorganizare si recombinare a ideilor reies structura deosebit de complexa si completa a operelor sale care, desi realizate cu materii solide, par sa sfideze legile gravitatiei si regulile arhitectonice clasice. Ele sunt imaginea unei alte lumi, cea vizionata de artist in constiinta sa.

Creativitatea lui Antoni Gaudi poate fi argumentata si prin modelele sistemice: teoria investitiei (Sternberg si Lubart) si teoria sistemica (Csikszentmihalyi). Criterii ale teoriei investitiei care se regasesc la Antoni Gaudi sunt abilitatile cognitive (capacitate de sinteza a informatiilor si capacitate analitica pentru organizarea si trierea ideilor valoroase/importante), nivelul optim al cunostinelor acumultate si utilizarea practica a acestora, stilul cognitiv normativ, tenacitatea, asumarea riscurilor si increderea in sine ca trasaturi de personalitate, motivatia intrinseca crescuta, mediul oportun pentru dezvoltarea si sustinerea calitatilor sale si pentru realizarea operelor de arta (sustinatori, finantatori industriasul Eusebi Guell si altii). In cazul teoriei sistemice, artistul intruneste criterii privind domeniul, aria de specialitate si persoana. Domeniul este argumentat de diversitatea intrinseca a lucrarilor, importanta domeniului in cultura vremii, integrarea mai multor domenii (arhitectura, modele si materiale inedite, coloristica aparte, elemente naturale reproduse in forme aparte, originale, armonioase, integrate in totalitatea lucrarii), deschiderea fata de alte culturi (araba, japoneza), cu includerea si adaptarea elementelor straine in contextul fiecarei opere. Lucrarile sale, desi inedite, au fost acceptate si sustinute social, valoarea sa ca artist fiind recunoscuta din timpul vietii (acceptarea sociala, disponibilitate financiara). Societatea i-a permis manifestarea libera a talentului sau (independenta, grad redus de institutionalizare), iar el si-a concretizat astfel munca, intrunind asteptarile mediului social (permeabilitate). A crescut intr-o familie numeroasa, cu statut social mediu, in care probabil s-au cultivat spiritul de cooperare si dragostea de pamantul natal, dar si simtamantul religios. Vacantele petrecute la tara i-au stimulat placerea de a studia natura si de a face excursii. Gaudi a avut o mare consideratie pentru tinutul natal si a fost mandru de originea sa mediteraneeana. A fost convins ca mediteraneenii au originalitate, creativitate si simt al artei si designului innascute. Aptitudinile si personalitatea artistului au fost abordate mai sus. Cele patru pasiuni ale lui Antoni Gaudi au fost arhitectura, natura, religia si dragostea pentru Catalonia. b. Descriei caracteristicile acesteia de personalitate i argumentai selecionarea lor prin date biografice sau prin activitatea persoanei.

Factori cognitivi Inteligenta ridicata, nivel ridicat al cunostintelor, capacitate crescuta de a organiza, integra si sintetiza informatii dintr-o multitudine de domenii: vizual, spatial, matematic, geometrie, forme si texturi. Adaptarea elementelor naturale in designul arhitectural. Aptitudini circumscrise domeniului specific al arhitecturii. Aplicarea informatiilor in practica. Flexibilitate ideativa, gandire divergenta, gandire convergenta, capacitate decizionala, discernamant. Capacitate de concentrare si distributivitatea atentiei crescute. Valorizarea noului.

Factori de personalitate Factorul dechidere: curiozitate, originalitate, preferinta pentru varietate, independenta judecatii, adopta idei neconventionale, utilizeaza fantezia fara a se departa de realitate, se opune dogmtismului, dar respecta principii firesti, naturale, de bun simt (etic si estetic), religioase. Mentinerea pasiunii pe durata vietii implica o puternica rezonanta afectiva. Independenta, toleranta fata de ambiguitate, curiozitate, receptivitate, nonconformism, valorizarea originalitatii, dorinta de a-si asuma riscuri (riscul de a crea ceva cu totul nou, din nimic), curajul de a merge pe carari nebatatorite, dorinta de a incerca, cu riscul de a fi criticat, ridiculizat (mai ales in facultate, dar si dupa aceea). Incredere in fortele proprii, auto-acceptare, auto-control. Intuitia. Preferinta de a cauta intelesuri dincolo de aparente sau acolo unde nu par a fi. Are mare incredere in imaginatia si fantezia sa, pe baza carora va concretiza lucrarile de arta. Paradoxul contrariilor: energie fizica/relaxare (munca intensa),

inteligenta/naivitate (lucrarile sale au un aspect general naiv, sub forma de elemente naturale, chiar daca ascund o munca si o inteligenta titanica), fantezie/simt al realitatii, mandrie/modestie (in tinerete a avut comportamente epatante, ulterior a devenit foarte modest sub influenta trairilor religioase. Chiar nu a fost recunoscut cand a avut un accident de tramvai si a fost lasat in strada, intarziere care i-a cauzat moartea.). Traditionalism/ nonconformism (respect fata de traditiile laice si religioase, insa nonconformism in arta). Subiectivism, pasiune/obiectivitate (ambele necesare pentru realizarea sa artistica). Factorii motivationali: intrinsec si extrinsec au fost discutati la punctul anterior. A fost constient si motivat pentru munca sa si a fost sustinut de contemporani. Prin realizarile sale a mentinut starea de flux in activitatile creative. Perseverenta, eruditie,

curiozitate intelectuala, entuziasm prin care a reusit intr-un domeniu dificil, care presupune concomitent efort fizic, psihic, creativ. Energia psihica si emotionala investite permanent in creatie au fost anti-rutiniere. Artistul a avut o sanatate precara din tinerete si, posibil, aceasta i-a deteminat caracterul reticent si rezervat de mai tarziu. A fost o persoana introverta, cu putini prieteni, care si-a manifestat energia in creatie, in munca si in fervoarea religioasa. Antoni Gaudi a considerat ca orice creatie isi are radacina profunda in credinta in Dumnezeu si in trairea religioasa. Nu a fost casatorit, a iubit o femeie in tinerete, care insa nu i-a impartasit sentimentul. Ulterior singura lui pasiune a fost creatia. Nu era o persoana foarte comunicativa, fiind considerat chiar arogant, insa a avut prietenii de lunga durata cu alti artisti plastici, arhitecti, poeti si scriitori, dovedind inclinatie catre cultura si eruditie si cultivarea acestora. A fost un sustinator fervent al culturii in zona mediteraneana, crend opere de arta specifice acestei arii, pe le-a imbogatit cu elemente particulare, originale, unicate. A dovedit tarie de caracter, inflexibilitate, stabilitate, personalitate puternica.